ALIMENTATIA SANATOASA,

IMPORTANTA IN PREVENIREA
CANCERULUI
In ultimele decenii s-a discutat tot mai mult despre legatura dintre obiceiurile alimentare
si prevenirea sau tratarea unor boli. Specialisti si oameni de stiinta au incercat sa
elucideze semnele de intrebare aparute pe marginea acestui subiect, care a devenit din ce
in ce mai controversat. Adepti ai medicinei naturiste au incercat sa impuna leacuri de
acest gen drept calea cea mai buna si mai putin dureroasa spre vindecare. Dupa ei au
venit medicii traditionalisti, care au incercat sa explice ca bolile cronice au nevoie de
tratamente mult mai puternice decat ceaiurile si pastilele din plante. Lucrul asupra caruia
au cazut de acord ambele parti, mai mult sau mai putin, este faptul ca obiceiurile
alimentare pot avea o oarecare influenta in prevenirea sau tratarea anumitor maladii.

In urma cu cativa ani, John Hopkins, un medic american, facea furori cu lista lui de
alimente care favorizeaza aparitia si evolutia cancerului. Acesta spunea ca toti avem in
corp celule canceroase, care sunt distruse de un sistem imunitar puternic, impiedicandu-
se multiplicarea lor si formarea de tumori. Un mod foarte bun de a lupta cu celulele
canceroase este "infometarea" lor, adica evitarea alimentelor care le ajuta sa se dezvolte.

Desi controversata, teoria lui Hopkins a fost un punct de plecare pentru alte cercetari.
Doctorul spunea ca zaharul, indulcitorii artificiali, sarea, laptele, produsele lactate,
carnea, cafeaua, ciocolata si ceaiul cu cofeina sunt aliatii celulelor canceroase, alimentele
care le hranesc si le ajuta sa se inmulteasca. Hopkins ne sfatuieste sa folosim miere de
albine si sare de mare, ambele in cantitati moderate. Cat priveste laptele si lactatele,
acesta ar fi vinovate de producerea de mucus in corp, mai ales la nivelul intestinelor.
Acest mucus ar fi prielnic pentru celulele canceroase, de aceea, alternativa cea mai buna
este laptele de soia neindulcit.

John Hopkins recomanda o dieta bazata in proportie de 80 la suta pe legume proaspete,

grau integral, seminte, nuci si fructe. Restul de 20 de procente poate fi mancare gatita, dar
tot preponderent vegetariana. Medicul spune ca doar pestele si carnea de pui pot fi
incluse in dieta zilnica, dar in cantitati foarte mici. Desi, practic, teoria lui Hopkins nu si-
a dovedit calitatile curative, cu siguranta a capatat un rol preventiv important.

Cercetarile, contradictorii cu privire la efectele unor anumiti nutrienti

Corina Zugravu, lector univ. dr., specialist in igiena alimentatiei si nutritie, spune ca in
copilarie se invata obiceiuri alimentare care vor fi pastrate intreaga viata, iar daca ele sunt
adecvate, omul va beneficia de pe urma lor mai tarziu. "Alimentatia sanatoasa este utila

1
la orice varsta, dar e esentiala la inceputul vietii, cand se formeaza si se maturizeaza
tesuturi si organe. De exemplu, o dieta bogata in calciu, vitamina D si fosfor, combinata
cu efort fizic corespunzator este garantia unui os rezistent care va face fata solicitarilor
pana tarziu", explica dr. Zugravu. Mai mult, se pare ca prevalenta bolilor cronice si
degenerative este influentata de factori alimentari si greseli perpetuate in dieta.

Dr. Zugravu spune ca din alimentatia zilnica nu ar trebui sa lipseasca legume si fructe
proaspete, mai ales legume cu frunze verzi (salata, spanac, varza), bogate in vitamine,
minerale, fibre si antioxidanti. Alte alimente necesare sunt derivatele cerealiere integrale,
de la painea neagra si orezul brun la fulgii de cereale integrale, fructele oleaginoase si
seminte (nuci, alune, arahide, fistic, masline, seminte de dovleac) si lactatele fara grasimi,
mai ales cele acide probiotice (iaurt, sana, kefir).

