Sunteți pe pagina 1din 37

MANAGEMENTUL CLASEI/

GRUPEI. O PERSPECTIVĂ
CONCEPTUALĂ
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIȚELE EDUCAȚIEI
CONF UNIV DR LAURA CIOLAN
▪ Competenţe de bază (exprimare orală şi scrisă, limbi
străine, utilizarea tehnologiilor etc.)

▪ Competenţele “soft” (lucru în echipă, comunicare,


flexibilitate etc.)
Profil educaţional
pentru secolul XXI
▪ Competenţe transversale (operarea cu informaţia,
cunoaşterea şi înţelegerea PLC etc.)

▪ Competenţe “de grad înalt” (rezolvarea de probleme,


luarea de decizii, gândirea critică, conducerea
proiectelor etc.)
▪ 1. Fundamente teoretico
–metodologice;
▪ 2. Management educațional,
management școlar, managementul
Teme de clasei/grupei;
dezbatere
▪ 3. Funcții manageriale;
▪ 4. Managementul conflictului;
▪ 5. Decizia.
▪ Domeniul managementului educațional presupune
utilizarea mai multor concepte:
▪ Managementul- reprezintă conducerea formală a
unei organizații sau a unei părți din aceasta și
vizează îndeplinirea obiectivelor organizației;
Fundamente ▪ Ciclu managerial- cuprinde o perioadă de timp în
teoretico-met cadrul căreia se poate face analiza exercitării
odologice 1 funcțiilor manageriale.

▪ Exemple: ora școlară, semestrul, an școlar, ciclu de


învățământ
Alte exemple?
1.3. Managerul și liderul

Managerul Liderul
- Managerul se - Liderul se focalizează pe
focalizează pe aspectele: aspectele: vizionar,
analitic, structurat, experimental, flexibil,
Aspecte controlat, deliberat, creativ;
teoretice și ordonat;
- Managerul își folosește - Liderul este exponentul
metodologice “mintea” pentru a trăirilor afective asociate
2 rezolva problemele de problemelor
perspectivă și curente organizației;
ale organizației
∙ Reprezintă conducătorul ∙ Reprezintă conducătorul
investit formal cu informal
atribuții de conducere
▪ 2.1. Managementul educațional- se referă la tot ceea
ce implică un anumit gen de conducere a
fenomenului educațional în diferitele lui forme de
complexitate si manifestare.
2.Managementul
educațional,
management ▪Managerii educaționali sunt: cadrele didactice, formatorii,
școlar, antrenorii, realizatorii de emisiuni educative, bibliotecarii,
managementul părinții etc.
clasei de elevi
▪Managementul educațional traversează și se poziționează
deasupra formelor educației ( educație formală,
non-formală și informală)
▪ 2.2. Managementul clasei de elevi - reprezintă un
aspect particular al managementului educațional,
acesta se referă la:

2.Management ▪ Conducerea clasei de elevi pe parcursul unui demers


ul educațional, educațional;

management ▪ Conducerea clasei de elevi ca entitate socială, ca


școlar, micro-organizație.
managementul ▪ Observație:
clasei de elevi Managementul clasei de elevi se află la intersecția dintre
sensurile conceptului de management educațional și
sensurile conceptului de management școlar
▪ Managementul școlar se referă la conducerea
sistemului de învățământ, a instituțiilor cuprinse în
acest sistem.

2.Management
ul educațional, ▪Instituțiile în care se dezvoltă un management școlar
management sunt:
școlar,
managementul ▪Ministerul de resort;
clasei de elevi
▪Inspectoratele școlare;
▪Casele corpului didactic;
▪Unități de învățământ ;
▪Altele...
▪ Reprezentați prin intermediul unor diagrame Euler
relația dintre: managementul educațional,
managementul clasei de elevi și managementul școlar

Managementul
clasei

Managementul
Aplicație școlar

Managementul
educațional
▪ Funcțiile manageriale se împart în doua mari categorii:

▪ 1. Funcții cu acțiune secvențială și consecutivă pe


parcursul unui ciclu managerial

▪ Funcții centrate pe dimensiunea sarcină:


- Funcția de diagnoză
3. Funcțiile
- Funcția de organizare
manageriale 1
- Funcția de proiectare
- Funcția de implementare

▪ Funcții centrate pe dimensiunea umană


- Funcția de organizare a grupurilor de elevi;
- Funcția de formare a echipelor
▪ 2. Funcții cu acțiune constantă pe întreg parcursul
ciclului managerial

▪Funcții centrate pe dimensiunea sarcină:


- Decizia;
3. Funcțiile - Circulația informației;
manageriale 2
▪Funcții centrate pe dimensiunea umană
- Motivarea oamenilor;
- Dezvoltarea personală a fiecărui individ;
- Negocierea;
- Prevenirea și rezolvarea conflictelor
▪ Conflictul este o stare în care se suprapun interese
majore.
▪ Se distinge de disputa de idei care naște contraziceri și
duce la competiție loială, susținută de argumente, dar
care nu are la bază diferențe majore de interese.

