Spălarea veselei

Respectarea cerinţelor faţă de puritatea veselei folosite la îndeplinirea investigaţiilor

de laborator este o condiţie de bază pentru asigurarea calităţii şi corectitudinii rezultatelor
obţinute. Metodele de spălare a veselei chimice de laborator se aleg în dependenţă de
natura impurităţilor şi reagenţilor chimici utilizaţi. Pentru fiecare caz aparte e necesar de
a cunoaşte proprietăţile substanţelor impurificatoare şi anume solubilitatea lor în apă, în
soluţii alkaline, acide şi solvenţi organici. Este necesar de a folosi proprietăţile unor
oxidanţi de a reacţiona cu impurităţile organice şi anorganice şi a le descompune prin
formarea unor compuşi solubili.
Cerinţe generale de securitate la
spălarea veselei de laborator
1. Vesela chimica trebuie spălată îndată după folosirea ei sau cel mai tîrziu la sfîrşitul
zilei de lucru. Vesela murdară nu se lasă pentru ziua următoare.
2. Vesela murdară cu atenţie se depozitează într-o chiuvetă sau se pune pe un talger.
Nu se recomandă de a depozita vesela murdară în chiuveta comună de laborator, de
a o lăsa în dezordine la locul de muncă sau în hota de ventilare.
3. Este de dorit ca fiecare angajat desinestătător să-si spele vesela chimică. Din toate
punctele de vedere o asemenea organizare a lucrului este mai sigură. A ordona
spălarea veselei altor persoane se admite doar în acele cazuri cînd impurităţile
veselei sunt poluări neagresive, netoxice şi usor lavabile. În cazurile cînd vesela
este impurificată cu substanţe toxice, agresive sau de natură nespecifică, persoana
în cauză trebuie să fie instructată de specialistul competent.
4. Spălarea veselei necesită respectarea regulilor tehnicii de securitate şi anume –
folosirea manuşilor de cauciuc, iar în cazurile de folosire a soluţiilor agresive
ochelari de protecţie ori mască specială. Lucrările cu soluţii agresive se înfăptuiesc
sub nişa de ventilare.
5. Dacă lavoarul de laborator nu este dotat cu hota de ventilare, clătirea preliminară a
veselei de substanţe inflamabile, toxice şi urît mirositoare se face în dulapul de
ventilare.
6. Preventiv, dacă nu se ştie ce metodă de curăţare se va alege, se recurge la cea mai
simplă şi accesibilă metodă – spălarea cu apă fierbinte sau soluţie de săpun. Dacă
metoda aceasta nu ne asigură curăţarea deplină atunci se recurge la folosirea altor
mijloace de spălare (solvenţi organici, acizi si baze concentrate, amestecul cromic şi
altele).
7. Toată vesela de laborator, după spălarea corespunzătoare, se clăteşte de cîteva ori cu
apă distilată, iar vesela menită pentru efectuarea unor operaţii precise după spălare
se mai clăteşte cu apă bidistilată.
8. Metoda sigură de control a calităţii spălării veselei este cea vizuală. Vasele spălate
şi uscate trebuie să fie transparente, lucioase, fără pete, depuneri pe pereţi, pe
suprafata veselei nu se observă urme de impurităţi şi apa se prelinge în formă de
şuviţă continuă fără a forma picături de apă separate.

1
 Spălarea cu apă fierbinte, detergenţi şi soluţii slab alcaline
Această metodă se recomandă în primul rînd la spălarea şi curăţarea oricărui
inventar chimic întrucît în marea majoritate satisface cerinţele tehnicii securităţii.
Vesela care nu conţine urme de substanţe insolubile se spală minuţios cu apă fierbinte
pe suprafaţa internă şi externă folosind perii de curaţat cu peri moi, mărimea cărora să
corespundă pentru anumite tipuri de veselă. Se interzice de a folosi nisipul sau hîrtia de
şmirghel pentru spălarea veselei de laborator, deoarece el poate provoca zgîrîieturi, ce
duce la defectarea veselei şi micşorarea stabilităţii termice a ei.
Pentru spălarea veselei se folosesc agenţi activi de suprafată cum sunt săpunul,
prafurile de spălat sintetice, bicarbonatul de sodium de 5-10%, detergenţi şi lichide
pentru spălarea veselei de uz casnic.

Spălarea cu solvenţi organici

Spălarea cu solvenţi organici se înfăptuieşte în cazul înlăturării impurităţilor de
natură organică, insolubile in apă. Mai des se folosesc: alcool, eter dietilic, acetonă,
eter de petrol şi alţii. Spălarea veselei cu solvenţi organici se execută sub nisa de
ventilare, la distanţă de foc, aparate electrice, deoarece majoritatea solvenţilor sunt
uşor inflamabili. Vesela se clăteste din interior de cîteva ori cu porţii mici de solvent
potrivit. Solvenţii organici utilizaţi se colectează fiecare separat şi se supun regenerării
prin distilare.

