Introducere în economia

sănătății
și
a asistenței medicale
Conf. Dr. Daniela DRUGUȘ
 CUPRINS

 O ie ti ele ursului. Re erințe

 A ordarea e onomi ă
 Este sistemul medical diferit?
 Noțiuni introdu ti e de e onomie
Obiectivele cursului

■ După a est urs, eți i apa ili să:

■Să ara terizați principiile economiei în sistemul
medi al și al asistenței medi ale
■Să des rieți eea e a e piața sănătății uni ă
■Să identi i ați cele mai recente aspecte legate de
modul de alo are a ondurilor în domeniul sănătății
 Termeni economici

■Analiză ost-beneficiu ■Deductibil ■Surplus de consum

■Analiză ost-efectivitate ■Despă u ire ■Preț de re erință
■Analiza costurilor ■Discriminare prin preț ■Procent de reducere
■Bunăstare e onomi ă ■E i iență e onomi ă ■Preț di erențial
■Bun public ■Echilibru ■Valori prestabilite
■Bun privat ■Hazard moral
■Capital uman ■Import paralel
■Certificare ■Monopol
■Co-asigurare ■Necesitate
■Consum
■Cost eficient
■Cerere
■Cost de oportunitate
REFERINȚE

1) Rexford E. Santerre, Health Economics, Theory, Insights and

Industry Studies, 5th Edition, Cengage Learning, 2010 (cap. 1
– 3)
2) S. Morris, Economic analysis in health care, 2nd Edition,
Chichester, John Wiley & Sons, 2012
3) Atul Gawande Testing, Testing: The health-care bill has no
master plan for curbing costs. Is that a bad thing? The New
Yorker. December 14, 2009
4) Fuchs VR. Health care is different--that's why expenditures
matter JAMA. 2010 May 12;303(18):1859-60.
 O ie ti ele ursului. Re erințe
 A ordarea e onomi ă
 Este sistemul medical diferit?
 Noțiuni introdu ti e de e onomie
ABORDAREA ECONOMICĂ
Ce este economia?
Ce este economia sănătății?
E onomia are la ază trei o ser ații:
1) Resursele sunt puține în raport u dorințele umane
2) Resursele au utilizări alternati e
3) Oamenii au nevoi diferite

PROBLEMA ECONOMIEI
” u pute alo a puți ele resurse pe tru a satisfa e ât
ai i e evoile oa e ilor?”

Fuchs, Who Shall Live? Health, Economics and Social Choice, 1974
 E onomia sănătății
=
studiază o erta și
cererea resurselor
medi ale și
impactul resurselor
medicale asupra
unei populații
The Mosby Medical Encyclopedia (1992, p. 361)
 E onomia s. E onomia sănătății

 economia se o upă u studiul odului î are so ietăție își alo ă

resursele i ere te li itate pe tru a satisfa e eri țele etățe ilor lor
 e o o ia să ătății se o e trează asupra odului î are a este
resurse limitate sunt alocate pentru a produ e să ătate și a furniza
serviciile medicale necesare
 e o o ia o sideră ă piețile private su t u e a is ”efi ie t” de
alo are a resurselor, axi izâ d e efi iile o ți ute di resurse
limitate
‼ î azul piețelor de î grijire a să ătății, există o serie de ir u sta țe
spe iale are e esită i terve ții și adaptări spe iale pe tru a
î u ătăți efi ie ța
Medicina/ Economia Economia
Serviciile medicale sănătății
 Costul de
E i iența Echitate
oportunitate
 Studiu de az: Costul de oportunitate al ertilizării in vitro FIV
• Pe tru a asigura trata e tul FIV, NHS Marea Brita ie plătește aproxi ativ 00 Lire
• Da ă fie are pa ie t pri ește, î edie, trei ure FIV, e efi iul pe tru fe eile u vârsta ai i ă de
0 de a i este reșterea pro a iltății o ți erii u ei sar i i via ile
? Sunt bine valorificate aceste resurse?
• Răspu sul la a eastă î tre are e o ligă să evaluă î od expli it a est e efi iu î raport u ostul
de oportu itate. Resursele dedi ate fie ărui pa ie t FIV ar putea fi folosite pe tru a oferi:

O ju ătate de i pla t ohlear

Un by-pass
coronarian

Un tanc
Challenger 2
Cinci mii de mese
9 i terve ții hirurgi ale pe tru ș olari
pe tru atara tă

300 de doze de vaccin Trei sferturi din salariul

u ui asiste t ș olar O trei e di salariul u ui polițist
ROR
pentru un an
 Cât de mult ar tre ui să
heltuias ă pentru sănătate o
țară și are ar i impli ațiile?
 Ale eri și ostul de oportunitate

