Sunteți pe pagina 1din 58

Anul VI, Nr.

1(21)/2017

Interviu
Andreia Stanciu,
director ACCA România,
Bulgaria, Republica Moldova
idei, sugestii, experienţe
Câteva consideraţii despre
munca auditorilor interni
Managementul integrat
al riscului
Analiza bazei legale
a programelor
de cercetare finanţate
de Uniunea Europeană
pentru perioada 2007-2020
din perspectiva auditului
Facilităţi fiscale pentru
activităţile de cercetare şi
dezvoltare
Modificările fiscale actuale
şi impactul asupra
comportamentului
profesionistului contabil
Semnal editorial

Cea mai nouă ediie a


Standardelor
Internaionale
de Audit
Sub egida Camerei Auditorilor Financi-
ari din România și în urma acordului de
traducere semnat cu Federaia Interna-
ională a Contabililor, începând din luna
februarie este disponibil în limba română
Manualul de Reglementări Interna-
ionale de Control al Calităii, Au-
dit, Revizuire, Alte Servicii de Asi-
gurare și Servicii Conexe.

Lucrarea, editată în 3 Volume, reunește:


! Standardele Internaionale de Audit (ISA);
! Standardul Internaional privind Controlul Calităii (ISQC);
! Nota Internaională privind Practica de Audit (IAPN);
! Standardele Internaionale privind Misiunile de Asigurare (ISAE);
! Standardele Internaionale privind Misiunile de Revizuire (ISRE);
! Standardele Internaionale privind Serviciile Conexe (ISRS), și
! Cadrul pentru calitatea auditului.
Manualul de Reglementări Internaionale de Control al Calităii, Audit, Revizuire, Alte
Misiuni de Asigurare și Servicii Conexe – Ediia 2015, include standardele internaionale de
audit care s-au revizuit sau care au fost nou emise faă de ediia precedentă tradusă de CAFR, și care
produc efecte pentru audituri ale situaiilor financiare pentru exerciii financiare care se încheie după 15
decembrie 2016, astfel:
! ISA 700 (Revizuit), Formarea unei opinii și raportarea cu privire la situaiile financiare;
! Noul ISA 701, Comunicarea aspectelor cheie ale auditului în raportul auditorului independent;
! ISA 705 (Revizuit), Modificări ale opiniei raportului auditorului independent;
! ISA 706 (Revizuit), Paragrafele de evideniere ale unor aspecte și paragrafele privind alte
aspecte din raportul auditorului independent;
! ISA 720 (Revizuit), Responsabilităile auditorului cu privire la alte informaii din documentele
care conin situaii financiare auditate;
! ISA 570 (Revizuit), Principiul continuităii activităii;
! ISA 260 (Revizuit), Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernana;
! ISA 800 (Revizuit), Considerente speciale – auditul situaiilor financiare întocmite în confor-
mitate cu cadrele de raportare cu scop special;
! ISA 805 (Revizuit), Considerente speciale – audituri ale situaiilor financiare individuale și alte
elemente specifice, ale conturilor sau aspectelor unei situaii financiare;
! ISA 810 (Revizuit), Misiuni de raportare cu privire la situaiile financiare sintetizate;
! Amendamente de conformitate la alte ISA-uri (200, 210, 220, 230, 240, 300, 315, 320, 330, 450,
500, 510, 540, 560, 580, 600, 710).
Cele 3 volume al Manualului pot fi achiziionate de la sediul CAFR din București și de la reprezentanele
noastre din Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sau pot fi comandate prin e-mail la adresa
cafr@cafr.ro, ori la numărul de fax: +4031.433.59.40.
Manualul este disponibil în format tipărit la preul de 135 lei (3 volume), precum și în format electronic
(stick USB) la preul de 75 lei.
SUMAR
Anul VI, Nr. 1 (21)/2017

interviu Considerații
privind
managementul
integrat al riscului
Considerations on integrated
risk management
Emilia VASILE,
15
Ion CROITORU,
Universitatea „Athenaeum”,
Bucureşti
Avantajele de a fi
membru într-o asociaţie Analiza bazei legale

3
internaţională şi în una a programelor de
cercetare finanţate de
locală – recunoaşterea
Uniunea Europeană

23
calificării şi dreptul
pentru perioada
de practică sunt esenţiale 2007-2020 din
pentru orice profesionist perspectiva auditului
Andreia STANCIU,
Analysis of the legal basis of
director ACCA România –
Bulgaria – Republica Moldova
research programmes funded
by the European Union
between 2007-2020 from
an audit perspective
Idei, sugestii,
Alexandru BOCEAN, Agenția
experienţe Executivă a Consiliului European
Câteva consideraţii de Cercetare, Bruxelles, Belgia
despre munca

7
auditorilor interni Facilități fiscale pentru

39
A few considerations activitățile de cercetare
regarding the work și dezvoltare
of the internal Tax incentives for research
auditors and development activities
Ionela-Corina CHERSAN, Simona STĂNCULESCU,
Universitatea „Alexandru Ioan Academia de Studii Economice,
Cuza”, Iași București
Modificările fiscale actuale şi impactul asupra
comportamentului profesionistului contabil
The current tax changes and their impact on the accountant's
behavior
46
Flavius-Andrei GUINEA, Academia de Studii Economice, Bucureşti

© CAFR
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).
Reproducerea, fie şi parţială şi pe orice suport, este interzisă fără acordul prealabil al CAFR,
fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.
interviu

„Avantajele de a fi membru într-o


asociaţie internaţională şi în una
locală – recunoaşterea calificării
şi dreptul de practică sunt esenţiale
pentru orice profesionist”
Andreia Stanciu,
director ACCA România
– Bulgaria – Republica
Moldova

ACCA România, Bulgaria birouri și centre ACCA din online pentru primul modul al
și Republica Moldova a întreaga lume. calificării și, nu în ultimul rând,
împlinit de curând zece și-a îmbunătățit procesele inter-
A fost o perioadă în care schim-
ani. Cum ați putea ne și de deservire a clienților.
bările aduse de tehnologie au
descrie, pe scurt, Contextul economic instabil ne-a
început să se vadă din ce în ce
această perioadă? determinat să lucrăm și mai
mai pregnant și în educație și în
strâns cu partenerii noștri, pen-
Da, într-adevăr, în 2016 s-au care contextul economic și demo-
tru a vedea exact ce își doresc de
împlinit 10 ani de când ACCA, grafic mondial a influențat foarte
la o calificare internațională și, în
cea mai mare asociație mult tendințele din dezvoltarea
urma acestor discuții, am lansat
internațională în domeniul finan- personală.
de curând o nouă versiune a cali-
ciar-contabil, și-a înființat un Cum am abordat fiecare dintre ficării ACCA – „ACCA
birou regional la București, res- aceste provocări? Schimbările Qualification the Future”.
ponsabil pentru România, aduse de tehnologie au însemnat Schimbările care se manifestă în
Bulgaria și Republica Moldova. că ACCA a introdus examene așteptările tinerilor ne-au făcut
Biroul face parte acum dintr-o exclusiv pe calculator, a dezvoltat să ne orientăm și spre calificări
rețea de aproximativ 100 de o platformă proprie de cursuri modulare, scurte, ale căror exa-

Anul 6 - 1/2017 3
interviu

mene pot fi susținute de mai


multe ori pe an, pentru a ne
adapta nevoii de flexibilitate a
noii generații.
Acești ani au însemnat, de ase-
menea, creșterea și întărirea unei
comunități foarte frumoase de
membri și studenți ACCA care,
doar în România, sunt în acest
moment peste 5000.
Nu în ultimul rând, în 10 ani am
avut șansa de a cunoaște mulți
oameni deosebiți printre colabo-
ratorii, partenerii și angajații
ACCA și mă bucur că în conti-
nuare sunt alături de noi și că
acest grup de oameni deosebiți
este în continuă creștere.

Care sunt principalele


activități ale reprezen-
tanței ACCA în București?
Ce putem rezolva mai
regiune – lucru care îi ajută atât de ACCA și de asociațiile
ușor apelând direct la un
pe membrii, pe potențialii stu- naționale partenere, deci avanta-
angajat ACCA România,
denți, cât și pe partenerii noștri. jele sunt multiple.
Bulgaria și Republica
Moldova decât să ne adre- Pentru a răspunde celei de-a De asemenea, prin biroul local
săm online sediului cen- doua părți a întrebării, în gene- ACCA am avut onoarea de a lua
tral? ral, doar discuțiile despre situații legătura direct cu reprezentanții
specifice regiunii ar trebui adre- unor asociații și instituții
Suntem de cele mai multe ori pri- sate nouă, biroului Europa de naționale prestigioase din
mul punct de contact pentru per- Sud-Est. În rest, orice întrebare România și am putut încheia
soane care doresc să se dezvolte este rezolvată de biroul central acorduri de colaborare sau am
personal și profesional folosind din Marea Britanie (acolo avem, organizat varii proiecte care au
cea mai cerută calificare de exemplu, Customer service fost reciproc avantajoase pentru
internațională în domeniul finan- care lucrează non-stop). membrii noștri și ai acestora.
ciar-contabil. Încercăm să facem
Una dintre aceste colaborări de
acest lucru pro-activ, venind noi Cum putem să profităm
înspre potențialii studenți și care suntem foarte mândri este și
mai mult de faptul că
explicând că nu este nevoie să reprezentanța acestor trei cea cu Camera Auditorilor
părăsești România pentru a țări este în România? Financiari din România, a cărei
obține o calificare internațională prezență constantă în toți acești
Creăm foarte multe oportunități ani ca partener al ACCA a însem-
de cea mai înaltă calitate.
de networking pentru nat că am putut adapta, rafina și
De asemenea, suntem în legătură profesioniști, având cel puțin un îmbunătăți de la an la an proiec-
constantă cu membrii noștri din eveniment pe lună. Aș îndemna tele noastre comune pentru a fi
regiunea Europei de Sud-Est profesioniștii din domeniul mai aproape de cerințele și obiec-
pentru a le oferi informații inte- financiar-contabil și de audit să tivele membrilor noștri.
resante și relevante pentru carie- iasă cât mai mult din birou și să
ra lor, dar și pentru a le propune cunoască alți colegi. Bineînțeles, Ce presupune acordul de
colaborări care au drept scop aceste evenimente sunt recunos- colaborare/parteneriat
creșterea vizibilității ACCA în cute și ca dezvoltare profesională dintre ACCA și Camera

4
interviu

găsi multe puncte comune în din România, deoarece dânșii


raportare și pentru a facilita cât sunt singurii în măsură să emită
mai mult procedurile administra- opinii în această privință. Ce pot
tive astfel încăt membrii noștri eu să spun este că de la an la an,
comuni nu sunt dezavantajați lucrând cu aceste două organis-
pentru că au calitatea de membru me profesionale, am văzut că au
în două asociații. Vorbind despre devenit mai puternice, cu o viziu-
avantajele de a fi membru într-o ne mai clar conturată și cu o
asociație internațională și în una putere mai mare de a implemen-
locală, cred că sunt evidente – ta această viziune. Am văzut, de
recunoașterea calificării și drep- asemenea, o deschidere din ce în
tul de practică sunt esențiale ce mai accentuată în a lucra cu
pentru orice profesionist. asociații internaționale de conta-
bilitate. Pentru ACCA acest lucru
În ce activități vă nu poate fi decât îmbucurător, iar
implicați alături de orga- pentru profesia din România, de
nismele profesionale și de asemenea.
universitățile din țară?
Care sunt caracteristicile
Încercăm, în primul rând, să
celor care încep acum
ascultăm dorințele partenerilor
drumul pentru a deveni
noștri, apoi să propunem noi idei
membri ACCA? Le este
venite din partea membrilor
mai ușor decât acum zece
ACCA din regiune sau de la
ani? Ce a schimbat ACCA
Auditorilor Financiari din sediul central ACCA. De obicei,
pentru a veni în ajutorul
România? Cu ce mă ajută colaborările de succes au repre-
lor, pentru a se adapta la
faptul că sunt membru zentat o combinare între acestea.
specificul lor?
CAFR dacă vreau să devin Paleta de activități este foarte
membru ACCA? Dar largă, dar aș putea să menționez Cred că termenul „ușor” este
invers? Dacă sunt și mem- burse acordate studenților relativ și depinde de percepția
excepționali din universități, ate- fiecăruia – meseria de contabil și
bru ACCA și CAFR pot să
liere de carieră cu profesioniști de auditor este în continuare una
îmi îndeplinesc obligațiile
consacrați pentru studenți, eveni- solicitantă, chiar dacă progresul
față de cele două organis-
mente pentru profesioniști, ali- tehnologic pare a le fi ușurat.
me mai ușor/în același
nierea programelor de Provocările sunt altele acum –
timp?
învățământ ale universităților și profesionistul are mai multe
De fapt, CAFR și ACCA au mai asociațiilor profesionale cu cel al decizii de luat, raționamentul
multe acorduri încheiate, toate ACCA etc. Numitorul comun al profesional trebuie aplicat mai de
fiind gândite pentru a veni în acestor activități este că întot- timpuriu în carieră, volumul de
sprijinul membrilor comuni. deauna avem ca obiectiv central informații este mult mai mare.
Există un acord de recunoaștere satisfacerea nevoilor membrilor Cred că cel care începe o califica-
reciprocă, unul de recunoaștere a noștri, chiar și prin lucrul cu re profesională în prezent trebuie
activităților de dezvoltare profe- universitățile (de exemplu, atra- să fie mai disciplinat și să aibă o
sională continuă și unul, cel mai gem studenți mai bine pregătiți viziune mult mai clară a benefi-
recent, care oferă condiții finan- în profesie). ciilor pentru care pornește pe
ciare avantajoase membrilor acest drum. Faptul că are mai
Cum considerați că a evo- multe surse de informații poate
CAFR (și CECCAR) care doresc
luat profesia contabilă din clarifica sau, dimpotrivă, îngreu-
să obțină și calificarea ACCA.
România în ultimii zece na acest drum. ACCA și-a adaptat
Textele acordurilor sunt publica-
ani? calificările în acești ultimi ani
te pe site-ul CAFR, dar, vorbind
despre îndeplinirea obligațiilor Voi lăsa CECCAR și CAFR să pentru a le face mai flexibile și
către ambele organisme mai ușor exprime un punct de vedere asu- modulare. De asemenea, am
– am lucrat cu CAFR pentru a pra evoluției profesiei contabile încercat să îi încurajăm pe mem-

Anul 6 - 1/2017 5
interviu

brii existenți să vorbească deschis


despre greutățile pe care le-au
avut în timpul studiului, dar și
despre avantajele de care s-au
bucurat după ce au promovat
examenele ACCA.

ACCA a anunțat de curând


schimbări în examenele
pe care o persoană trebu-
ie să le susțină pentru a
deveni membru. Cum
considerați că poate CAFR
să își susțină membrii în
pregătirea pentru noile
examene?
ACCA aduce schimbări majore în
calificarea sa principală, ACCA
Qualification, cel puțin o dată la
șapte ani, deci aceste modificări
nu reprezintă o noutate. De ase-
menea, de la sesiune la sesiune
(din patru în patru luni),
conținutul examenelor este
actualizat, dar în proporție mai
mică. Facem acest lucru pentru a
ne asigura că informațiile pe care
le examinăm sunt relevante și
utile pentru profesioniștii care
urmează să devină parteneri de
audit sau directori financiari în
scurt timp. Din colaborarea
extinsă cu CAFR am remarcat
dorința constantă, care este și
foarte abil pusă în practică, de a
fi o organizație profesională care
operează la cele mai înalte stan-
darde, în beneficiul și în consul-
tare permanentă cu membrii săi.
Sunt sigură că membrii CAFR și
organizația care îi reprezintă sunt
extrem de echipați pentru a face
față acestor schimbări. Singurul
lucru care ne rămâne de făcut
nouă, celor de la ACCA, este să le
comunicăm foarte clar, împreună
cu implicațiile lor. u

A consemnat,
Mădălina Dumitru
6
Idei, sugestii, experienţe

Câteva considerații despre


munca auditorilor
interni
A few
considerations
regarding the work
of the internal
auditors

Ionela-Corina CHERSAN
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, e-mail: macov@uaic.ro

REZUMAT ABSTRACT
Articolul are drept obiectiv aducerea în atenția audi- The article aims to bring to the attention of internal
torilor interni din România și a persoanelor care auditors in Romania and individuals who want to
doresc să devină auditori interni a câtorva elemente become internal auditors several elements to
care să îi sprijine în procesul de pregătire profesio- support them in the process of training. For this we
nală. Pentru aceasta am avut în vedere, cu deose- took into account, in particular, the foreign
bire, literatura de specialitate străină și studiile rea- literature and the studies carried out since 1972 by
lizate începând din anul 1972 de Corpul comun de The Global Internal Audit Common Body of
cunoştinţe privind auditul intern la nivel global Knowledge – CBOK. We extracted, therefrom, on
(The Global Internal Audit Common Body of the one hand, the relationships that internal
Knowledge – CBOK). Am extras din acestea, pe de o auditors have with different management structures
parte, relațiile pe care le au auditorii interni cu di- of an organization and the auditor, and, on the
feritele structuri de conducere ale unei organizații și other hand, the knowledge, skills and abilities that
cu auditorul financiar, și, pe de altă parte, cunoștin- should held or developed by the internal auditors to
țele, competențele și abilitățile pe care ar trebui să improve the relationships mentioned above.
le dețină sau să și le dezvolte auditorii interni pen-
Key words: Abilities, CBOK, knowledge, audit
tru îmbunătățirea relațiilor menționate anterior.
committee, ISA.
Cuvinte cheie: Abilități, CBOK, cunoștințe, comitet
de audit, ISA.

JEL classification: M40, M42

Anul 6 - 1/2017 7
idei, sugestii, experienţe

Introducere vare și a eficacității sistemului de a domeniului financiar-contabil


control intern, în ultimii ani, din entitate, va permite extinde-
Complexitatea tot mai mare a domeniul de acțiune s-a extins rea lui și către celelalte sectoare
activităților economice și scanda- înspre asigurarea integrității operaționale. În schimb, incapa-
lurile financiare din ultimii ani structurilor de guvernare corpo- citatea auditorilor interni de a
au condus la o creștere a cererii rativă, a procesului de evaluare a acoperi activitățile financiar-con-
pentru activitatea de audit intern riscului și a sistemelor financiare, tabile din entitate a condus la
la nivel mondial. Aceasta a deve- operaționale și informatice. posibilitatea externalizării audi-
nit nu doar o activitate necesară, Așadar, sesizând noile tului intern, în sensul că această
ci chiar obligatorie uneori. oportunități apărute ca urmare a slăbiciune a fost speculată, în
În unele țări, cum ar fi SUA, creșterii complexității special, de marile firme de audit,
Canada și țările din Europa activităților economice și a riscu- care s-au arătat dispuse să ofere
Occidentală, funcția de audit rilor asociate lor, auditorii interni servicii de audit intern companii-
intern are o vechime considerabi- au inițiat noi tipuri de servicii, în lor cărora le ofereau deja servicii
lă, în timp ce în altele, cum sunt sensul că, față de activitățile de audit financiar. Lucrul acesta
inițiale, legate mai ales de dome- s-a întâmplat mulți ani și se mai
cele din Africa și din Orientul
niul financiar-contabil, munca lor întâmplă și în prezent, cu
Mijlociu, este o funcție încă puțin
a început să se extindă și asupra mențiunea că acum firmele de
dezvoltată (CBOK, 2010). Ca
tot mai multor sectoare nefinan- audit extern nu pot oferi, în
nivel de dezvoltare a auditului
ciare din entitate. Auditorii același an, servicii de audit
intern, România se află într-o
interni știu că înregistrările con-
situație similară cu cea din foste- intern entităților ale căror situații
tabile reflectă direct sau indirect
le țări comuniste, cu marea majo- financiare fac obiectul misiunii
toate operațiunile entității. În
ritate (peste 65%) a structurilor lor.
acest fel, un audit intern care
de audit intern având o vechime
vizează inițial sectorul financiar- În acest context, considerăm
de până la 10 ani.
contabil oferă ulterior posibilita- important să prezentăm câteva
Deși, în mod tradițional, auditul tea orientării și spre celelalte aspecte referitoare la relația audi-
intern avea ca obiectiv principal activități. Cu alte cuvinte, o bună tului intern cu structurile de con-
monitorizarea gradului de adec- acoperire de către auditul intern ducere ale unei organizații.

