Poezii scurte – versuri ușor de reținut scrise de poeți

renumiți Am făcut o selecție a celor mai frumoase

poezii recomandate oricărei categorii de vârstă. Sunt
poezii scurte, dar emoționante pe care te invităm să
le citești în următoarea perioadă. Versurile te vor
impresiona prin naturalețea și sensibilitatea lor. Iată
care sunt cele mai frumoase poezii scurte. De
Camelia Diaconu, Miercuri, 20 noiembrie 2019, 13:36
Cele mai ușoare poezii scurte Poeziile sunt o sursă
de inspirație, o modalitate prin care îți poți exprima
sentimentele în fața persoanelor dragi, fără să spui
un cuvânt în plus. Mulți dintre poeții români ne-au
lăsat amintire cele mai frumoase opere de artă, iar
noi am făcut o selecție a celor mai frumoase poezii
scurte. Care sunt cele mai ușoare poezii pe care le
poți reține imediat. Poezii scurte și ușor de reținut Ce
poezii scurte vei găsi în acest articol: De ce în al meu
suflet – Mihai Eminescu; Știu, fără să pricep – Vasile
Voiculescu; Paza Bună – Tudor Arghezii; Mugurii –
Lucian Blaga; Înger de pază – Mihai Eminescu;
Corabia – Alexandru Macedonski; Izvorul nopții –
Lucian Blaga; Flori de mucigai – Tudor Arghezi;
Melancolie – Tudor Arghezi; La mare – Lucian Blaga;
Lumina raiului – Lucian Blaga; Cărbunii – Octavian
Goga; Copilărie – Ana Blandiana; Numai iubirea –
Ana Blandiana. Mugurii – Lucian Blaga De ce în al
meu suflet – Mihai Eminescu De ce în al meu suflet
De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De
ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul, Viața
într-un fel? Şi tu… tu ești aceea Ce mă întrebi astfel?
Ştiu, fără ca să pricep – Vasile Voiculescu Ştiu, fără ca
s-o pricep, Treimea Şi pe Ea viaţa îmi aşez, Cum îmi
cred, cu toată adâncimea, Inima, pe care nu mi-o
văz: RECOMANDĂRI Gabriela Firea, opinie tranșantă
după ce guvernul Ludovic Orban a fost
demis Tainica, neistovita ei lucrare Într-o rană mi s-
a-mpărtăşit: Rodnicul de viaţă fără încetare Sânge, în
trei feţe, dar nedespărţit… Paza bună – Tudor
Arghezi S-a întors cercetătoarea Să le spuie la surori
Că-i deschisă toată floarea Şi câmpia, de cu zori. Şi-
au plecat aproape toate La cules, cu mii si mii,
Lăsând vorbă la nepoate Să-ngrijească de copii. Căci
muscoii si bondarii Şi-alte neamuri de pădure, Pe
şoptite, ca tâlharii, Umblau mierea să le-o fure. Însă
paza-n stupi e bună, Că târziu, dupi apus, Colo jos,
subt stupi, la lună, Ei zăceau cu burta-n sus. Mugurii
– Lucian Blaga Un vânt de seară aprins sărută cerul la
apus şi-i scoate ruji de sânge pe obraji. Trântit în
iarbă rup cu dinţii- gândind aiurea-mugurii unui
vlastar primavăratic. Îmi zic: „Din muguri amari
înfloresc potire grele de nectar” şi cald din temelii
tresar de-amarul tinerelor mele patimi. Înger de pază
– Mihai Eminescu Când sufletu-mi noaptea veghea
în extaze, Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Încins cu o haină de umbre şi raze, C-asupră-mi c-un
zâmbet aripele-a-ntins; Dar cum te văzui într-o
palidă haină, Copilă cuprinsă de dor şi de taină, Fugi
acel înger de ochiu-ţi învins. Eşti demon, copilă, că
numai c-o zare Din genele-ţi lunge, din ochiul tău
mare Făcuşi pe-al meu înger cu spaimă să zboare, El,
veghea mea sfântă, amicul fidel? Ori poate!… O-
nchide lungi genele tale, Să pot recunoaşte trăsurile-
ţi pale, Căci tu – tu eşti el. Corabia – Alexandru
Macedonski La ţărm, corabia oprită E ninsă de
zăpada lunii Şi marea tace odihnită, De biciuirile
furtunii. Catarg şi pânze argintate Abia uşor sunt
legănate… Magia nopţii este sfântă… Verzuiele unde
dormitează. Novicii râd… – Cârmaciul oftează,
Matrozii melancolic cântă. RECOMANDĂRI Își viola
fata cea mare, iar casa donată de Gigi Becali a ajuns
o ruină. Alexandra și-a făcut curaj să spună
adevărul Oraşul întreg scânteiază Cu felinarele
aprinse… Muzicile vesel vibrează, Curse priveghează-
ntinse. Novicii în port se coboară, Spre râs şi
petrecere zboară; Răscoala etăţii-i frământă… Safire
pe ceruri lăcrămează. Din cap mişcând, cârmaciul
oftează, Matrozii melancolic cântă. Cărbunii –
Octavian Goga Izvorul nopţii – Lucian Blaga
Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negri încât seara când
stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare că ochii tăi,
adânci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea
peste văi şi peste munţi şi peste seşuri acoperind
pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri ochii
tăi, lumina mea. Flori de mucigai – Tudor Arghezi Le-
am scris cu unghia pe tencuială Pe un părete de
firidă goală, Pe întuneric, în singurătate, Cu puterile
neajutate Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat împrejurul Lui Luca, lui Marcu şi lui
Ioan. Sunt stihuri fără an, Stihuri de groapă, De sete
de apă Şi de foame de scrum, Stihurile de acum.