Alegeri Da ă de ide reșterea Costul de oportunitate este

Cât cheltuim heltuielilor pe tru să ătate
€ Venituri mai mici, taxe mai
pe tru să ătate?
↑ taxelor și asigurărilor mari, reducerea profitului,
etc.
cheltuielilor pentru alte
I vestiții puți e î edu ație,
servicii
u ăstare so ială s ăzută,
€ datorie fis ală reducerea cheluielilor
Co se i țe ale
î pru utului/ î datorării
Cât de mult din bugetul pentru
sănătate este alo at ie ărei
re iuni / țări?
 Bu et alo at pentru sănătate
Belgia – 7.9%
Bulgaria – 4.6%
Cehia – 7.3%
Danemarca – 8.7% 8.5%

Germania – 7% Fr. 8.1%

17,4%
Grecia – 5.1% It. 7.2%
Spania – 6%
Cipru – 3.1%
România - 4%
Finlanda 8.4%
Cât din bugetul unei persoane
ar tre ui să ie alo at ie ărui
tip de serviciu sau produs de
sănătate?
 Ale eri și ostul de oportunitate

Alegeri Da ă de ide Costul de oportunitate este

Cât din bugetul pierderea serviciilor
unei persoane ar ↑ Resurselor dedicate unui edi ale de alitate și a altor
tre ui să fie set de servicii sau avantaje prin reducerea
alo at fie ărui tip produse resurselor în favoarea altor
de serviciu sau servicii sau produse
produs de
să ătate?
 Care sunt pa ienții are
tre uie să ene i ieze de
tratamentele pentru care am
stabilit fonduri?
 Ale eri și ostul de oportunitate

Alegeri Da ă de ide Costul de oportunitate este

Care sunt pierderea serviciilor
pa ie ții are Ω tratamentul este edi ale și a altor ava taje
tre uie să gara tat pe tru pa ie ții a ur are a faptului ă
beneficieze de care îndeplinesc anumite a eleași servi ii u su t puse
tratamentele criterii, de exemplu, cei la dispoziția altor pa ie ții
pentru care am are au așteptat el ai care au caracteristici diferite
stabilit fonduri? mult, au acces la oli aso iate, o or idități,
tratament HIV, etc.)
 Cât din veniturile noastre ar
trebui cheltuite pentru bunuri
și ser i ii le ate de sănătate
și ât pentru altele decât cele
le ate de sănătate?
 Ale eri și ostul de oportunitate

Alegeri Da ă de ide Costul de oportunitate este

Cât din veniturile Redu e heltuielile și
noastre ar trebui € să heltui ai ult di o s ul altor u uri și
să heltui pe ve ituri pe tru u uri și servicii
servicii medicale servicii medicale
și produse de
să ătate și ât
pentru servicii
non-medicale?
Indiferent de modul în care
este organizat sistemul de
sănătate, pun tul heie
este acesta: produ ția și
consumul de asistență
medi ală impli ă costuri
reale, umane, dar și adu e
beneficii concrete
 O ie ti ele ursului. Re erințe
 A ordarea e onomi ă
 Este sistemul medical diferit?
 Noțiuni introdu ti e de e onomie
 Ce face uni ă
economia
sistemului de sănătate?
 DEFINIȚII
Mosby Medical Encyclopedia

■Sănătatea – ■Sănătatea – ■Sănătatea

o stare de din punct de e onomi ă ≠
unăstare vedere economia
izi ă, mentală economic este sistemului
și so ială și ăzută a un medical
a sența olii bun durabil
sau a altor
a e țiuni
■Calitatea vieții
- OMS: este dată de per epțiile indi izilor asupra situațiilor lor so iale în
onte tul sistemelor de alori ulturale în are trăies și în dependență de
propriile tre uințe, standarde și aspirații
- Prin calitatea vieții în medicină se înțele e unăstarea izi ă, psihi ă și
so ială, pre um și apa itatea pa ienților de a-și îndeplini sar inile
o ișnuite, în e istența otidiană
Mai jos ăsiți o listă de dis ipline, dintre are unele se re eră la
e onomia sănătății.
Care dis iplină nu aparține a estei liste?
A. Edu ația pentru sănătate
B. Antropologia
C. Cer etarea ser i iilor de sănătate
D. Metode statistice
E. Sănătate pu li ă / Epidemiolo ie
F. Psihologie
De e o sănătate ună? Analiza utilităților - beneficiilor

Legea
utilității
In estiția marginale
în
sănătate
utilitate /
beneficiu
Cur a utilității totale pentru Sănătate