8
munca auditorilor interni

Relația dintre auditul è să se asigure că sistemul de tetul de audit, cât și cu consi-


control intern este adecvat; liul de administrație;
intern și comitetul è să verifice orice acuzație cu è să câștige respectul și încre-
de audit privire la existența nereguli- derea managerilor;
În prezent, principala responsa- lor materiale, financiare, etice
și legale; è să stabilească o relație inde-
bilitate a comitetului de audit pendentă și de încredere cu
este aceea de a supraveghea pro- è să aprobe selectarea audito- auditorii externi;
cesul de raportare financiară care rului extern.
trebuie să genereze informații è să stabilească nivelul de
Cu excepția procesului de selecta- toleranță la risc al
fiabile și credibile și de a obține re a auditorului extern, auditului
asigurări cu privire la existența organizației;
intern îi revin responsabilități
unui sistem eficient de control importante în toate celelalte è să întocmească și să emită
intern. În plus, comitetului de domenii principale în care este rapoarte independente de
audit îi revine obligația de a implicat comitetul de audit. audit intern.
selecta auditorii externi, de a Plecând de la aceste
înțelege și de a se asigura că toate Relația dintre comitetul de
responsabilități ale auditorilor
informațiile semnificative sunt audit și funcția de audit
interni, Fountain (2016) conside-
incluse în situațiile financiare ră că funcția de audit intern se intern este foarte bine pusă în
publicate de companie, de a confruntă în prezent cu multe evidență prin intermediul
monitoriza sistemul de manage- probleme, cum ar fi: Figurii 1.
ment al riscului și conformitatea Întrucât cei care iau decizii și
è să „câștige un loc” la masa
cu legile și reglementările aplica- poartă întreaga responsabilitate
responsabililor companiilor;
bile companiei. pentru atingerea obiectivelor
è să realizeze misiunile în
Se constată, de asemenea, că entității sunt managerii, devine
deplină independență și cu
responsabilitățile comitetului de oportună prezentarea succintă a
scepticism profesional;
audit au evoluat, existând o relației dintre auditul intern și cei
tendință de orientare a acestuia è să mențină o relație deschisă care se ocupă de conducerea
spre chestionarea și presarea și transparentă atât cu comi- organizațiilor.
managementului cu privire la
atingerea obiectivelor companiei.
Dar și auditul intern are rolul de
a sprijini entitatea în atingerea
obiectivelor sale. În acest context,
apreciem că devine evidentă legă-
tura puternică dintre auditul
intern și structurile de guvernare
corporativă, mai ales prin inter-
mediul comitetului de audit.
Principalele responsabilități ale
comitetului de audit care pun în
evidență relația dintre acesta și
auditul intern pot fi sintetizate
astfel:
è să se asigure că situațiile
financiare publicate prezintă
o imagine fidelă a companiei
și nu induc în eroare uti-
lizatorii de informații finan-
ciare;
9
Anul 6 - 1/2017
idei, sugestii, experienţe

Relația modelul COSO, nu sunt realizabi-


le ușor și într-un timp scurt.
auditului intern cu
Pe de altă parte, auditorii interni
managementul sunt ei înșiși manageri (stabilesc
Până nu demult, misiunile reali- obiective și concep strategii pen-
zate de auditorii interni erau cu tru atingerea lor), iar pentru a fi
deosebire cele de asigurare. O manager, unii autori (Drucker,
realitate a ultimilor ani este 2008) consideră că se cer anumi-
reprezentată de solicitarea tot te calități care oferă deținătorului
mai frecventă venită din partea abilitatea de a:
managerilor ca auditorii interni è lua decizii eficiente;
să efectueze misiuni de consilie-
è comunica atât în cadrul
re. În aceste condiții, devine tot
organizației, cât și în afara
mai evident faptul că auditorul
ei;
intern are rolul de a fi în ser-
viciul managementului. În același è utiliza în manieră adecvată
timp, în ultimii ani sarcinile controalele și evaluările;
managerilor au devenit tot mai è întocmi bugete și de a realiza
complexe, fapt ce a impus și o planificări.
reconsiderare a modului de abor-
dare de către auditorii interni a Pentru o bună relație între audi-
conceptului de asistență oferită tul intern și managementul unei
organizației și o intensificare a organizații, Fountain (2016) con-
eforturilor de înțelegere a nevoi- sideră că, în exercitarea funcției
lor managerilor. lor, auditorii interni ar trebui să
țină cont de următoarele reco-
O provocare a ultimelor două mandări:
decenii în România a fost și încă
mai este relația managementului 1. Să se lămurească cu privire la
cu sistemul de control intern. De așteptările pe care manage-
regulă, managerii înțeleg care mentul le are de la ei.
sunt elementele de bază ale unui 2. Să asigure un echilibru între
bun sistem de control intern și așteptările managementului 8. Să clarifice toate aspectele
acceptă rolul auditorilor interni și standardele aplicabile audi- atunci când există obiecțiuni
în activitatea de validare a proce- torilor interni. din partea managementului.
selor de control. Mai există însă
3. Să se convingă de existența 9. Să înțeleagă felul în care sunt
și situații în care managerii nu
unei carte a auditorului percepuți responsabilul
înțeleg că ei au responsabilitatea
intern. funcției de audit intern și
conceperii și implementării siste-
mului de control intern și lasă să 4. Să clarifice scopul și să efec- structura de audit intern în
se înțeleagă că aceasta este sarci- tueze un audit pe bază de cadrul companiei.
na auditorilor interni. Situația risc. 10. Să „câștige un loc la masa
este explicabilă prin faptul că, 5. Să definească „evaluarea discuțiilor”.
după zeci de ani în care controlul independentă a riscului” când
a fost organizat sub formă de Se poate spune că respectarea
dezvoltă planul de audit.
structuri distincte (de exemplu, acestui „decalog” conduce la o
compartimente de control finan- 6. Să adauge valoare mai bună acceptare și înțelegere
ciar de gestiune, compartimente menținându-și indepen- a rolului auditorilor interni în
dența. organizație și, de asemenea, la o
ale revizorilor de gestiuni etc.),
proiectarea și implementarea 7. Să servească comitetului de mai eficientă îndeplinire a
unor sisteme de control după audit. obligațiilor specifice funcției.

10
munca auditorilor interni

financiar să utilizeze munca audi-


torilor interni pentru a modifica
natura, durata și întinderea pro-
cedurilor de audit. De asemenea,
legătura dintre auditorul finan-
ciar și cel intern este prezentată
în Standardul Internațional de
audit (ISA) 315 (revizuit) –
Identificarea și evaluarea riscu-
rilor de denaturare semnificati-
vă prin înțelegerea entității și a
mediului său. Acest standard
prezintă modul în care
cunoștințele și experiența audito-
rilor interni îl pot sprijini pe
auditorul extern în procesul de
înțelegere a entității și a mediului
său, respectiv în identificarea și
evaluarea riscurilor de denatura-
re semnificativă.
Se impune a fi făcută mențiunea
că, oricare ar fi modalitatea în
care auditorul extern utilizează
munca auditorului intern, el
rămâne singurul responsabil pen-
tru opinia pe care o emite.
Ținând cont de competențele și
de limitele activității auditorilor
interni și ale celor financiari,
Moeller (2005) consideră că deci-
zia de utilizare a activității audi-
torului intern de către auditorul
financiar trebuie luată în urma
Relația dintre identificate elemente comune
parcurgerii următoarelor etape:
celor două activități.
auditul intern și Standardul Internațional de
1. Înțelegerea de către auditorul
financiar a funcției de audit
auditul financiar Audit (ISA) 610 – Utilizarea
intern.
Nu de puține ori, activitatea muncii auditorilor interni pre-
zintă responsabilitățile auditoru- 2. Evaluarea competenței și
auditorilor interni este confunda- obiectivității auditorilor
lui extern atunci când utilizează
tă cu aceea a auditorilor finan- interni.
munca auditorilor interni. Astfel,
ciari, inclusiv în România, unde,
auditorul extern poate decide să 3. Luarea în considerare a efec-
în sectorul privat, entitățile care
utilizeze munca auditorilor tului auditului intern asupra
sunt obligate să aibă situațiile interni pentru a obține probe de planificării misiunii auditoru-
financiare anuale auditate de audit sau să-i utilizeze pe aceștia lui extern.
către auditori financiari au ca „asistenți” în misiunea de
obligația de a avea organizată și 4. Planificarea și coordonarea
audit financiar, dar sub rezerva
de a asigura exercitarea activității activității auditorilor externi
coordonării, supervizării și revi-
de audit intern. Însă activitățile cu cea a auditorilor interni.
zuirii activității lor. În același
auditorilor interni urmăresc timp, standardul menționează că 5. Evaluarea și testarea
obiective diferite faţă de cele ale nu există nicăieri vreo prevedere eficienței muncii auditorilor
auditorilor externi, deși pot fi care să îl oblige pe auditorul interni.

Anul 6 - 1/2017 11
idei, sugestii, experienţe

Așadar, deși responsabilitățile și Ca urmare a acestor evoluții, Se observă o creștere semnificati-


obiectivele celor două categorii Institutul Auditorilor Interni a vă a respondenților în cazul stu-
de auditori sunt diferite, munca emis Principiile fundamentale diilor realizate în ultimul dece-
auditorilor interni poate fi utili- pentru practica profesională a niu, probabil ca urmare a expan-
zată de auditorii financiari, având auditului intern în anul 2015 siunii profesiei de auditor intern,
efect asupra naturii, duratei și (IIA, 2015). Ele afirmă că activi- dar și ca o consecință a con-
întinderii procedurilor de audit tatea auditorilor interni trebuie știentizării importanței ei pentru
pe care aceștia din urmă le vor să se caracterizeze prin integrita- organizații.
aplica. te, competență, conștiinciozitate
profesională, obiectivitate și in- În acest fel, Institutul Auditorilor
Principala tentație pentru audito- dependență. De asemenea, ea Interni, prin intermediul studii-
rii financiari este aceea de a utili- trebuie să fie aliniată strategiilor, lor realizate de CBOK, dorește
za cât mai mult activitatea audi- obiectivelor și riscurilor organi- să informeze profesia și pe cei
torilor interni atunci când din zației, să fie poziționată cores- care beneficiază de serviciile
evaluările făcute rezultă că aceas- punzător în cadrul organizației, auditorilor interni, cu privire
ta este de calitate. Dar, auditorii să dispună de resurse adecvate, la abilitățile, competențele și
interni au ca principal scop să să fie de calitate și să se perfec- cunoștințele auditorilor interni,
servească obiectivelor ționeze continuu, să asigure o dar și să ofere un reper celor
organizației ai cărei angajați sunt comunicare eficientă, să furnize- care vor să devină auditori
și nu ale unui prestator extern de ze o asigurare bazată pe risc, să interni.
servicii. asigure o cunoaștere detaliată a
Astfel, în Europa, cele mai
organizației, să fie pro-activă și
importante abilități cerute celor
orientată către viitor, având ca
care doresc să fie recrutați în
Care sunt abilitățile finalitate ameliorarea activității
structurile de audit intern ale
organizației.
și cunoștințele pe care unei organizații sunt: gândirea și
Plecând de la principiile generale analiza critică, abilitățile de
trebuie să le dețină care, chiar dacă au fost formulate comunicare, cele din domeniul
un auditor intern? explicit relativ târziu, au ghidat managementului riscului, ale
dintotdeauna activitatea auditori- unor industrii specifice, IT,
Așa cum am arătat anterior, cere- lor interni, Corpul comun de
rea pentru serviciile oferite de contabilitate și data mining
cunoştinţe privind auditul intern
auditorii interni cu o calificare tot (CBOK, 2015). O comparație la
la nivel global (The Global
mai înaltă a crescut an de an. În nivelul Europei cu privire la
Internal Audit Common Body of
perioada 2003-2006 s-a înregis- intensitatea cererii pentru astfel
Knowledge – CBOK) a realizat
trat cea mai spectaculoasă de abilități este prezentată în
de-a lungul timpului numeroase
creștere, de 54,6% (de la 82.645 Figura 2.
studii care să indice stadiul pro-
la 127.735), a membrilor fesiei de auditor intern, așa cum Deși depășesc poate sfera clasică
Institutului Auditorilor Interni reiese din Tabelul 1. a cerințelor specifice pentru
(IIA - The Institute of Internal
Auditors) (CBOK 2006).
Creșterea numerică a auditorilor
interni este completată an de an
de o intensificare a preocupării
pentru amplificarea rolului
activităților de audit intern din
organizații, ca o consecință a dez-
voltării abilităților, a
competențelor și a cunoștințelor
de care dispun auditorii interni,
precum și a utilizării de tehnici și
instrumente potrivite scopului
urmărit.

12
munca auditorilor interni

pregătirea auditorilor interni din


întreaga lume. O mare parte din-
tre rapoarte fac referire la
competențele generale ale audi-
torilor interni, chestionarul care
a stat la baza studiului conținând
extrem de multe întrebări cu pri-
vire la acestea. Întrebările au fost
grupate pe zece competențe de
bază, cu detalierea pentru fiecare
a ceea ce se consideră că îi dă
conținut. În urma analizei răs-
punsurilor la solicitarea de a
indica nivelul propriu de pregăti-
re pentru fiecare dintre cele zece
competențe a rezultat următoa-
rea ierarhie, la nivel internațional
(Rose, 2015):
1. etică profesională;
2. comunicare;
munca unui auditor intern din După cum se poate observa în
România, cele zece imperative Tabelul 1, în anul 2015 a fost 3. persuasiune și colaborare;
formulate de Harrington și Piper realizat ultimul studiu CBOK, 4. realizarea auditului intern;
(2015), care trebuie să îi ghideze care a stat la baza întocmirii a 26
pe auditorii interni în solicitanta de rapoarte în care sunt prezen- 5. gândire critică;
lor muncă, sunt prezentate în tate aspecte generale, dar și de 6. managementul auditului
Figura 3. detaliu privitoare la activitatea și intern;
7. îmbunătățire și inovare;
8. raționament profesional;
9. guvernare, risc și control;
10. cadrul general privind practi-
ca profesională internațională
(a auditului intern).
La nivel european situația este
foarte asemănătoare, doar „reali-
zarea auditului intern” urcând un
loc și înlocuind „persuasiune și
colaborare”, care au coborât
unul.
Multe dintre aceste competențe
sunt deținute de către auditorii
interni și ca urmare a obținerii
unor certificări naționale și/sau
internaționale, precum și ca
urmare a desfășurării activității
în domenii care au presupus
deținerea sau au permis dezvolta-
rea lor.

13
Anul 6 - 1/2017
idei, sugestii, experienţe

Bibliografie
CBOK (2006), A Global Summary of the Common Body of Knowledge 2006,
Altamonte Springs, Florida, USA: The Institute of Internal Auditors
Research Foundation, disponibil la https://na.theiia.org/iiarf/Public%20
Documents/A%20Global%20Summary%20of%20the%20Common%20Bo
dy%20of%20Knowledge%202006.pdf, [Accesat pe 11 decembrie 2016].
CBOK (2010), Global Internal Audit Practitioner Survey, Altamonte Springs,
Florida, USA: The Institute of Internal Auditors Research Foundation.
CBOK (2015), Regional Reflection: Europe, [pdf], disponibil la http://thei-
ia.mkt5790.com/CBOK_2015_Europe_Reflections/Europe_reflections?vs
=MjNjMTk3ZDEtNTVkMS00Y2FkLTliOWItODViZjljNWMxZjIxOzsS1,
[Accesat pe 19 decembrie 2016].
Drucker, P. (2008), Management, Revised Edition, Harper-Collins e-books.
Concluzii Fountain, L. (2016), Internal Audit and IT Audit, CRC Press.
Harrington, L. şi Piper, A. (2015), Driving Success in a Changing World. 10
O activitate de audit intern de
Imperatives for Internal Audit, [pdf], disponibil la:
calitate nu poate fi realizată fără http://contentz.mkt5790.com/lp/2842/188608/PIPER_Ten_Imperatives
o pregătire corespunzătoare a .pdf , [Accesat pe 8 decembrie 2016].
celor implicați în realizarea ei. International Standard on Auditing (ISA ) 315 (Revised), Identifying and
Pentru aceasta, cei interesați de Assessing the Risks of Material Misstatement through Understanding the
profesia de auditor intern au Entity and Its Environment, în: IFAC, Handbook of International Quality
posibilitatea obținerii de calificări Control, Auditing, Review, Other Assurance, and Related Services
prin intermediul organizațiilor Pronouncements, 2015 Edition, Part I, disponibil la adresa
profesionale, având posibilitatea https://www.iaasb.org/system/files/publications/files/IAASB-2015-
practicării profesiei în modali- Handbook-Volume-1_0.pdf, [Accesat pe 28 noiembrie 2016].
tățile permise de legislațiile International Standard on Auditing (ISA) 610 (Revised 2013), Using the
Work of Internal Auditors, in: IFAC, Handbook of International Quality
naționale. Literatura de speciali-
Control, Auditing, Review, Other Assurance, and Related Services
tate și studiile organizațiilor pro- Pronouncements, 2015 Edition, Part I, disponibil la adresa
fesionale ale auditorilor interni https://www.iaasb.org/system/files/publications/files/IAASB-2015-
sau financiari, precum și ale fir- Handbook-Volume-1_0.pdf, [Accesat pe 28 noiembrie 2016].
melor care prestează activități de Moeller, R.R. (2005), Brink’s Modern Internal Auditing, Sixth Edition, John
acest tip, oferă suficiente elemen- Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey.
te care să-i ghideze pe profe- O.M.F.P. nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
sioniști în demersul lor de situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
obținere și de îmbunătățire a consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
cunoștințelor, a abilităților și a 963/30.12.2014.
competențelor cerute pentru Rittenberg, L.E., Interacting with Audit Committees, p.3, disponibil la:
practicarea activităților de audit http://contentz.mkt5790.com/lp/2842/201068/IIARF%20CBOK%20Inte
intern. Studiul nostru a evi- racting%20with%20Audit%20Committees%20FEB%202016.pdf, [Accesat
pe 2 aprilie 2016].
dențiat, plecând de la literatura
de specialitate și de la studiile Rose, J. (2015), Mapping Your Career. Competencies Necessary for Internal
Audit Excellence, [pdf], disponibil la: http://contentz.mkt5790.com/
realizate sub egida Institutului
lp/2842/197389/IIARF%20CBOK%20Mapping%20Your%20Career%20D
Auditorilor Interni, câteva ele- ec%202015_1.pdf, [Accesat pe 2 august 2016].
mente care să vină în sprijinul
The Institute of Internal Auditors (2015), Core Principles for the Professional
profesioniștilor din România Practice of Internal Auditing, disponibil la adresa https://na.theiia.org/
interesați de începerea unei standards-guidance/mandatory-guidance/Pages/Core-Principles-for-the-
cariere în domeniul auditului Professional-Practice-of-Internal-Auditing.aspx, [Accesat pe 4 decembrie
intern. În egală măsură, studiul 2016].
poate fi util auditorilor interni, Mai multe informații pot fi găsite în lucrarea Auditul intern, de la teorie
prin oferirea unor repere pentru la practică, apărută recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”
mai buna organizare și desfă- din Iași, având autoare pe conf. univ. dr. Ionela-Corina Chersan și dr.
șurare a activității lor. u Cristina-Ionela Precob.

14
Idei, sugestii, experienţe

Considerații privind
managementul
integrat al riscului
Considerations on integrated risk management
Emilia VASILE Ion CROITORU
Universitatea„Athenaeum” din Bucureşti Universitatea „Athenaeum” din Bucureşti
E-mail: rector@univath.ro E-mail: ion.croitoru.ag@gmail.com

REZUMAT ABSTRACT
Cunoaşterea ameninţărilor care pot afecta realizarea Knowing the threats that may affect objectives’
obiectivelor permite dezvoltarea şi creşterea achievement allows the development and growth of
performanţei organizaţionale. the organizational performance.
Procesul de management integrat al riscurilor Integrated risk management process represents an
reprezintă un instrument eficace al guvernanţei cor- effective corporate governance tool, which allows its
porative, care îi permite acesteia cunoaşterea knowledge of threats that may affect the achieve-
ameninţărilor care pot afecta realizarea obiectivelor. ment of objectives.
Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat Developing and implementing an integrated risk
de management al riscului permite managementu- management enables management to identify and
lui să identifice şi să gestioneze acele riscuri care manage risks that may affect the achievement of
pot afecta realizarea obiectivelor. Astfel se asigură o objectives. This enables successful heritage integrity
bună integritate a entității şi a gestiunii resurselor, of the entity and resource management, as well as
precum şi luarea deciziilor bine fundamentate. making informed decisions.
Procesul de management integrat al riscurilor este Integrated risk management process is directly
în legătură directă cu obiectivele organizaţionale, linked to organizational goals, bond that stems from
legătură care este determinată de faptul că riscurile the fact that risks are identified and evaluated at
sunt identificate şi evaluate la nivelul fiecărui obiec- each organizational goal established, and
tiv organizaţional stabilit, iar măsurile de control implemented internal control measures assure and
intern implementate asigură şi garantează că obiec- guarantee that the objectives will be met.
tivele vor fi îndeplinite.
Key words: Financial-accounting activities, risk
Cuvinte-cheie: Activităţi financiar-contabile, ges- management, objectives, integrated risk
tionarea riscurilor, obiective, managementul management, monitoring risk, financial risks,
integrat al riscurilor, monitorizarea riscurilor, organizational risks, operational risks.
riscuri financiare, riscuri organizaţionale,
riscuri operaţionale.