4. Prevenirea Diferențe de opinie


și rezolvarea
conflictelor
Dispută, Competiție
efecte Conflict,
pozitive efecte
negative

Închisă Deschisă
▪ Conflictul se poate naște între indivizi, grupuri sau
individ și grup.
▪ Cauzele pot fi:
- Rivalitatea pentru obținerea puterii sau a unor avantaje
4. Prevenirea și unidirecționale;
rezolvarea - Interese majore sau interese meschine disjuncție;
conflictelor.
- Vanitatea;
Soluționarea
conflictelor - Iraționalitatea ;
- Invidia;
- Complexe de superioritate-inferioritate;
- Ostilitatea (este cauză și efect)
▪ Metoda cea mai simplă și eficientă ni se pare a fi cea
care utilizează harta conflictului ( Cornelius și Faire,
1996) .
▪ Celălalt trebuie transformat din adversar în
4. Prevenirea și partener, procedând astfel:
rezolvarea
conflictelor.
Posibile cauze ▪ Arătându-i tot timpul că urmăriți soluții care să
ale conflictelor satisfacă ambele părți:
1 ▪ Ascultând și prelucrând cât mai mult posibil din
ideea lui sau cel puțin lăsând impresia că e ideea lui,
deși este a dvs. ( în felul acesta, adeziunea lui la
soluție va fi maximă).
▪ Etapa 1. Pentru început, are loc formularea problemei
conflictului, în termeni simpli, preciși , obiectivi.
▪ Etapa 2. Identificarea părților implicate atât în mod direct, cât și
indirect( de exemplu, în conflictul dintre mamă și fiică vom include
și tata, cealaltă fiică și fiul).
▪ Etapa 3. Identificarea nevoilor ( dorințe, valori, interese, lucruri la
4. Prevenirea și care ții) și a temerilor ( preocupări, anxietăți , griji).
În această etapă reținem următoarele observații:
rezolvarea
▪ Unele nevoi sunt comune ambelor sau mai multor părți;
conflictelor.
▪ Uneori oferim idei de soluționare, în loc să formulăm nevoile;
Posibile cauze
▪ Atenție la discuții interminabile care nu aduc aport de soluții/
ale conflictelor informații.
2 ▪ În aceste cazuri se identifică și se notează o nevoie pe care o
exprimă subiectul în comentariile făcute, după care se propune
revenirea la punctul inițial al procesului de identificare a nevoilor și
temerilor.
▪ Etapa 4. Are loc citirea hărții. Se identifică nevoile și
temerile comune, perspectivele și semnificațiile
neconștientizate înainte de a se întocmi harta.
▪ Etapa 5. Generarea de idei pentru găsirea soluției
conflictului. Se folosesc metode de stimulare a producției
4. Prevenirea și de idei ( metoda brainstorming este cea mai accesibilă)
rezolvarea care să răspundă cât mai multor nevoi.
conflictelor. ▪ Etapa 6. Dezvoltarea soluției. Se selectează o idee pentru
Posibile cauze a o transforma în soluție cu ajutorul unei liste de
ale conflictelor verificare de genul:
3 Conține premisa pentru o abordare câștig-câștig (win-win
situation)?
Este corectă?
Rezolvă ea problema?
În vederea implementării ideii selectate, se
stabilesc:
▪Sarcinile de îndeplinit;
▪Etapele;
4. Prevenirea și
rezolvarea ▪Persoanele responsabile pentru fiecare etapă;
conflictelor. ▪Calendarul de implementare;
Posibile cauze
ale conflictelor ▪Modalitățile de verificare și evaluare
4 ▪În final se încheie aprobarea sau acordul prin
”strângerea mâinilor” sau în scris prin raport/
referat.
▪ A decide înseamnă a alege între doua sau mai multe
alternative.
▪ Alegerea unei alternative este dependentă de cantitatea
și calitatea informației deținute în legătură cu problema
în cauză.
▪ Etapele luării deciziilor
1. Identificarea problemei:
5. Decizia 1 ▪ Despre ce problemă este vorba?
▪ Cum a fost ea identificată?
▪ Care sunt caracteristicile problemei în cauză?
2. Discuții pe marginea problemei identificate în funcție
de natura și complexitatea problemei.
3. Examinarea / analiza datelor:
▪Ce criterii vor sta la baza analizei?
▪Cine este implicat în rezolvarea problemei?

