Procedeele metodice

Procedeele generale- Procedeele unicale sau

utilizate în toate individuale vor fi aşa
excursiile: procedeul de numitele „găselniţe” ale
comparaţie, localizarea unui ghid şi nu vor fi
evenimentelor, utilizate de toţi ghizii:
reconstituirea bancuri, jocuri, curiozități
obiectivului sau a ect.
evenimentelor,
demonstrarea preventivă.
Procedeele
particulare vor fi
utilizate doar la anumite
excursii, cum ar fi:
ecologice, de producere,
prin muzee.

! Legea prezentării unei excursii va fi următoarea: „de la demonstrare la

povestire, la explicare”.

Demonstrarea în excursie este procesul de a face cunoştinţă cu

obiectivele excursioniste prin exemple concrete. Arătarea publică a
aunui obiectiv unui grup de persoane.

Din autocar Din geamul

neieșind din autocarului la
o viteză de
transport
40-60 km
Metode de
demonstrare a
obiectivelor

Din autocar
Cu ieșire din
la viteze
autocat
minime
 Metode și procedee de prezentare

Metode Esența
Analiza este strâns legată de demonstrarea obiectivului. Divizarea
obiectivului în anumite părţi și evidenţierea anumitor elemente mai
Metoda analizei importante. De exemplu: la prezentarea monumentului lui Ştefan cel Mare
vizuale: se va evidenţia întâi soclul, apoi figura domnitorului, haina de domnitor
împodobită cu blăni scumpe și brodată cu fir de aur si argint, coroana de
domnitor, apoi crucea și spada. Astfel se va ajunge la rolul ce l-a avut Ştefan
cel Mare în apărarea creştinismului.
Reconstituirea aspectul iniţial al obiectivului excursionist, chiar dacă
Metoda de astăzi el lipseşte sau este complet schimbat. De exemplu, la prezentarea
reconstituire a bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Căpriana se va reconstitui
evenimentelor aspectul iniţial al bisericii de până la reconstrucţia ei din 1821. În general
această metodă se va utiliza la prezentarea obiectivelor arhitectonice sau
la prezentarea unor evenimente istorice.
Metoda de Această metodă îl va pune pe excursionist în anumite rame concrete, îi va
localizare a atenţiona privirea anume spre aceasta zonă concretă, unde s-au desfăşurat
evenimentele descrise.
evenimentelor:

Procedee Esența
Scopul acestui procedeu este de a transmite excursioniştilor informația în
aşa mod, încât ei sa vadă ceea ce a fost relatat de ghid. Acest procedeu
poate fi divizat în două grupuri:
Grupul 1 - aici intra procedeele care ţin de forma de relatare - nota
Relatarea în informativa, reportajul, citatele, ce au rolul de a sistematiza informaţia, de
excursie a o face mai accesibila turiştilor. Ghidul va prezenta informaţii succinte
despre obiectiv, data construcţiei sau a restaurării, autorul, mărimea
monumentului, menirea lui etc.
Grupul 2 - cuprinde procedeele de caracterizare, explicaţii, întrebări -
răspunsuri, trimiteri la mărturiile martorilor oculari, montajul verbal,
inducţia și deducţia.
Scopul lui este descrierea veridica a obiectivului – forma, mărimile lui,
plasarea lui geografic etc. Pentru acest procedeu este caracteristică
exactitatea, concretul. Aici ghidul va evidenţia trăsăturile specifice ale
Procedeul obiectivului. Acest procedeu se va referi nu numai la monumentele
descriptiv arhitecturale, dar și la evenimentele istorice. În excursiile făcute cu
autocarul acest procedeu se va utiliza în toate tipurile de demonstrare, fie
ca se vor face din geamurile autocarului sau la locurile de staţionare.
Se bazează pe evidenţierea celor mai specifice trasatori și calităti ale
obiectivului. Aici se vor enumera calităţile și specificul, care vor descrie cât
Procedeul de mai amănunţit obiectivul. La descrierea obiectivului se vor scote în
caracterizare evidență numai trăsăturile exterioare, atunci însă când vom caracteriza
obiectul se va menţiona însemnătatea lui, calităţi artistice, originalitatea
artistica a lui.
 Metodologia întâlnirii grupului de turişti înainte de plecare în excursie
(Tipul de transport)

Plecarea cu avionul presupune Plecarea cu avionul presupune Plecarea cu autocarul se va face