JEL classification: M40

Anul 6 - 1/2017 15
idei, sugestii, experienţe

Riscul – caracterizare
generală
Riscul este tot ceea ce poate
interfera cu realizarea obiective-
lor. Implementarea unui proces
de management al riscului se
impune din cauza existenţei
incertitudinilor de natura ame-
ninţărilor, care pot afecta realiza-
rea obiectivelor şi mediul în care
acţionează organizaţia. Riscurile operaţionale sunt în ţează activitatea, natura eveni-
Scopul managementului riscuri- legătură directă cu modul de or- mentelor şi posibilităţile de evo-
lor este de a identifica riscurile ganizare şi funcţionare a organi- luţie.
asociate obiectivelor şi de a eva- zaţiei, fiind asociate obiectivelor Prin managementul integrat al
lua şi a aprecia capacitatea siste- specifice stabilite la nivelul struc- riscurilor se pot gestiona riscurile
mului de control intern de a turilor funcţionale ale entităţii. care afectează realizarea procese-
menţine riscurile în limite accep- Responsabilitatea în implemen- lor şi activităţilor, se pot evalua
tabile. tarea procesului de management consecinţele şi se pot adopta
Gestionarea riscului presupune al riscurilor revine în sarcina măsuri în raport cu nivelul riscu-
un proces de identificare, de eva- conducerii organizaţiei, acest lui. Aceasta presupune luarea în
luare, de administrare şi de con- proces putând fi considerat ca considerare a relaţiilor şi a legă-
trol a ameninţărilor cu care orga- fiind eficace numai dacă oferă turilor existente între obiective,
nizaţia se confruntă, efectuat în garanţia că obiectivele organiza- activităţi şi riscuri.
scopul asigurării că obiectivele ţionale sunt îndeplinite, raportă-
vor fi realizate. rile sunt fidele, iar legile şi regu-
lamentele sunt aplicabile şi res-
În funcţie de natura operaţiilor
pectate întocmai.
pe care le generează, riscurile se
pot clasifica după cum urmează:
Riscurile strategice sunt în legă-
tură directă cu strategia de dez-
Managementul integrat
voltare a organizaţiei, fiind aso- al riscurilor
ciate obiectivelor strategice.
Procesul clasic de management al
Riscurile organizaţionale sunt în riscurilor este unul fragmentat,
legătură directă cu procesul orga- respectiv fiecare compartiment,
nizaţional, fiind asociate activită- potrivit procedurilor şi metodo-
ţilor şi procedurilor operaţionale. logiilor elaborate, îşi identifică şi
Riscurile financiare sunt în legă- îşi gestionează în mod indepen-
tură directă cu inflaţia, cu dobân- dent riscurile asociate obiective-
zile practicate, cu taxele şi impo- lor stabilite.
zitele existente, cu politica pro- Managementul integrat al riscu-
tecţionistă şi cu reducerea pier- lui presupune ca organizaţia să
derilor. fie privită atât ca verigă a dome-
Riscurile generate de schimbări niului în care aceasta îşi desfă-
sunt în legătură directă cu schim- şoară activitatea, cât şi ca parte
bările legislative, cu etica profe- componentă a acestuia, care
sională, cu pregătirea şi nevoile acţionează în conformitate cu
personalului, precum şi cu fluc- anumite principii şi în condiţiile
tuaţia personalului. anumitor factori, ce îi influen-

16
managementul riscului

Funcţiile procesului de manage- è stabilirea relaţiilor dintre è definirea indicatorilor de


ment integrat al riscului se pot managementul integrat al performanţă presupune ca
încadra astfel: riscului şi structurile funcţio- pentru fiecare obiectiv plani-
nale ale organizaţiei presu- ficat să fie stabiliţi indicatori
è stabilirea obiectivelor orga-
pune obligaţia conducerii de performanţă, cu ajutorul
nizaţionale care presupune
organizaţiei de a se asigura şi cărora să fie măsurat gradul
definirea corectă a obiective-
de a menţine interdependen- de realizare a obiectivelor şi
lor, astfel încât să fie înţelese
ţa între obiective, structurile nivelul de performanţă obţi-
şi realizate de către salariaţi.
funcţionale şi managementul nut;
Managementul integrat al ris-
cului trebuie să furnizeze con- riscului. Managementul riscu- è alocarea resurselor necesare
ducerii organizaţiei o asigura- lui identifică şi evaluează ris- îndeplinirii activităţilor
re cu privire la gradul de rea- curile care afectează realiza- înseamnă că pentru fiecare
lizare a obiectivelor; rea obiectivelor şi stabileşte activitate desfăşurată trebuie
măsurile de răspuns; identificate resursele (finan-
è stabilirea cerinţelor nece- ciare, umane, materiale şi
sare pentru gestionarea è stabilirea responsabilităţilor
informaţionale) necesare rea-
riscului, respectiv a strate- cu privire la risc presupune lizării acestora;
giei cu privire la risc, a identificarea tuturor activită-
activităţilor de realizat, a ţilor necesare implementării è comunicarea şi evaluarea
modalităţii de evaluare a procesului de management al performanţelor legate de risc
riscurilor şi stabilirea respon- reprezintă comunicarea infor-
rezultatelor şi de măsurare
maţiilor cu privire la riscuri şi
a performanţelor, precum sabilităţilor pentru realizarea
la măsurile luate cu privire la
şi a modalităţii de monitori- fiecăreia dintre aceste activi-
acestea, inclusiv a riscurilor
zare a riscului; tăţi;
asociate obiectivelor şi la
modul de gestionare a acesto-
ra. Evaluarea urmăreşte să
stabilească performanţa obţi-
nută în raport cu costurile
necesare referitor la imple-
mentarea măsurilor de con-
trol, în vederea reducerii
nivelului riscului.
Implementarea procesului de
management integrat al riscurilor
asigură conducerii organizaţiei
posibilitatea de a concentra
resursele în vederea limitării
riscurilor care afectează rea-
lizarea obiectivelor, cu scopul de
a proteja activele, de a asigura
continuitatea activităţilor şi de a
adopta decizii eficiente. De ase-
menea, prin implementarea
acestui proces se asigură integra-
rea activităţilor şi a acţiunilor
legate de risc şi management al
riscului într-un sistem unitar,
fiind astfel posibil să se acţioneze
asupra riscurilor de la un singur
nivel.

Anul 6 - 1/2017 17
idei, sugestii, experienţe

Implementarea managementului nicarea acestora personalului, re şi impact ridicat şi posibilele


integrat al riscurilor asigură con- stabilirea rezultatelor aşteptate măsuri în vederea limitării aces-
ducerii organizaţiei o imagine de pentru fiecare obiectiv definit tora.
ansamblu asupra riscurilor aso- (calitativ şi cantitativ), ajustarea
În cadrul procesului de identifi-
ciate, care pot afecta realizarea obiectivelor în cazul insuficienţei care a activităţilor conducătorul
obiectivelor şi oferă pârghii în resurselor financiare necesare compartimentului financiar-con-
fundamentarea şi luarea decizii- realizării lor şi monitorizarea şi tabil îndeplineşte responsabilităţi
lor manageriale. evaluarea rezultatelor obţinute. cu privire la asigurarea cadrului
Problemele existente sunt legate organizaţional şi procedural pen-
de dificultatea definirii obiective- tru punerea în aplicare a măsuri-
Implementarea lor de control intern şi decide cu
lor, astfel încât acestea să respec-
managementului te regulile şi caracteristicile spe- privire la alegerea tipului de răs-
integrat al riscurilor cifice, respectiv să fie măsurabile, puns la risc.
posibil de atins, realiste şi să aibă Responsabilul cu riscurile înde-
În practica organizaţiilor imple- prevăzute termene de realizare.
mentarea managementului riscu- plineşte sarcini cu privire la
lui are abordări diferite, procesul Definirea obiectivelor generale şi colectarea, înregistrarea, analiza,
fiind influenţat de complexitatea a celor specifice reprezintă un selectarea şi clasarea riscurilor
activităţilor de realizat şi de nive- punct de referinţă în cadrul pro- raportate de salariaţi, propune
lul de cunoaştere al persoanelor cesului de management al riscu- măsuri de control pentru riscuri-
implicate. Acest proces este influ- rilor, având în vedere că riscurile le identificate şi necontrolate şi
enţat de experienţa organizaţiei se identifică în consens cu obiec- monitorizează modul de imple-
cu privire la managementul ris- tivele stabilite. mentare a acestora, completează
şi conduce Registrul riscurilor.
curilor şi de problemele existente
la nivelul organizaţiei referitoare b. Identificarea activităţilor Personalul departamentului
la cunoaşterea şi înţelegerea pro- Asigurarea unui proces organiza- financiar-contabil identifică eve-
cesului, a metodelor şi metodolo- ţional coerent şi eficient presupu- nimentele cu care se confruntă şi
giilor aplicabile cu privire la ne ca activităţile financiar-conta- realizează o evaluare preliminară
identificarea, evaluarea, tratarea, bile identificate să fie caracteris- a acestora şi în cazul în care con-
controlul şi monitorizarea riscu- tice domeniului şi repartizate stată o ameninţare care afectează
rilor asociate obiectivelor şi acti- obiectivelor în mod echilibrat şi realizarea activităţilor o raportea-
vităţilor derulate, care determină omogen. ză responsabilului cu riscurile.
un ritm lent de implementare a
Riscurile identificate sunt specifi- c. Identificarea şi evaluarea
managementului riscurilor.
ce activităţilor ataşate obiective- riscurilor
Cadrul organizaţional al procesu- lor, iar identificarea activităţilor
lui de management al riscurilor presupune studierea documente- Riscurile sunt identificate la nive-
la nivelul activităţii financiar- lor financiar-contabile, observa- lul activităţilor derulate.
contabile desfăşurate în cadrul rea la faţa locului, utilizarea ches- Evaluarea riscurilor se realizează
unei organizaţii necesită realiza- tionarului sau folosirea listelor de cu scopul stabilirii ierarhiei riscu-
rea următoarelor activităţi: control, utilizarea tabelului riscu- rilor şi pentru a putea fixa măsu-
rilor, interviul şi intervievarea rile adecvate de tratare a acesto-
a. Definirea obiectivelor personalului responsabil cu coor- ra.
Atingerea obiectivelor şi urmări- donarea activităţilor sau progra- În contextul problemelor specifi-
rea obţinerii rezultatelor planifi- melor şi analiza SWOT, care per- ce domeniului financiar-contabil,
cate trebuie să constituie o preo- mite examinarea activităţii din evaluarea riscurilor constituie un
cupare principală a conducerii perspectiva punctelor tari, a aspect important, dacă avem în
departamentului financiar-conta- oportunităţilor şi ameninţărilor, vedere faptul că modificarea ipo-
bil. Stabilirea şi realizarea obiec- cu scopul de a analiza riscurile. tezelor de realizare a obiectivelor
tivelor presupune definirea Informaţiile obţinute sunt utiliza- va modifica şi harta riscurilor.
obiectivelor (strategice, generale, te pentru a stabili riscurile cu Evaluarea expunerii la risc presu-
specifice şi individuale) şi comu- probabilitate mare de manifesta- pune următoarele:

18
managementul riscului

è evaluarea probabilităţii, prin


analiza circumstanţelor care
au condus la apariţia riscului,
pe o scală în trei trepte
(Tabelul 1).
Evaluarea probabilităţii de mate-
rializare a riscului presupune
aprecierea gradului de manifesta-
re a riscului şi a gradului în care
acesta poate afecta realizarea
obiectivelor.
è evaluarea impactului prin
determinarea consecinţelor
riscului asupra obiectivelor
stabilite, pe o scală în trei
trepte (Tabelul 2).
Evaluarea impactului riscului
presupune aprecierea impactului
riscului în cazul în care riscul s-ar
manifesta.
è expunerea la risc reprezintă
consecinţele asupra organiza-
ţiei în cazul materializării ris-
cului, în raport cu gradul de
realizare a obiectivelor şi se
determină pe baza raportului
dintre probabilitate şi
impact. Evaluarea expunerii
la risc este realizată pe o scală
bidimensională de tip matri-
cial, în care liniile matricei
descriu variaţia probabilităţii,
iar coloanele variaţia impac-
tului (Tabelul 3).
Expunerea la risc prezintă semni-
ficaţie numai dacă riscul nu s-a
materializat. După apariţie, riscul
nu mai este o incertitudine, ci
devine un fapt împlinit.
è formularea opiniei presupu-
ne gruparea riscurilor în
funcţie de rezultatul expune-
rii la risc, stabilirea profilului
riscului şi aplicarea măsurilor
necesare pentru controlul ris-
cului (Tabelul 4). tejarea organizaţiei în cazul apa- Limitele de toleranţă la risc au
O bună identificare şi analiză a riţiei unor evenimente nedorite caracter obligatoriu pentru
riscurilor contribuie la o bună în realizarea obiectivelor şi activi- departamentul financiar-contabil
guvernanţă corporativă şi la pro- tăţilor. şi reprezintă „nivelul” de risc pe

Anul 6 - 1/2017 19
idei, sugestii, experienţe

În cadrul procesului de manage-


ment al riscurilor, conducătorul
compartimentului financiar-con-
tabil are un dublu rol, pe de o
parte aprobă măsurile de control,
iar pe de altă parte coordonează
activităţile realizate în implemen-
tarea acestor măsuri şi exercită
controlul modului de implemen-
care entitatea publică este pregă- măsurilor/dispozitivelor de con- tare.
tită să-l accepte sau la care este trol stabilite.
dispusă să se expună la un Responsabilul cu riscurile elabo-
moment dat. Stabilirea limitei de rează Fişa de urmărire a riscu- Concluzii
toleranţă la risc este un act de lui, pentru fiecare risc identificat Conducerea organizaţiei este res-
responsabilitate managerială. şi evaluat, în care sunt consem- ponsabilă de crearea unui mediu
nate acţiunile întreprinse în sco- de control favorabil gestionării
d. Controlul riscurilor
pul urmăririi riscului şi a rezulta- riscurilor şi implementării unei
În urma evaluării, riscurile se pot telor constatate. Semestrial se strategii eficace de management
accepta în forma în care există, impune elaborarea de rapoarte al riscurilor, care să ofere asigu-
fără a mai fi necesare măsuri de privind stadiul implementării rarea că riscurile sunt analizate şi
control, sau pot fi tratate. măsurilor de control. monitorizate periodic şi sunt sta-
Acceptarea riscurilor se realizea- bilite dispozitive de control adec-
ză în situaţiile în care expunerea f. Revizuirea riscurilor
vate în cazul riscurilor necontro-
la risc este mai mică decât nivelul Activitatea se realizează la finalul late.
de tolerare acceptat. Tratarea ris- implementării măsurilor de con-
curilor este necesară în situaţiile Obiectivul procesului de manage-
trol de către responsabilul cu
în care activităţile care le-au monitorizarea riscurilor şi constă ment al riscurilor este de a iden-
generat continuă să se desfăşoa- în evaluarea de ansamblu a acti- tifica riscurile asociate obiective-
re, iar pentru menţinerea riscuri- vităţii sau a programului în lor, de a evalua aceste riscuri şi,
lor în limite acceptabile sunt cadrul căreia au fost implementa- în funcţie de rezultatele obţinute,
necesare aplicarea de măsuri de te măsurile de control şi prezen- de a accepta riscurile în forma în
control. tarea îmbunătăţirilor aduse acti- care acestea există sau de a trata
Obiectivul controlului riscurilor vităţilor şi a măsurilor de control ori elimina riscurile, în cazul în
este de a cunoaşte în ce măsură implementate. care costurile tratării sunt mai
instrumentele de control sunt mari decât beneficiile obţinute
Modalitatea de evidenţiere a ulterior.
adecvate şi conduc la diminuarea rezultatelor gestionării riscurilor
impactului riscurilor. o reprezintă Registrul riscurilor. Prin implementarea unui sistem
Acesta este organizat la nivelul integrat de management al riscu-
e. Monitorizarea riscurilor rilor se poate asigura:
structurilor funcţionale şi este
Această activitate se impune pen- centralizat la nivelul organizației, a. definirea obiectivelor strategi-
tru a urmări riscurile gestionate, fiind în responsabilitatea condu- ce şi a mecanismelor de
riscurile noi apărute, modificarea cerii de la toate nivelurile. gestionare a riscurilor;
impactului şi a probabilităţii ris-
Registrul riscurilor trebuie struc- b. elaborarea planurilor de acti-
curilor existente şi eficacitatea
turat pe obiectivele specifice ale
instrumentelor de control intern vitate şi alocarea resurselor în
structurii funcţionale la care se
puse în operă. funcţie de nivelul de răspuns
ataşează riscurile şi activităţile
la risc;
Conducătorul departamentului asociate obiectivelor. Informaţiile
financiar-contabil asigură cadrul referitoare la riscuri fac referire c. identificarea riscurilor ce pot
organizaţional şi procedural la identificarea, evaluarea, trata- ameninţa realizarea obiective-
pentru punerea în aplicare, de rea, controlul şi monitorizarea lor, evaluarea şi controlul
către persoanele responsabile, a riscurilor. acestora;

20
managementul riscului

d. administrarea riscurilor care mului integrat de management al geriale. Cunoaşterea riscurilor


afectează realizarea obiective- riscului se pot concretiza prin: şi a nivelului expunerii la risc
lor; a. asigurarea corelării apetitului acceptat contribuie la o anali-
la risc cu strategia organiza- ză şi la o fundamentare mult
e. identificarea oportunităţilor şi
ţiei; mai realistă a deciziilor mana-
valorificarea acestora în inte-
geriale.
resul entităţii publice; b. contribuţia la îmbunătăţirea
deciziilor cu privire la tratarea Evaluarea riscurilor are la bază
f. utilizarea adecvată a resurse-
lor şi orientarea deciziilor riscurilor; componentele bidimensionale:
către activităţile cu riscuri probabilitatea de apariţie şi
c. abordarea integrată a riscului impactul riscului. Aprecierea
reduse, asigurând astfel o permite ca prin stabilirea unei
bună utilizare a resurselor dis- probabilităţii, care este un ele-
singure măsuri de control
ponibile. ment calitativ, se realizează prin
intern să se poată trata mai
evaluarea posibilităţii de apariţie
Astfel se asigură posibilitatea ca multe riscuri sau un singur
a riscurilor şi prin luarea în con-
prin implementarea unei singure risc, dar care se regăseşte în
siderare a factorilor de incidenţă
măsuri de control să fie gestiona- cadrul mai multor structuri
calitativi specifici contextului de
te mai multe riscuri, cât şi posibi- funcţionale ale organizaţiei;
realizare a obiectivelor. Apreci-
litatea ca deciziile luate să fie d. valorificarea oportunităţilor. erea impactului, care este un ele-
fundamentate şi să aibă în vedere Managementul riscului ia în ment cantitativ, se realizează prin
expunerile la risc. considerare în afara eveni- evaluarea efectelor riscului, în
Managementul integrat al riscu- mentelor negative de natura cazul în care acesta s-ar materia-
riscurilor şi evenimentele po- liza, prin luarea în considerare a
rilor prezintă şi unele limitări
zitive de natura oportunităţi- factorilor cantitativi specifici
determinate de implementarea
lor; naturii financiare de realizare a
necorespunzătoare a procesului
sau de judecata umană în luarea e. îmbunătăţirea deciziei mana- obiectivelor. u
deciziilor, care poate fi uneori
greşită.
Bibliografie
În prezent, la nivelul organizaţii-
lor se manifestă o lipsă de Crouhy, M., Galai, D., Mark R. (2001), Risk Management, McGrow-Hill.
claritate în privinţa definirii Griffiths, P. (2005), Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited,
obiectivelor, în identificarea ris- England.
curilor şi asocierea acestora cu Integrated Risk Management, Integrated Framework, COSO II, 2011.
obiectivele. De asemenea, multi- Pickett, S.K.H. (2006), The Internal Auditing Handbook, Second Edition,
tudinea riscurilor identificate la Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, New York, USA.
nivel de operaţie face imposibilă Popescu, M., Croitoru, I., Anghel, F. și Huduruc, N. (2010), Risk manage-
atât asigurarea unei corelări ment, International Conference on Risk Management, Assessement
între riscuri şi obiectivele en- and Mitigation (Rima ’10),Universitatea Politehnică din Bucureşti.
tităţii, cât şi garantarea realizării
Tomoială, M. și Mare, E. (2012), Internal control and managerial,
obiectivelor. Editura Ştef, Iaşi.
Caracteristica generală a sistemu- Vasile, E. și Croitoru, I. (2011), The Integrated System for Risk
lui de management integrat al Management - Key Factor in the Management System of the
riscurilor este aceea că reuneşte Organization, capitol în cartea Risk Management, Editura InTech,
mecanismele de monitorizare a Croaţia.
riscurilor la nivelul structurilor Vasile, E. și Croitoru, I. (2014), Risk management Considerations in
funcţionale ale organizatiei, aten- Economic organizations, International Conference Global Economy &
ţia fiind îndreptată asupra riscu- Gouvernance GEG, 10-12 septembrie 2014, Bucureşti.
rilor asociate obiectivelor. Între Pagini web:
organizație, managementul inte- www.cafr.ro
grat al riscului şi obiectivele www.ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2010/audit
organizaţiei trebuie să existe o
www.ifac.or
relaţie directă. Avantajele siste-

Anul 6 - 1/2017 21
idei, sugestii, experienţe

Analiza bazei legale


a programelor de cercetare
finanţate de Uniunea
Europeană pentru
perioada 2007-2020
din perspectiva auditului
Analysis of the legal basis of research programmes
funded by the European Union between 2007-2020 from
an audit perspective
Alexandru BOCEAN
Agenția Executivă a Consiliului European de Cercetare, Bruxelles, Belgia
E-mail: alexbocean@gmail.com

REZUMAT
Programele-cadru pentru cercetare finanţate de UE tul obiectivelor privind economia informaţională
sunt gestionate direct de către Comisia Europeană. globală.
Primul program de cercetare cu finanţare UE a fost
Regulile administrative ale programelor cadru de
derulat în perioada 1984–1987, cu un buget de 3,75
miliarde EUR, iar cel de-al optulea şi ultim program cercetare au cunoscut schimbări în ceea ce priveşte
denumit Orizont 2020 (en. Horizon 2020) se accentul pus pe simplificare şi pe eliminarea
derulează în perioada 2014-2020, cu un buget de birocraţiei. Cele mai importante critici aduse re-
80 miliarde EUR în preţuri curente. Cel de-al gulilor FP7 s-au referit la complexitatea acestora, la
şaptelea program cadru [en. Framework numărul mare de proceduri, la perioadele lungi de
Programme (FP7)] s-a derulat pe o perioadă de aşteptare pentru încheierea de contracte de
şapte ani, din anul 2007 până în anul 2013, cu un finanţare şi pentru primirea finanţării. Comunitatea
buget total de peste 50 miliarde EUR. Bugetul a fost cercetătorilor sugerează modificarea conceptului de
în mod semnificativ mai mare decât bugetul celui finanţare din unul bazat pe costuri în unul bazat pe
de-al şaselea program cadru [en. Framework rezultate. Lucrarea de faţă analizează măsurile de
Programme (FP6)], ca urmare a priorităţii acordate simplificare incluse în ultimele două programme
cercetării în Uniunea Europeană. FP7 a fost con-
cadru (2007-2020).
ceput să răspundă nevoilor Europei din punct de
vedere al locurilor de muncă şi competitivităţii, pre- Cuvinte cheie: Audit, reguli, simplificare, programe
cum şi să menţină direcţia conducătoare în contex- cadru, cercetare, baza legală.

