76.

FOLICULII OVARIENI – PRIMORDIALI, PRIMARI, SECUNDARI, TERTIARI

FOLICULII PRIMORDIALI – formatiuni sferice, diametru = 50 microni;

− constituiti dintr-un ovocit de ordinul I, inconjurat de celule foliculare turtite, jonctionate

prin desmozomi, cu nucleu alungit si hipocrom, separate de stoma inconjuratoare printr-o membrana
fina;
− ovocitul = celula mare (diam. = 30-40 microni), cu nucleul situat central, voluminos, cu cromatina
dispusa in retea si nucleoli evidenti;

FOLICULII PRIMARI

− marcheaza inceputul procesului de crestere foliculara;

− mai voluminos, apare ca o formatiune sferica, cu un ovocit de ordinul I
inconjurat de un rand de celule foliculare de aspect cubic;
− ovocitul
o citoplasma abundenta, mai clara, in coloratii uzuale, caracterizata de prezenta pigmentilor
lipocromi si un nucleu mare, sferic, hipocrom, situat central;
o plasmalema ovocitului emite microvili ce se intrepatrund cu cei ai celulelor foliculare
inconjuratoare intr-un mediu cu aspect de gel bogat in glicoproteine PAS-pozitive;
− celulele foliculare cubice au nucleul rotund, normocrom, echidistant,situat central si citoplasma cu
numeroase organite, celulele contin picaturi sudanofile si granule PAS-pozitive abundente;
− celulele sunt situate pe o membrana bazala groasa;
− stroma ce inconjoara foliculul primar se densifica.

FOLICULII SECUNDARI/PAUCISTRATIFICATI

− formati dintr-un ovocit si celule foliculare;

− ovocitul mare ocupa o pozitie centrala in folicul;
− zona de jonctiune dintre ovocit si celulele foliculare se ingroasa ( membrana acidofila,
omogena, PAS-pozitiva, membrana pellucida needificata complet);
− celulele foliculare prezente in afara membranei pellucida, dispuse in 3-4 randuri in jurul ovocitului, de forma
cubico-cilindrica, solidarizate prin jonctiuni gap, vor alcatui granuloasa foliculara;
− stroma ovariana ce inconjoara foliculul incepe diferentierea spre a deveni teaca interna foliculara;
− aceasta este bogat vascularizata si contine numeroase celule care vor capata calitati secretorii.

FOLICULII TERTIARI/CAVITARI/ANTRALI – ovocitul are dimensiuni mari

− ovocitul, inconjurat de 1-2 randuri de celule foliculare din granuloasa, este impins
spre un pol al foliculului;
− membrana pellucida este groasa, bine diferentiata; este inconjurata de celule
granuloase cubice ce vor forma corona radiata;
− celulele foliculare sunt numeroase, secreta lichid folicular si se disloca realizand mici
cavitati = corpii Carl-Exner ce vor genera o cavitate unica, antrul folicular
− in afara membranei bazale s-a constituit membrana Slavjansky inconjurata de
stroma ce s-a diferentiat in teaca interna si teaca externa;
− teaca interna functioneza ca o glanda endocrina;
− teaca externa este bine vascularizata si se continua cu stroma ovariana inconjuratoare.
77. FOLICULUL MATUR DE GRAFF – STRUCTURA

− constituie ultimul stadiu in evolutia foliculilor ovarieni, este voluminos, diametru = 20 mm si localizat
superficial, intr-o regiune numita stigma.

Ovocitul inconjurat de 1-2 randuri de celule foliculare este impins la periferia cavitatii antrale formand discul
proliger. Celulele foliculare cilindrice care inconjoara ovocitul constituie corona radiata, despartita de ovocit
printr-o membrana pellucida groasa, acidofila, PAS-pozitiva, bogata in glicoproteine. Peretii cavitatii antrale
sunt tapetati de cateva randuri de celule foliculare care constituie membrana granuloasa. In afara granuloasei
se gaseste membrana Slavjansky care este bine constituita si evidenta microscopic. Teaca interna si externa
ating maximum de dezvoltare.

