PROGRAM

DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

LA MODULUL TEMATIC

IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI
LA DISCIPLINA BIOLOGIE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL ȘI LICEAL.

formarea formatorilor locali și a cadrelor didactice,

perioada 29 iulie – 03 august 2019

Chișinău, 2019
COORDONATORI:

Valentin CRUDU, dr., șef Direcție Învățământ general, MECC

Mariana GORAȘ, șef adjunct Direcție Învățământ general, MECC

Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general

Anatol GREMALSCHI, dr., hab., prof. univ., IPP, expert-coordonator pe aria curriculară
„Matematică și științe”
Nina BÎRNAZ, dr. pedagogie, conf. univ., USM, coordonator la disciplina Biologie

FORMATORI NAȚIONALI:
Mariana GORAȘ, grad didactic superior, MECC
Stela ARHIP, grad didactic superior, LT „Mihai Eminescu”, Bălți
Eugenia BURUIAN, grad didactic unu, LT „Mihail Sadoveanu” Hîncești
Daniela PLĂCINTĂ, lector universitar, grad didactic unu, LT „Alecu Russo”, rl Strășeni
Rodica CANTEA, grad didactic unu, Gimnaziul Enichioi, rl Cantemir

2
 CUPRINS:

INTRODUCERE

1. Finalitățile formării în cadrul programului

2. Resurse de timp

3. Repartizarea orelor de contact direct pe unități de conținut

4. Detalieri ale unităților de conținut

5. Strategii de formare

6. Forme și modalități de evaluare

7. Mijloace de formare

BIBLIOGRAFIE

3
 INTRODUCERE

Programul de formare continuă a formatorilor locali și a cadrelor didactice din sistemul de

învățământ general (gimnazial și liceal) la disciplina Biologie reprezintă o componentă reglatoare a
procesului de formare continuă a formatorilor locali și a cadrelor didactice din sistemul de învățământ
general și este elaborat în conformitate cu politicile privind dezvoltarea Curriculumului Național în
Republica Moldova.
Programul este destinat atât formatorilor locali, cât și cadrelor didactice din sistemul de
învățământ general.
În baza acestui program formatorii naționali și cei locali vor elabora Programele propriii și
materiale necesare pentru realizarea activităților de formare.
Demersurile conceptuale și metodologice dezvoltate prin Program au la bază procesul de
formare profesională continuă a cadrelor didactice din sistemul de învățământ general și reprezintă
dimensiunea cheie/ prioritară în realizarea politicilor educaționale ale statului în general și în
implementarea curriculumului educațional, în special.
Conținutul formării continue este orientat spre asigurarea pregătirii cadrelor didactice din
învățământul gimnazial și liceal pentru a implementa curriculumului la disciplina Biologie, ediția 2019,
claselșe VI-XII.
Formarea continuă se va desfășura sub formă de training, ceea ce va permite implicarea activă a
cadrelor didactice în procesul de cunoaștere și explorare a curriculumului actual.
Mecanismul propus de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice vine să completeze
modelul de formare continuă, aplicat în Republica Moldova, prin plasarea accentului pe
organizarea și eficientizarea acestui proces la nivel local și institutional.

1. FINALITĂȚILE FORMĂRII ÎN CADRUL PROGRAMULUI

 Determinarea necesității modernizării curriculumului la disciplina Biologie;

 Identificarea documentelor de politici educaționale, repere de dezvoltare a curriculumului

la disciplină;

 Stabilirea concepției curriculumului, ediția 2019, la disciplina Biologie;

 Analiza componentelor curricula, ediția 2019, la disciplina Biologie;

 Aplicarea strategiilor didactice în procesul de de predare-învățare-evaluare la disciplina

Biologie prin prisma curricula, ediția 2019;

4
  Proiectarea didactică la disciplina Biologie prin prisma curricula, ediția 2019.
 Planificarea activităților de formare pentru implementarea curricula ediția 2019, la
disciplina Biologie.

2. RESURSE DE TIMP

 16 ore de curs, contact direct (2 zile);

 48 ore de studiu individual, practice;
 total 64 ore (2 credite).
3. REPARTIZAREA ORELOR DE CONTACT DIRECT
PE UNITĂȚI DE CONȚINUT

Ore de Lucrul Total

Nr. contact individu 64 ore
Unități de conținut
crt. direct al (2 credite)
16 ore 48 ore
I zi
Premise de dezvoltare curriculară în cadrul
învățământului general

 Repere conceptuale și manageriale în dezvoltarea

curriculară. 1 3 4
 Abordări metodologice ale documentelor de politici
educaționale reflectate în concepția curriculumului
ediția 2019 la disciplina Biologie.
Particularitățile curriculumului ediția 2019 la
disciplina Biologie

1.  Structura și aspectele de noutate ale curriculumului

ediția 2019 la disciplina Biologie.
- Competențe specifice a curriculumului 2019.
- Unități de competențe a curriculumului 2019 1 3 4

- Unități de conținut în curriculumul 2019.