Utilitatea

Utilitatea
totală
Place your screenshot here

Sănătatea
(S)
Cur a utilității mar inale pentru Sănătate

Utilitatea mar inală

(UM)

UM

Sănătatea S
Ce este în rijirea medi ală?
Intangibilitate Inseparabilitate Inventar Incoerență
 Calitatea îngrijirilor medicale

Calitatea stru turală Calitatea procesului Calitatea rezultatelor

■ Fa ilitățile ■ Timpul de așteptare ■ Satis a ția

pacientului
■ Echipamentul ■ Colectarea datelor
medical ■ Numărul de zile de
■ Comunicarea cu spitalizare
■ Personalul pacientul
■ Numărul de zile de
■ Administrarea ■ Diagnosticul concediu medical

■ Tratamentul ■ Rata mortalității

Produ ția de sănătate. Fun ția de produ ție a sănătății

SĂNĂTATEA = S în rijirea medi ală, tehnolo ia, pro ilul, stilul de iață,
statusul socio-e onomi , mediul în onjurător

unde
o Sănătatea = ni elul de sănătate la un moment dat
o În rijirea medi ală = numărul de zile de în rijiri medi ale onsumate
o Tehnologia = starea tehnologiei medicale la un moment dat
o Profilul = pro ilul mental și izi al unui indi id la un moment dat
o Stilul de viață = aria ilele are de ines stilul de iață: dieta, a ti itatea izi ă
o Statusul socio-economic = e e tul a torilor so iali și e onomi i, pre um edu ația,
veniturile,
Cur a totală a produsului pentru în rijirea medi ală

Sănătatea S

Produsul total

∆
𝑞 =
∆
În rijirea medi ală
(q)
Impa tul s him ărilor tehnolo i e asupra ur ii totale a produsului
îngrijirilor medicale

■Extinderea tratamentului ■Su stituția tratamentului

Sănătatea S

În rijirea medi ală

(q)
Ce determină
sănătatea?
În rijirile medi ale și sănătatea

1982 - Hadley onstată ă o cu 10% a cheltuielilor pentru

îngrijirea medicală pe cap de locuitor duce la o cu doar 1,5% a
ratei mortalității la adulți.
1969 - Auster et al, estimau ă o cu 10% a serviciilor medicale
duce la o a mortalității cu 1%.
1998 - Sickles și Yazbeck onstată ă o cu 10% a consumului de
sănătate duce la o îm unătățire a stării de sănătate cu
aproximativ 0.3%,
1993 - Newhouse et al considerau ă ospodăriile cu planuri de
coasigurare s ăzute au avut nevoie de mai multe îngrijiri medicale,
cu toate acestea au avut aproape a elași nivel de sănătate cu
acele ospodării la care planurile de coasigurare erau mai mari.
1980 - Enthoven a ă ut referire la micul impact marginal al
serviciilor de îngrijire medicală asupra stării de sănătate a adulților
ca fiind o ” ur ă plată” a medicamentului.
Edu ația și sănătatea

o 1996 - Elo și Preston au constatat ă edu ația a avut un impact

semnificativ asupra mortalității atât la ăr ați, cât și la femei, în
SUA, la începutul anilor 1980, cu edu ația având un impact mai
mare la ăr ați și la cei activi, decât la femei și ătrâni.

o 2001 - Lleras – Muney sta ilește o relație semni i ati ă între nivelul
de edu ație și sănătate, constatând ă în ă un an de ș olarizare
scade probabilitatea de a muri în 10 ani cu 3,6%.

o 2006 - Cutler și Lleras – Muey estimau ă un an suplimentar de

edu ație rește speranța de iață între 0.18 și 0.6 ani.
Veniturile și sănătatea

o 1996 - Ettner susține ă reșterea eniturilor adu e o îm unătățire

atât a stării de sănătate izi e, ăt și a stării de sănătate psihice

o 2001 - Lantz et al susține ă și enitul și edu ația sunt aso iate u

o îm unătățire a stării de sănătate

Care este relația dintre s him ările i li e în ma roe onomie și

sănătatea enerală?

o 2000 - Ruhm susține ă se poate întâmpla e a t opusul: o e onomie îm unătățită

poate i le ată de o stare de sănătate mai sla ă.