4. Luarea deciziei: se referă la formularea unor concluzii


într-o formă clară și luarea deciziei considerate ca fiind cea
5. Decizia 2 mai potrivită alternativă de rezolvat;

5. Implementarea deciziei / punerea în practică a deciziei

6. Evaluarea eficienței acestei decizii


1. Stilul autocratic
Avantaje
▪Rapiditatea în luarea deciziilor;
▪Util în situații de rutină;

Luarea Dezavantaje

deciziei și ▪Există riscul de a greși dacă nu se cunosc suficient


stilul detaliile problemei;

decizional 1 ▪Angajarea în implementarea deciziei a subordonaților


presupune coerciție;
2. Stilul persuasiv
Avantaje
▪Dacă managerul dovedește tact în prezentarea problemei
și a soluției colaboratorilor fiindu-le indusă ideea că soluția
le aparține, șansele de implementare activă și motivată
Luarea din partea subordonaților sunt foarte mari;
deciziei și
Dezavantaje
stilul
▪Argumentația meșteșugită poate servi unei cauze care sa
decizional 2
nu ducă la soluția optimă;
▪Lipsa de deschidere reală și de colaborare ;
▪Colaboratorii/ subordonații nu cunosc datele reale ale
problemei
3. Stilul consultativ
Avantaje:
▪Necesită o informare detaliată asupra problemei;
▪Risc mai mic de a greși întrucât soluțiile vin după
consultarea mai multor persoane;
Luarea
deciziei și ▪Participarea la decizii duce la o mai mare angajare a
subordonaților în actul de implementare;
stilul
Dezavantaje:
decizional 3
▪Necesită un timp mai îndelungat pentru formularea
alternativelor și o foarte buna organizare a ședințelor de
consultare;
4. Stilul codeterminant/ prin vot
Avantaje:
▪Ține cont de părerea mai multor persoane;
▪Necesită o informare detaliată asupra problemei
Luarea
deciziei și
Dezavantaje:
stilul
decizional 4 ▪Implică riscul inconsistenței prin pierderea
responsabilității individuale;
▪Votul poate fi exprimat și pasiv prin refuzul tacit
pentru o implicare informată;
▪Delegarea – condiții ale delegării eficiente;
▪Responsabilitățile și prioritățile unui manager;

Alte teme din ▪Managementului timpului;


managementu ▪Managementul stresului;
l clasei/ grupei ▪Comportamentul asertiv;
▪Organizarea, conducerea și evaluarea ședințelor;
▪Managementul comportamentului perturbator;
▪ Clasa de elevi( lat. Classis- clasa de elevi, multime,
grup)- un grup format pe baza unor criterii externe;
în cadrul ei se pot constitui subgrupuri cu
contracultură normativă

Clasa de elevi
(1) ▪ Clasa de elevi- analiză didactică și psihosocială;
ansamblu dinamic, procese formative subordonate
învățării, aspect institutionalizat; cadrul psihosocial
al desfașurării activității de educare, un mediu de
comunicare și socializare
▪ Analiza clasei de elevi ca grup educațional: scopuri,
roluri, norme, coeziunea de grup
▪ Analiza clasei de elevi ca grup social. Influența
personală a profesorului și influența de grup, coeziunea
Clasa de elevi de grup
(2) ▪ Clasa de elevi:”ansamblu de indivizi, constituit istoric,
între care există diverse tipuri de interacțiuni și relații
comune determinate”( Zata, M.) cu următoarele atribuții-
mărime, scopuri, structură, interacțiunea membrilor,
compoziția și organizarea
▪ Factori determinanți ai clasei de elevi:

▪ recrutarea, selecția și formarea cadrelor didactice;

Clasa de elevi ▪ abordarea disciplinei;


(4)
▪ resurse educaționale( resurse valorice, resurse
materiale, resurse financiare- bugetare și
extrabugetare, resurse umane)
1. Dimensiunea ergonomică
Dispunerea mobilierului in sală
Vizibilitatea
Amenajarea sălii
Dimensiuni
2. Dimensiunea psihologică
ale clasei de
elevi(1) Capacitatea de învățare

