1.

Stratificarea cortexului cerebral

Din punct de vedere structural, functional si filogenetic: paleocortex (= allocortex; prezinta 2 straturi neuronale
si se gaseste la nivelul hipocampului; straturile 1 si 6) si neocortexul (= izocortexul; prezinta 6 straturi
neuronale)

STRATIFICAREA IZOCORTEXULUI

1. Stratul molecular – strat plexiform, situat imediat sub meninge cu functie de asociatie. Sarac in celule
nervoase si bogat in prelungiri dendritice si axonice ce apartin straturilor subaiacente. Prezinta: celule piriforme
Cajal, neuroni fuziformi si neuroni Golgi II cu axon scurt.

2. Stratul granular extern – mai bogat in neuroni fata de stratul molecular, are functie de asociatie. Prezinta:
celule granulare mici (in special neuroni tip Golgi II), celule Martinotti cu axon ascendent si neuroni piramidali
mici si mijlocii.

3. Stratul piramidal extern – functie motorie. Prezinta preponderent celule piramidale mici si mijlocii si rare
celule de tip granular ( Golgi II si Martinotti). Dendritele celulelor piramidale se indreapta spre suprafata
scoartei cerebrale si se ramifica arborescent mai ales in stratul molecular, iar axonul se indreapta spre
substanta alba a emisferelor cerebrale.

4. Stratul granular intern – functie receptoare; prezinta o mare densitate de neuroni granulari de dimensiuni
medii si putine celule de tip piramidal de talie mica.

5. Stratul piramidal intern – functie motorie; prezinta preponderent celule de aspect piramidal mici, mijlocii si
mari (celule Betz; motiv pentru care se mai numeste patura ganglionara) printre care se gasesc si neuroni
granulari

6. Stratul polimorf – functie de asociatie si bogat in fibre nervoase. Este format dintr-un amestec de celule
variate ca dimeensiuni si forme (piramidale mici, celule granulare, celule fuziforme, stelate etc)

!!! Izocortexul hemotipic prezinta toate cele 6 straturi ( de tip frontal – bogat in celule piramidale; de tip
parietal – bogat in celule granulare) si cel heterotipic caracterizat prin absenta aproape toatala a unor straturi
(agranular si cu multe celule piramidale sau invers).

2. Nervul periferic

- pot fi spinali, cranieni, paravertebrali, previscerali sau intramurali

Formare – prin inmanuncherea cu ajutorul tesutului conjunctiv a fibrelor nervoase (dendrite asu axoni) dupa ce
parasesc nevraxul. Pot fi: mielinizate sau amilinice

Fibrele nervoase cu mielina:

- formate de axonii neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei si ai neuronilor motori ai nervilor
cranieni, axonii neuronilor vegetativi preganglionari (simpatici si parasimpatici) si prelungirea senzitiva
(dendrita) a neuronilor pseudounipoloari din ganglionii spinali.

- in sectiune longitudinala teaca de mielina formeaza un tub discontinuu in jurul prelungirii axonale pana la 1-2
microni de extremitatea distala a axonului. Acest tub este intrerupt din loc in loc de strangulatiile Ranvier la
nivelul carora axonul poate trimite colaterale. !!! Datorita continutului bogat in fosfolipide, teaca de mielina se
coloreaza slab in coloratii uzuale.
- la periferia tecii de mielina sunt dispuse celule Schwan ce o sintetizeaza, hranesc prelungirea neuronala si
fagociteaza resturile neuronale in caz de degenerescenta avand, de asemenea, capacitatea de a sintetiza
colagen. La exteriorul acestor celule se afla o lama fina de tesut conjunctiv ce inveleste prelungirea neuronala
fara intrerupere = teaca Henle

Fibrele nervoase sunt solidarizate printr-o cantitate mai mare sau mai mica de tesut conjunctiv care formeaza
endonervul, perinervul si epinervul.

Endonervul – inconjoara fiecare fibra nervoasa. Fibrele se organizeaza in fascicule, in jurul carora se dispune
perinervul. Format din fibre fine de colagen, fibre elastice si fibre de reticulina, fibroblaste, rare mastocite si
macroge, precum si capilare sanguine.

Perinervul – teaca de natura conjunctiva ce se continua la suprafata cu epinervul. Prezinta: fibre colagene,
fibrocite, histocite, adipocite, vase sanguine si limfatice.

Epinervul – structura conjunctiva care delimiteaza, ca o capsula, nervul la periferie. Format din fibre de colagen
grosiere, organizate in fascicule orientate longitudinal si oblic in raport cu axul lung al nervului. Printre fibrele
de colagen s-au identificat fibre elastice, numeroase fibroblaste, rare mastocite, vase sanguine si limfatice.

