<p>This page contains a JavaScript function that prints out the current frame document.

To print
out the document without using JavaScript, you need to press Control P.<br /></p>
Imprimare Conținut

Subiect Transcriere

Dezvoltarea disciplinei
Obiective de studiu

După finalizarea acestui subiect, ar trebui să puteți să

 recunoaşteţi moduri de a dezvolta disciplina într-un scenariu dat

 trataţi activităţile irositoare de timp într-un scenariu dat

1. Autodisciplină
Aţi lucrat vreodată cu sârguinţă la un proiect, finalizându-l mult după ce entuziasmul dvs. iniţial
s-a stins? Acest tip de concentrare necesită autodisciplină. Acest lucru implică atât cunoaştere
de sine cât şi conştientizare lucidă. Înseamnă să acţionaţi conform convingerii dvs., mai
degrabă decât conform sentimentelor dvs.

Autodisciplina este o calitate care în general lipseşte delăsătorilor.

În timp ce un delăsător ar putea pretinde că nereuşita este rezultatul unor abilităţi şi sarcini
incompatibile, cauza reală este adeseori doar lipsa de autodisciplină.

Din fericire, autodisciplina poate fi învăţată. O puteţi dezvolta să devină un element puternic al
caracterului dvs.

Reflectare

Gândiţi-vă la cum lucraţi. Credeţi că v-aţi putea îmbunătăţi auto-disciplina?

Introduceţi-vă ideile în spaţiul furnizat, apoi selectaţi butonul Next Page pentru a afla
mai multe despre dezvoltarea autodisciplinei.

Notați răspunsul dvs., sau introduceți-l într-un fișier text cu ajutorul unei aplicații de procesare a textelor
(sau al unui editor text, ca Notepad) și salvați-l pe hard diskul dvs. pentru a-l putea vizualiza ulterior.
S-ar putea să fi remarcat diverse modalităţi prin care vă puteţi îmbunătăţi autodisciplina. Există
patru metode. Mai întâi, ar trebui să lucraţi în cele mai bune intervale de timp pentru dvs. În al
doilea rând, nu vă mai gândiţi şi pur şi simplu apucaţi-vă de treabă. Este de asemenea benefic
să faceţi un obicei din a fi ordonat(ă). Și, în fine, concentraţi-vă pe finalizare.

2. Dezvoltarea autodisciplinei
Prima metodă de a deveni autodisciplinat(ă) este să lucraţi în cele mai bune intervale ale dvs.
Nimeni nu are acelaşi nivel de energie şi productivitate toată ziua. Identificaţi intervalele când
sunteţi cel mai productiv(ă).

Pentru a afla care sunt intervalele dvs. optime, realizaţi un grafic al nivelurilor dvs. de energie pe
parcursul unei zile de muncă. Împărţiţi ziua în segment de câte două ore. În fiecare segment
marcaţi dacă nivelul de energie este ridicat, moderat sau redus.

Repetaţi acest exerciţiu pe parcursul unei săptămâni pentru a obţine o perspectivă precisă a
zilei dvs. de lucru tipice. Apoi, programaţi cele mai importante sarcini în cele mai bune ore, când
nivelul de energie este ridicat.

De exemplu, Morena este un consultant IT care are o înclinaţie spre delăsare. Ea îşi analizează
nivelurile de energie şi descoperă că de fapt ea lucrează cel mai bine între ora 11:00 a.m. şi
1:00 p.m., deci se concentrează pe cele mai grele sarcini în acel interval.

A doua metodă de a deveni autodisciplinat(ă) este să încetaţi să vă gândiţi şi să vă apucaţi de

treabă. Deşi pregătirea unui plan de lucru este importantă, nu rămâneţi ancorat(ă) în planificare.

Poate aţi configurat o listă de paşi de urmat, dar, dacă nu vă apucaţi, niciuna din sarcinile
planificate nu va fi realizată. Groaza de sarcina ce trebuie făcută este de obicei mai mare decât
sarcina în sine.