întâlnirea ghidului cu turiştii în întâlnirea ghidului cu turiştii în dintr-un loc cunoscut de toată
aeroport cu aproximativ două ore aeroport cu aproximativ două ore lumea, iar autocarul trebuie să fie
înainte de decolarea avionului. înainte de decolării. Ghidul va ajunge parcat fără a stânjeni circulaţia.
Ghidul va ajunge însă în aeroport în aeroport mai devreme pentru a Ghidul va sosi înaintea turiştilor
cu ceva mai devreme pentru a identifica poarta de îmbarcare a pentru a verifica starea autocarului,
identifica poarta de îmbarcare a turiştilor şi locul unde se vor dacă acesta corespunde cu tipul de
turiştilor şi locul unde se vor desfăşura formalităţile de îmbarcare autocar rezervat, dacă are toate
desfăşura formalităţile de (check-in).Odată cu sosirea turiștilor dotările solicitate și dacă acestea
îmbarcare (check-in). Apoi ghidul ghidul îi va saluta, îi va trece pe lista sunt în stare de funcţionare.
va aştepta turiştii în locul stabilit şi pasagerilor şi le va lipi pe bagaje Ocuparea locurilor în autocar se va
odată cu sosirea lor îi va saluta, îi etichete cu numărul zborului, ruta, face în baza listei primite de la
va trece pe lista pasagerilor şi le va numele pasagerului. În momentul agenţie sau, în lipsa acesteia, în
lipi pe bagaje etichete cu numărul deschiderii ghişeului de check-in, ordinea sosirii turiştilor. Ghidul va
zborului, ruta, numele pasagerului. ghidul va invita turiştii să prezinte supraveghea aşezarea bagajelor în
În momentul deschiderii ghişeului bagajele şi documentele pentru spaţiul destinat acestora, cerând
de check-in, ghidul va invita verificare în vederea îmbarcării și le turiştilor să ia cu ei doar lucruri
turiştii să prezinte bagajele şi va atrage atenţia încă o dată asupra strict necesare pentru călătorie.
documentele. greutăţii maxime admise la bagajele. După urcarea turiştilor în autocar,
Înainte de urcarea în avion, ghidul va ghidul va face prezenţa acestora.
mai face o dată apelul turiştilor.
35
pentru verificare în vederea
îmbarcării. Cu această ocazie le va
atrage atenţia încă o dată asupra
greutăţii Persoane care nu s-au prezentat
maxime Dacăadmiseîn momentul plecării lipseşte un turist, ghidul va acţiona conform situatiilor:
la bagajele.
Înainte de urcarea în avion, ghidul
- Îno dată
va mai face plecării
cazulapelul cu trenul, ghidul se poate întoarce la locul de întâlnire după ce a condus turiştii
turiştilor..
prezenţi la tren şi mai poate aştepta câteva minute. Va încerca să ia legătura cu cel/cei absenţi sau
contactează agenţia de turism pentru ca aceasta să poată efectua anulările necesare. În situaţia în
care nu se poate lua legătura nici cu agenţia, ghidul va face anulările odată cu sosirea la destinaţie.
- În cazul plecării cu avionul, se procedează ca în situaţia anterioară, numai că ghidul poate încerca
variantele expuse mai sus doar înaintea deschiderii check-in-ului.
- În cazul plecării cu autocarul, dacă ghidul nu reuşeşte să ia legătura nici cu turistul, nici cu
agenţia, se mai poate aştepta 10-15 minute la locul de întâlnire, după care se pleacă în excursie.
Indiferent de situaţie, ghidul va atrage atenţia asupra punctualităţii, subliniind faptul că
nerespectarea orelor de întâlnire atrage după sine imposibilitatea realizării programului stabilit.
 Activitatea şi responsabilităţile ghidului la sosirea şi plecarea din hotel cu
grupul de turişti