Fibrele nervoase amilinice

- formate din axoni ai unor neuroni somatici; cele mai numeroase fiind reprezentate de fibre vegetative
postganglionare simpatice si parasimpatice.

- sunt formate dintr-o succesiune de celule Schwann care contin numeroase prelungiri axonale in niste
invaginatii ale plasmalemei. Fiecare axon se gaseste intr-o loja/ invaginatie a celulei Schwann, invelit de un
mezaxon care reprezinta o prelungire a membranei celulei Schwann in jurul axonului

- conducerea se face lent, din aproape in aproape.

3. Plexurile coroide

Localizare – antrul ventriculilor laterali, cornul temporal, orificiul Monro, tavanul ventriculului III, tavanul si
recesurile laterale ale ventriculului IV. !!! Lipsesc din coarnele frontal si occipital al ventricurilor laterali si in
apeductul lui Sylvius

Structura – proieminente conjunctivo-vasculare, formate dintr-o stroma si un epiteliu de acoperire.

STROMA – prezinta celule derivate din leptomeninge – celule piale, substanta fundamentala putina si
fibre de colagen

- dispozitiv capilar bine dezvoltat. Capilarele sanguine sunt formate dintr-un endoteliu continuu,
asezat pe o membrana bazala continua. Celulele endoteliale sunt jonctionate strans intre ele si prezinta
numeroase fenestratii. Desi este un endoteliu de tip fenestrat, pasajul celor mai multe substante din capilarul
sanguin in lichidul cefalo-rahidian se face pasiv si nu activ. !!! Aceste celule ce acopera dispozitivul conjunctivo-
vascular reprezinta o diferentiere locala a epiteliului ependimar, cu care de altfel se si continua.

EPITELIUL – simplu cubic

- celule se sprijina cu polul bazal pe membrana bazala. Plasmalema acestui pol prezinta
numeroase falduri intre care, pe frontul citoplasmatic, se gasesc numeroase mitocondrii.
 - polul apical al celulelor prezinta numerosi microvili si unori cili. Pe fetele laterale ale acestuia
exista numeroase dispozitive jonctionale stranse care nu permit trecerea unor substante din LCR in structura
plexurilor coroide sau in vasele sanguinesubiacente.

LCR format de plaxurile coroide contine atat elemente biochimice rezultate din filtarea plasmei sanguine cat si
elemente biochimice rezultate din secretia epiteliului care inveleste aceste structuri.

4. Scoarta cerebeloasa

Prezinta parenchim (totalitatea celulelor nervoase si a prelungirilor lor) si stroma (celule nevroglice, vase
sanguine si fine septuri de tesut conjunctiv).

Neuroni prezenti:

− celulele Purkinje – caracteristice – neuroni piriformi, piramidali, multipolari, de dimensiuni mari si o

neuroplasma bogata in organite cu un nucleu hipocrom, voluminos si nucleolat.
− celule granulare – neuroni multipolari de forma rotunda sau ovalara, mici cu o neuroplasma redusa si un
nucleu hipercrom si voluminos
− celule stelate – neuroni multipolari, mai abudenti in partea superficiala a scoartei. Au functie asociativa,
dendrite putine si scurte
− celule tip golgi I

Prezinta 3 straturi bine delimitate

Stratul molecular – putine celule stelate si celule tip glogi II cu functie asociativa, dar multe dendrite provenite
de la celulele Purkinje din stratul subiacent si axoni din stratul granular. Fibrele sunt orientate perpendicular
sau/si paralel cu suprafata scoartei cerebeloase.

Stratul celulelor purkinje – strat ganglionar format dintr-un singur rand de celule Purkinje.

Stratul granular – numar foarte mare de neuroni granulari. Dendritele acestor celule formeaza o sinapsa
speciala “glomerul cerebelors” ce reprezinta o aglomerare de sinapse realizate intre dendritele celulelor
granulare si axonii celulelor “muschionase” sau axonii celulelor Golgi, invelite de o capsula gliala.

5. Meningele

Organele sistemului nervos central sunt invelite de 3 membrane conjunctive concentrice => meningele.Functie
: protectie, sustinere mecanica, trofica, de aparare.

Membranele sunt de la exterior -> interior: dura mater, arahnoida, pia mater. Pia mater + arahnoida =
meningele moale/leptomeningele

Dura mater/pahimeningele :

− membrana externa groasa, dura, inextensibila, formata din tesut conjunctiv dens lamaelar, bogat in
fibre de collagen printre care se mai gaseesc fibrocite, vase sangvine, filete si terminaii nervoase;
− fata externa a dura mater in portiunea cefalica adera la oasele cutiei craniene, iar in portiunea rahidiana
este separata de structurile canalului vertebral prin spatiul epidural. Spatiul epidural contine tesut
conjunctiv lax bogat in adipocite;
− fata interna a dura mater este tapetata de un epiteliu simplu turtit, endoteliform, dependinta a
arahnoidei;
 − intre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural, ce contine sinusurile venoase si arterele
meningeale.