Când i se solicită să gestioneze procesul de schimbare a infrastructurii de reţea pentru un client,

Morena crede că volumul de muncă este intimidant. Ea trece peste această impresie după ce
începe proiectul şi îşi dă seama că îl poate realiza.

Întrebare

Asociaţi acţiunile angajaţilor cu metodele de a deveni autodisciplinat. Ambele

metode ar putea avea mai mult de o asociere.

Opțiuni:
 A. Jacob îşi rearanjează programul de lucru astfel încât să planifice cele
mai dificile sarcini după-amiaza, când este cel mai vioi
B. Edith se apucă imediat de treabă la cercetarea alocată ei de către superiorii săi
C. Jackson îşi dă seama că pierde timp preţios îngrijorându-se cu privire la
proiectul lui şi ia măsuri corective
D. Stephanie îşi divide ziua de lucru în secţiuni şi măsoară cât de motivată e la
fiecare 90 de minute

Ținte:

1. Nu vă mai gândiţi şi apucaţi-vă de treabă

2. Lucraţi în cele mai bune intervale ale dvs.

Răspuns

Edith apucându-se imediat de treabă la proiectul ei şi Jackson realizând că iroseşte

prea mult timp îngrijorându-se cu privire la proiect sunt exemple în care oamenii nu
se ai gândesc şi pur şi simplu se apucă de treabă.

Rearanjarea programului de lucru de către Jacob pentru a se potrivi cu volumul său

de lucru şi divizarea zilei de lucru în secţiuni de către Stephanie sunt exemple de
oameni care încearcă să lucreze în cele mai bune intervale ale lor.

Răspunsuri corecte:

Țintă 1 = Opțiune B, Opțiune C

Țintă 2 = Opțiune D, Opțiune A

A treia metodă pentru a deveni autodisciplinat este să faceţi un obicei din a fi ordonat(ă).
Ordinea ajută la îmbunătăţirea semnificativă a productivităţii dvs. Investiţi în ea şi în curând veţi
economisi timp prin faptul că nu trebuie să căutaţi prin dezordine. Nu există oameni care sunt
capabili să fie ordonaţi şi oameni care nu sunt. Este un obicei care poate fi învăţat.

Abilitatea dvs. de a găsi orice fişier de care aveţi nevoie pe un spaţiu de lucru de calculator
supraaglomerat nu vă face disciplinat(ă).

Dacă solicitaţi unui coleg să găsească ceva pe masa sau pe spaţiul dvs. de lucru de la
calculator, ar trebui să poată face acest lucru uşor. Puteţi realiza acest lucru păstrându-vă masa
şi calculatorul ordonate şi curate şi punând la loc dosarele.
Creaţi şi întreţineţi sisteme de îndosariere digitale şi pe hârtie, dacă nu aţi făcut deja acest lucru.

A patra metodă care vă va ajuta să dobândiţi autodisciplină este să vă concentraţi pe finalizare.

Lucraţi într-un ritm constant şi menţineţi-l.

Încercaţi să dobândiţi o obsesie pentru finalizare pe măsură ce menţineţi acest ritm; concentraţi-
vă pe a termina, mai degrabă decât a rămâne ancorat(ă) în perfecţionism. A tinde spre
perfecţionism nu este o trăsătură rea. Totuşi, unii oameni au dificultăţi în a termina o sarcină
chiar şi când nici măcar ei nu îi pot găsi un defect.

Nu vă lăsaţi distras(ă) de ceva nou. Concentraţi-vă pe sarcina curentă înainte de a începe o

alta.

Punctarea muncii sârguincioase cu recompense vă ajută să vă menţineţi mintea concentrată pe

finalizare. De exemplu, dacă v-aţi concentrat pe o sarcină şi aţi finalizat-o în trei ore, luaţi-vă o
mică pauză.

Să luăm exemplul lui Vincent, un manager de achiziţii în cadrul unei companii de software. I s-a
solicitat să scrie un raport cu privire la o companie de servicii de stocare, ce ar putea reprezenta
o nouă achiziţie. El se concentrează pe finalizarea raportului şi începe să lucreze într-un ritm
constant, atingând devreme câteva obiective cheie.