Sosirea la hotel
Plecarea de la hotel
 Ghidul va suna la hotel odată cu plecarea Dacă excursia se face cu autocarul, plecarea se
din aeroport sau înainte de sosirea la face de regulă după micul dejun.
destinație pentru a anunța timpul
 Ghidul va trebui să ajungă înaintea grupului
aproximativ de sosire ca o ultimă verificare
cu aprox 15 min înainte de servirea micului
a rezervării effectuate;
dejun pentru a verifica dacă totul este în
 Verificarea turiștilor și a bagajelor în holul
regulă.
hotelului;
 Va urma dacă bagajele au fost coborte în
 Prezentarea la recepție a listei de rooming
holul hotelului
pentru repartizarea camerelor;
 Va verifica etichetele și le va numera,
 Verificarea cerințelor speciale din partea
 Va supraveghea încarcarea și aranjarea
turiștilor cu privire la cazare, meniuri
bagajelor în autocar,
speciale sau un anumit tip de regim
 Va verifica la recepția hotelului dacă toate
alimentar;
serviciile solicitate de turiștii care nu erau
 Preluarea cheilor sau a cartelelor de la
incluse în voucher au fost plătite de aceștia,
recepție;
 Va verifica dacă toate cheile sau cartelele au
 Verificarea camerelor dar și rezolvarea
fost returnate,
eventualelor probleme care apar;
 Va verifica dacă toate pașapoartele sau
 Stabilirea orelor de masă și a locului
cărțile de identitate au fost ridicate de turiști
rezervat turiștilor pentru servirea ei;
de la receptie,
 Prezentarea facilitaților oferite de hotel în
 Va numera turiștii și se va asigura dacă
ceea ce privește piscina, barul sau salonul
aceștia și-au ocupat locurile în autocar,
de frumusețe etc.;
 Va saluta turiștii prezentându-le un sumar al
 Informațiile primite de cătrea ghidul vor fi
zilei cu itinerarul urmat și obiectivele care
transmise cu proptitudine tuturor turiștilor:
vor fi vizitate,
locul unde va fi plasat un buletin informativ
 Va veghea ca plecarea să se facă la ora
asupra desfășurării programului sau locul în
stabilită pentru a nu permite turistului să
care se vor face diferite comunicări;
întarzie în mod constant.
 Poate comunica rugămintea ca toate
reclamațiile sau cererile turiștilor să fie
semnalte mai întai ghidului de turism și
apoi organismelor abilitate;
 Supravegherea transportului bagajelor în
camere;
 Comunicarea la recepție a orei de trezire
pentru în situația în care grupul are în
program plecarea la o oră matinală sau
aranjarea ca în loc de dejun să se dea
turistului hrana la pachet atunci când
aceștia au hotărât să plece într-o excursie
opțională cu durata de o zi.
 Comentarii şi opriri în timpul excursiei.
Reguli generale în excursie pentru toţi participanţii.
Reguli de vizitare а unui obiectiv turistic internaţional.
Comentarii și opriri pe parcursul
excursie
Ghidul național de tur va face
comentarii în funcție de obiectivele
stabilite în programul excursiei și
va stabili opriri pentru diferite
necesități.
Aceste comentarii pot fi:
1. Prezentări scurte și la obiect
într-un limbaj agreabil nici
sofisticat nici monoton;
2. Referiri la chestiuni practice din
program;
3. Informații generale referitoare la
țară sau orașul care se vizitează
privind economia, cultura,
obiceiurile, tradiția, religia sau
personalitățile cunoascute din
diverse domenii;
4. Subiectul tratat va fi ales în
funcție de structura grupului;
5. Prezentarea obiectivelor
importante întalnite pe traseu chiar
dacă nu se fac opriri;
6. Prezentarea hotelului unde vor fi
cazați turiștii precizându-se gradul
de confort, poziția în oraș sau
facilitățile oferite.
În ceea ce privește opririle pe
percurs acestea se fac de regulă
într-un loc amenajat făcându-se cel
puțin o oprire la 2 ore de mers, se
mai pot face opriri pentru
fotografii, pentru cumpărături sau
pentru a lua masa la restaurant. Mai
pot fi și opriri neprevăzute în
program fără însă a se devia de la
traseu sau a se întarzia atingere
acelorlalte obiective incluse. La
sfârșitul fiecărei opriri ghidul de
turism numără turiștii dupa ce
aceștia și-au reluat locurile în
autocar.
Regulile generale în excursie
Regulile de calatorie se stabilesc în
special pentru transportul cu
autocarul, ele referindu-se la:
1. Este interzis fumatul în autocar
sau în spațiile închise;
2. Se interzice atât consumul
băuturilor alcoolice cât și al
alimentelor în autocar mai ales al
celor perisabile;
3. Se stabilesc înca de la îceput ora
și punctele speciale unde vor opri
autocarul pentru masa;
4. Rotația locurilor în autocar, se
face astfel încât toți turiștii să poată
ocupa pe rând locurile din față,
această regulă se stabilește de la
început de catre ghid odată cu
plecarea pe traseu însa se poate
stabili și de la agenție acolo unde
ghidul preia schema autocarului;
5. Turiștii au obligația de a păstra
curațenia în autocar iar șoferului îi
revine sarcina de a face curățenie;
6. Bagajele vor fi etichetate cu
însemnul firmei iar ghidul va ține o
evidență strictă a lor;
7. Bagajele de mână, acestea se află
în grija fiecărui turist cu obligațiile
de rigoare care vor fi aduse la
cunoștința turiștilor în funcție de
mijlocul de transport folosit;
8. Curățatul spațiilor din autocar,
revine deasemenea șoferului iar
acest lucru se va face doar seara;
9. Cheia de la camră este
obligatoriu de returnat atât
dimineața cât și la sfârșitul
excursiei;
10. Disponibilitatea ghidului,
ghidul va trebui să fie la dispoziția
turistului pe tot parcursul excursiei;
11. Căratul bagajelor, se află strict
în sarcina fiecărui turist.
Reguli de vizitarea unui obiectiv
turistic
Indiferent de locul în care se
desfășoară vizita fie în interior într-
un muzeu fie în exterior în cazul
unui tur de oră pe jos, ghidul trebuie