Teaca interna/glanda interstitiala a ovarului/glanda teacala :

− constituita din celule stromale ce au capatat proprietati secretorii;

− celulele sunt alungite, fuziforme sau poliedrice, raspandite printre elementele stromale, in vecinatatea
vaselor de sange;
 citoplasma bogata, slab acidofila
 nucleu ovalar/rotund, dispus central, cu cromatina laxa;
 aceste celule reprezinta majoritatea si au rolul de a secreta foliculina;
− minoritare sunt celulele K, ce au forma stelata, dimensiuni reduse, nuclei hipercromi, mici si citoplasma
acidofila, neuniform sudanofila datorita prezentei fosfolipidelor; capacitatea de a secreta progesteron;
− stroma conjunctiva a tecii interne este formata din fibre de colagen fine si numeroase fibre de reticulina
cu rol de suport pentru celulele secretoare si vasele sanguine.

Teaca externa – formata din fibre conjunctive stromale, densificate, dispuse concentric in jurul foliculului,
constituind o capsula perifoliculara de grosime variabila

78. CORPUL GALBEN SI CORPUL ALBICANS. pag.177

CORPUL GALBEN

− Este o glanda endocrina cordonala, ce se formeaza in ovar in urma transformarilor suferite de foliculul
dehiscent.
− Structura – voluminos, contur net si neregulat, ce proemina in corticala ovariana. La inceput culoare roz-gri,
datorata vascularizatiei bogate.
− Imediat dupa eliberarea ovulului, peretele folicular se retracta si se pliseaza datorita scaderii presiunii
locale. Centrul cavitatii foliculare va fi ocupat de un exudat serofibrinos, uneori hemoragic. Acest coagul se
va transforma ulterior, prin activitatea fibroblastelor locale, intr-un nodul fibros. Presiunea din folicul
scazand brusc, vasele din teaca interna patrund in cavitatea din care s-a expulzat lichid folicular si
antreneaza celulele tecii interne si celulele granuloasei.
o Celulele granuloasei – forma rotunda/poliedrica;
 voluminoase, citoplasma, abundenta, clara, de aspect spumos, cu numeroase organite,
vacuole lipidice, acid ascorbic, colesterol si lipocromi => culoarea galbena a structurii;
 nucleu rotund, mare, hipocrom, vacuolar, cu cromatina laxa.
o Celulele teacale – se grupeaza sub forma de insule celulare in jurul vaselor sanguine din 1/3 externa
a corpului galben. Sunt celule rotunde, talie mai mica cu citoplasma mai intunecata si nucleu rotund,
normocrom.
− Stroma – reprezentata de fine fibre de reticulina dispuse printre cordoanele celulare cu rol de suport atat
pentru celule cat si pentru reteaua de capilare sanguine
− Sub influnta FSH-ului si LH-ului celulele corpului galben secreta progesteron si foliculina
− Teaca externa a foliculului ovarian, formata din fibre conjunctive se ingroasa, devine bine vascularizata si
formeaza o membrana externa ce delimiteza corpul galben.
− Corpul galben progestativ persista in ovar o perioada de 13-14 zile dupa care involuaza.
o In cazul in care are loc fecundarea ovarului, corpul galben continua sa functioneze inca 3-4 luni
purtand denumirea de corp galben de sarcina/gestativ. El produce cantitati crescute de hormoni
estrogeni si progesteron necesari dezvoltarii embrionului. Evoluaza placenta => copul galben
gestativ involuaza, iar placenata ii preia functiile.
o Nu se produce fecundarea => corpul galben involuaza (=corp galben de menstra/catamenial). =>
corpul albicans.

CORPUL ALBICANS

Este un tesut cicatricial rezultat din involutia corpului galben, de aspect alb-sticlos.Celulele endocrine se
transforma treptat in celule grase, apoi dispar, locul lor fiind luat de un tesut conjunctiv dens, bogat in fibre
colagene groase, hialinizate, printre care se gasesc rare fibrocite turtiteprovenite din stroma perifoliiculara.
Capilare sanguine provenite s-au obliterat si au disparut in cae mai mare parte.

Corpul albicans de menstruatie dispare rapid in stroma ovarului, pe cand cel de sarcina se mentine in ovar fiind
prezent in orice interval de timp.

79. MEDULARA OVARULUI. HILUL OVARIAN.

Medulara ovarului

Denumita si portiunea centrala a ovarului, este formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine,
vase limfatice si nervi. Vasele sanguine, in special arterele apar spiralate, luand aspect helicoidal;. Au perete
gros, iar cu varsta se hialinizeaza formand corpii albicans vasculari.