Când mi s-a tocit unghia îngerească Am lăsat-o să
crească Şi nu mi-a crescut – Sau nu o mai am
cunoscut. Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.
Şi mă durea mâna ca o ghiară Neputincioasă să se
strângă Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna
stângă. Poezii scurte și ușor de reținut Melancolie –
Tudor Arghezi Am luat ceasul de-ntâlnire Când se
tulbură-n fund lacul Şi-n perdeaua lui subţire Îşi
petrece steaua acul. Câtă vreme n-a venit M-am
uitat cu dor în zare. Orele şi-au împletit Firul lor cu
firul mare. Şi acum c-o văd venind Pe potecă solitară,
De departe, simt un jind Şi-as voi să mi se pară. La
mare – Lucian Blaga Viţe roşii, viţe verzi sugrumă
casele-n lăstări sălbatici şi vânjoşi-asemenea unor
plopi ce-şi strânâg în braţe prada. Soarele în răsărit-
de sânge-şi spală-n mare lancile, cu care a ucis în
goană noaptea ca pe-o fiară. Eu stau pe ţărm şi-
sufletul mi-e dus de-acasa. S-a pierdut pe-o
cărăruire-n nesfârşit şi nu-şi gaseşte drumul înapoi.
Cele mai frumoase poezii scurte Lumina raiului –
Lucian Blaga Spre soare râd! Eu nu-mi am inima în
cap, nici creieri n-am în inimă. Sunt beat de lume şi-s
pagân! Dar oare ar rodi-n ogorul meu atâta râs
făr’de căldura raului? Şi-ar înflori pe buza ta atâta
vrajă, de n-ai fi frământată, Sfânto, de voluptatea-
ascunsă a păcatului? Ca un eretic stau pe gânduri şi
mă-ntreb: De unde-şi are raiul – lumina? – Ştiu: Îl
luminează iadul cu flăcările lui! Cărbunii – Octavian
Goga Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani
târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te
gândeşti c-am ars şi noi… Iar când din ochii de jăratic
Vor tresări scântei-scântei, Să ştii că visul meu
sălbatic S-a mai aprins o dată-n ei. Copilărie – poezii
scurte de Ana Blandiana Din oglindă mă privea un
trup firav Cu claviatura coastelor distinctă, Inima-
apăsa pe clape grav Şi-ncerca să-apară în oglindă.
N-am văzut-o niciodată, dar ştiam, Ca-ntr-un joc de-
a baba-oarba, că-i ascunsă (Precum inima salcâmului
din geam Coşul pieptului de crengi o face frunză).
Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă E aievea
cântu-i uniform, Şi ca nu cumva în somn să tacă, Mi-
era frică seara să adorm. Citeste si aceasta colectie
de poezii pentru copii! Numai iubirea – Ana
Blandiana Numai iubirea dintre părinţi şi copii E
sămânţă. Iubitul meu, eşti fiul meu, De-aici răsare
totul. Ce nu se poate distruge Alunecă între părinţi şi
copii. Nu-ţi stinge auzul Cu legile lumii acesteia,
Întreg universul atârnă În firul de sânge care ne
leagă pe noi Ca o taină curată. Tu apleacă-te doar şi,
copilăreşte, Sărută-mă pe gură, tată.
Citeşte întreaga ştire: Poezii scurte - versuri ușor de
reținut scrise de poeți renumiți