să țină seama de particularitățile
însoțirii unui grup, având grija de
urmat aspectele:
1. Mersul să fie potrivit;
2. Grupul să se adune departe de
mulțimi, de intrări la obiective
astfel încât să nu se amestece cu
alte grupuri;
3. Întâlnirea cu grupul trebuie
stabilită într-un loc protejat fie de
soare fie de ploaie;
4. Turiștii să fie avertizați să aibă
grijă de lucrurile care le au asupra
lor și să nu dea vina pe alte
persoane responsabile;
5. Grupul să știe cât durează
vizitarea obiectivului și dacă există
posibilitatea unor locuri pentru
odihnă în interiorul obiectivului, să
indice un loc și o oră de întâlnire în
cazul în care cineva se rătăcește în
interiorul obiectivului;
6. Fiecare turist să cunoască
numele hotelului sau locul de
parcare al autocarului;
7. Comentariul la locul vizitei să
fie făcut într-un limbaj accesibil pe
înțelesul tuturor;
8. Vocea să fie bine dozată să fie
auzit de tot grupul nu doar de
turiștii din față;
9. Să fie încurajate întrebările
venite din partea turiștilor pentru a
creea un discurs interactiv și pentru
a asigura permanent un dialog cu
turiștii.
 Metodologia realizării unei excursii
opţionale. Situaţii neprevăzute în excursie
Excursiile opționale
Sunt procurate de ghidul de turism
național atât pe parcursul
programului turistic dar și de la
agenția organizatoare. Pentru a
promova și vinde excursiile
obționale ghidul de turism trebuie
să aibă în vedere urmatoarele
aspecte:
1. Identificarea agențiilor care
organizează aceste excursii;
2. Planificarea excursiilor într-o
perioadă favorabilă în funcție de
distanța la care se găsesc
obiectivele, în funcție de timpul
alocat dar și în funcție de
disponibilitatea turiștilor;
3. Întocmirea unei liste cu posibile
excursii obționale care va servi în
final și ca formular de rezervare;
4. Tipurile de excursii pentru care se
poate opțional vedea fiecare oraș,
expoziții sau spectacole;
5. Descrierea amănunțită a lor astfel
încât turiștii să știe la ce să se
aștepte;
6. Momentul vânzării de obicei
prezentându-se turiștilor în a 3 a zi
după micul dejun;
7. Formularul pentru rezervare sau
înscriere se dă fiecărui turist pentru
a completa numele, numărul
excursiilor la care dorește să
participe iar în final acest formular
reprezintă cererea de rezervare
pentru excursiile obționale;
8. Anulările la excursiile obționale
nu se pot face în acest sens încasarea
contravalorii se face o dată cu
predarea de către turist a
formularului deoarece timpul este
relativ scurt iar ghidul va plasa
comanda agenției organizatoare
imediat dupa ce se strâng banii;
9. Toate costurile pe care le implică
organizarea acestor excursii
obționale presupun existența unui
număr minim obligatoriu de
participanți.
Pentru ca excursia să se
sfârșească în cele mai bune
condiții ghidul de turism va
trebui să se ocupe în principal:
1. Reconfirmarea zborului cu cel
puțin 72 de ore înainte;
2. Organizarea unei mese festive
dacă nu este inclusă în program;
3. Colectarea chestionarelor de la
turiști pentru a analiza nivelul
calitativ al excursiei;
4. Despărțirea de grup se va face
în termeni cordiali;
5. Depunerea la agenție a
dosarului acțiunii care va
cuprinde decontul și raportul
ghidului.
Comisioanele - acestea se
practică în funcție de obiceiul din
fiecare țară, acestea lăsându-se
fie în numele touroperatorului fie
de fiecare turist în funcție de
serviciile oferite.
În numele touroperatorului se
lasă în primul rând la hotel și
aeroport pentru căratul bagajelor.
La recepția hotelului și la
restaurant pentru celelalte
servicii. Și în al doile rând de
fiecare turist pentru serviciile
oferite acestea dându-se
stuartului în cazul croazierelor,
ghizilor locali dacă excursia
necesită însoțitori, șoferului de
taxi, chelnerului la room service
sau restaurant sau alte servicii. În
aceste situații ghidul explică
turiștilor care este obiceiul
locului și eventual sugerează și
suma sau procentul care se
practică.
Situațiile neprevăzute în excursie
1. În cazul situațiilor grave se pot
înlocui unele obiective cu altele;
2. În cazul zborurilor suprarezervate
se va alege o altă cursă în aceeași zi;
3. În cazul întârzierilor turiștilor se
poate aștepta până la maxim 15 minute
în cazul transportului cu autocarul. Se
încearcă contactarea turistului iar dacă
nu este posibil se anunță agenția de
neprezentare a unui turist urmând ca
de aici să se facă toate anulările
referitoare la cazare sau masă;
4. Bagajele pierdute sau deteriorate se
poate întampla mai ales în cazut
transportului cu avionul lăsându-se în
acest sens o reclamație la biroul de
bagaje pierdute;
5. În cazul pierderii biletelor de
transport se poate elibera un alt bilet
dacă există dovada că turistul se află
pe lista pasagrilor incluși în program;
6. Pierderea sau furtul obiectelor
personale în acest sens se face o
plângere la poliție sau la recepția
hotelului în funcție de locul în care sa
întamplat aceasta;
7. În cazul pierderii unui pașaport se
anunta ambasada pentru eliberarea
unui duplicat;
8. Dacă lipsește un turist, dar nu îi
lipsesc și bagajele atunci se anunță
poliția;
9. În caz de înbolnăvire se acordă
primul ajutor și se cheamă ambulanța;
10. În caz de deces se anunță familia
pentru a veni să se ocupe de toate
formalitățile de transport, iar pentru
îmbolnăvire și deces se va plăti o
asigurare suplimentară.
Alte situații neprevăzute sunt:
1. Arestarea turistului;
2. Declanșarea unor revoluții sau
revolte sociale;
3. Declanșarea unor hazarduri
naturale, incendii sau defectarea
mijlocului de transport la finalul
excursiei.
 Activitatea ghidului către finalul excursiei