În ciuda faptului că a fost rugat de un coleg să evalueze o altă companie pentru achiziţionare, el
se concentrează pe propria sarcină. Vincent îşi acordă o pauză de cinci minute de fiecare dată
când atinge una dintre ţintele implicate în finalizarea raportului.

Întrebare

Eliza este agent de achiziţii în cadrul unei companii de transport de corespondenţă,

colete şi mărfuri. Munca ei influenţează bugetul întregii organizaţii. Totuşi, Eliza are o
înclinaţie spre a cumpăra materiale în ultimul moment şi de a vorbi la telefon cu
familia în timpul programului. Este dezorganizată în ceea ce priveşte înregistrarea
informaţiilor cu privire la achiziţiile companiei. De asemenea, se plânge că niciodată
nu are timp să lucreze dimineaţa, atunci când crede că are cele mai bune rezultate.
Îşi dă seama că delăsarea este problema ei principală.

Ce acţiuni ar trebui să întreprindă Eliza pentru a-şi dezvolta autodisciplina în munca

ei?

Opțiuni:
 1. Data viitoare când va obţine un proiect, ar trebui să încerce să lucreze într-un
ritm constant şi să menţină acest ritm
2. Poate crea un sistem de îndosariere pe calculatorul ei pentru toate documentele
de achiziţii
3. Poate decide să nu contribuie la procesul de bugetare pentru a avea timp de
sarcini mai noi
4. Îşi poate modela ziua de lucru după cea a unuia dintre colegii ei
5. Îşi poate cartografia nivelurile de energie pe parcursul săptămânii pentru a
vedea dacă dimineaţa este într-adevăr intervalul ei de timp cel mai productiv
6. Poate înceta să amâne munca şi pur şi simplu să se apuce de îndatoririle de
achiziţii pe măsură ce îi sunt alocate

Răspuns

Opțiune 1: Această opţiune este corectă. Acesta este un exemplu de concentrare

pe finalizare din partea Elizei. Lucrând într-un ritm constant, ea se îndreaptă mai
rapid către obiectivul final.

Opțiune 2: Această opţiune este corectă. Acest lucru indică faptul că Eliza încearcă
să-şi facă un obicei din a fi ordonată.

Opțiune 3: Această opţiune este incorectă. În loc să înfrunte problemele, Eliza le

pasează mai departe.

Opțiune 4: Această opţiune este incorectă. Oamenii diferiţi sunt productivi în diferite
momente ale zilei. Eliza trebuie să îşi stabilească propriile ore productive.

Opțiune 5: Această opţiune este corectă. Eliza ar trebui să păstreze cele mai dificile
aspecte ale muncii ei pentru perioadele optime şi poate utiliza graficul pentru a afla
când sunt acestea.

Opțiune 6: Această opţiune este corectă. Decizia Elizei de a nu evita munca este un
indiciu cu privire la o persoană care a decis să nu se mai gândească şi să se apuce
de treabă.

Răspunsuri corecte:

1. Data viitoare când va obţine un proiect, ar trebui să încerce să lucreze într-un ritm
constant şi să menţină acest ritm
2. Poate crea un sistem de îndosariere pe calculatorul ei pentru toate documentele
 de achiziţii
5. Îşi poate cartografia nivelurile de energie pe parcursul săptămânii pentru a vedea
dacă dimineaţa este într-adevăr intervalul ei de timp cel mai productiv
6. Poate înceta să amâne munca şi pur şi simplu să se apuce de îndatoririle de
achiziţii pe măsură ce îi sunt alocate

3. Recunoaşterea şi combaterea activităţilor risipitoare de timp

Sunteţi în mijlocului unui proiect mare şi trebuie să vă reapucaţi de treabă, dar ce-ar fi să vă
verificaţi rapid e-mail-ul mai întâi? Sau poate să aruncaţi rapid o privire pe site-ul dvs. de
socializare pentru a vedea ce mai face lumea? Mulţi oameni rămân prinşi în aceste activităţi
risipitoare de timp când ar trebui să muncească.

