Colegiul Național de Comerț al ASEM

Studiu individual
la disciplina
Microbiologia și sanitaria
Tema:Virusul ,,Gripa’’

A elaborat: Valac Mihai

Gr.MER-172

A verificat: Damaschin Mariana

Chișinău,2019
• Definiție:Înmicrobiologie, un viruseste un agent patogeninframicrobian,
invizibil cu microscopul optic, care se reproduce numaiîninteriorulcelulelor
vii șiprovoacă diverse boliinfecțioasenumiteviroze.

• Structura:Ca structură, virusuleste o particulăsubmicroscopică,

alcătuitădintr-o parte centralănumităgenom viral, format din material
genetic, care poate fi ADNsauARN, și o teacăsauînveliș protector de
naturăproteică, numităcapsidă.

 Proprietăți:Din punct de vedere chimic, virusurile sunt constituite din

nucleo proteide. La un înalt grad de puritate ele pot cristaliza.
Virusurile au dimensiuni foarte mici (de la 8 nm până la 500 nm, astfel că
pot traversa filtrele poroase cerețin bacteriile.
Reproducerea virusurilor este posibilă numai în interiorul celulelor vii, în
organism sau în medii de cultură care conțin astfel de celule.
Au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de care sunt
sensibili majoritatea microbilor.
 Virusologia sau virologia este știința ce se ocupă cu studierea tipurilor de
virus și acțiunea lor asupra organismelor vii. Este considerată de mulți
cercetători parte a microbiologiei.
 Evoluția virușilor Capacitatea infectantă a viruşilor este dată, pe de o parte,
de proprietatea învelişului lor proteic sau/ şi lipoproteic de-a ataca şi perfora
celulele umane intacte, favorizând astfel penetrarea intracelulară a particulei
virale (virionului) infecţioase şi, pe de altă parte, de puterea lor de replicare
(multiplicare) în mediul energetic şi de biosinteză oferit de celula umană
gazdă.
 Clasificarea dupa aria de raspandire
De asemenea, aria lor de răspândire este extrem de variabilă, viruşii
diseminându-se în rândul comunităţilor umane pe mai multe căi individuale
sau concomitente, în funcţie de caracterul lor specific:
- pe cale aeriană – adenoviruşii, rinoviruşii, viruşii gripali etc;
- pe cale vectorială – arboviruşii, care produc febrele hemoragice;
- pe cale digestivă – enteroviruşii (virusul polio, hepatitic A etc.);
- pe cale sexuală – virusul herpes 2, HIV;
- pe cale sanguină (prin inoculare) – virusul rabic, hepatitic B etc.
  Tipuri(grupe) de virusuri:
Grupa mare a virusurilor se poate împărți în:

 bacteriofage,
 herpesvirusuri,
 retrovirusuri.
Lista virusurilor:
A H N

1. ▪ ASF-Virus 1. ▪ H7N3 1. ▪ Norovirus

2. ▪ Virusuri adeno- 2. ▪ HIV O
asociate 3. ▪ HTLV
3. ▪ Adenovirus 4. ▪ HTLV-I 1. ▪ Onkovirusuri
4. ▪ Alfavirus 5. ▪ HTLV-II 2. ▪ Virusul febrei
5. ▪ Arbovirus 6. ▪ Hantavirus Oropouche
6. ▪ Arenavirus 7. ▪ Virus ajutător P
B 8. ▪ Hepadnavirus
9. ▪ Virusul hepatitei C 1.▪ PCV-2
1. ▪ BHV1 10.▪ Virusul herpesului 2.▪ PRRS-Virus
2. ▪ BVDV cabalin 3.▪ Papovavirusuri
3. ▪ Baculovirus 11.▪ Virusul Herpes- 4.▪ Paramyxovirusuri
4. ▪ Bacteriofage simplex 5.▪ Parvovirusuri
5. ▪ Virusuri ai 12.▪ Adenovirusuri 6.▪ Poliovirus
bolilor aviare umane 7.▪ Polyomavirusi
6. ▪ Bornavirus 13.▪ Papillomvirusuri 8.▪ Circovirus porcines
7. ▪ Virusul imuno- umane 9.▪ Potato Spindle
deficienței I Tuber Viroid
bovine 10.▪ Virusuri ai pojarului
8. ▪ Virusul 1. ▪ Virusul gripei 11.▪ Prion
leucemiei A/H5N1 12.▪ Profag
bovine 2. ▪ Virusul gripei
R
9. ▪ Virusul 3. ▪ Virus Inkoos
respiratoric 4. ▪ Isavirus 1. ▪ Virus RNA
syncytial bovin
J 2. ▪ Virusul turbării
10.▪ Bunyavirus
3. ▪ Virus Respiratory-
C 1. ▪ Virus JC Syncytial
2. ▪ Retrovirus Jaagsiekte 4. ▪ Retrovirusuri
1. ▪ Caudovirus ovin 5. ▪ Rhabdovirus
2. ▪ Virusul 3. ▪ Virusul maladiei 6. ▪ Virusul Ross-River
Chikungunya Jembrana 7. ▪ Rotaviren
3. ▪ Circovirus
K 8. ▪ Rubivirus
4. ▪ Virusul febrei
9. ▪ Virusul vărsatului de
 caprine de vînt german
1. ▪ Virusul febrei
Colorado S
hemoragice Krim-
5. ▪ Coronavirus Congo
6. ▪ Virus 1. ▪ Virusul Sin-Nombre
L
Coxsachial 2. ▪ Spumaviren
7. ▪ Virusul bolii
1. ▪ Virusul Lassa T
Creutzfeldt-
Jakob 2. ▪ Lentivirusuri
1. ▪ Virusul mosaicului
D M de tutun
1. ▪ Virusul Maedi-Visna 2. ▪ Virusul Tacaribe
1. ▪ Virus DNA 3. ▪ Virsul Tahyna
2. ▪ Virusul Marburg
E 3. ▪ Virusul vărsatului de 4. ▪ Togavirusuri
vânt 5. ▪ Torovirus
1. ▪ Virusul Ebola-
Zair 4. ▪ Virusul tumorilor U
mamare la șoareci
2. ▪ Virusul Ebola[1] 1. ▪ Virusul Usutu
5. ▪ Mimivirus
3. ▪ Virusul
Epstein-Barr 6. ▪ Mononegavirusuri V
4. ▪ Virusul Eyach- 7. ▪ Morbillivirus
8. ▪ Myovirusuri 1. ▪ Virusul Varicelei
Virus Zoster
9. ▪ Myxovirusuri
F 2. ▪ Viroid
3. ▪ Virusul anemiei
1. ▪ Coronavirus infecțioase a
felin somonului
2. ▪ Virusul 4. ▪ Taxonomia
leucozei feline virusurilor
3. ▪ Filovirus 5. ▪ Învelișul virusurilor
4. ▪ Flavivirus 6. ▪ Virusoid
G W
1. ▪ Virusuri GB 1. ▪ Virusul Nilului de
2. ▪ Virusul Febrei West
Galbene

 Gripa este boală infecțioasă cauzată de un virus Influenza.

 Simptomele pot fi blânde sau severe. Cele mai întâlnite simptome

sunt: febră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de
cap, tuse, strănut și starea de oboseală. Aceste simptome se instalează de
obicei la două zile după expunerea la virus și durează mai puțin de o
 săptămână. Cu toate acestea, tusea poate să dureze mai mult de două
săptămâni. La copii, mai pot apărea și diareea și stările de vomă, acestea
fiind însă rare în cazul adulților
 Agenții pathogenici se numără penumonia virală, o a doua pneumonie
bacteriană, sinuzită, dar și înrăutățirea condițiilor medicale deja existente,
precum astmul bronșic sau insuficiența cardiacă Cea mai frecventă
complicație este pneumonia. Cei mai expuși riscului de a dezvolta această
complicație sunt persoanele din grupurile de risc. Dar adesea se îmbolnăvesc
și adulții care nu suferă de boli cronice. Pneumonia poate fi virală, cauzată
nemijlocit de virusului gripal. Aceasta este o boală destul de gravă, adesea
cu o înrăutățire rapidă a sănătății.

 Evoluția bolii
.Evoluția este dominată de simptome generale toxice nu de catarul
respirator: febra crescuta, facies și conjunctive injectate, cefalee frontală și
suborbitară, dureri ale globilor oculari la mișcare și apăsare, lombalgii,
hiperestezie cutanată, somnolență sau agitație, laringo-traheită cu tuse
uscată, răgușeală.Se pot asocia: vărsături, diaree, epistaxis, tahipnee (la
vârstnici ca element de risc). Complicații: laringita, bronșiolita, pneumonia,
meningoencefalita. În sarcină, mortalitatea prin gripă e dublă are efect
teratogen în primele trei luni.

 Profilaxia gripei
Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea aglomerațiilor. Măsuri
speciale: vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu BPOC (boală
pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul
din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice (diabet, ciroză), inf HIV
cei ce fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul
II și III de sarcină.

 Prevenirea gripei
Principalul instrument de prevenire împotriva gripei este fără îndoială
vaccinarea care reduce semnificativ șansele de a contracta boala. Spalarea pe
maini regulat, acoperirea gurii si nasului cu un servetel in caz de stranuare si
aruncarea acestuia imediat dupa ce este folosit. Virusul gripei poate
supravietui temporar in afara corpului, asa ca eliminarea batistelor si al
servetelelor este recomandata.