- Activități și produse de învățare.
- Particularitățile finalităților curriculare.
- Sistemul de valori și atitudini ca finalități
educaționale.

5
 Tehnologia didactică – deziderat imperativ
în implementarea curriculumului la disciplina Biologie
2. 2 6 8
 Particularitățile componentei „a ști/savoir”. Metode
adaptate pentru formarea acestei componente.

 Particularitățile componentei „a ști să faci/savoir

3. faire”. Metode adaptate pentru formarea acestei 2 6 8
componente.
 Particularitățile componentei „a ști să iei atitudini/
savoir vivre”. Metode adaptate pentru formarea
4. acestei componente. 2 6 8
 Proiecte STEM și STEAM – abordare inovativă a
demersului educațional la biologie.
Total I zi: 8 24 32

A II-a zi
Evaluarea rezultatelor învățării – aspect constructivist
în implementarea curriculumului ediția 2019 la
disciplina Biologie
 Evaluarea inițială și particularitățile de organizare
a acesteia.
1.  Particularitățile evaluării formative în contextul 2 6 8
curriculumului, ediția 2019.
- Taxonomia sarcinilor didactice.
- Rolul taxonomiei lui Bloom/ Tolingherova în
formularea sarcinilor didactice.
- Feedback-ul și rolul formativ al feedback-ului.
 Particularitățile evaluării sumative în contextul
curriculumului, ediția 2019.
- Repere teoretice în elaborarea testelor sumative.
 Matricea de specificație.
2.  Tipuri de itemi. Corelarea tipurilor de itemi 2 6 8
cu componentele competenței.
 Schema de notare. Barem de verificare și
barem de corectare.
3. Proiectarea didactică la biologie în contextul 1 3 4
curriculumului, ediția 2019
 Proiectarea didactică de lungă durată.
- Structura și conținutul proiectului didactic de

6
 lungă durată în concordanță cu curriculumul
dezvoltat.
- Elaborarea proiectului didactic de lungă durată
în concordanță cu curriculumul dezvoltat.
 Proiectarea didactică de scurtă durată.
- Structura și conținutul proiectului didactic de
scurtă durată în concordanță cu curriculumul
dezvoltat.
- Elaborarea proiectului didactic de scurtă durată
în concordanță cu tipul lecției.
4. 2 6 8
 Recomandări şi sugestii pentru realizarea
seminarelor/activităților de formare a cadrelor
didactice în raion/municipiu.
 Evaluarea activității de formare.
Concluzii de final. Încheierea activității de formare.
Total a II – a zi: 8 24 32
TOTAL: 16 48 64
4. DETALIERI ALE UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

1. Premise de dezvoltare curriculară în cadrul învățământului general

 Cadrul conceptual al dezvoltării Curriculumului Național: conceptul Curriculumului Național;
structura și sistemul Curriculumului Național; conceptul de dezvoltare curriculară; fundamente
psihologice, pedagogice și metodologice, premise și factori de dezvoltare curriculară în cadrul
învățământului general; axele valorice ale dezvoltării curriculare.
 Managementul curriculumului pentru învățământul general: funcțiile managerilor școlari,
metodiștilor și cadrelor didactice privind implementarea curricula la discipline; sistemul de
competențe profesionale ale managerilor, metodiștilor și cadrelor didactice privind implementarea
curricula la discipline; particularitățile implementării și monitorizării curriculumului școlar;
elaborarea Programelor instituționale privind implementarea curriculumului pentru învățământul
general; organizarea formării continue la nivel instituțional, raional.
 Reflecții individuale şi colective asupra problematicii aferente reperelor conceptuale și manageriale
ale dezvoltării curriculare.
2. Particularitățile curriculumului ediția 2019 la disciplina Biologie
 Abordarea sistemică a Curriculumului la disciplina Biologie, clasele VI-XII. Sistemul de
competențe abordat prin Curriculumul, ediția 2019. Sistemul de conținuturi ale Curriculumului
2019. Aspectele generale pe care se axează Curriculumul 2019 în aspect procesual. Organizarea și
structurarea unităților de învățare în Curriculumul 2019.
 Principii specifice disciplinei Biologie în învățământul gimnazial și liceal.
 Compararea Curriculumului actual și a Curriculumului 2019 în vederea evidențierii și aprecierii
demersurilor inovative pe dimensiunile cadrului conceptual și unităților de învățare.
7
 Lectura activă a unităților de învățare în vederea elucidării interconexiunilor între elementele
structurale și a gradualității formării competențelor specifice, dar și a celor transversale.
 Reflecții individuale şi colective asupra problematicii aferente demersurilor inovative ale
Curriculumului 2019, pe dimensiunile cadrului conceptual și unităților de învățare.