I. probabilitatea de a costului de oportunitate al timpului odată cu o

economie îm unătățită
II. munca poate avea un impact negativ asupra sănătății
III. e onomi ă poate determina a altor auze ale mortalității
Ine alitatea veniturilor și sănătatea

o 2001 - Martikainen et al, într-un studiu din Finlanda, au

onstatat ă pentru ie are reștere a eniturilor a e istat o
reștere orespunzătoare a speranței de iață
o 2004 - Mackenbach et al au e e tuat un studiu pri ind șapte țări
europene reșterea eniturilor are depășes un anumit pra
nu a dus la o reștere a sănătății.
o 2014 - Pi ket și Wilkinson su erează ă o e pli ație mai ună a
e e telor ine alității eniturilor este ă di erențele de enit
măres distanțele so iale, a entuând di erențele de lasă
so ială sau statutul.

Leigh et al (2009):
”În timp e do ezile disponi ile în prezent ne su erează ă relația dintre
ine alitatea eniturilor și sănătate este ie mi ă, ie in onsistentă, ititorii ar
tre ui să ai ă în edere aptul ă nu toți sunt de a ord, mai ales epidemiolo ii.
O ținerea unui onsens ne esită mai multă mun ă u date mai une și
metode mai bune decât ele olosite în tre ut.”
Stilul de viață și sănătatea

o printre omportamentele are pun în peri ol iața se numără

umatul, onsumul e esi de al ool, lipsa a ti ității izi e și
dieta proastă
o 1992 - Leigh și Fries estimau ă umătorul unui pa het de
ți ări pe zi are 10.9 zile de oală la fiecare 6 luni comparativ
u ne umătorii, în timp e onsumatorii a două sau mai multe
ăutri pe zi au 4,6 zile de oală comparativ cu cei care beau o
sin ură dată pe zi sau mai puțin
o 2002 - Strum a analizat impa tul o ezității, suprapondera ilitatea, umatul și
onsumul de al ool asupra sănătății și onsumul de în rijri medi ale la un
eșantion de adulți u ârste uprinse între și de ani în perioada –
1998 și a irmă ă toate ele patru omportamente de ris a e tează
sănătatea într-o oare are măsură, dar o ezitatea are el mai mare impa t.
o 2008 - Baila și Jones onsideră ă stilul de iață, mai ales umatul și
o i eiurile le ate de somn, joa ă un rol semni i ati în prezi erea mortalității
Mediul în onjurător și sănătatea

o Con orm OMS, mediul este un determinant major al sănătății,

estimat ca fiind responsabil pentru aproape 20% din totalul
deceselor din regiunea europeană
o Auster et al. au in lus două aria ile în e uația de
regresie pentru a analiza impactul factorilor de mediu asupra
sănătății: un indi e de industrializare și o aria ilă are a
măsurat amploarea ur anizării.
o într-un studiu comun SUA/Suedia, raportat în 2009, privind efectele
ontaminanților asni i a des operit ă opiii are lo uies în ase u
podele din vinil – are pot emite su stanțe himi e peri uloase numite
talați – sunt de două ori mai sus epti ili la a dez olta autism.
o femeile e puse la ni eluri ridi ate de su stanțe i ni u e sunt mai
susceptibile la a avea probleme de fertilitate.
o gips cartonul ieftin produs în China poate emite atât de mult gaz sulf încât
nu numai ă orodează instalația ele tri ă, dar pro oa ă și pro leme de
respirație, sân erări nazale și dureri de ap pentru o upanții lădirilor.
Alți determinanți ai sănătății

o Vârsta – sănătatea s ade odată u înaintarea în ârstă

- Speranța de iață a res ut la ni el lo al în ultimele se ole,
înregistrându-se o reștere semni i ati ă a populației u
vârsta de peste 65 de ani
- Un studiu realizat în Canada arată ă pe termen lun
problemele medicale pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani
in lud: lipsa mo ilității, artrită, pro leme o niti e, pierderea
vederii, probleme cardiace,
• Starea ivilă – în timp ce atât ăr ații sin uri, ât și emeile sin ure u ârsta
de peste de ani au o stare de sănătate ună și oarte ună, la ei
ăsătoriți, in idența este semni i ati mai mare la ăr ați, de ât la femei
- starea de sănătate pre ară înre istrată în rândul femeilor în vârstă poate
i le ată și de rolul pe are îl are emeia în so ietate înainte de a ajun e la
vârsta pensionării;
- so ietatea așteaptă a emeile să în rijeas ă opiii și rudele în ârstă și
a est apt a ționează a o onstrân ere stru turală semn i ati ă
(Matthews, 2015)
Rolul sănătății pu li e
Top 10 cauze de deces 1900 vs. 2010

Place your screenshot here

The Burden of Disease and the

Changing Task of Medicine
David S. Jones, M.D., Ph.D.,
Scott H. Podolsky, M.D., and
Jeremy A. Greene, M.D., Ph.D.
N Engl J Med 2012; 366:2333-
2338June 21, 2012DOI:
10.1056/NEJMp1113569
 ”Pro lemele e onomi e
speciale ale îngrijirilor
medicale pot fi explicate
a adaptări la existența
in ertitudinii în in idența
olii și e i a itatea
tratamentului.”