Hilul ovarian

Reprezinta locul de patrundere al vaselor si nervilor. Aici se identifica celule cu aceeasi morfologie ca a
celulelor Leyding testiculare cu rol de a secreta hormoni androgeni, fine fibre de colagen, numeroase
fibroblaste si celule intermediare. Mai pot fi gasite resturi embrionare sub forma de celule epiteliale dispuse
cordonal (rete ovari/organul Rosemuller) sau difuz (celulele Berger).

80. CICLUL OVARIAN.

Incepe de la pubertate si tine pana la menopauza.

In perioada genitala activa, ovarele elimina alternativ in cavitatea peritoneala, la interval de circa 28 de zile,
cate un ovul.

Ciclul ovarian este impartit de ovulatie in 2 perioade:

- perioada preovulatorie (primele 14 zile);

- perioada postovulatorie (ultimele 14 zile).

Perioada preovulatorire se desfasoara sub influenta FSH-ului hipofizar si este caracterizata de evolutia si
maturizarea foliculilor ovarieni cu secretia de foliculina.
Perioada postovulatorire se desfasoara sub influenta LH-ului hipofizar si este dominata de constituirea si
functionarea corpului galben, cu secretia de foliculina si progesteron.

In desfasurarea ciclului ovarian intervin si o serie de factori locali: citokine, interleukine, factori de crestere etc.

81. TROMPELE UTERINE – STRUCTURA HISTOLOGICA.

Peretele trompelor este format din 3 tunici:

MUCOASA – prezinta numeroase pliuri longitudinale, ramificate care ocupa aproape tot lumenul oragnului;

EPITELIU – simplu cilindric dispus pe o membrana bazala continua si corion;

− celulele ciliate au citoplasma abundenta, slab bazofila si nucleu mare, ovalar situat
central, prezentand la polul apical kinocili cu inaltime de circa 6 microni;
− celulele secretorii (non-ciliate) secreta un mucus bogat in glicoproteine;
- printre aceste tipuri de celule s-au identificat si celule de talie mica, cu nucleu mare
hipercrom, cu citoplasma redusa, care nu reprezinta altceva decat limfocite care migreaza
din corion spre suprafata epiteliului tubar;

CORION – este aglandular, format din tesut conjunctiv lax. Prezinta celule de tip fibrocitar, limfocite,
monocite, plasmocite, fine fibre de colagen si fibre elastice, o bogata retea de capilare sanguine,
arteriole (ramuri directe ale arterei tubare), venule si un bogat plex limfatic.

MUSCULARA – fibre musculare netede dispuse in doua straturi (circular-intern si longitudinal-extern).

SEROASA PERITONEALA – acopera cea mai mare parte din suprafata trompei. Aceasta este formata din
mezoteliu peritoneal si nu prezinta particularitati la acest nivel.

ENDOMETRUL – CORP UTERIN

Este tunica interna, mucoasa.

PREPUBERTATE – subtire, fiind formata dintr-un epiteliu de acoperire simplu cubic, asezat pe un corion sibtire, sarac in
celule si substanta fundamentala, cu glande reduse ca numar, putin dezvoltate. Nu prezinta modificari ciclice

PERIOADA GENITAL ACTIVA – epiteliu de acoperire si corion glandular.

Epiteliul – cilindric – format din celule ciliate si celule secretorii. Celulele ciliate prezinta cili mobili, scurti si rarefiati.

Corion – corion citogen ce contine o mare cantitate de celule tinere de tip fibroblastic, limfocite si macrofage, fibre de
colagen si de reticulina dispuse intr-o retea fina si laxa. Substanta fundamentala este abudenta si bogata in GAG.

- prezinta glande endometriale tubulare si este puternic vascularizat.

Endometrul are doua zone distincte

Zona superficiala – functionala – reprezentand 2/3 supericiale care se descuameaza si se elimina ciclic

Zona profunda – constituita din fundul glandelor endometriale si corionul profund.