3. Tehnologia didactică – deziderat imperativ în implementarea curriculumului la

disciplina Biologie
 Particularitățile componentelor „a ști/savoir”, „a ști să faci/savoir faire” și „a ști să iei atitudini/
savoir vivre”. Metode adaptate pentru formarea componentelor într-un tot integru.
 Proiecte STEM și STEAM – abordare inovativă a demersului educațional la biologie. Orientări
generale privind promovarea proiectelor în vederea eficientizării pluritransdisciplinarității.
 Crearea situațiilor de învățare prin prisma activităților de proiecte STEM și STEAM.
 Crearea mediilor de învățare. Caracteristicile mediilor de învățare cu eficiență înaltă și favorabile
învățării centrată pe elev.
 Compararea Curriculumului actual și a Curriculumului 2019 în vederea evidențierii și aprecierii
demersurilor inovative pe dimensiunea reperelor metodologice de predare-învățare-evaluare.
 Lectura activă a unităților de învățare în vederea corelării cu reperele metodologice de predare-
învățare-evaluare.
 Reflecții individuale şi colective asupra problematicii aferente demersurilor inovative ale
Curriculumului 2019, pe dimensiunea reperelor metodologice de predare-învățare-evaluare.
4. Evaluarea rezultatelor învățării – aspect constructivist în implementarea
curriculumului ediția 2019 la disciplina Biologie
 Evaluarea rezultatelor școlare la disciplină.
 Evaluarea inițială și particularitățile de organizare a acesteia.
 Particularitățile evaluării formative în contextul curriculumului, ediția 2019.
 Sarcini didactice și taxonomia lor. Rolul taxonomiei lui Bloom/ Tolingherova în formularea
sarcinilor didactice.

 Feedback-ul și rolul formativ al feedback-ului.

 Particularitățile evaluării sumative în contextul curriculumului, ediția 2019.
 Repere teoretice în elaborarea testelor sumative.
 Rolul taxonomiei lui Bloom/ Tolingherova în elaborarea testelor sumative.
 Matricea de specificație.
 Tipuri de itemi. Corelarea tipurilor de itemi cu componentele competenței.
 Barem de verificare și barem de corectare.
5. Proiectarea didactică la disciplina Biologie, în contextul curriculumului 2019.

8
 Evocarea conceptului de proiectare didactică eșalonată (de lungă și de scurtă durată), a
documentelor de proiectare didactică eșalonată și a structurii acestora. Argumentarea necesității de
abordare personalizată a proiectării didactice.
 Lectura activă a Curriculumului în vederea proiectării didactice la disciplină.
 Schițarea și discutarea unor proiecte de lungă durată: proiectarea administrării disciplinei
(proiectarea anuală); proiectarea unităților de învățare.
 Reflecții individuale şi colective asupra problematicii aferente proiectării didactice la disciplină în
contextul implementării Curriculumului 2019.

6. Valorificarea activităților recomandate de învățare la disciplina Biologie privind

modulul reconceptualizat „Organismul uman și sănătatea”.
 Analiza activităților recomandate de învățare prin corelare cu: unitățile de învățare; unitățile de
competență; unitățile de conținut; strategii didactice (forme, metode, procedee și tehnici, mijloace);
oportunități de valorificare a TIC; oportunități de abordare creativă/personalizată.
 Schițarea și discutarea unor secvențe de proiecte, valorificând activități de învățare recomandate.
 Reflecții individuale şi colective asupra problematicii aferente metodologiei de predare-învățare a
disciplinei în contextul implementării Curriculumului 2019.