Evitarea unor astfel de activităţi risipitoare de timp este vitală pentru dezvoltarea autodisciplinei.
Timpul şi energia irosite nu se rezumă doar la minutele în care vorbiţi la telefon sau navigaţi pe
Internet. Mutarea atenţiei dvs. de la muncă de fapt vă trage în jos în munca dvs., deoarece
trebuie să revedeţi ce aţi făcut până în acel moment, irosind şi mai mult timp. Activităţile
comune care risipesc timpul sunt e-mail-ul şi Internetul, apelurile telefonice, întreruperile din
partea colegilor, citirea unor materiale în interes personal şi şedinţe care nu sunt necesare.

Selectaţi fiecare activitate irositoare de timp pentru a afla mai multe.

E-mail şi Internet

Mai multe studii au arătat că aproape jumătate din timpul irosit în timpul programului
de lucru se datorează utilizării e-mail-ului şi navigării pe internet.

De exemplu, e-mail-ul de serviciu al unei directoare de PR serveşte şi ca e-mail

personal. În ciuda unui termen limită al unei campanii ce se apropie ameninţător, ea
este distrasă de e-mail-urile personale.

Apeluri telefonice

Apelurile telefonice din partea prietenilor şi familiei în timpul orelor de program pot
deveni un factor de distragere major.

Luaţi exemplul unui designer de interioare care răspunde la apeluri din partea
prietenilor în timpul orelor de program. După ce pierde clienţi din cauza erorilor de
 design, el îşi dă seama că acest lucru a fost provocat de faptul că a irosit timp vorbind
la telefon.

Întreruperi din partea colegilor

Citirea de materiale

Petrecerea timpului în cadrul programului de lucru citind materiale care nu au

legătură cu sarcinile dvs. este o pierdere de timp.

De exemplu, un manager de conturi pentru un furnizor de telefoane mobile ratează

câteva termene limită pentru nişte solicitări ale unor clienţi. Aceasta deoarece îşi ia
pauze lungi pentru a citi ziare şi reviste.

Ședinţe risipitoare de timp

Participarea la şedinţe care nu vă privesc sau care nu respectă agenda de lucru este
o risipă de timp.

De exemplu, un manager de producţie în cadrul unui producător de echipamente

audio trebuie să participe la şedinţe cu privire la marketingul produsului. Deşi nu i se
pare că şedinţele au legătură cu el, acestea îi ocupă 14 ore pe săptămână.

Combaterea utilizării excesive a e-mail-ului şi navigării pe internet necesită organizare şi

disciplină. Configuraţi conturi de e-mail separate pentru serviciu şi pentru scopuri personale. De
asemenea, încetaţi să vă verificaţi e-mail-ul continuu; ar trebui să faceţi acest lucru numai la
intervale regulate. Utilizaţi dosare de e-mail şi îndosariaţi fiecare mesaj în secţiunea adecvată.
În ceea ce priveşte internetul, gândiţi-vă la o treabă pe care aţi putea să faceţi în schimb şi
închideţi browser-ul.

Pentru a combate al doilea tip comun de activităţi risipitoare de timp - apelurile telefonice - fiţi
disciplinat(ă). Trebuie să le spuneţi familiei şi prietenilor să vă contacteze numai în cazuri de
urgenţă. Utilizaţi o abordare similară când vă concentraţi pe o sarcină de lucru importantă.
Spuneţi-le colegilor că sunteţi disponibil(ă) la telefon numai dacă este vorba de o chestiune
urgentă.
Al treilea tip comun de activitate risipitoare de timp sunt întreruperile din partea colegilor. Cel
mai bun mod de a le combate este să informaţi colegii când sunteţi disponibil(ă) pentru discuţii.
Dacă este necesar, găsiţi un nou spaţiu în care să lucraţi. Fie acasă, fie în altă parte la birou,
acest lucru vă eliberează de întreruperi. Dacă aveţi un birou cu uşă, o puteţi închide pentru a
minimaliza perturbările. De asemenea, organizaţiile pot implementa un interval de timp de linişte
în care angajaţii lucrează fără întrerupere.