- K. Arrow, 1963 Uncertainty and the Welfare Economics of Medical Care

 Piața în rijirilor medi ale. Cara teristi i

■Natura cererii - nere ulată, impredi ti ilă, ris antă și

costuri ridicate
■Comportamentul medicului – nevoie de încredere,
restri ții eti e – ără pu li itate sau o ertă de preț, ără
interes personal sau financiar
■Incertitudinea produsului – recuperarea este
impredi ti ilă; asimetrie in ormațională,
■Condiții de apro izionare – li ență, intrări raționalizate
■Pra ti i de preț - dis riminare de preț; ta ă pentru
ser i iu; ără ompetiție de preț
 CUPRINS

 O ie ti ele ursului. Re erințe

 A ordarea e onomi ă
 Este sistemul medical diferit?
 Noțiuni introdu ti e de e onomie
Analiza identi i ării osturilor

Costuri directe Costuri directe Costuri

de asistență non-medicale indirecte
medi ală - toate - constau în
- a operă costurile costurile de
toate costurile suplimentare timp asociate
suportate de impuse cu punerea în
furnizorii de ori ărui aplicare a
asistență personal tratamentului
medi ală medical,
inclusiv
pacientului
STUDIU DE CAZ. Druss et al (2001):
Costul economic total al a e țiunilor cronice medicale.

121,8 mld. $ anual - hipertensiunea arterială a fost de

departe cea mai costisitoare ondiție medi ală, din care
puțin peste 90% erau cheltuieli cu serviciile medicale.

66,4 mld. $ anual - tulburarea de dispoziție,

57,6 mld. $ anual - urmată de diabet,

42,4 mld. $ anual - boli de inimă,

31,2 mld. $ anual - astm

STUDIU DE CAZ. Meltzer et al (1999):
Costul economic total al pandemiei de ripă.

 89000 → la 207000 decese,

 314000 → la 734000 spitalizări,

 18 → la 42 de milioane de vizite în ambulatoriu

 20 → la 47 de milioane alte boli asociate.

‼ impactul economic al unui astfel de focar ar fi între 71,3 și 165,5 miliarde $

 Analiza cost-beneficiu

= calcularea beneficiilor nete pentru a stabili valoarea monetară

a tuturor costurilor și beneficiilor asociate cu o anumită decizie,
privind politica de sănătate.

𝑒 𝑒 𝑒
= −

unde X reprezintă o alegere particulară sau o activitate luată în considerare,

𝑒
– beneficiile așteptate asociate cu alegerea, 𝑒 costurile așteptate
rezultate în urma alegerii, 𝑒
– beneficiile nete așteptate.

= −

unde BSNT = beneficiul social net total, BST = beneficiul social total; CST
= costul social total; Q = pentru sectorul medical toate depinde de
cantitatea de servicii medicale
Costurile și ene i iile
serviciilor medicale

CST

BST

=∆ ∆

=∆ ∆

Cantitatea de servicii
medicale (Q)
Partea pra ti ă a analizei ost-beneficiu pentru a lua decizii în
domeniul sănătății

1) Costurile medi ale sunt redire ționate pentru ă o oala este

pre enită
2) Valoarea monetară a pierderii din produ ție este redire ționată
pentru ă moartea este amânată
3) Valoarea monetară a pierderii potențiale din produ ție a ost
e onomisită din auza unei stări de sănătate ună
4) Valoarea monetară a pierderii satis a ției sau utilității e itate
datorită ontinuării ieții sau o sănătate mai ună sau amândouă
 Actualizarea
■ valoare a tuală
=
+

unde F este o sumă i ă de ani și r reprezintă rata

anuală de interes sau rata la are suma este
rea tualizată.

EXEMPLU: În termeni simpli, VA înseamnă ă un individ pre eră astăzi mai

mult 100 de dolari decât peste un an de acum. De exemplu, suma de 100$
depusă într-un cont de economii care o eră o rată anuală de 4% se ridi ă la
104$ pe an. Noi spunem ă VA de 104 $, care urmează să fie primită peste
un an, la o rată de interes de 4% este de 100$. În termeni mai formali, putem
preciza VA, folosind e uația de mai sus.
F este $ și r este %, sau . , de i VA este $. O ser ați ă o rată a do ânzii
mai mare înseamnă ă VA a unei sume i e s ade. De e emplu, în azul în are rata
dobânzii rește până la %, VA de $ s ade la . $. Ast el, AV a unei sume i e
este in ers proporțională u rata la are este redire ționată.
 Valoarea vieții

■Abordarea
capitalului uman =
e hi alează, în
esență, aloarea
unei ieți u
aloarea de piață a
pordu ției produse
de un individ în
timpul ieții sale
preconizate.