5. STRATEGII DE FORMARE

Ținând cont de specificul grupurilor țintă și alți factori de impact, echipele de formatori vor
construi abordări personalizate ale activităților de formare. Vor fi promovate strategii orientate de
următoarele paradigme.
 Paradigma învățării ca elaborare (inter) activă de cunoştințe - învățarea în grup, prin cooperare,
prin reciprocitate, în contextul alternării formelor de organizare.
 Paradigma învățării ca o construcție a cunoaşterii (constructivism) care subliniază importanța
învățării autonome, a implicării în situații deschise de formare și comunicare, a managementului
cunoașterii. Formabilul se formează ca un constructor al învățării și propriei cunoașteri, iar
formatorul are rolul de model și manager al situațiilor de instruire, oferind sprijin activ și încurajând
autonomia.
 Paradigma învățării ca autoexplorare şi autodescoperire (de exemplu, strategiile de reflecție sau
strategiile metacognitive) - pe masură ce reflectă asupra experiențelor proprii, formabilii reușesc să
integreze noua achiziție. Reflecția este importantă și în vederea dezvoltării competenței de învățare/
a învăța să înveți, care include conştientizarea procesului şi a nevoilor proprii de formare continuă.
În contextul dat, se vor valorifica variate forme/metode, de exemplu: training-ul, prelegerea,
conversaţia euristică, asaltul de idei, rețeaua de discuții, problematizarea, studiul de caz, jocul de rol,
modelarea, simularea de situaţii, organizatori grafici, lucrul cu suportul de curs, consilierea etc.

6. FORME ȘI MODALITĂȚI DE EVALUARE

9
 Echipele de formatori vor construi abordări personalizate ale activităților de evaluare. Se vor
promova forme și modalități orientate de paradigma evaluării conștientizate (formatoare).
„Evaluarea conştientizată (formatoare) are la bază evoluţiile recente din domeniul psihologiei
cognitive şi pedagogiei privind integrarea evaluării în procesul de învăţare. Ea pendulează între
cogniţie, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziţionează şi utilizează
cunoaşterea şi metacogniţie, ca proces de cunoaştere despre autocunoaştere. Evaluarea
conştientizată/formatoare este o nouă megaconcepţie (megapunct de vedere). Ea corespunde unui
demers dominant pedagogic care favorizează participarea activă şi autonomia subiectului,
furnizându-i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria transformare, fiind conştient de
propriile dificultăţi şi lacune.”1
 În cadrul activităților de evaluare va fi valorificată dimensiunea reflexivă, cu focalizare pe sarcină și
pe creativitatea proprie: discuția reflexivă (frontală); exercițiul reflexiv (în grupuri mici); eseul
reflexiv (individual).

7. MIJLOACE DE FORMARE

 În vederea desfăşurării orelor de contact direct în cadrul Programului de formare a formatorilor

locali vor fi utilizate resursele IŞE: sălile de curs; computere; table interactive, proiectoare
multimedia; copiatoare; imprimante etc.
 Resursele necesare pentru desfășurarea orelor de contact direct în cadrul Programului de formare a
cadrelor didactice vor fi asigurate la nivel local/instituțional.
 Suporturile de curs pentru desfășurarea orelor de contact direct și pentru studiul individual vor fi
asigurate de MECC pe un disc virtual, oferit de Compania Google:
- Cadrul de referință al Curriculumului Național (2017);
- Curriculumul la disciplina Biologie, clasele VI-XII (2010);
- Curriculumul la disciplina Biologie, clasele VI-XII (2019);
- Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Biologie, clasele VI-XII (2019);
- Proiecte didactice ale activităților de formare (hărțile sesiunilor/atelierelor);
- Prezentări electronice;
- Fișe de lucru pentru activități în grupuri mici.

BIBLIOGRAFIE
1. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii
și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art.401, intrat în vigoare 23.11.2014.
3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000.
4. Convenția cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 1990,
intrată în vigoare în 1993.

1Dan Potolea, Marin Manolescu „Teoria și practica evaluării educaționale”, București, 2005.
10
5. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.
Bucun, N.; Guțu, Vl.; Ghicov, A. [et al.].
6. Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017. Bucun, N.; Guțu, Vl.;
Ghicov, A. [et al.].
7. Guțu V., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.
8. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului școlar.
Chișinău: IȘE, 2011.
9. Guțu V., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general.
Chișinău: Editura CEP USM, 2018.
10. Guțu Vl., Achiri I., Bîrnaz N. Evaluarea curriculumului educațional. Aria curriculară: Matematică și
științe. Chișinău: Editura: CEP USM, 2018.
11. Bîrnaz N., Gînju S., Subotin C. Curriculum pentru disciplina Biologie. Clasele VI - IX. Chișinău:
Editura Știința, 2010.
12. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ
secundar general (ordinul MECC nr. 193 din 26 februarie 2019).
13. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.

11