Întrebare

Care sunt metode de combatere a activităţilor risipitoare de timp?

Opțiuni:

1. Alternaţi zilele în care puteţi prelua apeluri personale şi cele în care preluaţi
apeluri în interes de serviciu
2. Închideţi uşa biroului dvs. pe perioade lungi de timp ale zilei
3. Inspectaţi toate link-urile incluse în e-mailuri pentru a vedea dacă aveţi beneficii
de pe urma lor
4. Le spuneţi familiei şi prietenilor că nu sunteţi disponibil(ă) la telefon în timpul
programului de lucru, cu excepţia cazurilor de urgenţă
5. Configuraţi un cont de e-mail separat pentru e-mail-urile personale de la prieteni

Răspuns

Opțiune 1: Această opţiune este incorectă. Apelurile personale ar trebui să aibă loc
numai în caz de urgenţă.

Opțiune 2: Această opţiune este corectă. Această acţiune semnifică faptul că vreţi
să fiţi lăsat(ă) în pace, astfel limitând întreruperile din partea colegilor.

Opțiune 3: Această opţiune este incorectă. Această acţiune poate duce la navigare
pe internet excesivă, prin verificarea absolut fiecărui link.

Opțiune 4: Această opţiune este corectă. Spunându-le familiei şi prietenilor să nu vă

sune în timpul programului de lucru eliminaţi apelurile telefonice care vă distrag în
timpul zilei.

Opțiune 5: Această opţiune este corectă. Separând e-mail-urile personale în alt

cont, nu veţi fi distras(ă) de chestiuni private în timpul orelor de lucru.
 Răspunsuri corecte:

2. Închideţi uşa biroului dvs. pe perioade lungi de timp ale zilei

4. Le spuneţi familiei şi prietenilor că nu sunteţi disponibil(ă) la telefon în timpul
programului de lucru, cu excepţia cazurilor de urgenţă
5. Configuraţi un cont de e-mail separat pentru e-mail-urile personale de la prieteni

Materialele de lectură personală reprezintă al patrulea tip comun de factori risipitori de timp care
trebuie combătut.

Eliberaţi-vă spaţiul de lucru de materiale de lectură, precum ziare sau reviste care nu au
legătură cu munca dvs.

Al cincilea şi ultimul tip de activităţi irositoare de timp sunt şedinţele nenecesare. Asiguraţi-vă că
şedinţele la care participaţi au o agendă de lucru clară. Nu permiteţi ca şedinţele să dureze mai
mult decât era planificat şi asiguraţi-vă că alocaţi puncte de acţiune.

Angajaţii se confruntă în mod constant cu aceste activităţi risipitoare de timp şi trebuie să înveţe
să le combată. De exemplu, Barry, care este cercetător în cadrul unui furnizor de servicii IT, a
primit reclamaţii cu privire la ritmul lui de lucru.

El îşi dă seama că adeseori petrece până la o oră pe zi verificându-şi e-mail-ul. El combate

această activitate decizând asupra unei limite de verificare a e-mail-ului care este o dată la
fiecare 90 de minute.

Barry era recent în mijlocul unei cercetări cu privire la produse competitoare, când l-a sunat
fratele lui. Când Barry s-a întors la treabă, i-au trebuit 20 de minute pentru a se reconcentra
asupra proiectului. Barry îşi roagă familia şi prietenii să îl contacteze în timpul programului de
lucru numai în caz de urgenţă.

Recent, când redacta un document despre securitatea pe internet, Barry a fost reţinut de colegi
care i-au solicitat opinia cu privire la probleme de securitate. Pentru a preveni ca acest lucru să
se repete, Barry sugerează departamentului HR ca firma să desemneze „perioade de linişte”
pentru fiecare departament.

Barry recunoaşte că, oricând este stresat de muncă, se relaxează adeseori citind o revistă de
sport la care este abonat. După ce îşi dă seama cât de mult timp petrece făcând acest lucru, el
decide să îşi elibereze masa de materiale de lectură care nu au legătură cu serviciul.