Max, Wendy et al. Valuing Human Life. Estimating the

Present Value of Lifetime Earnings, 2000, Center of
Tabacco Control Research and Education, University of
California, San Francisco, 2004
 Valoarea vieții

■abordarea 𝜋× =
disponi ilității pentru unde 𝜋 = probabilitatea
plată redusă de a muri,
= măsoară aloarea V = valoarea ieții
totală a ieții și nu doar persoanei
aloarea de piață a
lo urilor de mun ă

EXEMPLU: pe baza unui studiu realizat în 1999, Alberini et al (2002)

a estimat ă aloarea medie a unei ieți este e ală u . $ în
Canada și u , milioane $ în SUA pentru o redu ere a ris ului de
din . Valorile medii au res ut la , milioane $ în Canada și ,
milioane $ în SUA pentru o reducere a riscului de 1 din 1000.
 O apli ație a analizei ost-beneficiu.
Ar tre ui studenții să ie a inați?

■30$ / doză: costul total al vaccinului = costul real al vaccinului + ostul administrării
vaccinului.
■2,3 milioane de studenți or intra în primul an la a ultate în ie are an și 80% dintre
a eștia or primi a inul.
■ a e ista o rea ție se eră la a in la 100.000 de studenți a inați, eea e ar du e
la costuri suplimentare în valoare de 1830$ de caz.
■ 56,2 milioane $ pe an administrarea unui program de vaccinare în rândul studenților
■ beneficiile in lud osturile medi ale redire ționate + aloarea estimată a ieților
sal ate datorită a inului.
■costurile de tratament pentru fiecare caz au fost estimate la 8145$, care au inclus 7
zile de spitalizare și o izită la medi /zi,
■58 de azuri ar i pre enite la o in idență de ori mai mare de ât in idența de ază pentru o e onomie
de 500.000 $ de la costurile medicale directe.
■economiile de costuri au fost de 3,1 milioane $ la o in idență de ori mai mare de ât in idența de
ază.
■abordarea apitalului uman a ost utilizată pentru a detrmina aloare âști urilor pierdute și s-a
presupus ă ie are iață sal ată a ost în aloare de 1 milion de $; beneficiul total al ieților sal ate a
fost de 8.8 milioane $ pentru o in idență de 2 ori mai mare decât rata de ază și de 60.7 milioane $
pentru o rată de ori in idența de ază.
 O apli ație a analizei ost-beneficiu.
Ar tre ui studenții să ie a inați?

SURSA: Lisa Ja kson et al. Should Colle e Students Be Va inated a ainst Menin o o al
Disease? A Cost-Benefit Analysis. Ameri an Journal o Pu li Health 5 June 1 5 , Ta le 1.
Costurile și ene i iile noilor tehnolo ii medi ale

pacientul începe să ia din nou un medicament

antidepresiv mult mai eficient în combaterea
depresiei și are mai puține efecte secundare
decât medicamentul anterior.

ur a totală a produsului se rotește în sus,

e idențiind apa itatea sporită a noului
medi ament de a ontra ara depresie și aptul
ă în rijirea medi ală pe are o onsumă a
rezultat al em izemului de ine mult mai e i ientă.
 Costurile și ene i iile noilor tehnolo ii medi ale

 Cutler și M Clellan au analizat osturile și ene i iile aso iate u

s him ările tehnolo i e în anumite ondiții medi ale spe i i e: atac de
cord, su ari u reutate mi ă la naștere, depresie, atara tă și cancer
de sân.
 în toate azurile, au onstatat ă ene i iile s him ărilor tehnolo i e
nu sunt mai mici decât costurile.

din 1984 până în , pro resele tehnolo i e în tratamentul ata urilor de

ord au res ut speranța de iață a pa ienților u infarctul în medie cu un an.
presupunând ă ie are an în plus de iață are o aloare de . $ și
s ăderea ostului anual la $, pentru ă majoritatatea pa ienților u
in ar t în etează să mai lu reze, ene i iul suplimentar pentru so ietate al
unui an suplimentar de iață este de $.
costurile de tratare a atacurilor de cord sunt de aproximativ 10.000$ în
termeni de aloare a tuală, ene i iul net al tehnolo iei îm unătățite în
tratamentul atacurilor de cord este de aproximativ 60000$/pacient.
Costurile și ene i iile noilor tehnolo ii medi ale

