Despre judetul meu,Prahova

Mocanu Cristian Theodor

Clasa a IV-a B
Sc. Gimnazila B.P. Hasdeu Campina
Prof.coordonator:Sabangeanu Adina Elena
Străbătând pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova
cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile
Ialomitei.
Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp
Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.
Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina,
petroluri, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, utilaje
tehnologice pentru prelucrarea titeiului.
Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º. De asemenea este traversat de
paralela de 45º,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil
Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma
unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, chiar 2000 m ocupa partea
Nordica
Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea
mediana a judetului. Cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)
Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice
Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre
judetele Prahova, Dambovita si Brasov
Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de
transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune
turistica din judetul Prahova
Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme
principala sinuoasa
Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului
Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova
Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de
pitoresc, cu inaltimi de circa 1400 m.
Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila,
dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la
poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei. Intre Prahova si Teleajen se
desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic.

Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de

relief cu trasaturi aparte
Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului
Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul
dealurilor cu terasa Campinei
Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si
cel mai coborat punct din campie, fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala
si de la regiune la regiune.

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in
functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului
Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte,
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul,
Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi
nume
Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona
alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.
Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii
bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si
campiei.
Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari
precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu.
Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara,
cerbul, dar si mistretul.
In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .
Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi,
au fost identificate circa 1200 de specii de plante; o rezervatie forestiera la vest de Poiana
Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia
geobotanica Arinisul dela Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente
ale naturii precum stejarii seculari .
PRINCIPALELE ORASE SI STATIUNI ALE JUDETULUI PRAHOVA

PLOIESTI
Straveche asezare , ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlasiei
CAMPINA

Este cel de-al doilea oras , ca marime si numar de locuitori, al judetului Prahova, este unul din
centrele urbane asezate in plina zona subcarpatica,
VALENII DE MUNTE
Este o localitate straveche, a carei dezvoltare a fost determinata de asezarea ei pe
drumul de pe valea Teleajenului
SINAIA
In urma cu mai bine de 300 de ani, in padurile prea putin umblate ale Bucegilor, a fost
cladit un lacas de cult. La poalele zidurilor sale, oamenii si-au ridicat case, si-au incropit
gospodarii si, firesc, au botezat locul cu numele sfantului lacas in jurul caruia se infiripase
asezarea: Sinaia. De fapt, se spune ca fara muntii Bucegi, fara Manastirea Sinaia si fara Castelul
Peles, Sinaia ar fi fost o localitate ca oricare alta, pieduta in anonimat.

PREDEAL
Statiunea climaterica de odihna Predeal este situata pe culmea care desparte Valea
Prahovei de Valea Timisului, fiind strajuita de masivele muntoase Bucegi, Postavarul, Piatra
Mare si Clabucet
BUSTENI
Statiunea include si localitatea Poiana Tapului, este dominata de abruptul Bucegilor si
prezinta un important punct de plecare in ascensiuni
BREAZA
Este situata in zona sucarpatica aVaii Prahovei, intre Campina si Comarnic si este
apreciata pentru climatul sau moderat de deal