În fine, Barry se întâlneşte cu superiorii lui pentru a discuta de ce îşi petrece 45% din timp în
şedinţe. Numai şedinţele de dezvoltare a produsului au legătură cu îndatoririle lui, prin urmare
obţine acordul să nu mai participe la alte şedinţe. Barry descoperă că realizează mult mai multe
lucruri după ce a eliminat acest tip de activităţi risipitoare de timp.

Întrebare

Asociaţi acţiunile cu activităţile risipitoare de timp pe care încearcă să le combată.

Opțiuni:

A. Julio creează două căsuţe poştale care filtrează mesajele de serviciu şi

cele private
B. Xavier adeseori lucrează de acasă după-amiezele
C. George vorbeşte cu prietenii la telefon numai în afara programului de lucru
D. Ellen încetează să tipărească articole fără legătură cu serviciul pentru a avea un
program de lucru mai liniştit
E. Tanya creează o agendă de lucru pentru şedinţa ei cu Departamentul HR

Ținte:

1. Apeluri telefonice
2. E-mail şi navigarea pe internet
3. Ședinţe risipitoare de timp
4. Citirea de materiale
5. Întreruperi din partea colegilor

Răspuns

Decizia lui George de a discuta cu prietenii săi numai în afara programului de lucru
indică faptul că nu vrea ca ei să îl sune şi să îl distragă de la îndatoririle lui.

Decizia lui Julio de a crea două căsuţe poştale pentru e-mail-urile de serviciu şi cele
personale este un mod de a trata verificarea excesivă a e-mail-ului şi navigarea pe
internet.

Ideea lui Tanya de a crea o agendă de lucru clară pentru o şedinţă cu subordonaţii ei
din departamentul HR indică faptul că se asigură că nu este o şedinţă în care se
iroseşte timpul.
 Decizia lui Ellen de a înceta să tipărească articole fără legătură cu serviciul
înseamnă că e conştientă că alocarea de timp pentru astfel de materiale de lectură
în timpul orelor de serviciu poate fi o risipă de timp.

Decizia lui Xavier de a lucra acasă va ajuta la reducerea întreruperilor din partea
colegilor. De acasă, poate controla cu care colegi discută.

Răspunsuri corecte:

Țintă 1 = Opțiune C

Țintă 2 = Opțiune A

Țintă 3 = Opțiune E

Țintă 4 = Opțiune D

Țintă 5 = Opțiune B

Trebuie să identificaţi propriile activităţi risipitoare de timp care vă afectează ziua de lucru.
Poate este pauza de 15 minute care se transformă într-una de 30 de minute. Sau poate sunt
şedinţele nenecesare şi obositoare.

Faceţi o listă care să explice acţiunile pe care trebuie să le întreprindeţi pentru a opri aceste
activităţi risipitoare de timp. De exemplu, dacă o astfel de activitate identificată este faptul că
pauza de prânz se prelungeşte pentru că mâncaţi în faţa calculatorului citind ştiri pe internet,
adăugaţi pe lista dvs. „mănâncă prânzul la cantină”.

Apoi plasaţi lista de acţiuni în biroul dvs. într-o poziţie vizibilă, ca un memento pentru a nu ceda
în faţa activităţilor risipitoare de timp.

Studiu de caz: Întrebarea 1 din 3

Scenariu

Pentru conveniență, studiul de caz este repetat cu fiecare întrebare.

Imaginaţi-vă că sunteţi coordonator de marketing în cadrul unei companii din

domeniul energiei durabile. Accesaţi suportul de curs Coordonator de marketing
pentru a afla detaliile unei situaţii cu care vă confruntaţi.
 Răspundeţi la întrebările care tratează activităţile irositoare de timp, în ordine.

Întrebare

Ce activităţi dintr-o zi obişnuită în funcţia de coordonator de marketing ar trebui să

evitaţi pentru a construi autodisciplina şi pentru a evita delăsarea?