22
Programele-cadru pentru cercetare

ABSTRACT
The Framework Programmes for research funded leadership in the global knowledge economy targets.
by the EU are directly managed by the European The administrative rules of the framework
Commission. The first programme of EU funding programmes for research have experienced changes
for research was conducted between 1984-1987 with with an emphasis on simplification and cutting red
a budget of €3.75 billion and the eighth and last tape. The main criticism of the FP7 rules took into
programme called Horizon 2020 runs from 2014- account their complexity, large number of
2020 with a budget of €80 billion in current prices. procedures, long waiting times for conclusion of the
The 7th Framework Programme (FP7) was financing agreement and for receipt of financing.
conducted over a period of seven years from 2007- The research community suggests amending the
2013 with a total budget of over €50 billion. The concept of funding from cost-based to the one based
budget was a substantial increase compared to the on results. The current paper analyses the
6th Framework Programme (FP6), as a result of the simplification measures included in the last two
priority given to research in the European Union. Framework Programmes (2007-2020).
FP7 was designed to respond to Europe's needs in Cuvinte cheie: Audit, rules, simplification,
terms of jobs and competitiveness, and to maintain framework programmes, research, legal basis.

JEL classification: M420, O320, O380

Introducere birocraţia prin simplificarea 3. Cadrul legal al fondurilor


regulilor şi procedurilor pentru a europene a urmărit să reducă
Bugetul UE pentru cercetare este atrage mai mulţi cercetători de presiunea auditului asupra
cheltuit pentru acordarea de top şi o gamă mai largă de afaceri beneficiarilor de finanţări din
granturi participanţilor din inovatoare. partea UE.
Europa şi din afara Europei,
granturi care sunt oferite pe baza 4. Baza legală pentru fondurile
cererilor de propuneri şi a eva- 1. Ipotezele cercetării UE este elaborată ţinându-se
luării profesionale, cu o competi- cont de cum poate fi împărţit
Au fost propuse câteva ipoteze managementul acestor fon-
ţie acerbă între cercetători. Multe
pentru cercetarea pe bază legală
domenii de cercetare, precum duri cu statele membre UE
cu privire la auditul fondurilor
fuziunea nucleară, sunt atât de sau cum poate fi acesta reali-
UE din perspectiva verificărilor
complexe încât pot fi abordate zat direct de către Comisia
de audit:
doar la nivel european (transna- Europeană.
ţional) cu participanţi din diferi- 1. Evoluţia bazei legale pentru
tele State Membre ale UE şi din prevederile privind auditul
alte ţări. Programul cadru curent fondurilor europene a urmărit
pentru finanţarea de proiecte în o simplificare a regulilor şi a
2. Baza legală pentru
cercetare şi inovaţie, denumit cerinţelor pentru a diminua programul de cercetare
„Horizon 2020” aduce laolaltă, povara administrativă a bene-
pentru prima dată într-un singur ficiarilor de finanţări şi a orga- FP7 (2007-2013) din
program, toate fondurile UE pen- nismelor de monitorizare şi perspectiva misiunilor
tru cercetare şi inovaţie, cu control.
de audit
accent pe transformarea descope- 2. Modificările bazei legale a
ririlor ştiinţifice în produse şi programului cadru au efecte Reglementarea UE nr.
servicii inovatoare care oferă pozitive pentru beneficiarii de 1906/2006 [8] cu privire la regu-
oportunităţi de afaceri şi care granturi, pentru organismele lile participării la acţiuni în pro-
îmbunătăţesc vieţile oamenilor. de monitorizare şi control şi gramul FP7 conţine prevederi
În acelaşi timp, programul urmă- pentru implementarea proiec- care sunt relevante pentru audi-
reşte să reducă în mod radical telor în general. tul granturilor (Art. 18-19 [8]),

Anul 6 - 1/2017 23
idei, sugestii, experienţe

tipuri de granturi (Art. 30 [8]) şi


eligibilitatea costurilor (Art. 31-
34 [8]).
Contractul de grant este instru-
mentul legal care stabileşte pre-
vederile pentru acordarea finan-
ţării, drepturile şi obligaţiile
beneficiarilor (inclusiv noii bene-
ficiari adăugaţi pe parcursul
derulării proiectului) în confor-
mitate cu cadrul legislativ pentru
programul FP7 menţionat mai
sus şi cu legislaţia UE relevantă,
inclusiv Reglementarea financia-
ră UE [1] şi regulile sale de
implementare. Contractul trebuie
să specifice ce categorii de costuri
se bazează pe costuri eligibile
reale sau pe costuri unitare, pe
sume globale sau tarife uniforme.
Art. 19 [8] precizează că un
model de contract de grant stabi-
lit de Statele Membre va fi revi-
zuit, dacă este cazul, tot în cola-
borare cu Statele Membre.
Contractul de grant va include şi a realiza obiectivele proiectu- petenţele cerute. Termenul de
prevederile cu privire la monito- lui din punct de vedere al costuri nesigure se referă la lipsa
rizare şi control financiar realiza- economiei, eficienţei şi efica- de precauţie în alegerea produse-
te de către Comisia Europeană şi cităţii; lor, a serviciilor sau a personalu-
lui, generând astfel o pierdere
reprezentanţii săi, precum şi de è costurile sunt înregistrate în
către Curtea Europeană a financiară care ar fi putut fi evi-
contabilitatea beneficiarului,
Auditorilor. tată în cadrul proiectului [10, p.
iar contribuţiile primite de la
54].
Art. 30 [8] prezintă patru tipuri terţi se vor afla în conturile
de finanţare: costuri reale, gra- terţilor; Costurile medii cu personalul au
fost considerate eligibile (dacă
dări ale costurilor unitare, sume è costurile neeligibile sunt
globale şi tarife uniforme. Art. 31 acestea respectă anumite criterii
TVA-ul, alte impozite identifi-
[8] privind costurile eligibile ce trebuie detaliate într-o secţiu-
cate indirect (impozit pe acci-
menţionează principiile co-finan- ne specială în cadrul contractului
ze), dobânzile din împrumu-
ţării şi non-profitului (prin dedu- de grant) prin decizia C (2011)
turi, măsurile pentru posibi-
cerea oricărui venit generat de 174 [9] a Comisiei Europene cu
lele pierderi viitoare, pierde-
proiect la plata finală). Criteriile privire la trei măsuri de simplifi-
rile în urma schimbului valu-
de eligibilitate includ: care care s-au aplicat retroactiv
tar, veniturile din costuri de
întregului program FP7. Celelalte
è costurile sunt costuri reale; investiţie, costurile altor pro-
două măsuri se referă la finanţa-
iecte, costurile exagerate
è costurile sunt obţinute pe rea cu tarif uniform pentru pro-
(supra-costuri) şi nesigure.
durata proiectului; prietarii întreprinderilor mici şi
Termenul de supra-costuri mijlocii (en. SME – small and
è costurile respectă manage- înseamnă a plăti mult mai mult medium-sized enterprises) sau
mentul şi practicile contabile pentru produse, servicii sau per- alte persoane care nu primesc
ale beneficiarilor; sonal în comparaţie cu tarifele salarii şi la stabilirea unui comi-
è costurile sunt utilizate pentru pieţei pentru calitatea sau com- tet de validare pentru cercetare

24
Programele-cadru pentru cercetare

un tarif bazat pe un tarif uniform


stabilit de Comisia Europeană în
urma devizelor de costuri indi-
recte, iar acest tarif trebuie speci-
ficat în contractul de grant.
În general organizaţiile non-pro-
fit, instituţiile de învăţământ uni-
versitar şi preuniversitar, organi-
zaţiile de cercetare sau SME nu
pot identifica cu precizie costurile
indirecte efective şi, prin urmare,
a fost aprobat un singur tarif
denumit „tarif uniform de tranzi-
ţie”, care trebuia aplicat pentru
granturile rezultate din propune-
rile întocmite înainte de
01.01.2010. Obiectivul a fost
acela de a ajuta organizaţiile în
perioada de tranziţie să treacă de
la calculul costurilor indirecte
bazat pe tariful uniform, la o
metodă de calcul a costurilor
indirecte reale. Totuşi, pe data de
15.06.2009 Comisia Europeană a
decis să menţină tariful uniform
care să gestioneze problemele direct proiectului cu finanţare UE de tranziţie la 60% pentru costu-
legate de implemetarea întregului deoarece alte activităţi (proiecte) rile indirecte pentru restul
program FP7. au loc în acea clădire. În cazul în perioadei programului cadru FP7
care modelul privind costurile (Decizia C (2009) 4459 [11] a
Art. 32 [8] explică conceptul de
indirecte adoptat de beneficiar Comisiei Europene).
costuri directe şi pe cel de costuri
este costul real, este necesară o
indirecte. Costurile pot fi directe Art. 33 [8] descrie contribuţia UE
metodă plauzibilă de calcul pen-
sau indirecte în funcţie de posibi- cu privire la acțiunile de cerceta-
tru costurile indirecte ale proiec-
litatea identificării legăturii cu re din programul al şaptelea FP7.
tului. Beneficiarii pot utiliza o
acţiunea finanţată, caz în care Există diferite limite maxime de
metodă conformă cu practica lor
costurile sunt considerate direc- finanţare, adică 50%, 75% sau
contabilă sau pot folosi o metodă
te. Costurile indirecte nu pot fi 100%, în funcţie de tipul de acti-
simplificată, descrisă detaliat în
alocate în mod direct proiectului, vitate sau acţiune şi în funcţie de
Ghidul problemelor financiare
dar acestea trebuie să aibă o legă- tipul de beneficiar:
ale programului FP7 (en. FP7
tură directă cu costurile directe
Guide to Financial Issues) [10, p. è finanţarea de 50% se aplică
eligibile. În acest sens, un exem-
70]. cercetării, dezvoltării şi
plu poate fi cazul unui beneficiar
care are două clădiri A şi B, iar Contractul de grant poate fixa o demonstraţiilor tehnologice;
proiectul finanţat este derulat în limită maximă privind rambursă- è finanţarea de 75% se aplică
clădirea A, alături de alte proiec- rile costurilor indirecte, sub pentru cercetarea şi dezvolta-
te. Costurile cu utilităţile clădirii forma unui procent al costurilor rea tehnologică conexă cu
B nu pot fi considerate costuri directe eligibile (minus costurile siguranţa dezvoltării echipa-
indirecte faţă de costurile directe de subcontractare şi rambursările mentelor în domeniile în care
ale proiectelor derulate în clădi- primite de la terţi) pentru acţiuni dimensiunea pieţei este foarte
rea A. Costurile cu utilităţile pen- de susţinere şi coordonare, pre- limitată şi pentru beneficiarii
tru clădirea A sunt costuri indi- cum şi pentru măsuri specifice de care sunt organisme publice,
recte care nu pot fi atribuite instruire. Beneficiarul poate alege organizaţii non-profit, insti-

Anul 6 - 1/2017 25
idei, sugestii, experienţe

tuţii de învățământ universi- nr. 139/2012 ale Consiliului UE ţia să nu existe finanţare dublă
tar şi preuniversitar, organi- cu privire la regulile de participa- pentru aceleaşi cheltuieli. De
zaţii de cercetare, SME; re la acţiunile programului FP7 fapt, există o derogare de la prin-
è finanţarea de 100% se aplică referitoare la cercetarea nucleară cipiul finanţării non-cumulate
activităţilor privind acţiuni de conţin aceleaşi prevederi ca şi prin intermediul prevederilor
coordonare şi susţinere a reglementarea nr. 1906/2006 reglementării nr. 1303/2013 [4]
„frontier research”, instruire privind eligibilitatea costurilor şi privind prevederile comune ale
şi dezvoltare a carierei cerce- auditului: Art. 29-33 sunt echiva- fondurilor structurale (Art. 65.11)
tătorilor, tuturor activităţilor lente cu Art. 30-34 din reglemen- şi ale reglementării nr.
de colaborare în reţea, de di- tarea 1906/2006 [8] de mai sus. 1290/2013 referitoare la regulile
seminare şi de management. de participare la programul
„Horizon 2020” (Art. 37) care
Contribuţia financiară va ţine exclude dubla finanţare pentru
cont de eligibilitatea costurilor şi, 3. Cadrul legal pentru
aceleaşi costuri [2, p. 5].
dacă este cazul, de veniturile pro- programul de cercetare
iectelor conform principiului care Art. 29 [12] vorbeşte despre asi-
are la bază non-profitul.
„Horizon 2020” (2007- gurarea rezonabilă oferită de

Art. 34 [8] se referă la raportarea


2013) din punct de controlul şi de misiunile de audit
referitoare la managementul ris-
şi auditul costurilor eligibile. vedere al misiunilor cului, la operaţiile eficiente şi
Beneficiarii coordonatori ai pro-
iectelor finanţate prin programul
de audit efective şi la tranzacţiile care res-
pectă regulile şi baza legală.
FP7 al Comisiei Europene trans- Reglementarea nr. 1291/2013
Aceasta urmăreşte misiunile de
mit rapoarte periodice cu privire [12] care pune bazele programu-
audit bazate pe un eşantion
la costurile eligibile, veniturile lui de cercetare „Horizon 2020”
reprezentativ al tuturor costurilor
conexe proiectului, dovada exis- menţionează la Art. 9 manage-
programului şi diminuează pre-
tenţei co-finanţării şi, în funcţie mentul direct al programului de
siunea administrativă asupra
de dimensiunea finanţării, un către Comisia Europeană con-
beneficiarilor. Art. 30 [12] preve-
certificat de audit care să ateste form reglementării nr. 966/2012
de posibilitatea efectuării auditu-
costurile solicitate. Certificatul [1]. Un element nou al programu-
rilor de către reprezentanţii
de audit al costurilor pretinse lui „Horizon 2020” este concep-
Comisiei Europeane, ai Curţii
este necesar doar în cazul în care tul de sinergie la care face referi-
Europene a Auditorilor, a investi-
valoarea agregată a plăţilor (inte- re Art. 13 [12] şi, în special, siner-
gaţiilor derulate de Biroul
rimare şi finale) către un benefi- gia cu Fondurile Structurale şi de
European Anti-Fraudă (en.
ciar ajunge la suma de 375.000 Investiţii (en. Structural and
OLAF) la beneficiarii de finanţare
EUR sau mai mult pentru un Investment Funds) (Art. 21 [12]).
(inclusiv subcontractori).
proiect. Pentru proiecte care se Conceptul de sinergie cu privire
Auditurile pot fi lansate pe dura-
întind pe o durată de doi ani sau la programele UE este definit
ta programului, la doi ani de la
mai puţin, există un singur certi- într-un document scris de un
plata finală către beneficiar.
ficat de audit la finalul proiectu- grup de lucru condus de direcţia
lui. Certificatul de audit nu este de politică urbană şi regională şi Reglementarea nr. 1290/2013
necesar pentru acţiuni indirecte, de direcţia pentru cercetare şi [13] privind regulile de participa-
rambursate integral prin inter- inovare, în colaborare cu alte re şi diseminare în cadrul progra-
mediul sumelor globale sau a direcţii ale Comisiei Europene mului „Horizon 2020” aduce cla-
tarifelor uniforme. [2]. Sinergie înseamnă eforturi rificări cu privire la eligibilitatea
comune şi coordonate pentru a costurilor în Art. 26 [13] care face
Pentru instituţiile publice, certifi-
obţine un impact şi o eficienţă referire la criteriile reglementării
catul de audit poate fi emis de un
mai mari, de exemplu prin com- nr. 966/2012, Art. 126 [1]. Un
funcţionar public competent
binarea fondurilor structurale şi întreg articol este dedicat costuri-
(pentru alte cazuri, auditorul tre-
a programului „Horizon 2020” în lor cu personalul (Art. 27 [13])
buie să fie independent de bene-
acelaşi proiect sau într-un grup care pot include costuri pentru
ficiar).
de acţiuni coordonate (proiecte salarii, contribuţii sociale şi alte
Reglementările nr. 1908/2006 şi succesive sau paralele), cu condi- costuri conexe, dacă sunt oferite

26
Programele-cadru pentru cercetare

de legislaţia din statele membre le. Totuşi, se acceptă 100% finan- cate, iar aceasta se aplică tuturor
ale UE şi de contractele de anga- ţare pentru proiectele de inovaţie acţiunilor la care ia parte benefi-
jare a persoanelor ce lucrează în derulate de entităţile non-profit. ciarul în cadrul programului.
proiectele finanţate prin pro-
Art. 29 [13] face referire la costu- Art. 34 [13] şi Art. 36 [13] se refe-
gram. Pentru beneficiarii care rile indirecte şi trebuie menţiona- ră la certificatele de audit privind
sunt persoane juridice non-pro- tă eliminarea costurilor reale şi situațiile de cheltuieli. Există o
fit, se acceptă costuri suplimenta- utilizarea unui tarif uniform de modificare a pragului finanţării
re cu salariile de până la 8.000 25% din costurile eligibile directe peste care sunt necesare astfel de
EUR anual per salariat, dacă per- (minus costurile subcontractării certificate, adică 325.000 EUR
soana în cauză îşi dedică tot tim- şi costurile resurselor furnizate faţă de 375.000 EUR din progra-
pul pentru lucrul la proiect. Dacă de terţi şi utilizate în afara sediu- mul anterior. Este necesar doar
persoana lucrează şi la alte pro- lui beneficiarului). Pot fi folosite un certificat de audit la finalul
iecte, rata orară suplimentară costurile indirecte bazate pe cos- proiectului, în vreme ce în pro-
este limitată la o valoare ce tul unitar sau tariful uniform, gramul anterior era necesar un
corespunde sumei de 8.000 dacă contractul de finanţare sti- certificat de audit pentru fiecare
EUR, împărţită la numărul de ore pulează aceste aranjamente. tranşă a finanţării care depăşea
lucrate per an, respectând cerin-
Art. 31 [13] este dedicat orelor de pragul de 375.000 EUR.
ţele Art. 31 [13] care vor fi deta-
lucru anuale care pot consta Observăm că diminuarea pragu-
liate în continuare. Astfel de plăţi
într-un număr fix sau pot fi cal- lui pentru necesitatea certificatu-
pentru salariile suplimentare tre-
culate de către beneficiar folosind lui de audit (care este un control
buie să constituie o practică nor-
o metodă verosimilă. Beneficiarul ex-ante) este, de asemenea, în
mală a beneficiarului, să nu fie
trebuie să demonstreze numărul linie cu strategia reducerii con-
doar subiectiv aplicată doar pe
de ore lucrate, iar în acest sens, troalelor ex-post, strategie care
proiectul finanţat prin program.
contractul de grant pentru are în vedere lansarea de audituri
Principiile fundamentale ale „Horizon 2020” conţine o preve- financiare în timp de doi ani de
finanţării fac obiectul Art. 28 [13] dere nouă cu privire la înregistra- la plata finală, în locul intervalu-
şi există o diferenţă faţă de pro- rea timpului lucrat: dacă există o lui de cinci ani de la finalizarea
gramul anterior, adică stabilirea alocare de 100% a oamenilor care proiectului pentru iniţierea audi-
unui singur procent de finanţare lucrează la proiect, se acceptă tului, aşa cum prevedea progra-
pentru o acţiune finanţată. În lipsa unei înregistrări referitoare mul anterior pentru perioada
„Horizon 2020” nu mai există la orele lucrate dar se furnizează 2007–2013. Regulile spun că este
procente de finanţare diferite o declaraţie din care reiese dedi- necesar un auditor independent
pentru activităţi diferite (cerceta- carea întregului timp lucrului în care să emită certificate de audit
re, management) sau în funcţie cadrul proiectului. Numărul de pentru beneficiar, în particular,
de tipul de beneficiar (în vreme ore lucrate anual este utilizat la auditorul nu trebuie să fie impli-
ce în programul FP7 există un calcularea ratei orare şi a costuri- cat în elaborarea situaţiilor de
procent de finanţare de 75% pen- lor cu personalul. Art. 32 [13] cheltuieli.
tru universităţi, centre de cerce- tratează problema costurilor uni-
tare şi SMEs, precum şi un pro- tare care pot fi folosite pentru
cent de finanţare de 50% pentru persoanele care nu primesc sala- 4. Analiză comparativă
restul beneficiarilor). Principiul riu, cu referire la Art. 124 al
finanţării pe costuri eligibile este reglementării nr. 966/2012 [1]. între contractele de
încă valabil. Veniturile proiecte- Aceste costuri unitare sunt stabi- grant din programele
lor şi resursele primite gratuit lite de către Comisia Europeană
sunt deduse din costurile eligibi- pe baze statistice şi istorice. de cercetare FP7
le. Finanţarea poate ajunge la un Referitor la costurile unitare, Art. (2007-2013) şi „Horizon
procent de 100% din costurile 35 [13] indică posibilitatea ca
eligibile, cu excepţia proiectelor beneficiarul să dezvolte o meto-
2020” (2014-2020)
de inovaţie şi a proiectelor co- dologie care trebuie să aibă apro- Contractul de grant (finanţare)
finanţate din alte fonduri ajun- barea Comisiei Europene cu pri- este instrumentul legal care sta-
gând la 70% din costurile eligibi- vire la calculul costurilor revendi- bileşte prevederile pentru finan-