Arahnoida :

− foita conjunctiva foarte fina, avasculara, contine fine fibre de colagen si elastice;
− tapetata pe ambele fete de un epiteliu simplu turtit;
− arahnoida trimite fine septuri conjunctive spre pia mater, realizand astfel septarea spatiului
subarahnoidian prin care circula LCR;
− in anumite zone arahnoida trimite spre dura mater prelungiri vilozitare = vilozitati arahnoidine/
granulatiile lui Pacchioni. Vilozitatile sunt formate din mase de celule leptomeningiene si fine fibre
de colagen acoperite de un epiteliu continuu. Cu varsta vilozidatiile se hipertrofiaza => noduli
calcarosi sau ososi;
− arahnoida trece ca o punte peste santurile substantei nervoase, atat la nivel medular cat si
cerebral.

Pia mater :

− membrana interna;
− structura conjunctivo-vasculara fina ce adera la suprafata organelor nervoase urmarind toate
inflexiunile acestora;
− formata din fine fibre de colagen si elastice, rare celule conjunctive (fibroblaste, macrofage,
mastocite), rare celule pigmentare si numeroase vase sanguine;
− insoteste pe o anumita distanta vasele de sange care patrund in substanta nervoasa, permitand
astfel prelungirea spatiului subarahnoidian in interirul tesutului nervos, apoi fiind inlocuita de o
teaca nevroglica ce insoteste capilarele sanguine;
− pe fata interna este dublata de o membrana gliala formata din prelungirile celulelor nevroglice
existente in substanta nervoasa.

7. Ganglionii spinali

Pe traseul radacinii posterioare a nervului spinal, in canalul vertebral, inainte ca acesta sa se uneasca cu
radacina anterioara pentru a forma nervul spinal, se gaseste cate o formatiune mica, ovalara, ce formeaza
ganglionul spinal/rahidian.

Format din :

− o capsula conjunctiva fibroasa, la exterior;

− o zona corticala;
− o zona axiala.

Capsula :

− structura conjunctiva, fibroasa, formata din fibre de colagen dispuse in lamele printre care se
gasesc rare fibre de reticulina si fibrocite;
− din capsula se desprind fine septuri conjunctive care patrund si se ramifica in interiorul
ganglionului, fara a compartimenta parenchimul ganglionar = constituie stroma conjunctiva cu
rol de suport pentru celule si fibrele nervoase;
 − prin aceste travee conjunctive patrund in ganglion vasele sanguine care asigura nutritia
parenchimului.

Zona corticala :

− dispusa imediat sub capsula;

− alcatuita dintr-o aglomerare de neuroni si celule nevroglice.
− La acest nivel sa gasesc doua tipuri de neuroni
o Neuroni pesudounipolari somatosenzitivi
o Neuroni pseudounipolari viscerosenzitivi

Zona axiala :

− ocupa partea centrala a ganglionului;

− constituita din fibre nevoase aferente si eferente (mielinice) si mici insule de neuroni (rareori
prezente).

8. Ganglionii vegetativi

Sunt formati din grupari de neuroni situati pe traseul nervilor vegetativi.Ganglionii vegetativi, indiferent ca sunt
simpatici sau parasimpatici, sunt costituiti din stroma si parenchim.

Stroma este reprezentata la periferia ganglionului de o capsula fibroasa care trimite in interior septuri
conjunctive ce contin capilare sanguine, ce se distribuie in tot ganglionul.

Parenchimul este reprezentat de :

− neruoni mari, stelati, multipolari, viscerofectori;

− neuroni mici, rotunzi, viscerosenzitivi;
− fibre nervoase mielinice (preganglionare) si fibre nervoase amielinice (unele din fibrele
postganglionare);
− nevroglie satelita perineuronala.

Elementele parenchimului nu se mai distribuie intr-o zona corticala si una axiala, corpii neuronali fiind dispusi
sub forma unor insule mai mari sau mai mici printre fasciculele conjunctive si fasciculele de fibre axonale
mielinice (preganglionare) si amielinice (postganglionare). Celulele satelite perineuronale invelesc ca o capsula
fiecare pericarion si il izoleaza de tesutul conjunctiv.

La nivelul ganglionilor vegetativi fibrele preganglionare fac sinapsa cu corpii sau dendritele neuronilor
postganglionari. O parte din fibrele preganglionare mielinice pot sa traverseze ganglionul vegetativ si sa faca
sinapsa intr-un alt ganglion.