Opțiuni:

1. Participarea la şedinţe despre aspecte legate de marketing şi dezvoltarea

produselor
2. Citirea de reviste de modă
3. Preluarea apelurilor de la prieteni şi colegi care nu au legătură cu serviciul
4. Discuţiile informale cu colegii care trec pe la biroul dvs.
5. Lecturarea cu privire la energia durabilă
6. Distragerea de către link-uri care nu sunt de interes atunci când efectuaţi un
studiu

Răspuns

Opțiune 1: Această opţiune este incorectă. Aceste şedinţe sunt importante din
perspectiva unui coordonator de marketing.

Opțiune 2: Această opţiune este corectă. Lecturarea acestor materiale fără legătură
cu serviciul iroseşte timp şi ar trebui realizată în timpul liber.

Opțiune 3: Această opţiune este corectă. Apelurile telefonice din partea colegilor şi
prietenilor nu au întotdeauna legătură cu serviciul.

Opțiune 4: Această opţiune este corectă. Întreruperile din partea colegilor perturbă
ritmul zilei dvs. de lucru şi fac dificilă concentrarea pe sarcinile de lucru. Ar trebui să
vorbiţi deschis cu privire la felul în care vreţi să vă folosiţi timpul de lucru.

Opțiune 5: Această opţiune este incorectă. În calitate de coordonator de marketing

al companiei, trebuie să fiţi la curent cu chestiunile legate de energia durabilă.

Opțiune 6: Această opţiune este corectă. Utilizarea excesivă a internetului poate fi

evitată doar prin disciplină.

Răspunsuri corecte:
 2. Citirea de reviste de modă
3. Preluarea apelurilor de la prieteni şi colegi care nu au legătură cu serviciul
4. Discuţiile informale cu colegii care trec pe la biroul dvs.
6. Distragerea de către link-uri care nu sunt de interes atunci când efectuaţi un studiu

Studiu de caz: Întrebarea 2 din 3

Scenariu

Pentru conveniență, studiul de caz este repetat cu fiecare întrebare.

Imaginaţi-vă că sunteţi coordonator de marketing în cadrul unei companii din

domeniul energiei durabile. Accesaţi suportul de curs Coordonator de marketing
pentru a afla detaliile unei situaţii cu care vă confruntaţi.

Răspundeţi la întrebările care tratează activităţile irositoare de timp, în ordine.

Întrebare

Cum aţi putea combate activităţile risipitoare de timp identificate în timpul unei zile
obişnuite în funcţia de coordonator de marketing?

Opțiuni:

1. Evitaţi toate situaţiile în care trebuie să vorbiţi cu colegii

2. Eliminaţi revistele de modă din zona dvs. de lucru
3. Solicitaţi-le colegilor şi prietenilor să vă sune doar când este absolut necesar
4. Identificaţi orele din ziua de lucru când prietenii şi familia vă pot suna
5. Informaţi colegii când sunteţi disponibil(ă) să discutaţi faţă în faţă
6. Închideţi-vă browser-ul de internet dacă vă surprindeţi pe site-uri care nu au
legătură cu serviciul

Răspuns

Opțiune 1: Această opţiune este incorectă. Există şedinţe importante la care trebuie
să participaţi şi acestea îi implică pe colegii dvs.

Opțiune 2: Această opţiune este corectă. Dacă materialele de lectură care nu au

legătură cu serviciul sunt eliminate din biroul dvs., acestea nu vă pot distrage.
 Opțiune 3: Această opţiune este corectă. Acest lucru vă va salva de întreruperi care
irosesc timpul.

Opțiune 4: Această opţiune este incorectă. Ar trebui să le spuneţi prietenilor şi

familiei să vă sune în timpul programului de lucru doar în caz de urgenţă.

Opțiune 5: Această opţiune este corectă. Ar trebui să îi informaţi pe colegi când nu

puteţi vorbi cu ei şi când puteţi.

Opțiune 6: Această opţiune este corectă. Internetul este unul dintre cei mai mari
factori care risipesc timp şi este esenţial să vă concentraţi pe a-l utiliza pentru a vă
realiza obiectivele de serviciu.