Anul 6 - 1/2017 27
idei, sugestii, experienţe

posibilitatea de granturi bazate


pe rambursarea de sume globale.
Detaliile şi clarificările cu privire
la prevederile contractului de
finanţare pentru perioada 2007-
2013 sunt incluse într-un docu-
ment separat denumit Ghidul
privind problemele financiare
(en. Guide to Financial Issues).
Multe dintre detaliile şi clarifică-
rile din Ghid au fost adaptate şi
incluse în noul contract de grant
pentru perioada 2014-2020.
Contractul de grant pentru noul
program „Horizon 2020” (2014-
2020) aduce simplificări optime
pentru acţiunea finanţată, cum ar
fi, de exemplu, un singur procent
de finanțare pentru o acţiune/un
proiect, mai multe oportunităţi
bazate pe tarifele uniforme (de
ţarea costurilor acţiunilor din dacă este cazul. Modelul este per- exemplu, 25% tarif uniform pen-
cadrul programului de cercetare. sonalizat pentru programe speci- tru costurile indirecte şi elimina-
Uniunea Europeană co-finanţea- fice din domeniul cercetării (de rea costurilor indirecte reale),
ză costul total eligibil al proiectu- exemplu, „Marie Curie” sau TVA nerecuperabil de către bene-
lui aşa cum este acesta definit în „Ideas”). ficiar drept cost eligibil, diminua-
contractul de grant. Contractul rea presiunii date de audituri
Contractul de finanţare pentru
de finanţare fixează limita supe- prin reducerea perioadei în care
noul program „Horizon 2020”
rioară a contribuţiei UE şi inclu- poate fi lansat un audit la doi ani
[15] este realizat într-un mod
de devizul bugetului estimat şi de la plata finală, reducerea
care simplifică limbajul folosit şi
contribuţia financiară pentru fie- numărului de certificate de audit
care activitate derulată de fiecare prezintă mai clar drepturile şi
pentru situaţiile financiare şi
beneficiar (în cazul în care există obligaţiile Comisiei Europene şi
diminuarea pragului care impune
beneficiari multipli care formează ale beneficiarului. Toate prevede-
existenţa acestui certificat, pre-
un consorţiu pentru proiect). rile sunt incluse într-un singur
cum şi faptul că nu mai este
Totuşi, contractul de finanţare nu document, spre deosebire de pro-
necesar a se rambursa dobânda
defineşte suma totală reală ce se gramul anterior în care mare
din pre-finanţarea către UE.
plăteşte beneficiarului odată ce parte din prevederi au fost inclu-
Totuşi, se pune accent mai mare
proiectul a fost finalizat. se în Anexa II.
pe regulile pentru subcontractare
Contribuţia financiară reală este Prevederile sunt în mare parte şi achiziţie şi există prevederi
calculată în conformitate cu pre- similare cu cele ale programului legate de extrapolarea constatări-
vederile contractului de grant şi anterior, dar există şi diferenţe lor auditului către alte granturi
se bazează pe costurile acceptate care vor fi evidenţiate în conti- decât cele auditate. De asemenea,
ale beneficiarului unic sau ale nuare într-o analiză comparativă contractul de grant pentru
întregului consorţiu care include în Tabelul 1. Astfel, contractul perioada 2014-2020 urmăreşte
mai mulţi beneficiari. de grant rămâne modalitatea de să dezvolte conştientizarea
Contractul de finanţare este alcă- finanţare, iar rambursarea costu- beneficiarilor cu privire la con-
tuit dintr-un text principal şi rilor reale rămâne de fapt princi- secinţele încălcării regulilor
câteva anexe. De asemenea, exis- palul model de costuri. Se obser- prin menţionarea acestor conse-
tă o listă de clauze speciale ce vă o utilizare sporită a tarifelor cinţe la finalul articolelor rele-
trebuie introduse în contract uniforme şi a costurilor unitare şi vante.

28
Programele-cadru pentru cercetare

Anul 6 - 1/2017 29
idei, sugestii, experienţe

30
Programele-cadru pentru cercetare

Anul 6 - 1/2017 31
idei, sugestii, experienţe

32
Programele-cadru pentru cercetare

5. Concluzii privind numărului de programe de


Ipoteza 1
finanțare în politicile UE. Un
baza legală pentru Evoluţia bazei legale pentru exemplu este fuziunea programe-
auditul fondurilor UE prevederile auditului fondurilor lor pentru cercetare și inovare
europene a urmărit simplificarea pentru perioada 2014-2020.
Concluziile cercetării privind pre- regulilor şi cerinţelor pentru a Această fuziune conduce la siner-
vederile legislative care sunt rele- reduce povara administrativă pen- gii, așa cum sunt acestea prezen-
vante pentru auditul fondurilor tru beneficiarii finanţării şi pentru tate în [2], la un set de reguli
UE pot fi evidențiate prin analiza organismele de monitorizare comune, adică la o strategie
ipotezelor de lucru formulate. şi control - confirmată. comună de audit. De asemenea, a
fost stabilită o sinergie între
Un prim pas în direcția simplifi- finanțarea pentru agricultură și
cării îl reprezintă reducerea cea pentru mediu în aria plăților

Anul 6 - 1/2017 33
idei, sugestii, experienţe

directe pentru agricultură, prin organizațiilor care nu identifică nalul și tarifele uniforme pentru
Reglementarea nr. 1307/2013 [7] costuri indirecte la nivel de deta- proprietarii SME sau persoanele
care prevede plăți pentru bune liu (centru, departament), dar care nu primesc salarii au intrat
practici de mediu de până la 30% pot identifica costuri indirecte în în vigoare retroactiv, la decizia
din plățile directe la nivel cadrul organizației (la nivel de Comisiei Europene C (2011) 174
național conform Art. 47 [7]. organizație). Acesta este un sis- [9]. Începând cu 01.01.2013,
Abordarea bazată pe fuziune este tem care poate fi utilizat dacă dobânda din pre-finanțare nu
valabilă și pentru fondurile struc- organizația nu are un sistem con- mai trebuie raportată și plătită
turale, caz în care pentru perioa- tabil cu o alocare detaliată a cos- către Comisia Europeană con-
da 2014-2020 fondurile turilor și trebuie să permită alo- form Art. 8.4 din Reglementarea
investiționale au fost adăugate, carea unei părți din costurile nr. 966/2012.
iar prevederile comune indirecte totale din cadrul
Un caz interesant îl constituie eli-
(Reglementarea nr. 1303/2013 organizației, către proiectele indi-
gibilitatea TVA. De fapt, princi-
[4]) acoperă cinci fonduri în viduale prin intermediul unui
palul motiv pentru care TVA
comparație cu trei fonduri în inductor de cost, denumit și fac-
(recuperabil sau nu) ar fi eligibil
perioada 2007-2013, fiind incluse tor de schimbare a costului [en.
este acela că finanțarea TVA-ului
fondurile pentru dezvoltarea cost driver] (de exemplu, numă-
din fonduri UE ar subvenționa
rurală și pescuit, pe lângă fondul rul total de ore lucrate sau costu-
bugetul național al statelor mem-
de dezvoltare regională, fondul rile totale cu personalul).
bre în loc să finanțeze proiectele
social și fondul de coeziune. Costurile indirecte reprezintă
pentru a îndeplini obiectivele
totalul la nivelul organizației
Opțiuni simplificate de cost au politicilor UE [17, p. 19]. În
deoarece costurile indirecte nu
fost introduse, în principal, pen- Reglementarea nr. 478/2007 [16]
pot fi diferențiate pe activități,
tru fondurile structurale și de care modifică Reglementarea nr.
departamente sau centre de cos-
investiții prin intermediul costu- 2342/2002 ce implementează
turi. De exemplu, inductorul de
rilor unitare, a tarifelor uniforme Reglementarea financiară nr.
cost este folosit pentru a calcula
și a sumelor globale. În progra- 1605/2002 (abrogată ulterior
coeficientul relevant, prin împăr-
mele de cercetare, tariful uniform prin Reglementarea nr. 966/2012
țirea costurilor indirecte totale la
obligatoriu pentru costurile indi- [1]) a fost inserată o prevedere în
numărul total de ore lucrate de
recte a fost prevăzut pentru Art. 172a 2.c, care prevede că
către tot personalul (este numă-
perioada 2014-2020. Această Ofițerul responsabil de controlul
rul total de ore pentru toate
abordare conduce la un calcul financiar (en. Authorising officer)
activitățile, nu doar orele particu-
simplu al costurilor indirecte și poate considera eligibil TVA-ul
lare pentru cercetare) sau la cos-
va reduce substanțial erorile. care nu poate fi recuperat de
tul total cu personalul. De aseme-
Costurile indirecte reale implică către beneficiarul grantului. În
nea, beneficiarul trebuie să fie
metode complicate de calcul care ciuda acestei prevederi din anul
capabil să justifice valoarea totală
pot genera erori, făcând dificilă 2007, care a fost ulterior inclusă
a costurilor indirecte, numărul
munca beneficiarilor și a audito- în Art. 126.3.c din Reglementarea
total de ore lucrate sau valoarea
rilor. În cadrul programelor de nr. 966/2012 [1], pentru progra-
totală a costurilor cu personalul.
cercetare există tendinţa de a mul de cercetare din perioada
În cadrul practicilor de audit au
simplifica încă din perioada 2007-2013, TVA a fost considerat
fost întâlnite multe erori cu privi-
2007-2013, spre exemplu, neeligibil, indiferent dacă acesta
re la metoda simplificată a costu-
Comisia Europeană a propus o putea fi recuperat sau nu de către
rilor indirecte, în vreme ce meto-
metodă simplificată pentru calcu- beneficiarul finanțării UE pentru
da tarifului uniform este mai
lul costurilor indirecte reale. cercetare. În programul de cerce-
puțin expusă erorilor.
Chiar și această metodă simplifi- tare pentru perioada 2014-2020,
cată care a fost descrisă în Ghidul Este de remarcat faptul că TVA nerecuperabil a devenit eli-
FP7 privind problemele financia- inițiativele privind metoda sim- gibil. În mod similar, pentru pro-
re [10, p 70] a fost supusă erori- plificării au avut loc pe parcursul gramele operaționale finanțate
lor. Metoda simplificată este o programelor. Astfel, pentru din fonduri structurale în
cale de a calcula costurile indi- domeniul cercetării, prevederile România pe perioada 2007-2013,
recte reale, care se aplică pentru costurile medii cu perso- Art. 12.a din H. G. nr. 759/2007

34
Programele-cadru pentru cercetare

[5] prevedea inițial că TVA nu deschiderea unui cont bancar momentul cererii de finanțare,
este eligibil (fără a face referire la purtător de dobândă și la plata prin impunerea unui prag de
TVA nerecuperabil), iar mai târ- dobânzii, generate de o pre- 750.000 EUR pentru finanțarea
ziu, prin H. G. nr. 1135/2011 [6], finanțare către UE respectă solicitată, prag peste care este
Art. 12.a, H. G. nr. 759/2007 este Reglementarea financiară nr. necesar un raport de audit emis
modificat prin precizarea că doar 966/2012 [1]. Același lucru poate de către un auditor extern, care
TVA deductibil nu este eligibil. fi spus şi despre aplicarea cu să certifice situația financiară a
Pentru perioada 2014-2020, efect retroactiv a modificărilor aplicantului pentru ultimul an
regula generală care se aplică legate de costurile medii cu per- financiar, în conformitate cu Art.
tuturor fondurilor UE este aceea sonalul și finanțarea bazată pe 196 din Reglementarea delegată a
de a considera TVA nerecuperabil tarife uniforme pentru proprieta- Comisiei sub nr. 1268/2012 [3]
ca eligibil, cu excepții pentru pro- rii de SMEs, precum și pentru privind regulile pentru imple-
gramele finanțate din fonduri persoanele care nu primesc sala- mentarea Reglementării nr.
structurale și de investiții în rii conform Deciziei Comisiei C 966/2012 [1, p. 250]. În dome-
domeniul afacerilor interne și din (2011) 174 [9] care era avantajoa- niul cercetării, certificatele de au-
cadrul mecanismului de interco- să din punctul de vedere al bene- dit privind plățile sunt necesare
nexiune europeană (en. MIE) ficiarilor. Totuși, aplicarea doar pentru finanțarea care de-
[Conectarea utilităților europene retroactivă pe durata programu- pășește 325.000 EUR, conform
(en. Connecting Europe Facilities lui al șaptelea de cercetare a pus Art. 207.3.a al Reglementării Co-
- CEF)] după cum se arată în probleme auditurilor care se misiei Europene nr. 1268/2012
comunicatul Comisiei Europene aflau în stadii avansate de reali- [3] cu privire la regulile pentru
COM (2014) 114 [18, p. 8]. zare a rapoartelor de audit, care implementarea Reglementării nr.
au necesitat revizuirea tuturor 966/2012 [1, p. 258].
Ca o concluzie cu privire la sim-
plificarea regulilor și cerințelor ajustărilor propuse pentru cos- Alte exemple de diminuare a pre-
legale, putem sublinia faptul că turi pentru a respecta noile siunii auditurilor se regăsesc în
această abordare conduce la o reguli. Totuși, pentru auditurile Art. 148.1 al Reglementării nr.
reducere a erorilor din cadrul ulterioare care iau în considerare 1303/2013 [4] prevederi comune
proiectelor finanțate de UE, în modificările de a simplifica regu- pentru Fondurile Structurale.
conformitate cu opinia Curții Eu- lile și cerințele fondurilor UE, Astfel, Art.148.1 stipulează nu
ropene a Auditorilor [18, p. 7-8]. misiunea de audit devine mai mai mult de un audit până la
simplă, iar rata erorilor ar trebui finalizarea acțiunii/proiectului
Ipoteza 2 să fie mai scăzută. finanțat pentru costuri eligibile
Totuși, în situația în care unele care nu depășesc:
Modificările bazei legale a unui
program cadru au consecinţe tipuri de costuri devin eligibile pe è 200.000 EUR pentru fondu-
pozitive pentru beneficiarii de parcursul derulării programului, rile de dezvoltare regională și
granturi, pentru organismele de există o problemă cu bugetul fondul de coeziune;
monitorizare şi control şi pentru insuficient care a fost inițial alo-
è 150.000 EUR fondul social;
implementarea proiectelor în cat pentru proiectele finanțate
general - confirmată parţial. prin program și care trebuie è 100.000 EUR pentru fonduri
suplimentat, pentru a face plățile maritime și pescuit.
În general, modificările generate către beneficiarii finanțării. Aceste praguri respectă principiul
de cadrul legal al unui program proporționalității. De asemenea,
sunt destinate să simplifice regu- Ipoteza 3 paragraful 43 din preambulul
lile și cerințele referitoare la fon- Cadrul legal al fondurilor Reglementării nr. 1303/2013 [4]
durile europene și sunt avanta- europene a urmărit să reducă prevede reducerea poverii admi-
joase pentru beneficiari. Ghidul presiunea auditului asupra nistrative asupra beneficiarilor,
FP7 privind problemele financia- beneficiarilor de fonduri UE - prin realizarea auditurilor, în
re [10, p. 2] stipulează că modifi- confirmată. principal, la nivelul autorităților
cările referitoare la reducerea ter- de management și mai puțin la
menelor limită de plată pentru Se poate observa că reducerea nivelul beneficiarilor finali.
finanțare, la eliminarea taxelor la poverii auditării începe chiar la Totuși, diminuarea poverii audi-

Anul 6 - 1/2017 35
idei, sugestii, experienţe

turilor la nivelul beneficiarilor de sunt reduse în consecință. De eșantionului pentru controlul


finanțări ale UE este uneori prea asemenea, pentru perioada 2014- amănunțit și procedurile de audit
mare, după cum evidențiază o 2020 a programului de cercetare, sau, referitoare la baza relativ
poziție critică a Comisiei este necesar un singur certificat complexă a statisticilor ori a ris-
Europene, referitoare la dimen- de audit când se face plata finală, curilor, ca de exemplu, fondurile
siunea eșantionului nestatistic de doar dacă finanțarea depășește pentru agricultură. Aceste preve-
doar 5% din tranzacțiile pentru 325.000 EUR. La nivel ex-post, deri conțin detalii tehnice pentru
care costurile au fost declarate de se observă că pentru programul a permite statelor membre să
către Comisia Europeană într-un de cercetare al perioadei 2014- întocmească reguli corespunză-
an financiar. Acest procent a fost 2020, intervalul de timp în care toare conform legislației UE.
stabilit prin Art. 127 al poate fi lansat un audit se reduce Totuși, statele membre pot aplica
Reglementării nr. 1303/2013 [4] de la cinci ani de la finalizarea prevederile reglementărilor euro-
adoptate de Parlamentul proiectului în cadrul programului pene într-o manieră flexibilă,
European împreună cu Consiliul. 2007-2013, la doi ani după plata prin alegerea schemelor financia-
Într-un document [19], care finală pentru programul de cerce- re corespunzătoare care duc la
include prevederi referitoare la tare pentru perioada 2014–2020. realizarea obiectivelor politicilor
Reglementarea (EU) nr. Se așteaptă ca un procent de 7% UE. Managementul partajat
1303/2013, Comisia Europeană din beneficiarii „Horizon 2020” implică un risc mai mare decât
(program de cercetare managementul direct și, prin
precizează că dimensiunea
2014–2020) să fie auditați, aco- urmare, putem spune că se pune
eșantionului nestatistic nu poate
perind de fapt un procent mai un accent mai mare pe controale-
fi mai mică de 10%, deoarece nu
mare al bugetului programului, le ex-ante. Baza legală prevede
este suficient de reprezentativ și
întrucât selecția care folosește stabilirea de organisme specifice
poate conduce la o siguranță
eșantionarea în unități monetare cu rol de management și control
nesatisfăcătoare a auditului.
conduce la selectarea multor pro- supuse auditurilor de sistem cu
În domeniul agriculturii verifică- iecte cu bugete mari [20, p.3]. privire la funcționarea lor cores-
rile realizate tind să reducă punzătoare. Există o tendință de
interacțiunea cu beneficiarii prin Ipoteza 4 a extinde formele finanțării baza-
utilizarea următoarelor metode: te pe costuri unitare, sume globa-
Baza legală pentru fondurile UE le și tarife uniforme, care sunt
è verificarea terenului prin este elaborată luând în mai ușor de gestionat. Acestea
satelit, considerare două situaţii: diminuează povara administrati-
è examinarea tranzacțiilor, managementul acestor fonduri vă pentru beneficiari și simplifică
împărţit cu statele membre ale mult controalele și auditurile,
è verificarea datelor din înre- UE sau managementul realizat
gistrări și baze de date, oferind asigurarea faptului că
direct de către Comisia managementul fondurilor euro-
è verificări încrucișate privind Europeană – confirmată. pene este realizat în termenii
informațiile din surse diferite. economiei, ai eficienței și ai
În cazul în care managementul eficacității. În general, regulile
Pentru programele de cercetare
fondurilor UE este împărțit cu stabilite de statele membre con-
diminuarea poverii auditului este statele membre, se observă că
realizată atât la nivel ex-ante cât form reglementărilor UE sunt
baza legală alcătuită din actele mai stricte pentru fondurile cu
și ex-post, comparativ cu mo- legislative fundamentale,
mentul în care este făcută o plată specificații detaliate referitoare la
legislația care implementează categoriile de costuri eligibile.
către un beneficiar. Astfel, la ni- deciziile emise de către Comisia
vel ex-ante, regulile permit bene- Europeană și legile adoptate de Pentru programele de cercetare
ficiarilor să aplice pentru certifi- către statele membre este mult gestionate direct de către
cate pe baza metodologiei pe care mai elaborată, cu informații clare Comisia Europeană, se observă
aceștia o folosesc în privința cu privire la praguri, excepții de că legislația adoptată de
managementului finanțării UE, la reguli și opțiuni. În principiu, instituțiile europene nu conține
iar dacă un astfel de certificat strategia de audit este inclusă în referințe detaliate despre strate-
este aprobat de către Comisia aceste acte care oferă clarificări gia de audit realizată de către
Europeană, procedurile de audit referitoare la selectarea Comisia Europeană, iar accentul