Despărţirea de grup,

Într-un circuit cu autocarul, se Dacă excursia se termină cu

face după ce toţi turiştii au
trenul sau cu avionul, ghidul
coborât din autocar, ghidul îşi va
lua rămas bun de la turişti
va saluta grupul după ce
mulţumindu-le pentru acesta s-a adunat cu bagajele
participare şi invitându-i şi la pe peron sau în sala de ieşire
alte excursii organizate de din aeroport, într-un loc unde
aceeaşi firmă turistică. În nu stânjeneşte pe ceilalţi
momentul salutului, ghidul va fi călători, în aceeaşi formulă
într-un loc în care va putea fi ca şi cea cu autocarul.
văzut şi auzit de toată lumea.

Predarea dosarului la agenţie include decontul şi raportul ghidului. Dosarul

acţiunii se depune la agenţie în termen de 24 de ore de la finalizarea excursiei,
pentru excursii interne şi de 48 ore, pentru excursii externe.
Decontul
• Decontul reprezintă sinteza justificării legale a
cheltuielilor efectuate pentru buna desfăşurare a
excursiei interne sau externe.
• În decont trebuie incluse raportul asupra
respectării cheltuielilor efectuate, rata de schimb
valutar pentru cheltuielile efectuate în alte ţări,
lista exactă a comisioanelor la diverşi prestatori,
sumele necesare pentru sărbătorirea unor turişti
sau a zilei naţionale etc.
• Dacă ghidul realizează economii la un element
de cheltuieli, acestea pot fi utilizate pentru
îmbunătăţirea altui element de cheltuieli cu acte
justificative. În cazul în care economiile rezultă
în urma neparticipării unor turişti la excursie,
acestea nu pot fi cheltuite pentru alte servicii
suplimentare şi se restituie integral la casieria
firmei de turism.
• Decontul va avea anexat programul acţiunii
turistice, copiile comenzilor, note de plată,
chitanţe şi facturi fiscale, copiile notelor de
decomandare (când este cazul), diagramele de
transport auto şi cazare, eventual un scurt raport
al şoferului, carnetul de cec-uri, voucherul
confirmat şi semnat de reprezentantul firmei
partenere şi ale ghidului de turism etc.
Raportul
• Programul şi perioada de desfăşurare a acţiunii
turistice;
• Descrierea zi de zi a efectuării acţiunii
turistice;
• Calitatea transportului, a eventualelor
schimbări de traseu, prestaţia şoferului;
• Comentarii asupra fiecărui hotel în care au fost
cazaţi turiştii;
• Calitatea mesei servite în restaurante şi
recomandări de viitor;
• Principalele evenimente neprevăzute care
au avut loc, precum şi modalităţi de rezolvare a
acestora;
• Comentarii asupra ghizilor locali şi a
relevanţei unor obiective turistice vizitate;
• Aprecieri asupra excursiilor opţionale
valorificate şi a prestaţiilor suplimentare;
• Aspecte relevante asupra altor părţi ale
programului turistic derulat;
• Comentarii asupra componenţei grupului sau
privind turiştii care au
creat probleme desfăşurării acţiunii turistice;
• Aspecte esenţiale privind trecerea graniţei de
stat şi a vămii de către turişti;
• Propuneri pentru acţiunile turistice viitoare.
 Elemente de bază în prezentarea itinerarelor

Anterior plecării în itinerar În timpul derulării La sfârşitul derulării

• Salutul;
• Prezentarea ghidului şi a
persoanelor de însoţire (şofer,
ajutor);
• Expunerea în câteva cuvinte a
planului de vizitare a zonei/ a
oraşului;
• Date elementare de cunoaştere a
localităţii:
• Aşezare geografică;
• Căi de acces, legături cu
principalele trasee turistice;
• Întindere (suprafaţă) în
comparaţie cu ţara de origine a
turistului;
• Număr de locuitori;
• Data fondării şi eventual, originea
numelui;
• Scurt istoric: date referitoare la
dezvoltarea economico-socială,
aspecte culturale.
itinerarului: itinerarului:
• Aprecieri generale asupra
• Prezentarea obiectivelor
turistice propriu-zise:
perspectivelor de
• Se face astfel ca atenţia dezvoltare a oraşului sau
turiştilor să fie trezită în zonei;
prealabil pentru noul
• Mulţumiri din partea
obiectiv; ghidului şi firmei de turism
• Explicaţiile se vor da pentru
pentru plăcerea efectuării
obiectivele ce se văd pe
traseu; turului de oraş.
• Nu se vor aminti obiectivele
turistice care au fost depăşite;
• În cazul opririlor de durată
la obiective - se vor face
comentarii mai ample, cu
eventuale date
comparative;
• Prezentarea să fie: -
obiectivă - clară - precisă —
atractivă – interesantă.

Cerinţele prezentării atractive

!
• Pasiunea pentru meserie prin evitarea lipsei de interes faţă de excursie;
• Documentarea serioasă reflectată în explicaţii concise şi clare;
• Prezentarea să se refere la ceea ce este valoros şi caracteristic turismului moldovenesc;
• Să se imprime un ritm susţinut prezentării prin sistematizarea explicaţiilor, în funcţie de
succesiunea obiectivelor;
• Să nu se abuzeze de detalii minuţioase şi nesemnificative care obosesc turiştii;
• Prezentarea să fie un act de creaţie;
• Ghidul însoţitor trebuie să fie un bun psiholog, antrenant şi spiritual;
• Să aibă o atitudine plină de tact, politeţe şi atenţie faţă de turişti;
• Să întrebuinţeze formule de atragere la conversaţie a turiştilor la explicaţii.
• Dozarea cu pricepere a vocii.
 Factorul timp

Factorul
Situaţiile anotimp
neprevăzute

Încadrarea
turului de oraş Factorii care
în programul intervin în Componenţa
general al prezentarea numerică a
grupului sau al itinerarelor grupului
turistului turistice
individual.