MIOMETRUL – CORP UTERIN

Este format din fibre musculare dispuse in fascicule printre care se gasesc rare fibre de colagen si elastice. Miocitele se
dispun in 3 straturi:

− Strat extern – longitudinal

− Mijlociu, voluminos – plexiform
− Intern, subtire – longitudinal sau oblic

Miometrul este foarte bine vascularizat, iar vasele miometriale prezinta particularitati: venele apar ca niste despicaturi,
iar arterele au lumen stelat. Adventicea lor lipseste, iar tunica medie este mai subtire, astfel incat fibrele musculare
netede ale mediei se continua direct cu miocitele miometrului ceea ce asigura o hemostaza rapida si eficineta prin
pensarea vaselor sanguine consecutiv contractiei miometriale, in timpul deliverentei plancetare.

In graviditate – dezvoltare miometrului se realizeaza prin hipertrofia si hiperplazia fibrelor musculare ce se realizeaza prin
multiplicarea unor celule de tip fibroblastic si transformarea lor in miocite. La aceasta crestere contribuie si tesutul
interstitial (tesut conjunctiv lax, redus cantitativ, in care se gasesc vase de sange, limfatice si nervi) ce se hipertrofiaza. De
asemenea, celulele hipertrofiale capata proprietati secretorii ducand la cresterea masei tesutului conjunctiv interstitial.

CICLUL ENDOMETRIAL

Dureaza 28 zile.

Faza menstruala – descuamativa – ziua 1-4 a ciclului, daca nu se produce fecundarea ovocitului.

− Scade progresiv cantitatea de estrogen, progesteron deoarece se atrofiaza corpul galben

− 2/3 superficiale ale endometrului sufera ischemie
− Partea profunda sufera modificari minore
− Dureaza 3-4 zile si consta in eliminarea unei cantitati de app. 30-35ml sange.
− Daca are loc fecundarea ovocitului, celulele embrionare sintetizeaza gonadotropina corionica umana ce mentine
in functiune corpul galben.

Faza proliferativa – corespondenta fazei preovulatorii ovariene – ziua 4-15 a ciclului, este dependenta de foliculina
eliberata de ovare.

− Are loc refacerea epiteliului endometrial prin proliferarea epiteliului fundului glandelor endometriale, in app. 2-3
zile. Initial la suprafata endometrului apare un epiteliu simplu cubic, dupa care devine cilindric ciliat.
− Corionul mai prezinta mici sufuziuni hemoragice in primele zile proliferative. Celulele se multiplica activ => creste
grosimea endometrului de la 1mm la 5 mm in numai 9-10 zile. Arterele spiralate se refac rapid si se capilarizeaza
in tot corionul.
− Glandele endometriale – cresc concomitet cu refacerea mucoasei. Sunt glande tubulare drepte, cu lumen
circular. Epiteliul prezinta celule secretorii de aspect cilindric, nucleu ovalar, bazal. Citoplasma intunecata, bogata
in organite. Celulele sunt unite prin desmozomi, iar la polul apical prezinta microvilozitati. Alte celule au
citoplasma clara si prezinta cili obisnuiti.

Faza secretorie – ziua 15-28 a ciclului – corespondenta fazei postovulatorii

− Endometru se ingroasa pana la 7-8 mm sub influenta estrogenilor si progesteronului

− Glandele endometriale continua sa se dezvolte si iau un aspect sinuos sau usor spiralat de “tirbuson”. Lumenul lor
este dilatat si bogat in substante mucoide si glicogen.
− Corionul in zona bazala ramane neschimbat, iar in zona functionala apare un exudat serofibrinos, sub epiteliul de
suprafata. Vasele sanguine sunt numeroase iar numarul de anastomoze atrio-venoase in partea superficiala a
corionului este crescut

La menopauza, mucoasa involueaza treptat si ciclul endometrial dispare.

COLUL UTERIN – STRUCTURA HISTOLOGICA

= cervixul – structura cilindrica ce prezinta doua zone: endocolul si exocolul.