36
Programele-cadru pentru cercetare

se pune pe auditurile ex-post rea- povara pentru beneficiarii cu risc referitoare la eligibilitatea costu-
lizate pe un eșantion reprezenta- scăzut. Se poate observa că în rilor. De asemenea, se poate
tiv. Curtea Europeană a managementul direct al progra- observa un model de contract de
Auditorilor a menționat aceasta melor de cercetare are întâietate grant elaborat minuțios pentru
în Raportul Special 2/2013 cu modelul costurilor reale. Doar în programul de cercetare al inter-
privire la eficiența implementării noul program pentru perioada valului 2014-2020, comparat cu
celui de-al șaptelea program 2014-2020, a fost prevăzută utili- programul anterior de cercetare,
cadru (2007-2013) pentru cerce- zarea obligatorie a tarifului uni- care include numeroase detalii și
tare, care precizează că reducerea form de 25% pentru costurile explicații. Unele dintre acestea au
controalelor ex-ante a urmărit să indirecte, dar modelul principal fost prezentate doar în Ghidul
diminueze povara beneficiarilor de cost pentru costurile directe FP7 privind problemele financia-
cu privire la furnizarea documen- rămâne costul real. Dacă regle- re pentru programul perioadei
telor justificative înainte de efec- mentările pentru programul de 2007-2013, dar acestea nu au
tuarea plăților [21, p. 42]. De ase- cercetare nu sunt așa de mult fost parte componentă a contrac-
menea, în acest raport există o dezvoltate ca cele pentru fonduri- tului de grant, care este de fapt
comparație cu managementul le structurale și agricultură, acest baza legală pentru finanțare.
realizat de agențiile naționale de lucru se întâmplă din cauza Modelul de contract de grant
finanțare care derulează mai direcției de simplificare. În docu- pentru programul de cercetare
multe verificări ex-ante deși, în mentul numit „Regulile pentru aferent perioadei 2014-2020
acest caz, verificările necesită programul Horizon 2020” [20] urmărește să furnizeze informații
mult personal și pun presiune pe se specifică faptul că baza legală mai exacte beneficiarilor în legă-
beneficiari. Pentru a diminua a fost prezentată ca reglementare tură cu consecințele neconformă-
presiunea asupra beneficiarilor, unică pentru cercetare și inovare, rii în privința obligațiilor și a
unele agenții naționale folosesc în scopul simplificării în cadrul cerințelor de eligibilitate, care
controalele ex-ante care sunt acestor domenii și există o singu- sunt precizate imediat după fie-
axate pe beneficiarii cu nivel ridi- ră reglementare privind partici- care articol al contractului de
cat de risc, pentru a diminua parea, care acoperă și cerințele grant, după caz. u

Bibliografie
1. C(2009) 4459 finală, Decizia Comisiei care stabilește Economic și Social și Comitetul Regiunilor, Prima
un tarif uniform al costurilor indirecte la care se face tabelă de marcaj a simplificărilor pentru MFF 2014-
referire în Articolul 32(5) al Reglementării (CE) nr. 2020, disponibilă online la:
1906/2006 a Parlamentului și a Consiliului European http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2014
și Articolul 31(5) al Reglementării Consiliului /EN/1-2014-114-EN-F1-1.Pdf.
(Euratom) nr. 1908/2006 și care amendează Decizia 4. Contract de grant FP7, Anexa II, Condiții Generale,
C(2007)1509 privind contractul model pentru grantu- disponibil online la: http://ec.europa.eu/research/
rile din cel de-al șaptelea program cadru al participants/data/ref/fp7/93289/fp7-ga-
Comunității Europene (2007-2013) și al Comunității annex2_en.pdf.
Europene a Energiei Atomice (2007-2011), disponibi- 5. Contract de grant model general pentru „Horizon
lă online la: http://www.eua.be/file- 2020”, disponibil online la: http://ec.europa.eu/
admin/user_upload/files/Newsletter_new/Decision- research/participants/data/ref/h2020/mga/gga/h20
C-2009-4459-final-EN.pdf. 20-mga-gga-multi_en.pdf.
2. COM(2012) 531, Comunicare dată de Comisie către 6. Curtea Europeană a Auditorilor, Raportul Special
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European 2/2013: A asigurat Comisia implementarea eficientă
Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Prima a celui de-al șaptelea program cadru pentru cerceta-
tabelă de marcaj a simplificărilor pentru MFF1 re?, disponibil online la: http://www.eca.europa.eu/
2014-2020,disponibilă online la: http://eur-lex.euro- Lists/ECADocuments/SR13_02/SR13_02_EN.PDF.
pa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:053 7. Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 (C(2011) 174)
1:FIN:en:PDF, [Accesat pe 30.07.2016]. privind trei măsuri pentru simplificarea implementă-
3. COM(2014) 114, Comunicare dată de Comisie către rii Deciziei nr. 1982/2006/EC a Parlamentului și a
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Consiliului European și Decizia Consiliului nr.

1 Multiannual Financial Framework (Cadrul Financiar Multianual): http://ec.europa.eu/budget/mff/index_en.cfm

Anul 6 - 1/2017 37
idei, sugestii, experienţe

970/2006/Euratom și amendarea Deciziilor C(2007) pa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:


1509 și C(2007) 1625, disponibile online la: 32012R1268&from=EN.
http://ec.europa.eu/research/fp7/pdf/c-2011-174- 16. Reglementarea (UE) nr. 1290/2013 a Parlamentului și
final_en.pdf. a Consiliului European din data de 11 decembrie 2013
8. Facilitarea sinergiilor între Fondurile Structurale și care stabilește regulile pentru participarea la și dise-
Fondurile pentru Investiții europene, Horizon 2020 minarea „Horizon 2020 – Programul Cadru pentru
și alte programe de cercetare, inovație și competitivi- Cercetare și Inovație (2014-2020)” și care anulează
tate ale Uniunii, Editura Uniunii Europene, Reglementarea (CE) nr. 1906/2006, disponibilă onli-
Luxembourg 2014. ne la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN
9. Factsheet: Rules under Horizon 2020 (Fișă: Reguli în /TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1290&from=EN.
Orizont 2020), disponibilă online la: http://ec.euro- 17. Reglementarea (UE) nr. 1291/2013 a Parlamentului și
pa.eu/research/horizon2020/pdf/press/fact_sheet_o a Consiliului European din data de 11 decembrie 2013
n_rules_under_horizon_2020.pdf. care stabilește „Horizon 2020 – Programul Cadru
10. Ghidul privind problemele financiare referitoare la pentru Cercetare și Inovare (2014-2020)” și care anu-
Acțiunile indirecte ale FP7, disponibil online la: lează Decizia nr. 1982/2006/EC, disponibilă online
http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/f la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/
p7/89556/financial_guidelines_en.pdf. PDF/?uri=CELEX:32013R1291&from=EN.
11. Hotărârea de Guvern nr. 759 din 11/07/2007 publica- 18. Reglementarea (UE) nr. 1303/2013 a Parlamentului
tă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 517 din și a Consiliului European care stabilește prevederile
01/08/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuie- comune cu privire la Fondul European de Dezvoltare
lilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Regională, Fondul Social European, Fondul de
programele operaţionale, disponibilă online la: Coeziune, Fondul European pentru Agricultură pen-
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/ tru Dezvoltare Rurală și Fondul European Maritim și
cd25a597fd-62/utile/Reguli_eligibilitate_ cheltu- pentru Pescuit care stabilește prevederile generale
ieli/Reguli_generale_eligibilitate/4_H.G.nr_759_20 referitoare la Fondul European de Dezvoltare
07.pdf. Regională, Fondul Social European, Fondul de
12. Hotărârea de Guvern nr. 1135/2011 din 9 noiembrie Coeziune și Fondul European Maritim și pentru
2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Pescuit, care anulează Reglementarea Consiliului (CE)
Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibili- nr. 1083/2006, disponibilă online la: http://eur-
tate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/
finanțate prin programele operaționale; ordinele ?uri=CELEX:32013R1303&from=EN.
204/2011, 33/2012, 574/2013 privitoare la eligibilita- 19. Reglementarea (UE) nr. 1307/2013 a Parlamentului și
tea TVA-ului nedeductibil, disponibilă online la: a Consiliului European din data de 17 decembrie 2013
http://www.fonduri-ue.ro/reguli-de-eligibilitate-a- care stabilește regulile pentru plățile directe către fer-
cheltuielilor/reguli-generale. mierii ce beneficiază de programe de susținere în ca-
13. Reglementarea (CE) nr. 1906/2006 a Parlamentului drul politicii agricole comune și care anulează Regle-
și a Consiliului European din data de 18 decembrie mentarea Consiliului (CE) nr. 637/2008 și Regle-
2006 care stabilește regulile de participare a antrepri- mentarea Consiliului (CE) nr. 73/2009, disponibilă
zelor, a centrelor de cercetare și a universităților în online la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
proiectele din cel de-al șaptelea Program Cadru și de EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1307&from=en.
diseminare a rezultatelor cercetării (2007-2013), dis- 20. Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului gene-
ponibilă online la: http://eur-lex.europa.eu/legal-con- ral al Uniunii și regulile sale de aplicare, Prezentare
tent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1906&from generală și o selecție de texte legale relevante pentru
=EN. buget, Editura Uniunii Europene, Luxembourg, mar-
14. Reglementarea Comisiei (EC, EURATOM) nr. tie 2014.
478/2007 din 23 aprilie 2007 care amendează 21. Situații conexe Reglementării (UE) nr. 1303/2013 a
Reglementarea (EC, Euratom) nr. 2342/2002 care Parlamentului și a Consiliului European din data de
stabilește regulile detaliate pentru implementarea 17 decembrie 2013, reglementare care stabilește pre-
Reglementării Consiliului (EC, Euratom) nr. vederile comune cu privire la Fondul European de
1605/2002 privind Reglementarea Financiară aplica- Dezvoltare Regională, Fondul Social European,
bilă bugetului general al Comunităților Europene, dis- Fondul de Coeziune, Fondul European pentru
ponibilă online la: http://eur-lex.europa.eu/legal-con- Agricultură pentru Dezvoltare Rurală și Fondul
tent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007R0478&qid=1 European Maritim și pentru Pescuit, care stabilește
426567309914&from=EN. prevederile generale referitoare la Fondul European
15. Reglementarea delegată a Comisiei (UE) nr. de Dezvoltare Regională, Fondul Social European,
1268/2012 din 29 octombrie 2012 cu privire la reguli- Fondul de Coeziune și Fondul European Maritim și
le aplicării Reglementării (UE, Euratom) nr. pentru Pescuit și care anulează Reglementarea
966/2012 a Parlamentului și a Consiliului European Consiliului (CE) nr. 1083/2006, disponibile online la:
referitoare la regulile financiare aplicabile bugetului http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do
general al Uniunii, disponibilă la: http://eur-lex.euro- ?uri=OJ:C:2013:375:0002:0004:EN:PDF.

38
Idei, sugestii, experienţe

Facilități fiscale pentru


activitățile de
cercetare și dezvoltare
Tax incentives for research and development activities

Simona STĂNCULESCU Introducere


Academia de Studii Economice din București Conform definiției furnizate de OECD (2002),
E-mail: stanculescu.simona@yahoo.ro activitățile de cercetare și dezvoltare:
è prezintă un progres tehnologic, tehnic sau
REZUMAT științific semnificativ în comparație cu starea
actuală a tehnicii;
Guvernele din întreaga lume adoptă diverse instru- è sunt asociate cu incertitudini științifice/tehnolo-
mente de sprijin pentru promovarea activităților de gice și există nesiguranță în ceea ce privește
cercetare și dezvoltare. În plus față de furnizarea rezultatele anticipate;
de subvenții, multe dintre acestea oferă stimulente
fiscale. Stimulentele fiscale includ indemnizații și è necesită utilizarea unor metode științifice și/sau
credite, precum și alte forme de tratament fiscal o abordare experimentală.
avantajos, cum ar fi aplicarea amortizării acceler- De-a lungul timpului, cu scopul de a stimula
ate a cheltuielilor capitalizate de cercetare și dez- activitățile de cercetare și dezvoltare, guvernele au
voltare. combinat o serie de măsuri ca de exemplu, creditele
Cuvinte-cheie: Cercetare, dezvoltare, subvenții, fiscale, subvențiile și alte stimulente fiscale.
stimulente fiscale. Lucrarea își propune să aducă în atenție o parte din
aceste stimulente fiscale. În acest scop, sunt prezen-
ABSTRACT tate în continuare informații referitoare la modul în
care sunt susținute activitățile de cercetare și dezvol-
tare în țări ca Israel, Franța, Germania, Norvegia,
Governments around the world adopt various Țările de Jos și România.
support tools to promote research and
development activities. In addition to providing
subsidies and grants, many provide tax incentives.
The incentives include tax allowances and credits,
ISRAEL
and other forms of favourable tax treatments, such
as the application of accelerated amortization of
Israel produce tehnologii-pionierat și oferă
capitalized research and development expenses.
oportunități de afaceri profitabile și rate ridicate ale
Keywords: Research, development, grants, tax rentabilității investițiilor. Acesta este motivul pentru
incentives. care multe companii multinaționale cum ar fi
Microsoft, HP, Siemens, IBM, Oracle etc. au ales să
JEL classification: M41, M48 investească în Israel.

Anul 6 - 1/2017 39
idei, sugestii, experienţe

Ministerul Industriei, Comerțului și Muncii (The primelor etape ale proiectelor lor. Acest ajutor inclu-
Office of the Chief Scientist (OCS) of the Ministry of de evaluarea potențialului tehnologic și comercial al
Industry, Trade and Labor), responsabil pentru proiectului, depunerea documentației pentru înre-
punerea în aplicare a politicii guvernului de a încu- gistrarea unui brevet de invenție, construirea unui
raja și sprijinii activitățile de cercetare și dezvoltare prototip, elaborarea unui plan de afaceri și dezvolta-
industrială în Israel, oferă o varietate de programe rea inițială a afacerii. Subvențiile de până la 85% din
care vin în sprijinul companiilor, programe care ope- cheltuielile aprobate sunt disponibile până la un
rează pe un buget anual de aproximativ 300 milioa- maxim de 65.000 USD pe proiect.
ne USD.
Sectorul financiar. Israel a dezvoltat un sector de
Principalul program oferă o subvenție de până la servicii financiare foarte dinamic. Cu scopul de a
50% din cheltuielile de cercetare și dezvoltare eligi- valorifica capacitățile acestui sector, Ministerul
bile. Industriei, Comerțului și Muncii a elaborat un pro-
Proiectele din sectoarele nanotehnologie și biotehno- gram de sprijin inovator pentru companiile
logie pot primi o subvenție de maxim 50%. multinaționale și pentru societățile bancare.
Proiectele de cercetare şi dezvoltare desfășurate în Pentru a fi eligibilă, o companie trebuie să îndepli-
zonele geografice desemnate ca domeniu prioritar A nească următoarele criterii:
sunt eligibile pentru subvenții în valoare de maxim
60% din bugetul total aprobat de cercetare și dezvol- è să fie o societate străină și să nu desfășoare deja
tare. În domeniile de activitate tradiționale (domenii activități de cercetare și dezvoltare în Israel;
caracterizate prin investiții relativ scăzute în cerceta- è să opereze în sectorul financiar; și
re și dezvoltare) se oferă evaluare separată pentru
companiile care devin eligibile pentru prima dată. è să aibă o cifră de afaceri de peste 10 miliarde
Fondul sprijină proiectele din domeniile tradiționale USD.
cu maxim 50% din valoarea totală a proiectului eligi- Ajutorul este reprezentat de o subvenție primită în
bil. avans și care nu necesită plata de redevențe.
Un alt program de sprijin este reprezentat de Subvențiile sunt plătite ca procent din bugetul total
Programul Tnufa, care ajută inventatorii individuali aprobat. Programul conform cărui se realizează plata
și companiile start-up în curs de formare în timpul subvențiilor este prezentat în Tabelul 1.

40
cercetare și dezvoltare

proiectul este executat în Israel și cel puțin 90% din


Tabelul 1. Programul de plăți angajații subcontractantului care lucrează la proiect
sunt cetățeni israelieni.
An Subvenție
1 și 2 40%
3 și 4 30%
FRANȚA
5 25%
Franța oferă o varietate de stimulente pentru
Sursa: prelucrările autorului. activitățile de cercetare și dezvoltare, inclusiv credite
fiscale rambursabile, subvenții și credite fiscale spe-
ciale de inovare.
În cazul în care centrul de cercetare și dezvoltare
este situat într-o zonă prioritară (și anume Galileea, Cheltuielile de cercetare și dezvoltare sunt deductibi-
le în anul în care sunt efectuate. În plus, Franța
în nord și Negev, în sud), subvenția este cu 10% mai
oferă un credit fiscal egal cu 30% din totalul cheltu-
mare, după cum este prezentat în Tabelul 2.
ielilor eligibile efectuate în cursul anului fiscal, până
la 100 milioane de euro. Rata se reduce la 5% pentru
Tabelul 2. Programul de plăți – zone prioritare cheltuielile care depășesc acest plafon.

An Subvenție O companie eligibilă pentru prima dată pentru un


credit fiscal de cercetare și dezvoltare, sau care nu a
1 și 2 50% fost eligibilă pentru creditul fiscal în ultimii cinci
3 și 4 40% ani, poate beneficia, de asemenea, de un credit fiscal
îmbunătățit de 50%, care se aplică în cursul primului
5 35% an și se reduce la 40% pentru al doilea an (cu
condiția ca societatea să nu fie asociată cu alte com-
Sursa: prelucrările autorului.
panii care au primit creditul fiscal în cei cinci ani
anteriori).
Perioada maximă de sprijin pentru fiecare proiect de Creditul acoperă toate cheltuielile de cercetare și
cercetare transmis este de 5 ani. dezvoltare: salarii, contribuțiile la asigurări sociale,
Pentru a putea primi subvenția, societatea trebuie, amortizare și depreciere, alte costuri de exploatare,
de asemenea, să angajeze pentru activitățile de cer- subcontractare, brevete și monitorizare.
cetare și dezvoltare, un anumit număr de persoane Sfera de aplicare a cheltuielilor eligibile în cazul
până la sfârșitul fiecărui an, conform informațiilor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) pentru credi-
din Tabelul 3. tul fiscal de cercetare a fost extinsă în anul 2013
pentru a acoperi inovația cheltuielilor generate de
prototipuri de proiectare, precum și instalații-pilot
Tabelul 3. Număr de persoane angajate anual pentru produse noi. Aceste cheltuieli sunt acum
pentru activități de cercetare incluse în baza de credit fiscal de cercetare, la o rată
și dezvoltare de 20% (până la 400.000 euro pe an).

An Nr. persoane În general, creditul de cercetare este utilizat pentru a


compensa cu impozitul pe profit datorat de o socie-
1 25 tate. Cu toate acestea, dacă după 3 ani fiscali creditul
2 50 fiscal nu poate fi dedus din impozitul pe profit (de
exemplu, dacă societatea înregistrează pierdere),
3 80 societatea poate obține rambursarea în numerar. În
cazul în care societatea nu dorește să aștepte trei ani
Sursa: prelucrările autorului.
pentru a obține o rambursare a creditului fiscal,
poate transfera creditul ce urmează a fi primit la o
Centrul de cercetare şi dezvoltare poate executa pro- bancă. Compania va primi creditul de la bancă, pen-
iectul prin intermediul unui subcontractant, cât timp tru ca după trei ani, banca să ceară rambursarea.