"Eventualele efecte cancerigene sau canceroprotectoare ale unor nutrienti si alimente sunt
greu de evaluat si cercetarile efectuate au dat, in timp, rezultate contradictorii. Oricum, e
bine de stiut ca aceste efecte, daca apar, o fac in timp si sunt de foarte mica intensitate si
cumulative. Adica, daca un aliment pe care il consumam astazi are in continut o substanta
cancerigena, boala nu apare imediat, efectul se va insuma cu alte sute de efecte similare
ale altor compusi, iar daca organismul nu va reusi sa faca fata, poate ca va aparea candva
un neoplasm", explica dr. Corina Zugravu.

Obezii au un risc mai ridicat de a face cancer

Specialista mai spune ca se cunosc la modul general proprietatile unor substante, cum ar
fi antioxidantii, care au un efect sinergic, mai ales atunci cand vin din produse naturale. in
situatii particulare, cercetarile mai noi le-au contrazis pe cele mai vechi, cum ar fi aceea
ca betacarotenul nu-i scapa de cancer pulmonar pe fumatori, iar unele suplimente luate in
exces nu previn aparitia unor forme de cancer. "Recomandarile de la un moment dat
trebuie privite cu rezerva, iar interpretarile extremiste, chiar daca sunt spectaculoase,
trebuie evitate pentru a nu induce in eroare pacientii", precizeaza dr. Zugravu. Asa cum
nu se cunoaste un aliment canceroprotector, asa nu exista nici un aliment cancerigen
recunoscut.

Specialista in nutritie spune ca o dieta echilibrata, fara excese, adecvata necesitatilor si

bogata in produse de origine vegetala (minimum cinci portii pe zi) poate fi un punct de
pornire, mai ales ca s-a demonstrat clar ca obezii au un risc mai ridicat de a face cancer.
Apoi, sa nu uitam de sfaturile Asociatiei Americane de Cancer, utile in profilaxia oricarei
neoplazii: evitarea excesului ponderal, intre 30 si 60 de minute de activitate intensa
zilnica, preferinta pentru cereale integrale, evitarea prajirii alimentelor, precum si
limitarea consumului de carne rosie, produse procesate, alcool, alimente dense caloric si
sarace nutritiv (dulciuri, produse de patiserie, chipsuri).

2
"Alimentatia sanatoasa este utila la orice varsta, dar e esentiala la inceputul vietii, cand se
formeaza si se maturizeaza tesuturi si organe. [...] Eventualele efecte cancerigene sau
canceroprotectoare ale unor nutrienti si alimente sunt greu de evaluat si cercetarile
efectuate au dat, in timp, rezultate contradictorii. Oricum, e bine de stiut ca aceste efecte,
daca apar, o fac in timp si sunt de foarte mica intensitate si cumulative". - Corina
Zugravu, lector univ. dr., specialist in igiena alimentatiei si nutritie

Teoria lui Hopkins

Dieta zilnica ar trebui sa fie formata 80 la suta din legume proaspete, grau integral,
seminte, nuci si fructe si 20 la suta din mancare gatita, dar tot preponderent vegetariana.
Astfel se lupta cu celulele canceroase, prin "privarea" lor de alimentele care le ajuta sa se
multiplice. Doctorul spunea ca zaharul, indulcitorii artificiali, sarea, laptele, produsele
lactate, carnea, cafeaua, ciocolata si ceaiul cu cofeina sunt aliatii celulelor canceroase,
alimentele care le hranesc si le ajuta sa se inmulteasca. Hopkins ne sfatuieste sa alegem
miere de albine si sare de mare, ambele in cantitati moderate, precum si laptele de soia
neindulcit.

Rezultate contradictorii

Antioxidantii sunt esentiali pentru buna functionare a organismului, ei avand un efect

pozitiv in profilaxia cancerului. insa, in situatii particulare, cercetarile mai noi le-au
contrazis pe cele mai vechi, cum ar fi aceea ca betacarotenul nu-i scapa de cancer
pulmonar pe fumatori, iar unele suplimente luate in exces nu previn aparitia unor forme
de cancer. Asa cum nu se cunoaste un aliment canceroprotector, nu exista nici un aliment
cancerigen recunoscut, iar interpretarile agresive pro sau contra unui aliment trebuie
privite cu reticenta.

Alimente esentiale in meniul zilnic

legume si fructe proaspete, mai ales legume cu frunze verzi: salata, spanac, varza

cereale integrale si derivatele lor: fulgii, painea neagra, orezul brun

fructele oleaginoase si seminte: nuci, alune, arahide, fistic, masline, seminte de dovleac

lactatele fara grasimi, acide probiotice: iaurt, sana, kefir.