Componenţa
Vârsta
profesională a
participanţilor
grupului

Naţionalitatea
turiştilor
 Muzeul este instituţia care se ocupă, cu strângerea,
păstrarea şi expunerea obiectelor cu scopul de a aduce la
cunoştinţa publicului anumite trăsături, caracteristice şi
definitorii ale unui popor.

Metodele de prezentare a unui muzeu

Metoda tematică - este folosită Metoda cronologică - este Metoda vizitei generale - este un
doar acolo unde ghidului de folosită pentru a prezenta tur de muzeu unde ghidul de
turism i s-a cerut să arate doar obiectivele unui muzeu în ordine turism va prezenta obiectele
anumite particularităţi (ex.: o cronologică. Cu ajutorul acestei expuse în ordinea în care sunt
anumită colecţie, sau doar sala metode, ghidul de turism trebuie aranjate, urmând traseul
cu costume populare ș. a.). prestabilit.
să-şi construiască prezentarea
Această metodă este specific astfel încât turistul să înţeleagă
muzeelor care prezintă acelaşi transformările survenite de-a
tip de exponate sau muzeele care lungul vremii şi cauzele care au
urmăresc o anumită tematică dus la aceste transformări. Este
prin totalitatea obiectelor întâlnită, de obicei, la muzeele
expuse, ca de exemplu cele care de istorie, ştiinţe ale naturii.
reprezintă viaţa şi obiceiuri de la
ţară, muzee etnografice, case
memoriale, muzeul muzicii.
Etapele prezentării unui muzeu
Înainte de a părăsi punctul de plecare, ghidul se va asigura că toţi turiştii sunt prezenţi şi
pregătiţi pentru vizitarea obiectivului respectiv. Plecarea spre muzeu va fi un prilej pentru ghid să
familiarizeze turiştii cu obiectivul de vizitat, subliniind totodată şi importanţa acestuia.
În interiorul muzeului, ghidul va ţine grupul cât mai strâns,
separat de alte grupuri, urmărind în principal:
Sosirea la muzeu presupune informarea turiştilor
Menţinerea interesului turiştilor prin informaţiile oferite;
asupra condiţiilor de participare şi anume:
Conducerea turiştilor prin sălile muzeului şi opririle să se
facă astfel încât să nu blocheze circulaţia altor vizitatori;
• Recunoaşterea autocarului (după sigla firmei de Prezentarea să fie făcută urmând una din metode;
turism); Timpul alocat vizitării fiecărei săli să fie suficient;
• Stabilirea unui loc de întâlnire în cazul în care De explicaţiile oferite să nu beneficieze şi alte persoane
turiştii se pierd de grup; străine de grup;
• Modalităţi de ajungere la hotel; Să fie satisfăcută curiozitatea turiştilor în legătură cu vizita
• Cine plăteşte taxa de intrare; efectuată;
• Utilizarea garderobei; În măsura posibilităţilor să se efectueze şi o pauză;
• Durata vizitei; Oferirea altor informaţii şi detalii pentru a le spori atenţia
(date comparative, legende referitoare la anumite exponate,
• Interzicerea atingerii exponatelor; construcţia clădirii, provenienţa etc.);
• Reguli privind folosirea camerelor de luat vederi Anunţarea sfârşitului vizitei (ex. cu ocazia ultimei săli
şi a aparatelor de fotografiat în interiorul vizitate), încheierea vizitei presupune ca ghidul să invite
muzeului. turiştii să cumpere diverse amintiri (cataloage, ilustrate);
Să supravegheze preluarea lucrurilor de la garderobă;
Să conducă turiştii la autocar;
Să verifice dacă toţi turiştii sunt prezenţi;
Să mulţumească pentru participare.
 Stațiuni montane și al
sporturilor de iarnă
Acest tip de turism este
practicat îndeosebi în Muntii
Alpi, care concentrează cea mai
importantă dotare în domeniu
din lume . Aici există
numeroase stațiuni, multe fiind
de renume internațional :
Chamonix (Franța), Cortina d’
Ampezzo (Italia), Davos și
Saint – Moritz (Elveția),
Innsbruck (Austria), Gramisch
Partenkichen (Germania).
Amenajări turistice de nivel
internațional există și în
celelalte regiuni muntoase
europene: Carpați (Zakopane în
Poiana și Poiana Brașov în
Romania), Alpii Scandinaviei
(Sillehammer în Norvegia) etc .
Stațiuni rurale/agroturism
Nu se poate spune că turismul rural
este un fenomen nou în țările Uniunii
Europene. Cazarea turiștilor la sate se
practică de foarte mult timp, mai mult
sau mai puțin organizată. Ceea ce se
poate spune că este nou este amploarea
pe care a luat-o fenomenul turistic
în spatiul rural. Numeroase
organizații de turism, din diverse țări
europene, se preocupă de organizarea
și instituționalizarea turismului în
spațiul rural, aparând astfel necesitatea
de a crea sau recrea ambientul rustic-
rural, sub multiple forme: sate de
vacanță, vacanțe la ferme, sate-club,
sate pentru tineret, stațiuni rurale de
odihnă, precum și satul turistic. Satele
turistice sunt solicitate de diferite
categorii de turiști, dintre care
amintim turiștii cu copii și tineretul,
care doresc să-și petreacă vacanța sau
concediul într-o zonă liniștită și la
prețuri accesibile.
Stațiuni sportiv
Foarte căutate în ultima vreme au
început să fie destinațiile turistice de
tip sportiv, unde doritorii pot asista sau
participa activ la activități sportive
dintre cele mai diverse, plecând de la
marile evenimente sportive ale anului
și până la scurtele excursii de tip
recreațional.Jocurile Olimpice,
Campionatele Europene și Mondiale
de Fotbal, circuitele de Formula 1, dar
și multe evenimente sportive cu
caracter național sau regional se
bucură an de an de tot mai mulți turiști.
Stațiuni de litoral Stațiuni cultural-istorice
Aici ar intra atât exploatarea Turismul cultural – istoric abordează
potenţialului turistic al mării – care cultura unei regiuni, în special valorile ei
înseamnă atât vacanţele în staţiunile de artistice. Turismul și cultura au fost mereu
pe litoral cât şi turismul de tip croazieră foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot
- precum şi alte domenii precum: timpul o destinație importantă pentru cei
cercetarea marină, monitorizarea şi atrași de cultura sa bogată și moștenirile
protejarea mediului, conservarea în istorice. Ba mai mult moștenirea. Este bine
domeniul pescuitului, biotehnologia dezvoltat, întrucât pe continentul european
albastră şi energia oceanelor. Turismul la există multe realizări omenești demne de
şi pe mare este cea mai importantă admirat printre care:
activitate maritimă din Europa, care - Vestigii istorice : ruine de cetăți- orașe
reprezintă mai mult de o treime din grecești, castre romane, amfiteatre (cel
valoarea economiei în ansamblu şi în grecesc de la Olympia și cel roman
care activează peste 3 milioane de Colosseum-ul din Roma), temple etc.
persoane. Principalele stațiuni sunt: - Palate și castele, printre care cele din Paris
Palma de Mallorca și Valencia (în și împrejurimi (Versailles) și de pe valea
Spania), Nisa și Cannes (în Franța), San Loarei, în Franța, din Londra și din
Remo (în Italia). Există, de asemenea, împrejurimi (Buckingham, Windsor ) în
stațiuni care valorifică apele minerale: Marea Britanie, numeroasele castele din
Vichy (în Franța), Karlovy Vary (în Spania, Germania, Austria, Romania ;
Cehia), Baile Herculane (în Romania). - Cele mai mari și bogate muzee ale lumii :
Luvru (Paris), Ermitaj (SanktPetesburg),
Ufizzi (Florența), Muzeele Vaticanului;
- Poduri, turnuri (printre care Turnul Eiffel
din Paris), coloane, arcuri de triumph,
fântâni, statui.
Tipuri de Stațiuni balneare
stațiuni turistice Turismul de tratament a luat o mare
amploare nu atât ca urmare a dorinței de
a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai
ales creșterii surmenajului și a bolilor
profesionale determinate de ritmul vieții
moderne. Din această cauză el este legat
mai mult de anumite stațiuni cunoscute
pentru proprietățile lor terapeutice,
Stațiuni religioase pentru apele minerale, termale, pentru
Pelerinajul este una dintre primele nămoluri etc Țarile centrale și est –
forme de călătorie, însa sensul inițial al europene, cele mai cunoscute în trecut
acestei străvechi practice este acela al pentru oferta lor balneara sunt:
unei explorări lăuntrice, interioare, care România, Cehia, Slovacia, Rusia,
vizează o mai bună cunoaștere a sinelui Polonia, statele desprinse din fosta
și a vindecării spirituale prin credință. Yugoslavie, Bulgaria. Cele mai
Suferință, ispășire, prosternare, adulație cunoscute orase cu stațiuni balneare din
– toate acestea sunt componente Europa: Gellert,Szechenyi, Rudas,
inerente ale unui voiaj religios, iar (Budapesta,Ungaria); Karlovy Vary
istoriile acestor locuri sunt întotdeauna (Cehia), Bath ( Marea Britanie), Bagno
strâns legate de existenșa trecută a unui Vignoni (Italia), Vals (Elveția), Grinda
profet, de apostoli sau de apariții vik ( Islanda), Baden Baden
(Germania), Istanbul (Turcia), Evian-
miraculoase care atrag de sute de ani
pelerinii aflați în căutarea păcii les-bains (Franța), Bad Ischl (Austria).
sufletești. Cele mai mari si renumite
catedrale din lume: Sf. Petru din
Vatican, Notre-Dame din Paris,
Westminster din Londra, catedralele din
Koln (Germania) și Sevilla (Spania),
Vasili Blajenii din Moscova, domurile
din Florența și Milano (Italia).
Zonelor montane importante în turismul montan pe plan internaţional:

 Munţii Alpi, cu o suprafaţă de 181.498 km², arie care include 5814 localităţi şi unde locuiesc
14,2 mil. persoane, reprezintă cea mai valoroasă regiune montană din lume, ţările grupate în
jurul lor fiind Franţa, Elveţia, Liechtenstein, Austria, Italia, Germania şi Slovenia şi dispune
de un potenţial de profil extrem de valoros care însumează 25% din totalul turismului mondial.
 Munţii Carpaţi sunt cei mai lungi din Europa, întinzându-se pe o distanţă de 1500 km, ţările
pe care le traversează fiind România (43% din suprafaţa totală a masivului), Slovacia (22%),
Ucraina (14%), Polonia (11%), Ungaria (6%), Cehia (4%) şi Serbia (0,5%). Caracteristica
predominantă a turismului montan în aceste ţări este diversitatea.
 Munţii Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda) reprezintă o atracţie turistică principală
pentru locuitorii ţărilor menţionate, preocupările centrale de amenajare vizând diversificarea
activităţilor de agrement şi oferirea de facilităţi şi vacanţe combinate.
 Munţii Pirinei (mai ales Spania, Franţa într-o măsură mai mică) sunt amenajaţi în vederea
practicării turismului montan în baza concepţiei specifice staţiunilor integrate (circa 14), la
altitudini de peste 1500 m şi bazate, în principal, pe practicarea sporturilor de iarnă.
 Munţii Balcani (Bulgaria) au fost introduşi în circuitul turistic montan internaţional prin
amenajarea a trei staţiuni de valoare europeană: Boroveţ, Pamporovo şi Vitoşa, echipate la
nivelul staţiunilor similare din Alpi, în mare parte în colaborate cu firme franceze şi austriece
de profil.
 Munţii Appalachi (SUA şi Canada) şi Munţii Stâncoşi (SUA) au fost amenajaţi pe baza unor
proiecte de anvergură adaptate profilului turiştilor americani, care preferă practicarea
turismului montan la sfârşit de săptămână, sau chiar de o singură zi, motive care justifică
amplasarea staţiunilor în imediata vecinătate a aglomerărilor urbane şi concentrarea în spaţiu
a dotărilor şi serviciilor.