Anul 6 - 1/2017 41
idei, sugestii, experienţe

Un alt program de stimulente este reprezentat de Rata medie a subvențiilor este de 50% din costurile
creditul fiscal pentru companiile tinere inovatoare eligibile ale proiectului, deși pentru IMM-uri sunt
(Jeune entreprise innovante, fr.). O companie care fezabile rate mai mari.
intră sub incidența acestor stimulente trebuie să
îndeplinească următoarele condiții: Criteriile de selecție pentru proiectele eligibile
includ:
è are mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afa-
ceri anuală care nu depășește 50 de milioane è gradul de inovare;
euro sau un total al activelor de nu mai mult de è gradul de risc tehnic; și
43 de milioane de euro;
è gradul de risc economic.
è este creată de nu mai mult de opt ani;
Împrumuturile pentru activitățile de cercetare și
è înregistrează cheltuieli de cercetare și dezvoltare,
dezvoltare reprezintă o alternativă la subvenții.
în proporție de cel puțin 15% din totalul cheltuie-
Creditele nu sunt condiționate în ceea ce privește
lilor deductibile ale anului fiscal;
desfășurarea activităților de cercetare și dezvoltare
è 10% din companie este deținută în mod direct de într-un domeniu tehnologic specific și nu există nicio
către studenți sau persoane care și-au încheiat cerere legată de termene. Împrumuturile sunt furni-
studiile de mai puțin de cinci ani, care au o zate prin diferite programe guvernamentale (de
diplomă de master sau de doctorat, iar activita- exemplu, Programul pentru inovație ERP oferă
tea sa principală este promovarea cercetării pe
finanțare 100% din proiectele eligibile cu costuri de
care o efectuează acești angajați sau parteneri;
până la 5 milioane de euro).
è 50% din capitalul social este deținut în mod con-
Programe de subvenții atractive există pentru pro-
tinuu de către persoane fizice, asociații în
participațiune, asociații de interes public sau iecte legate de eficiența energetică, de reducerea
fundații științifice.
O companie calificată ca tânără companie inovatoare
beneficiază de:
è scutire integrală de impozit pe profit în primul
an fiscal în care obține profit, precum și de o scu-
tire de 50% pentru următorul an fiscal.
è scutire de contribuții sociale timp de șapte ani
pentru salariații care participă la activitățile de
cercetare și dezvoltare, în anumite condiții, cum
ar fi: se aplică părții din venitul brut mai mică
sau egală cu 4,5 salarii minime pe economie; se
aplică unei limite anuale pentru fiecare angajat
de cinci ori plafonul anual al contribuțiilor socia-
le.
Deși atractiv, acest regim intră în domeniul de apli-
care al ajutorului de minimis, ceea ce înseamnă că
valoarea totală a scutirilor fiscale ale societății nu
poate depăși 200.000 de euro timp de trei ani fis-
cali. Societatea este obligată să verifice în
permanență să nu atingă acest prag.

GERMANIA
Germania oferă subvenții pentru proiectele de cerce-
tare și dezvoltare eligibile, dar nu oferă stimulente
fiscale.

42
cercetare și dezvoltare

emisiilor de CO2 și energia din surse regenerabile. de cel puțin 10% în comparație cu media dome-
Îmbunătățirea eficienței energetice a industriei, în niului de activitate.
general, a devenit o prioritate pentru autorități, care
è KfW-Syndicated Loan Energy and
alocă mai multe fonduri pentru proiecte legate de
Environment: împrumuturi directe în cadrul
procesul de inovare în aceste zone.
unui consorțiu bancar de la 15 până la 100
De exemplu, KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau, milioane de euro, la care KfW participă cu până
de.), o bancă germană de dezvoltare deținută de la 50% la finanțarea proiectului. Companiile
guvern oferă împrumuturi întreprinderilor mici și vizate sunt atât cele din interiorul țării, cât și cele
mijlocii, pentru proiecte legate de eficiența energeti- externe (dacă investiția este în Germania) cu o
că, pentru a finanța investițiile cu rate de dobândă cifră de afaceri anuală, la nivel de grup, de cel
preferențiale. puțin 500 milioane euro și nu mai mult de 4
miliarde de euro. Proiectele de investiții eligibile
Exemple de împrumuturi oferite de KFW:
sunt cele din domeniul eficienței energetice, pro-
è KfW Energy Efficiency Programme - Production iecte inovatoare în domeniul conservării ener-
Facilities and Processes: până la 25 milioane de giei, producerea de energie electrică, de stocare
euro pe proiect. Acest program se adresează și de transport, precum și utilizarea energiilor
investițiilor în și în afara Germaniei, care obțin regenerabile.
efecte semnificative de economisire a energiei. è KfW Renewable Energies Programme –
Investițiile în modernizare trebuie să conducă la Storage: o finanțare de până la 100% din costul
economisirea energiei cu cel puțin 10% față de proiectului și bonus pentru rambursare. Se adre-
consumul mediu al celor trei ani anteriori. Noile sează investițiilor în instalații de sisteme fotovol-
investiții trebuie să realizeze economii de energie taice.

NORVEGIA
Norvegia este cunoscută pentru schema de stimulare
fiscală numită SkatteFUNN - un program guverna-
mental conceput pentru a stimula cercetarea și dez-
voltarea în comerț și industrie. Stimulentul este un
credit fiscal sub forma unei deduceri din impozitul
pe profit datorat de o companie.
Toate domeniile de activitate și toate tipurile de
companii pot solicita sprijin din sistemul de stimu-
lente fiscale SkatteFUNN. Pentru a fi eligibil să apli-
ce pentru SkatteFUNN, compania trebuie să dezvolte
un produs nou sau îmbunătățit, servicii sau procese
de producție printr-un proiect dedicat de cercetare
și dezvoltare. Proiectul trebuie să genereze noi cuno-
ștințe, abilități și capacități în cadrul compa-niei.
SkatteFUNN este deschis tuturor companiilor cu un
sediu permanent în Norvegia, atâta timp cât costuri-
le de cercetare și dezvoltare pot fi atribuite câștigu-
rilor viitoare ale companiei.
În cazul în care creditul fiscal pentru cheltuielile de
cercetare și dezvoltare este mai mare decât impozitul
datorat de întreprindere, suma rămasă este rambur-
sată companiei, în numerar. În cazul în care societa-
tea care solicită stimulentele fiscale nu generează un

Anul 6 - 1/2017 43
idei, sugestii, experienţe

profit impozabil, întregul credit este plătit în nume- 160% din totalul cheltuielilor de cercetare și dezvol-
rar. tare eligibile. Deducerea este limitată la alte cheltu-
Atunci când se stabilește un credit fiscal în cadrul ieli din activitatea de cercetare decât salariile.
schemei de SkatteFUNN se face o distincție între Începând cu 1 ianuarie 2016 acest stimulent face
întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile parte din programul WBSO.
mari. IMM-urile pot beneficia de o deducere fiscală Proiectele eligibile trebuie să îndeplinească mai
de 20% din costurile de cercetare și dezvoltare aso- multe condiții:
ciate unui anumit proiect, în timp ce pentru între-
è activitățile de cercetare și dezvoltare propuse să
prinderile mari se poate acorda o deducere de 18%
din costurile de acest tip aferente proiectului. aibă loc în propria companie și în interiorul
Uniunii Europene;
Plafonul costurilor pentru proiectele de cercetare și
dezvoltare create cu ajutorul resurselor de cercetare è dezvoltarea tehnologică să fie nouă pentru
și dezvoltare proprii este de 20 de milioane NOK organizație și să prezinte provocări tehnice;
(coroana norvegiană) pe an, în timp ce plafonul pen- è activitatea de cercetare și dezvoltare să nu fi
tru proiectele în care se folosesc resurse externe este început încă la data depunerii cererii pentru cre-
de 40 de milioane NOK pe an. Costurile totale pen- dit (cererea pentru credit se depune cu o lună
tru resurse interne și externe nu trebuie să înainte de începerea proiectului).
depășească 40 de milioane NOK.
Un alt stimulent este reprezentat de rata de impozi-
În planul de cost pentru un proiect de cercetare și
tare efectivă de doar 5% pentru veniturile atribuibile
dezvoltare un maxim de 1.850 ore pentru fiecare
direct inovațiilor.
angajat pe an este acceptat. S-ar putea calcula tariful
orar ca 0,12 % din salariul nominal anual al unui
angajat. Tariful orar nu trebuie să depășească 600
NOK.
ROMÂNIA
Un alt aspect important este faptul că stimulentele
din SkatteFUNN sunt aplicabile pentru fiecare con- Stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare și
tribuabil în parte, fără a ține cont de structura capi- dezvoltare sunt reprezentate de deducerea suplimen-
talului. Astfel, în cazul în care o societate are trei tară, în proporție de 50%, a cheltuielilor efectuate de
filiale, fiecare dintre cele trei companii pot beneficia contribuabili în anul fiscal respectiv, pentru
de credit. activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și prin
aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul
mijloacelor fixe destinate activităților de cercetare-
ȚĂRILE DE JOS dezvoltare.
Pentru a fi eligibil proiectul, activitatea trebuie să fie
Țările de Jos oferă o varietate de stimulente pentru desfășurată pe teritoriul României sau al unui alt
activitatea de cercetare și dezvoltare, inclusiv dedu- stat membru al Uniunii Europene.
ceri din impozitul pe salarii și din contribuțiile la Cheltuielile eligibile pentru deducerea suplimentară
asigurările sociale aferente salariilor angajaților sunt:
calificați pentru a efectua cercetări.
è cheltuielile cu amortizarea sau închirierea imobi-
Printre stimulentele oferite se numără programul lizărilor corporale și necorporale folosite la
WBSO – Creditul fiscal pentru activitatea de cerceta- activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și
re-dezvoltare. Societățile care desfășoară anumite cheltuielile de întreținere și reparații ale acesto-
activități de cercetare și dezvoltare pot beneficia de ra;
un credit fiscal de 32% (până la 40% pentru
start-up-uri) din costurile de cercetare-dezvoltare è cheltuielile cu personalul care participă la
salariale dar și alte cheltuieli cu o valoare totală mai activitățile de cercetare și dezvoltare sau la
mică de 350.000 euro, și de 16% pentru acele costuri activități conexe;
și investiții mai mari de 350.000 euro. è alte cheltuieli de exploatare generate de
Guvernul oferă și o super deducere (RDA) de până la activitățile de cercetare și dezvoltare, precum:

44
cercetare și dezvoltare

Bibliografie

Deloitte (2015), 2015 Global Survey of R&D


Incentives, [pdf], disponibil la:
http://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/
nl/Documents/tax/deloitte-nl-tax-global-survey-
r-and-d-incentives-2015.pdf, [Accesat pe 27
octombrie 2016].
State of Israel, Ministry of Finance, International
Affairs Department (2012), Opportunity Israel.
Enhanced Legislation, R&D Incentives, Grants
and Support Programs, [pdf], disponibil la:
http://www.financeisrael.mof.gov.il/financeis-
rael/Docs/En/publications/InvestorsBooklet.pdf,
[Accesat pe 27 octombrie 2016].
Hezelburcht (2016), About WBSO: R&D tax credit”,
cheltuieli cu serviciile prestate de terți, materia- [online], disponibil la: https://www.hezel-
lele consumabile, materii prime etc.; burcht.com/en/wbso/, [Accesat pe 27 octombrie
2016].
è cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct
Invest in France Agency (2013), France’s research
rezultatelor cercetării sau proporțional, prin uti-
tax credit, [pdf], disponibil la: http://www.invest-
lizarea unei baze de repartizare. incotedazur.com/wp-content/uploads/docu-
Stimulentele fiscale se acordă atât pentru contribua- ments/afii-france-best-research-tax-credit-in-
bilii care realizează activități de cercetare și dezvolta- europe-en.pdf, [Accesat pe 27 octombrie 2016].
re în folosul propriu, cât și pentru activitățile realiza- KFV Bank aus Verantwortung (2016), Energy effi-
te în folosul unui terț. ciency, corporate environmental protection and
renewable energies, [online]. Disponibil la:
Dacă activitățile de cercetare și dezvoltare sunt reali- https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Unterneh
zate de mai mulți contribuabili prin colaborare sau men/Energie-Umwelt/index-2.html, [Accesat pe
asociere, creditele fiscale se acordă fiecăruia dintre 27 octombrie 2016].
aceștia, în funcție de cheltuielile eligibile efectuate. Ministerul Finanțelor Publice (2016), Ordinul nr.
1056/4435/2016 din 5 iulie 2016 pentru aproba-
De asemenea, pentru stimularea resursei umane rea Normelor privind deducerile pentru cheltuie-
calificate pentru desfășurarea activităților de cerce- lile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatu-
tare și dezvoltare, guvernul a dispus scutirea de lui fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 526
impozitul pe veniturile realizate din salarii și asimi- din 13 iulie 2016.
late salariilor ca urmare a desfășurării activităților Ministerul Finanțelor Publice (2016), Ordonanța de
de cercetare și dezvoltare aplicativă și/sau de dezvol- Urgență nr. 32/2016 pentru completarea Legii
tare tehnologică, începând cu veniturile obținute în 227/2015 privind Codul Fiscal și reglementarea
luna august 2016. unor măsuri financiar-contabile, Monitorul
Oficial al României nr. 488 din 30 iunie 2016.
OECD (2002), Frascati Manual. Proposed Standard
Practice for Surveys on Research and
Concluzii Experimental Development, [online]. Disponibil
Programele de stimulente fiscale pentru activitățile la: http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/
de cercetare și dezvoltare sunt în continuă evoluție la download/9202081e.pdf?expires=1477560202&id
nivel internațional, deoarece țările recunosc =id&accname=guest&checksum=A3FE2CCD4791
132792A2E5509DB44619, [Accesat pe 27 octom-
importanța stimulentelor în dezvoltarea inovației.
brie 2016].
Activitățile de inovare pot ajuta la dezvoltarea eco- The Research Council of Norway (2016), Funding
nomiei naționale, însă principalul obstacol în Opportunities and Eligibility, [online], disponibil
desfășurarea acestor activități este costul lor ridicat, la: http://www.skattefunn.no/prognett-skatte-
astfel încât îmbunătățirea programelor de stimulente funn/Artikkel/Who_is_eligible/1253997299520?l
fiscale trebuie să constituie o prioritate. u ang=en, [Accesat pe 27 octombrie 2016].

Anul 6 - 1/2017 45
idei, sugestii, experienţe

Modificările fiscale actuale


şi impactul asupra
profesionistului contabil
The current tax changes and their impact on
the accountant's behavior
Flavius-Andrei GUINEA
Academia de Studii Economice din București
E-mail: flavius.guinea@cig.ase.ro

REZUMAT ABSTRACT
Studiul îşi propune ca obiectiv identificarea şi The study aims at identifying and analyzing the tax
analizarea modificărilor fiscale produse la începutul changes occurred at the beginning of 2017,
anului 2017, comentate în mod special prin prisma commented particularly through the impact of the
impactului cel mai semnificativ în masa most significant mass of professional accountants.
profesioniştilor contabili. Pentru atingerea acestui To achieve this objective an inventory of legal
obiectiv s-a recurs la inventarierea normelor legale norms in the area of tax and reactions of those
din aria fiscală şi a reacţiilor celor afectaţi de affected by legislative changes was made. Even
modificările legislative. Chiar dacă era evident că though it was obvious that changes in the political
schimbările de pe scena politică vor genera automat scene will automatically generate tax changes, the
şi schimbări de natură fiscală, profesionistul con- accountant professional accuses the lack of
tabil acuză viteza şi lipsa de consistenţă a acestor consistency and speed of these changes. Key contri-
modificări. Contribuţiile esenţiale ale studiului butions of the study aim to identify certain elements
vizează identificarea anumitor elemente conform according to which the professional accountant’s
cărora rolul şi scopul profesionistului contabil role and purpose suffer major changes, mutations
suferă mutaţii majore, mutaţii care se produc deja that occur for a long time and that do nothing but
de mult timp şi care nu fac decât să-şi consolideze reinforce the negative trend. The national system of
trendul negativ. Sistemul național fiscal se situează taxation is placed in an extremely volatile area in
în continuare într-o zonă extrem de volatilă din many respects and removed progressive principles
multe puncte de vedere şi se îndepărtează progresiv that should govern it. The reflections of the study
de principiile care ar trebui să-l guverneze. should be a starting point in identifying, analyzing
Reflecțiile studiului ar trebui să constituie un punct
and reconciling all the factors that erode the
de plecare în identificarea, analizarea și concilierea
economic environment, the role and behavior
tuturor factorilor care erodează mediul economic,
of the professional accountant.
rolul şi comportamentul profesionistului contabil.
Key words: professional accountant, micro, divi-
Cuvinte cheie: Profesionist contabil, microîntre-
dend income, social contributions, VAT.
prindere, venituri din dividende, contribuții
sociale, TVA.

JEL classification: M41

46
Modificările fiscale

Introducere vind modificarea şi completarea la data de 31 ianuarie 2017. A fost


Legii nr. 227/2015 privind Codul evitată intervievarea prin inter-
Sistemul fiscal românesc conti- Fiscal, nr. 3 din 6 ianuarie 2017. mediul chestionarelor, conside-
nuă să-şi promoveze lipsa de pre- Anumite modificări au intrat în rându-se că opiniile, experienţe-
dictibilitate în ceea ce priveşte vigoare imediat, altele de la 1 le, soluţiile, interpretările expuse
stabilirea impozitelor, taxelor şi februarie 2017. Acest termen a în cadrul acestor grupuri oferă
contribuţiilor obligatorii. Câţi generat confuzia generală. Până informaţii mult mai pertinente
dintre profesioniştii contabili la data acestui studiu, normele decât răspunsurile la un set
anticipau în decembrie 2016 metodologice care, teoretic, ar prestabilit de întrebări aferent
modificările fiscale care urmau să trebui să pună capăt agoniei pro- unui chestionar.
se producă? Răspunsul este unul fesionistului contabil nu apăruse- Unul dintre obiectivele studiului
evident. Dar câţi dintre profesio- ră încă. a fost demonstrarea denaturării
niştii contabili anticipau ce fel de Importanța studiului vizează profesiei contabile. Chiar consti-
modificări fiscale urmează să profesioniștii contabili și audito- tuirea grupurilor amintite ante-
intre în vigoare? La momentul rii, în special prin prisma înţele- rior demonstrează un mod de
actual, s-ar mai putea adăuga și gerii motivaţiilor şi comporta- reacţie şi o încercare de adaptare
întrebarea: de la ce dată ar urma mentelor care stau la baza func- a profesionistului contabil la un
să se aplice aceste modificări ţionalităţii sistemelor de contabi- mediu ostil de exercitare a activi-
anticipate doar ca principiu, dar litate financiară. Principala con- tăţii. Natura problematicilor
nu şi ca structură? cluzie vizează ideea că inconsis- expuse pe aceste grupuri relevă o
tenţa sistemului fiscal nu face focusare excesivă asupra inciden-
Nu putem să nu ne întrebăm cât
decât să îndepărteze profesionis- ţelor fiscale. Numărul de
de respectate sunt principiile fis-
tul contabil de adevăratul său rol, membri, numărul de postări înre-
calităţii enunţate la art. 3 din
de regula contabilă, de realitatea gistrează creşteri explozive exact
Legea nr. 227/2015 privind în perioadele de implementare a
economică a tranzacţiilor şi con-
Codul Fiscal: neutralitatea măsu- unor noi modificări fiscale.
centrarea excesivă asupra regulii
rilor fiscale, certitudinea impune- Modificările de reglementare
fiscale.
rii, echitatea fiscală, eficienţa contabilă au un impact aproape
impunerii, predictibilitatea impu- În scopul prezentării şi analizei
nesemnificativ comparativ cu
nerii. Din fericire, profesionistul impactului principalelor modifi-
cele de natură fiscală.
contabil este departe de a fi naiv, cări fiscale s-a apelat, în princi-
dar, din păcate, acest lucru nu pal, la o metodologie de cercetare
pare să-l ajute. O lege care îşi de tip calitativ. În acest sens,
drept strategii de cercetare s-au Impozit pe profit versus
încalcă propriile principii ar tre-
bui declarată din start neconsti- folosit cercetarea documentară, impozit pe veniturile
cercetarea analitică, opinia, ana-
tuţională.
liza comparativă. Documentarea microîntreprinderilor
La modul implicit, orice profesio- s-a efectuat pe baza actelor nor- Modificarea plafonului de la care
nist contabil cu o suficientă expe- mative în domeniu existente în o entitate se încadrează în cate-
rienţă era conştient că va suporta prezent. De asemenea, impactul goria microîntreprinderilor va
la început de exerciţiu financiar comportamental a fost analizat conduce la un exod covârşitor
costurile factorului politic. În prin prisma câtorva din nume- dinspre platitorii de impozit pe
prima fază, acest cost a fost pre- roasele grupuri constituite pe profit spre plătitorii de impozit
zentat metamorfozat într-un ele- reţeaua socială Facebook: pe veniturile microîntreprinderi-
ment care să stimuleze mediul Accounting all the time (13.408 lor. Plafonul este majorat de la
economic, reacţiile înregistrate membri), Contabili pe Facebook 100.000 euro la echivalentul a
fiind extrem de pozitive. Ulterior, (8.643 membri), Plus financiar- 500.000 euro, stabilit la nivelul
trezirea la realitate a fost asigura- dezbateri contabile şi fiscale cursului valutar valabil la închi-
tă printr-o serie de acte şi proiec- (6.681 membri), Contabilitate derea exerciţiului financiar. În
te normative, dintre care cel mai (6.543 membri), Tax Advisors consecinţă, plafonul valabil pen-
reactiv document este reprezen- Group (5.323 membri). Analiza tru anul 2017 este de 2.270.550
tat de Ordonanţa de Urgenţă pri- acestor grupuri s-a efectuat până lei. Restul condiţiiilor care defi-