Trăsături de personalitate
3. Dimensiunea socială
Clasa ca grup social
Structura informației in grupul clasă
4.Dimensiunea normativă
Norme explicite (prescriptive,cunoscute)
Norme implicite (ascunse, la nivelul grupului)
Dimensiuni ale
clasei de 5. Dimensiunea operațională (variabile proșcoala si
elevi(2) antișcoala; strategii de intervenție ale cadrului
didactic)

6. Dimensiunea inovatoare ( schimbarea)


▪ Învățarea: ”o atitudine față de cunoaștere, cât și față
de viață, care pune accent pe inițiativa omului.
Cuprinde achiziționarea și practicarea de noi
metodologii, de noi priceperi, de noi atitudini și noi
valori necesare pentru a trăi într-o lume în continuă
schimbare.
Stimă de sine, ▪ Proces de pregătire pentru a face față unor situații
învățare și noi;
climat ▪ Se poate produce conștient, sau deseori inconștient,
educațional de obicei din experiența unor situații de viață(reale
sau unele construite intenționat)”- I. Neacșu;1990;
▪ ”Învață să înveți”- învățarea sistematică este condiția
fundamentală a studiului eficient;
▪ Invatarea: o transformare de comportament avand la
baza o experienta organizata scolar; aceasta experienta
poate sa fie directa( prin contactul cu realitatea) sau
indirecta( mijlocita social, prin transmiterea valorilor
culturii);
▪ Acceptiunile invatarii:
Învățarea Invatare ca proces( operatii, actiuni, stari si evenimente
interne care conduc la tarnsformarea comportamentelor
in structuri de cunostinte mentale);
Invatarea ca produs( ansamblu de rezultate noi, produse
de activitatea procesuala- cunostinte, priceperi, notiuni,
atitudini, comportamente, moduri de gandire.
▪ Simptome la nivel fizic: Oboseală; Dureri de cap;
Insomnie; Dureri musculare (mai ales la nivelul umerilor
şi spatelui); Palpitaţii; Dureri în piept; Crampe
Disciplina, abdominale; Ameţeală; Tremurături; Mâini, picioare
stresul și reci; Transpiraţie sau bufeuri de căldură; Răceli
învățarea frecvente;
▪ Simptome la nivel comportamental: Mers continuu (nu
poţi sta jos); Agitaţie motorie; Ticuri nervoase (bătut din
picior sau cu degetele de la mână); Mâncat frecvent;
Plâns; Ridicarea vocii „din senin”; Aruncat lucruri;
▪ Simptome la nivel mental: Scăderea
capacităţii de concentrare şi de
Disciplina, memorare; Confuzii mentale;
Lapsusuri; Pierderea simţului umorului;
stresul și
Indecizie;
învățarea
▪ Simptome la nivel emoţional:
Anxietate; Nervozitate; Deprimare;
Furie; Îngrijorare; Iritabilitate;
Pierderea răbdării
▪ Relații sociale variate: caracterul
psihologic, caracterul conștient, caracterul
direct
Relații și ▪ Interacțiunea educațională: un aspect al
interacțiuni în relațiilor interpersonale in clasa de elevi

clasa de elevi ▪ După criteriul nevoilor si trebuințelor


psihologice ale copilului:
(1) Relații de intercunoaștere
Relații de intercomunicare
Relații socioafective
Relații de influențare
▪ Personalitatea cadrului
didactic(personalitatea reală și aptitudinea
psihopedagogică)
Relații și Personalitatea de baza( temperamentală,
interacțiuni în intelectual-cognitivă,
clasa de elevi afectiv-motivațională,instrumentală,
(2) stilistică,
reglatorie-atenție/voință,relațional-axiologică
/imginea de sine, caracterială)
Stilul managerial al cadrului didactic în
funcție de personalitate si variabile
situaționale
▪ Rolurile manageriale ale cadrului
didactic:

Relații si Planificarea
interacțiuni în Organizarea (pregătirea materialelor,
clasa de elevi analiza de timp, succesiunea activității
didactice)
(3)
Controlul și îndrumarea (cu funcții de
supraveghere, prevenire, corecție..)
Evaluarea ( obținerea informațiilor,
prelucrarea statistică, elaborarea
aprecierilor)
▪ Consilierea ( clasificarea- abordarea unui
elev,formularea- un mod de gandire al
situației, intervenția și incheierea)
Relații și ▪ Decizia educațională- ”un proces de
interacțiuni în alegere în mod deliberat a unei linii de
clasa de elevi (4) acțiune, pentru a ajunge la un anumit
rezultat”(Iucu.R., 2006)
Pregatirea deciziei
Adoptarea și măsurile de aplicare
Aplicarea și urmărirea îndeplinirii