Spălarea cu amestec cromic

Pentru spălarea veselei chimice în practica de laborator se foloseşte amestecul
cromic (sulfocromic), deoarece sărurile cromice în mediul acid manifestă proprietăţi de
oxidanţi puternici. Pentru prepararea amestecului cromic se dizolvă 50-60 grame
bicromat de potasiu bine marunţit in 0.5 dm3 de acid sulfuric concentrate la încalzire pe
baia de apă (într-o ceaşcă de porţelan). În vesela clatită se toarnă atent amestecul
cromic încalzit în aşa cantitate ca să ocupe 1/3-1/4 din volumul vasului, astfel
umectînd pereţii interni. Vesela prelucrată se lasă pe cîteva minute, apoi se spală cu apă
caldă, urmînd clătirea cu apă distilată. Amestecul cromic utilizat se pastrează sub nişa
de ventilare într-un vas de porţelan înzestrat cu capac. Amestecul cromic se utilizează
în răstimp îndelungat, de mai multe ori la spălarea veselei de laborator murdare.
Schimbarea culorii iniţiale din oranj-închis in verde-inchis este criteriul de inutilitate a
acestui amestec, după folosirea lui îndelungă. Trebuie de menţionat, că amestecul
cromic încalzit la temperatura de 45-500C acţionează mai efectiv. Temperatura aceasta
o atingem prin incălzire la baia de apă.
Nu se foloseşte amestecul cromic în cazurile cind:
 Vesela este impurificată de produse de prelucrare a pietrolului, uleiuri minerale,
parafină ş.a. astfel folosind dizolvanţi organici;
 Vesela conţine urme de săruri de bariu, deoarece se obţine sulfatul de bariu, ce
formează pe pereţii veselei precipitat greu de înlăturat;

2
  Vesela de laborator şi vesela de recoltare a probelor de apă este predestinată la
determinarea cromului, deoarece ar servi ca mijloc de impurificare cu crom.

Amestecul cromic după acţiunea sa asupra pielii şi mucoaselor este mult mai periculos în
comparaţie cu acidul sulfuric concentrat. Cu lichidele organice amestecul cromic
reacţionează uneori cu explozie. Exploziile în aceste cazuri sunt foarte rare, dar foarte
periculoase - stropii amestecului cromic nimerind în ochi provoaca arsuri grele. Oxidul de
crom CrO3 care se formează în amestecul cromic este un compus caustic si volatil.

3
 Pregătirea veselei pentru determinarea idicilor chimici din laborator

Metodele de spălare a veselei chimice de laborator se aleg în dependenţă de natura

impurităţilor şi reagenţilor chimici utilizaţi. Pentru fiecare caz aparte e necesar de a
cunoaşte proprietăţile substanţelor impurificatoare şi anume solubilitatea lor în apă, în
soluţii alkaline, acide şi solvenţi organici. Vesela se spala in apă fierbinte cu detergenţi,
apoi se clăteşte de cîteva ori cu apă distilată.
Pentru curăţarea veselei de poluanţi organici se folosesc oxidanţi puternici – amestecul
cromic, rămăşiţele căruia se se înlătură cu Trilon B de 1%, pentru aceasta vesela se
imersează pe 2 ore în soluţia dată.
 Vesela chimică folosită la determinarea metalelor Cd şi Zn se spală cu acid azotic
1:1, apoi cu apă din robinet şi se clăteşte cu apă distilată de 2-3 ori, apoi cu apă
bidistilată.
 Vesela chimică folosită la determinarea detergenţilor SSAS se spală cu acid azotic
1:1, apoi cu apă din robinet şi se clăteşte cu apă distilată.Nici într+un caz la spălarea
acestei vesele nu se întrebuiţează detergenţi.
 Vesela chimică folosită la determinarea fosfaţilor se spală cu apă din robinet şi se
clăteşte cu apă distilată, apoi bidistilată.
 Pentru determinarea consumului chimic de oxigen se foloseşte veselă de o puritate
deosebită. Pentru aceasta se spală cu amestec cromic, se toarnă 1/3 din volumul
vasului, apoi atent se clătesc pereţii interiori ai vasului. După aceasta amestecul
cromic se toarnă din nou în vasul de păstrare a amestecului cromic , iar vesela
spălată se clăteşte minuţios de amestecul cromic de vreo 10 şi mai multe ori, apoi
de 2 ori cu apă distilată şi obligatoriu se usucă în dulapul de uscarela temperatura
mai mare de 1000C.
Lucrul cu amestecul cromic se face sub nişa de ventilare.
Lucrul cu amestecul cromic se face in manuşi de cauciuc şi cu ochelari de protecţie sau
mască.
 Pentru determinarea Consumului chimic de oxigen vesela chimică se recomandă
de a fi clătită cu apă din robinet şi apoi clătită cu apă distilată de cîteva ori.
Periodic se spală cu soluţie de detergent.
 Vesela folosită la determinarea azotului amoniacal după folosire se spală cu
soluţie şi detergent şi clătită cu apă curgătoare din robinet şi apoi cu apă
distilată.
 Vesela chimică folosită la determinarea grăsimilor se spală în mod obişnuit in
apoă caldă cu detergent, iar balonaşele conice cu grăsimi-se clătesc cu eter
dietilic, apoi cu amestec cromic şi clătit cu apă curgătoare din robinet, apoi cu
apă distilată.

4
 Spălarea veselei chimice folosită în
spectroscopia atomică de absorbţie Aanalyst 100
Pregătirea veselei de laborator folosită la determinarea metalelor grele prin
metoda de absorbţie atomică include mai multe etape consecutive –
 Spălarea cu acid azotic (1:1), în unele cazuri se recomandă acidul azotic
fierbinte, apoi clătirea cu apă distilată,urmînd
 Spălarea cu acid clorhidric (1:1), finalizînd cu clătirea de 3-4 ori cu apă
distilată şi de 2 ori cu apă bidistilată.

Din altă sursă „ Совет экономической взаимопомощи ” том 2 часть I spălarea veselei
chimice pentru absorbţie atomică se face iniţial cu apă caldă şi detergent, clătirea cu apă
curgătoare din robinet, apoi înmuierea timp de 24 ore în soluţie acid azotic (1:5), clătirea
minuţioasă cu apă curgătoare din robinet, apoi cu apă deionizată.

Amestec uscat