Răspunsuri corecte:

2. Eliminaţi revistele de modă din zona dvs. de lucru

3. Solicitaţi-le colegilor şi prietenilor să vă sune doar când este absolut necesar
5. Informaţi colegii când sunteţi disponibil(ă) să discutaţi faţă în faţă
6. Închideţi-vă browser-ul de internet dacă vă surprindeţi pe site-uri care nu au
legătură cu serviciul

Studiu de caz: Întrebarea 3 din 3

Scenariu

Pentru conveniență, studiul de caz este repetat cu fiecare întrebare.

Imaginaţi-vă că sunteţi coordonator de marketing în cadrul unei companii din

domeniul energiei durabile. Accesaţi suportul de curs Coordonator de marketing
pentru a afla detaliile unei situaţii cu care vă confruntaţi.

Răspundeţi la întrebările care tratează activităţile irositoare de timp, în ordine.

Întrebare

Vi s-a solicitat să participaţi la o şedinţă cu privire la strategiile de vânzări de energie

durabilă ale companiei dvs.

Ce acţiuni ar trebui să întreprindeţi pentru a vă asigura că această şedinţă nu este o

risipă de timp pentru dvs.?
 Opțiuni:

1. Vă asiguraţi că aduceţi sugestii pentru strategii de vânzări

2. Vă asiguraţi că conţinutul are într-adevăr legătură directă cu funcţia dvs. de
marketing
3. Rezervaţi un anumit volum de timp pentru şedinţă şi respectaţi-l
4. Vă asiguraţi că şedinţa are o oră de finalizare definită şi că aveţi puncte de
acţiune specifice în urma ei

Răspuns

Opțiune 1: Această opţiune este incorectă. Faceţi acest lucru doar dacă vi se
solicită, deoarece efectuarea acestei sarcini ar putea să vă irosească timp.

Opțiune 2: Această opţiune este corectă. Ședinţele risipitoare de timp sunt de obicei
cele cu conţinut ce nu are legătură cu munca dvs.

Opțiune 3: Această opţiune este incorectă. Acest lucru ar putea fi contraproductiv,

deoarece aţi putea sfârşi prin a risipi timp încercând să aflaţi ce s-a întâmplat după
ce plecaţi.

Opțiune 4: Această opţiune este corectă. Asigurându-vă că şedinţa are o structură,

puteţi fi sigur(ă) că conţinutul acesteia este valoros.

Răspunsuri corecte:

2. Vă asiguraţi că conţinutul are într-adevăr legătură directă cu funcţia dvs. de

marketing
4. Vă asiguraţi că şedinţa are o oră de finalizare definită şi că aveţi puncte de acţiune
specifice în urma ei

4. Rezumat
Delăsarea este în general cauzată de o lipsă de autodisciplină. Autodisciplina se poate învăţa
dacă este necesar. Există lecţii de învăţat, precum munca în cele mai bune intervale ale dvs.,
să încetaţi să gândiţi şi să vă apucaţi de treabă, să faceţi din ordine un obicei şi să vă
concentraţi pe finalizare.

Mulţi angajaţi sunt afectaţi de activităţi risipitoare de timp, precum e-mail-ul şi navigarea pe
internet, apeluri telefonice, întreruperi din partea colegilor, materiale de lectură fără legătură cu
serviciul şi şedinţe risipitoare de timp. Aceste activităţi irositoare de timp pot fi combătute cu
ajutorul unor strategii simple.

Anexă

Selectarea titlului linkului deschide resursa într-o fereastră nouă de browser.

Instrument de lucru

Utilizaţi instrumentul de lucru Dezvoltarea disciplinei pentru a afla mai multe despre
cum să deveniţi mai autodisciplinat(ă) în munca dvs.

Cuprins
Partea de sus a paginii

Obiective de studiu

1. Autodisciplină

2. Dezvoltarea autodisciplinei

3. Recunoaşterea şi combaterea activităţilor risipitoare de timp

4. Rezumat

© 2017 Skillsoft Ireland Limited