Cutler și M Clellan au onstat ă în azul su arilor u

reutate mi ă la naștere, ene i iile nete sunt e ale
cu 200.000$/copil.
Pentru a sprijini in ormația u pri ire la aloarea
tehnologiei medicale, autorii au afirmat

”da ă se ia doar omponenta

medi ală a mortalității reduse
pentru su arii u reutate mi ă și
pentru bolile cardiace ischemice,
asistența medi ală expli ă
aproximativ un sfert din reducerea
lo ală a mortalității.”
Analiza cost – e i iență

M Gui an și Mo er su erează ă di erența primară dintre ost-

ene i ii și ost-e i iență se a lă în între area de ază:

I. ANALIZA COST-BENEFICIU : Care este valoarea monetară a

osturilor și ene ii ilor programului. Avantajele depășes osturile
u o sumă su i ientă, având în vedere alendarul o ținerii
rezultatelor pentru a justifica adoptarea programului?

II. ANALIZA COST-EFICIENȚĂ : Având în vedere ă anumite

obiective preconizate trebuiesc atinse care sunt costurile asociate
cu diferitele mijloace folosite pentru atingerea acestora?

− 𝑒𝑐ℎ𝑖
=
− 𝑒𝑐ℎ𝑖

raport de reștere a osturilor

Analiza cost – e i iență

noul tratament este mai eficient decât el e hi și în a elași timp mai scump

Câști ul adus îm unătățirii sănătății u noul tratament merită

efortul financiar suplimentar?

 De e emplu, să presupunem ă noul tratament ostă $ pentru un an

suplimentar de iață. A esta pare să ie un preț destul de mi are tre uie
plătit pentru un an de iață și on luzia ar i ă noul tratament ar tre ui
adaptat.
 Dar ce se întâmplă da ă ostul este de . $ pentru un an de iață
câști at? Costul noului tratament are valoarea beneficiilor anilor anteriori
de viață? Sau altfel spus, care este pragul la care un tratament medical
sau o tehnolo ie spe ială este prea ostisitoare pentru a i adoptată?
 Cutler plasează pra ul la du lul a estei sume, ar umentând ă
aloarea unui an de iață este de apro imati . $.
Planul cost-e i iență
Net Cost + > 𝑒𝑐ℎ𝑖

II I
Tratamentul vechi E aminarea osturilor și
domină beneficiilor relative

0 Net Efect + > 𝑒𝑐ℎ𝑖

III
E aminarea osturilor și
beneficiilor relative
IV
Tratamentul nou
domină
SURSA: Adapted from Michael F. Drummond et
al. Methods for the Economic Evaluation of
Health Care Programmes, 2nd ed. Oxford:
Oxford University Press, 1997; and MedPAC.
Issues in a Modernized Medicare Program.
Washington,
D.C., June 2005.
Analiza cost – e i iență
Analiza cost-e i iență este ne esară pentru a asi ura e onomia
relati ă a osturilor într-un an
=

La ce vârste și ât de re ent emeile tre uie să a ă o

mamografie?
■ Salzmanm, Kerliko ske și Philips onsideră ă ostul de
depistare al cancerului de sân pe an de iață sal ată pentru emeile
cu vârsta uprinsă între și de ani ajun e la . $.

■ raportul cost-eficacitate sporit pentru screening-ul femeilor cu vârste

uprinse între și de ani, e al u . $.

■ raportul cost-e i iență pentru s reenin -ul cancerului de sân este

mai mare pentru femeile tinere.

■ în ă este ontro ersat da ă emeile tinere ar tre ui să a ă

mamografii regulat, mai ales cele cu vârsta uprinsă între și de
ani.
Analiza cost – utilitate
■anii de iață nu sunt omogeni
■o inter enție medi ală este aso iată u un număr semni i ati de ani de iață
sal ați, dar u o alitate a ieții mult redusă.
■o inter enție medi ală poate a ea a rezultat s ăderea numărului de ani de
iață, dar u o îm unătățire a alității ieții.
‼ unii dintre analiști susțin ă operațiile de -pass coronarian fac mai
mult pentru îm unătățirea alității ieții de ât pentru prelun irea ieții.
■analiza cost-utilitate ia în onsiderare numărul de ani de iață e onomisiți
printr-o anumită inter enție medi ală, împreună u alitatea ieții.
■ajustează numărul de ani de iață âști ați u un anumit tip de indi e are
re le tă starea de sănătate sau alitatea ieții.
■diferite scale de evaluare, dar cele mai frecvente sunt QALY (quality-
adjusted-life-years).
■QALY este e al u produsul speranței de iață ori o măsură a alității anilor de
iață rămași.
■A easta din urmă se re eră la un indi e de utilitate a sănătății și se măsoară în
mod normal pe o s ară de la la , unde este e al u un an de sănătate deplină
și reprezintă de esul.
Analiza cost – e i iență

■trei tehnici de cercetare pentru a dezvolta un indice de utilitate a

sănătății Drummond et al, .