Mucoasa ENDOCOLULUI – epiteliu simplu cilindric si un corion de grosime mica. Acest epiteliu prezinta
numeroase celule cilindrice cu caracter secretor si rare celule ciliate. Corionul este o structura laxa in care se
gasesc celule de tip fibroblastic, limfocite si macrofage. De asemenea, prezinta glande tubulare drepte sau
ramificate mucoase ce in inflamatiile cronice acumuleaza mucus, se dilata si apare aspectul chistic – “ouale lui
Naboth”

Glandele endocervicale si celulele epiteliale secretorii au secretie continua, mai abudenta in faza foliculinica
decat in cea progesteronica. Ele produc o secretie numita glera cervicala ce constituie un mediu favorabil
pentru viabilitatea spermatozoizilor si joaca un rol in timpul sarcinii obstruand canalul cervical ca un diafragm si
izoland cavitatea uterina in care se dezvolta produsul de conceptie de mediul extern.

Mucoasa EXOCOLULUI – este similara celei vaginale. Ea este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat si un corion aglandular, de tip coriopapilar. Celulele epiteliale prezinta cantitati crescute de
granule de glicogen, care pot fi evidentiate pe sectiunile histologice prin coloratia PAS.

Tunica musculo-elastica – groasa; continua tunica musculara a corpului uterin, dar la nivelul colului fibrele
musculare netede ale miometrului se dispun in fascicule cu orientare circulara si longitudinala, mai mult sau
mai putin groase, separate intre ele de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice si fibre de colagn.

Adventicea – tesut conjunctiv lax ce inveleste partea superioara a colului uterin. Prezinta vase de sange si nervi
si leaga organul de structurile din jur.

VAGINUL – STRUCTURA HISTOLOGICA

MUCOASA – prezinta o serie de pliuri transversale si este de tip coriopapilar.

Epiteliul – stratificat nekeratinizat; Are o structura identica cu epiteliul exocolului fiind format din trei staturi:
bazal, intermediar si superficial. Celulele epiteliului vaginal (similar exocolului) prezinta numeroase granule de
glicogen ce se evidentiaza prin coloratie cu carmin Best sau prin coloratie PAS. Celulele iau nastere in stratul
bazal si evolueaza spre suprafata epiteliului dupa care se desprind si se elimina odata cu secretia vaginala.

Corionul – papilar, aglandular, bogat in fibre elastice, de colagen si vase sanguine. Prezinta fibroblaste,
limfocite, plasmocite, mastocite si macrofage. !!!In stari inflamatorii, cantitatea de celule de tip
limfoplasmocitar si macrofagic creste.

MUSCULARA – fibre musculare netede dispuse pe doua planuri: longitudinal extern si circular intern. Printre
fibrele musculare se gaseste tesut conjunctiv bogat in fibre elastice, vase de sange, vase limfatice si filete
nervoase.

ADVENTICEA – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat. Prezinta adipocite grupate in lobulii adiposi
care delimiteaza la exterior peretele organului si-l ancoreaza de structurile histologice din vecinatate.
GLANDA MAMARA

Sunt glande agminate, fiind formate din cc 18-20 de glande compuse de tip tubulo-acinos sau tubulo-alveolar,
inconjurate de tesut conjunctiv fibros si adipos, care constituie lobulii glandulari.

Lobul glandular este format din parenchim si stoma.

PARENCHIMUL – prezinta o componenta secretorie (Adenomerii) si una excretorie.

Adenomerii – au forma tubulo-acinoasa fiind formati dintr-un epiteliu simplu cubic asezat pe o membrana
bazala continua. Citoplasma este abudenta si bogata in organite citoplasmatice, iar nucleul este rotund si
dispus central sau in 1/3 inferioara. Celulele se jonctioneaza prin desmozomi. Intre polil bazal al celulelor
secretoare si glandilema exista celule mioepiteliale.

Secretie adenomer canalul intralobular (lumen mic este delimitat de un epiteliu simplu cubic; prezinta celule
mioepiteliale dispuse discontinuu)  canalele extralobulare sau interlobulare (prezinta un epiteliu bistratificat
cubic) converg  canalul galactofor ( epiteliu bistratificat cilindric).

In portiunea terminala canalul galactofor prezinta un epiteliu stratificat de tip malpighian care se continua cu
epidermul. El se deschide la nivelul mamelonului printr-un por galactofor.

STROMA – tesut conjunctiv de sustinere.

Stroma intralobulara – septuri fine de tesut conjunctiv care inconjoara fiecare acin glandular in care exista
numeroase capilare sanguine, vase limfatice si terminatii limfatice libere.

Stoma perilobulara sau extralobulara – bogata in fibre de colagen si tesut adipos.