Atestarea staţiunilor este condiţionată de mai mulţi factori:

Amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanţi;
Existenţa studiilor şi a documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor
naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din
punct de vedere calitativ şi cantitativ;
Constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a
factorilor naturali de cură;
Drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie;
Transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara care o deserveşte;
Punct farmaceutic;
Amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă;
Apă curentă, canalizare, energie electrică;
Terenuri de joacă pentru copii;
Localităţile de pe litoral trebuie să dispună de plajă amenajată, posturi de salvare
subacvatică, salvamar şi posturi de prim ajutor;
Localitățile montane trebuie să dispună de servicii de salvare montană- salvamont.
 Cuprins:

1. Noţiune ghid de turism…………………….…...…………………………………………pag.1

2. Istoricul ghidajului turistic și a ghidurilor de turism……………………………………....pag.2
3. Calităţile de bază ale ghidului de turism. Tipuri de ghizi de turism......................................pag.3
4. Obligațiile și atribuțiile ghidului de turism..........................................................................pag.4
5. Factorii care caracterizează și determină profilul turistului.................................................pag.5
6. Clasificare și caracterizarea tipurilor de turiști……………………………………..…......pag.6
7. Modele psihocomportamentale de turiști.…………………………………………..……pag.10
8. Noţiunea de excursie. Rolul ghidului de turism în organizarea şi pregătirea excursiei. Etapele
derulării acțiunilor turistice...............................................................................................pag.11
9. Modalităţi de prezentare а ghidului. Prezentarea itinerarului excursiei. Plecarea în
excursie.............................................................................................................................pag.12
10. Relaţiile cu grupul de turişti. Încheierea excursiei.............................................................pag.13
11. Lucrul ghidului în secţia metodică. Metodologia de pregătire a textului
ghidat.................................................................................................................................pag.14
12. Metodologia întâlnirii grupului de turişti înainte de plecare în excursie.(Tipul de
transport)...........................................................................................................................pag.16
13. Activitatea şi responsabilităţile ghidului la sosirea şi plecarea din hotel cu grupul de
turişti.................................................................................................................................pag.17
14. Comentarii şi opriri în timpul excursiei. Reguli generale în excursie pentru toţi participanţii.
Reguli de vizitare а unui obiectiv turistic internaţional......................................................pag.18
15. Metodologia realizării unei excursii opţionale. Situaţii neprevăzute în excursie.
(Comisioanele)..................................................................................................................pag.19
16. Activitatea ghidului către finalul excursiei. Chestionarea turiştilor. Procedura de realizare а
raportul ghidului de turism. Decontul pentru activităţile turistice......................................pag.20
17. Elemente de bază în prezentarea itinerarelor. Cerinţele prezentării atractive а unui obiectiv
turistic................................................................................................................................pag.23
18. Factorii care intervin în prezentarea itinerarelor turistice..................................................pag.24
19. Muzeul. Tipuri, metode de prezentare a unui muzeu. Etapele prezentării unui muzeu.....pag. 25
20. Staţiuni turistice. Tipuri de staţiuni turistice......................................................................pag.26
Studiul individual
21. Referat: Originea meseriei ghidului de turism...................................................................pag.28
22. Tabel: Clasificarea si caracterizarea tipurilor de turiști........................................................pag.6
23. Studiu de caz: Ghidaj turistic specializat. Obiectivut turistic: Muzeului de Istorie și Etnografie
din orașul Soroca...............................................................................................................pag.32
24. Itinerar turistic: Complexe monastic…………………......................…………………....pag.37
25. Chestionar privind satisfacția vizitării Muzeului de Istorie și Etnografie din orașul
Soroca................................................................................................................................pag.21