■PRIMA este o s ală de e aluare în are indi izii sunt ru ați să

e alueze di eritele rezultatele ale sănătății.
□Apoi er ertătorii on ertes răspunsurile la o s ară de la la .
■AL DOUA METODĂ este un joc de noroc standard prin care
indi idul primește două alternati e de sănătate ipoteti e.
■Prima alternativă – un rezultat al sănătății are nu este
perfect, de exemplu rămâne cu imposibilitatea de a se
deplasa sau de a auzi.
■A doua alternativă – indi idul a su eri o inter enție
medi ală are are pro a ilitatea să ai ă succes e ală u 𝝅.
Da ă inter enția are succes, individul va fi perfect sănătos.
Totuși, da ă inter enția nu are succes, cu probabilitatea
− 𝜋 , individul moare.
■Individul este ru at să alea ă pro a ilitatea de su es 𝜋
are enerează un răspuns indi erent de alternati e, o iață
u diza ilitate sau inter enția u pro a ilitatea de su es 𝜋. În
ele mai multe dintre azuri, pro a ilitatea o erită în jo ul
standard este e ală u aloarea indi elui de utilitate pentru
sănătate pentru azul dat
■CEA DE-A TREIA metodă este menționată drept timpul de
tranza ționare.
■În termeni simpli, indi idului i se o eră o azia să alea ă
ipoteti : poate trăi timp de x ani în sănătate per e tă urmată de
moarte sau poate trăi n ani u o anumită ondiție roni ă, cum
ar fi incapacitatea de a merge, unde > 𝑥.
■Numărul de ani sănătoși x este apoi variat până ând
persoana este indi erentă între ele două rezultate.
■În acest exemplu, indi ele utilității sănătății este e al u 𝑥 .
■De e emplu, să presupunem ă un indi id onsideră ă ani
de sănătate per e tă alorează de ani de iață u
incapacitatea de a merge. Folosind abordarea de compromis,
a eastă persoană renunță la incapacitatea de a merge pe un
indi e de utilitate a sănătății de . Drano e,
 Analiza cost-utilitate
■E uația poate i utilizată pentru a al ula raportul cost-utilitate pentru
un nou tratament sau o nouă tehnolo ie
− 𝑒𝑐ℎ𝑖
. − . 𝑒𝑐ℎ𝑖
■nici abordarea cost-utilitate nu este lipsită de riti i.
? tehnicile de sondaj folosite pentru a dezvolta indicii de utilitate
pentru sănătate re le tă u e a titate ori e s him are în alitatea
ieții.
‼ anumite se mente ale so ietății pot i dis riminate pentru ă au o
speranță de iață mai s urtă sau o alitate mai s ăzută a ieții.
■ca și analiza ost-e i iență, analiza ost-utilitate nu ne spune da ă
unăstarea enerală a so ietății rește, la el a și în azul analizei ost-
beneficiu.
■ne spune doar da ă un tratament medi al sau o tehnolo ie este mai
e i ientă din pun t de edere al osturilor de ât alta.
■analiza cost-utilitate a apărut și a ost a eptată a o ormă de
analiză în ultimii ani.
CONCLUZII

 Pentru ă resursele sunt limitate, de iziile de alo are tre uies luate
pe baza analizei cost-beneficiu
 În cazurile în care beneficiile rezultate în urma unei decizii de
în rijire a sănătății printr-o metodă nouă depășes osturile, este în
interesul a entului e onomi / unității medi ale urmăreas ă de izia
 A ordarea apitalului uman este ea mai utilizată metodă pentru a
monetiza aloarea unei ieți și impli ă estimarea alorii reduse a
câști urilor prin e tinderea ieții
 A ordarea disponi ilității de plată – are a antajul ă aptează
aloarea totală a unei ieți
 Analiza cost-e i iență – impli ă estimarea ostului de realizare/
aplicare a unui nou tratament/ tehnologii medicale
 Analiza cost-utilitate ia în considerare atât calitatea, cât și numărul
anilor de iață sal ați
 Diferitele tehnici prezentate sunt câteva dintre instrumentele pe
are e onomiștii le au la dispoziție pentru a analiza aspe tele
e onomi e ale alo ării resurselor
Mulțumes !

Alte între ări?

Îmi puteți s rie pe daniela.dru us@um iasi.ro