Anul 6 - 1/2017 47
idei, sugestii, experienţe

nesc microîntreprinderile au subscris un capital social de cel


rămas valabile. puţin 45.000 lei pot opta să
Conform OUG nr.3/2017, pentru aplice impozitul pe profit
anul 2017, persoanele juridice începând cu 1 ianuarie 2017 sau
române plătitoare de impozit pe cu trimestrul în care această
profit care la data de 31 decem- condiţie este îndeplinită.
brie 2016 îndeplinesc condiţiile Opţiunea este definitivă, cu
prevăzute pentru microîntre- condiţia menţinerii valorii capi-
prinderi sunt obligate la plata talului social pentru întreaga
impozitului pe veniturile perioadă de existenţă a persoanei
microîntreprinderilor începând juridice respective. În cazul în
cu 1 februarie 2017, urmând a care această condiţie nu este
comunica organelor fiscale terito- respectată, persoana juridică
riale modificarea sistemului de aplică impozitul pe veniturile
impunere până la data de 25 feb- microîntreprinderilor începând
ruarie 2017 inclusiv. Până la cu anul fiscal următor celui în
acest termen se va depune şi care capitalul social este redus
declaraţia privind impozitul pe sub valoarea de 45.000 lei, dacă
profit datorat pentru profitul sunt îndeplinite condiţiile pentru
impozabil obţinut în perioada microîntreprinderi. Ieşirea din
1-31 ianuarie 2017. Rezultatul fis- sistemul de impunere pe veni-
cal se ajustează corespunzător turile microîntreprinderilor ca
acestei perioade fiscale. Se urmare a opţiunii se comunică
conturează următoarea dificul- organelor fiscale competente.
tate: declaraţia anuală 101 Calculul şi plata impozitului pe
privind impozitul pe profit profit de către microîntreprin-
datorat pentru profitul impozabil derile care optează să aplice
obţinut în 2016 are termenul de impozitul pe profit se efectuează
depunere 25 martie 2017 (cu
luând în considerare veniturile şi
excepţiile de rigoare, prevăzute la
cheltuielile realizate începând cu
art. 41 şi 42 Cod Fiscal). Se
trimestrul respectiv.
conturează astfel obligativitatea
decalării depunerii declarației Cotele de impunere în situaţia
drept răspuns la solicitările de
anuale până la data de 25 febru- microîntreprinderilor au fost
clarificări ale contribuabililor.
arie 2016. Acest aspect va avea modificate în sens stimulativ: 1%
consecințe nefavorabile asupra pentru microîntreprinderile care Mixajele dintre condiţiile de
timpului necesar pentru definiti- au unul sau mai mulţi salariaţi; definire a unei microîntre-
varea corespunzătoare a proce- 3% pentru microîntreprinderile prinderi, modificarea plafonului
durilor de inventariere anuală și care nu au salariaţi. de venituri, modificarea plafonu-
se va concretiza ulterior într-o lui de capital social, intrarea în
Intră în rol şi Legea nr. 170/2016
serie mare de declarații rectifica- vigoare a impozitului specific,
privind impozitul specific unor
tive. lipsa normelor metodologice,
activităţi (hoteluri, baruri,
Un alt aspect de menţionat și restaurante etc.). Acesta este termene de depunere diferite,
prevăzut de art. 48 alin. 52 din aplicabil doar plătitorilor de declarații diferite, au generat în
Codul fiscal este legat de reduce- impozit pe profit. Chiar dacă mediul financiar-contabil un ve-
rea plafonului de capital social legea este clară în această ritabil haos interpretativ şi decla-
peste care o entitate poate opta privință, există în continuare rativ. Acest aspect este de-
pentru plata impozitului pe profit confuzii privind aplicarea acestui monstrat de postările inter-
în locul impozitului pe veniturile impozit și în cazul microîntre- minabile pe aceeşi temă în cadrul
microîntreprinderilor: microîn- prinderilor, confuzii întreținute și grupurilor profesionale. Situațiile
treprinderile existente care au de anumite adrese ale ANAF, în care se poate găsi o entitate la

48
Modificările fiscale

care nu este profitabil să facă tre-


cerea la impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor. Aceste
entități vor face demersurile
necesare pentru a rămâne în aria
impozitului pe profit. Alte entități
vor estima că este mai profitabil
să devină plătitoare de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor.
Probabil și foarte multe PFA-uri
își vor schimba forma de
exercitare a activității, transfor-
mându-se în microîntreprinderi.
Aspectele pur contabile vor fi
puternic virusate de aceste
manevre apărute ca reacție la
reglementarea fiscală.

Contribuția de
asigurări sociale
Modificarea semnificativă privind
contribuția de asigurări sociale
apare în situația veniturilor din
salarii și asimilate, fiind repre-
zentată de la 1 februarie 2017 de
eliminarea plafonului de cinci
salarii medii brute în cazul
contribuției individuale, respectiv
eliminarea plafonului de cinci
salarii medii brute înmulțite cu
numărul de salariați în cazul
contribuției angajatorului.
31.12.2016, precum și modul de în ambele sensuri, fie prin Angajații cu salarii mari vor fi
tranziție conform noilor anulări de facturi, fie prin direct afectați, iar costurile sala-
reglementări sunt multiple, nu emiterea suplimentară de facturi riale ale entităților vor crește
sunt precizate expres și trebuie, în numele exercițiului financiar corespunzător, fără niciun bene-
în consecință, deduse cu mare 2016. În mod corespunzător, se
ficiu direct pentru cei care vor
atenție. vor face eforturi pentru cosmeti-
plăti contribuția majorată. În
zarea unor tranzacții artificiale și
Ca reacții practice legate de aces- mod practic, s-a demonstrat că
a încălcării principiului
te modificări, se înregistrează nevoia de servicii de asigurări
independenței exercițiilor. La
numeroase tendințe de sociale este mult mai puternică
Registrul Comerțului se
influențare artificială a pentru cei cu venituri mici. Vom
înregistrează tot mai multe ce-
condițiilor de definire a microîn- asista la o redistribuire a venitu-
rereri de modificări de capital
treprinderilor. Continuă și se va rilor salariale, la modificări de
social și coduri CAEN. Toate
accentua apariția contractelor salarii, la alte încadrări în con-
aceste elemente sunt legate de
individuale de muncă la nivelul tractele individuale la muncă și la
analiza previzională de rentabili-
salariului minim pe economie o încurajare a creșterii veniturilor
tate efectuată de entitățile eco-
pentru a putea beneficia de cota nomice. Sunt entități cu structuri salariale nedeclarate.
minimală de 1%. Influențarea bogate de cheltuieli, structuri Atunci când singurul scop o
plafonului de venituri se produce complexe de investiții pentru reprezintă atragerea de surse de

Anul 6 - 1/2017 49
idei, sugestii, experienţe

finanțare la buget pentru a aco- vigoare de la data de 1 februarie nivelul lunii decembrie 2016 se
peri ,,promoțiile fiscale” de la alte 2017. În consecinţă, pentru luna ştia că pentru veniturile realizate
capitole bugetare, efectul va fi ianuarie 2017, contribuţia indivi- începând cu data de 1 ianuarie
unul de bumerang. Această duală se calculează la acest pla- 2017, baza lunară de calcul nu
măsură va fi taxată la rândul ei fon. Eliminarea plafonului şi în poate fi mai mare decât valoarea
de mediul economic, printr-o cazul acestei contribuţii nu va a de cinci ori câștigul salarial
diminuare oficială a bazei impo- face decât să accentueze ceea ce mediu brut în vigoare în anul
zabile și prin găsirea unor soluții remarcăm şi în cazul contribuţiei pentru care se stabilește
alternative și neoficiale de evitare de asigurări sociale. În situaţia contribuția (indiferent dacă
a efectelor eliminării plafoanelor contribuţiei de sănătate, reacţiile beneficiarul mai realiza şi alte
de CAS. mediului de afaceri sunt chiar venituri). Nimeni nu anticipa ce
Din păcate pentru sistemul fiscal, mai evidente. În condiţiile în care urma să se întâmple de la 1
eliminarea plafoanelor de CAS se ştie că cei cu venituri salariale februarie 2017.
va conduce la o diminuare auto- mari apelează extrem de rar la
Dacă până la 31 decembrie 2016
mată și a celorlate contribuții sistemul public de sănătate,
vechea regulă fiscală a generat ca
aferente veniturilor salariale. această impozitare suplimentară
reacţie creşterea numărului de
Situațiile financiare ale entităților va avea un efect contrar. Această
vor continua să se erodeze prin contracte individuale de muncă
categorie de persoane au acuzat
prezentarea unor costuri salariale la nivelul salariului minim pe
întotdeauna inechitatea acestei
subevaluate și prin apariția unor economie, de la 1 ianuarie 2017
contribuţii, din moment ce nu
elemente fictive compensatorii. această strategie părea contraca-
doresc să beneficieze de acest sis-
rată de noua regulă fiscală.
Interesant este că și organismul tem de asigurări de sănătate.
Mediul de afaceri nu s-a lăsat
fiscal este tehnic depășit de Eliminarea plafonului va accen-
mai prejos, înregistrându-se ten-
existența/inexistența plafoanelor tua această frustrare de natură
dinţe puternice de evitare a
de CAS și CASS în cadrul fiscală, iar replica „de ce să plă-
impunerii dividendelor cu aceas-
aceluiași exercițiu financiar. Cine tesc sănătate dacă nu vreau să
tă contribuţie, în special în cazul
s-a riscat să întocmească declara- beneficiez” este deja omniprezen-
entităţilor cu rezultate reportate
tia 112 pentru luna ianuarie chiar tă. Celelalte categorii de persoane
la începutul lunii februarie, a semnificative. Din păcate, s-a
nu vor simţi beneficiile acestei
avut marea surpriză a apariției pierdut foarte mult din vedere că,
măsuri, mai ales că există o ten-
temutelor erori de validare a totuşi, intra în vigoare acel plafon
dinţă tot mai puternică și mai
declarației. Cineva a uitat că, maxim ca o compensaţie a faptu-
generală de derapare dinspre sis-
pentru luna ianuarie 2017, pla- lui că dividendele urmau să fie
temul public spre sistemul privat
foanele sunt încă în vigoare. impuse cu contribuţia de sănăta-
de sănătate. În cele din urmă, toţi
te, indiferent dacă beneficiarul
ne îmbolnăvim la fel şi, indife-
mai avea şi alte venituri. Reacţiile
rent că beneficiem de serviciile
s-au concretizat în hotărâri AGA
Contribuția de medicale ale sistemului public
privind repartizări masive de
asigurări sociale sau privat, costurile reale (inclu-
dividende din rezultatele reporta-
siv cele neoficiale) depăşesc sem-
de sănătate și dilema te înregistrate până la 31 decem-
nificativ contribuţia individuală.
brie 2015. Aceste dividende
scutirii/nescutirii Până la 31 decembrie 2016 veni- urmau să fie plătite ulterior,
veniturilor din turile din investiţii sub forma după 1 ianuarie 2017, în funcţie
veniturilor din dividende obţinu- de necesităţile asociaţilor sau
dividende te de persoanele fizice erau supu- acţionarilor şi de disponibilul
O primă modificare care vizează se contribuţiei de asigurări socia- existent al entităţilor. Manevra
contribuţia de asigurări sociale le de sănătate dacă nu se obţi- este total inoportună în contextul
de sănătate este reprezentată de neau venituri de natura celor pre- în care aceste distribuiri repre-
eliminarea plafonului maxim de văzute în Codul Fiscal la art. 155 zintă sume mai mult decât sem-
cinci salarii medii brute pentru alin. (1) lit. a) – d), g), i) – l), cu nificative şi pare mai adecvată în
care se calcula contribuţia indivi- excepția veniturilor din drepturi situaţia entităţilor cu rezultate
duală. Această măsură intră în de proprietate intelectuală. La reportate reduse.

50
Modificările fiscale

Consecinţe interesante au apărut


în situaţia entităţilor care aveau
contractate surse de finanţare
importante cu băncile comercia-
le. Una dintre clauzele frecvente
ale contractelor de creditare
vizează o distribuire restrictivă de
dividende, precum şi acordul
prealabil al băncii privind această
distribuire. În acest context, băn-
cile comerciale s-au îngropat în
analize de risc pentru a putea
aproba aceste distribuiri.
Principalul motiv de opoziţie
invocat de sistemul bancar este
legat de decapitalizarea entităţii
şi de afectarea fluxului de nume-
rar previzional. Tot sistemul ban-
car a sugerat, la modul informal,
soluţia ,,întoarcerii banilor”
prin încheierea de contracte de
finanţare între proprietari şi
societate.
Alte aspecte pierdute frecvent din
vedere sunt legate de Legea
societăţilor şi, invariabil, de
Codul Fiscal. Conform art. 67
alin. 2 din Legea societăţilor nr.
31/1990, dividendele se plătesc în
iat nu s-a stabilit o dobândă mai prin Ordinul nr. 166/2017 înce-
termenul stabilit de adunarea
mare. Pentru proprietarii care au pând cu 31.01.2017, impune ca
generală a asociaţilor sau, după
ca singură sursă de venit aceste dobânzile şi penalităţile de întâr-
caz, stabilit prin legile speciale,
dar nu mai târziu de șase luni de dividende este foarte dificil de ziere, precum şi alte datorii de
la data aprobării situaţiei finan- stabilit un termen, iar perioada natură similară să fie recunoscu-
ciare anuale aferente exerciţiului maximă de 6 luni este insuficien- te fie în contul de profit şi pierde-
financiar încheiat. În caz contrar, tă. Despre dobânda penalizatoa- re, fie în rezultatul reportat, în
societatea datorează, după acest re, în cele mai multe cazuri, nici funcţie de perioada căreia îi
termen, dobândă penalizatoare nu poate fi vorba. De asemenea, corespund şi cu respectarea
calculată conform art. 3 din în conformitate cu OMFP nr. reglementărilor contabile.
Ordonanţa Guvernului nr. 1802/2014 pentru aprobarea Finanţarea entităţilor de către
13/2011 privind dobânda legală Reglementărilor contabile pri- proprii asociați sau acționari,
remuneratorie şi penalizatoare vind situaţiile financiare anuale impusă discret de către băncile
pentru obligaţii băneşti, precum individuale şi situaţiile financiare comerciale, comportă incidenţe
şi pentru reglementarea unor anuale consolidate, pct. 310 alin. semnificative pe linie fiscală, mai
măsuri financiar-fiscale în dome- 4, în baza contabilităţii de anga- ales că practica demonstrează
niul bancar, aprobată prin Legea jamente, entităţile trebuie să evi- întocmirea acestor contracte fără
nr. 43/2012, dacă prin actul con- denţieze în contabilitate toate dobândă. În speţele publicate de
stitutiv sau prin hotărârea adu- veniturile şi cheltuielile, respectiv ANAF, se afirmă că acordarea de
nării generale a acţionarilor care creanţele şi datoriile rezultate ca împrumuturi fără dobândă nu va
a aprobat situaţia financiară afe- urmare a unor prevederi legale putea fi calificată ca un act juri-
rentă exerciţiului financiar înche- sau contractuale. Alin. 6 introdus dic cu titlu gratuit. Consecinţele

Anul 6 - 1/2017 51
idei, sugestii, experienţe

data de 6 ianuarie 2017, iar multe


dintre modificările
prevăzute în această ordonanţă
erau deja vehiculate în programul
de guvernare și în mass-media.
Mai dificil ar fi fost de aplicat
această variantă în situaţia în
care unul dintre actori era banca
comercială și care, de regulă,
solicită termene extrem de lungi
pentru definitivarea analizelor
de risc.

TVA şi condiţionarea
înregistrării în scopuri
de TVA
Reducerea cotei de TVA de la
20% la 19% la început de an sus-
cită în continuare numeroase
dificultăţi de aplicare în rândul
profesioniştilor contabili, chiar
dacă istoria se repetă. Aceleaşi
dificultăţi au existat şi la începu-
tul anului 2016. Perpetuarea
acestor probleme sugerează fap-
tul că există în continuare defi-
cienţe majore în modul de per-
cepţie şi întelegere ale conceptu-
afectează toţi proprietarii prin tribuţia datorată lunar se calcu- lui şi logicii taxării pe valoarea
prisma cheltuielilor cu dobânzile, lează asupra acestor baze de cal- adăugată. Mediul de afaceri
a deductibilităţii limitate şi, în cul (dacă beneficiarul nu obţine acuză ambiguitatea reglementării
final, a rezultatului şi dividende- şi alte categorii de venituri din fiscale, lipsa de inteligibilitate a
lor. cele prevăzute la art. 155 alin. (1) textului în multe situaţii, absenţa
lit. a)-d), g), i)-l)). Această modi- ghidurilor şi clarificărilor necesa-
Ulterior punerii în aplicare a
ficare a anulat eforturile anteri- re. În contextul redundanţei
acestor strategii, apare surpriza:
oare ale agenţilor economici. Din acestei modificări, ar fi fost de
de la 1 februarie 2017 nu se mai
fericire, OUG nr. 3/2017 a apărut aşteptat ca numărul de postări pe
datorează contribuţie de sănătate
la timp pentru a putea ,,storna” grupurile profesionale să fie mult
dacă beneficiarul obţine şi alte
demersurile deja efectuate, acolo mai reduse, realitatea demons-
venituri (strict precizate în Codul
unde a mai fost posibil. trând exact contrariul.
Fiscal), dar se abrogă plafonul
maxim de cinci salarii medii Frământările politice de la sfârşi- Principiile de bază sunt enunţate
brute. Dacă baza lunară de calcul tul anului 2016 nu puteau să nu la art. 291 şi art. 282 Cod Fiscal.
se situează sub nivelul valorii genereze şi nişte consecinţe fisca- La art. 282 se prevede că exigibi-
salariului de bază minim brut pe le. Soluţia cea mai simplă ar fi litatea taxei intervine la data la
ţară, nu se datorează contribuţia fost să se aştepte până la maxim care are loc faptul generator. Prin
de asigurări sociale de sănătate. data de 25 ianuarie 2017, terme- excepţie, exigibilitatea taxei
Pentru veniturile ale căror baze nul pentru declararea şi plata im- intervine la data emiterii unei
lunare de calcul sunt mai mari pozitului pe dividende distribuite facturi, înainte de data la care
sau egale cu valoarea salariului şi neplătite până la 31 decembrie intervine faptul generator, pre-
de bază minim brut pe ţară, con- 2016. OUG nr. 3/2017 a apărut în cum și la data la care se

52
Modificările fiscale

încasează avansul, pentru plăţile gistrare fiscală a contribuabililor rea” vechiului ordin. În sistem de
în avans efectuate înainte de data şi a tipurilor de obligaţii fiscale urgență a fost transmis un mesaj
la care intervine faptul generator. care formează vectorul fiscal şi al Serviciului de Comunicare,
Conform art. 291 alin. (4), cota pentru abrogarea Ordinului pre- Relaţii Publice şi Mass-Media al
aplicabilă este cea în vigoare la şedintelui Agenţiei Naţionale de ANAF prin care suntem asiguraţi
data la care intervine faptul ge- Administrare Fiscală nr. ca ANAF porneşte de la princi-
nerator, cu excepţia cazurilor 3.841/2015 privind aprobarea piul bunei credinţe în analiza
prevăzute la art. 282 alin. (2), modelului şi conţinutului formu- cererilor de înregistrare în sco-
pentru care se aplică cota în larului (088) „Declaraţie pe pro- puri de TVA. Problema este că
vigoare la data exigibilităţii taxei. pria răspundere pentru evaluarea acest principiu nu este încă regle-
Alin. (5) prevede că, în cazul intenţiei şi a capacităţii de a des- mentat fiscal. Foarte interesantă
operaţiunilor supuse sistemului făşura activităţi economice care este precizarea din Ordinul nr.
TVA la încasare, cota aplicabilă implică operaţiuni din sfera 605/2017, conform căreia, ca
este cea în vigoare la data la care TVA”. În data de 1 februarie 2017 urmare a evaluării, persoanele
intervine faptul generator, cu s-a aprobat Ordinul nr. 605/2017 impozabile sunt încadrate în trei
excepţia situaţiilor în care este privind stabilirea criteriilor pen- grupe de risc: ridicat, mediu şi
emisă o factură sau este încasat tru condiţionarea înregistrării în scăzut. Altfel spus, tot mediul de
un avans, înainte de data scopuri de TVA, pentru aproba- afaceri va beneficia de prezumţia
livrării/prestării, pentru care se rea Procedurii privind înregistra- de vinovăţie fiscală. De aseme-
aplică cota în vigoare la data la rea în scopuri de taxă pe valoarea nea, ANAF precizează că proce-
care a fost emisă factura ori la adăugată potrivit art. 316 alin. dura efectivă de anulare a înre-
data la care a fost încasat avan- (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 gistrării în scopuri de TVA se rea-
sul. Conform alin. (6), în cazul privind Codul fiscal a persoanelor lizează în urma unei discuții față
schimbării cotei se va proceda la impozabile, societăţi, cu sediul în față cu persoana impozabilă,
regularizare pentru a se aplica activităţii economice în România, identificată cu risc fiscal. Aceste
cota în vigoare la data livrării de înfiinţate în baza Legii societăţi- persoane sunt invitate la sediul
bunuri sau prestării de servicii, lor nr. 31/1990, supuse înmatri- organului fiscal, în vederea eva-
pentru cazurile prevăzute la art. culării la registrul comerţului şi luării intenției și capacității de a
282 alin. (2), precum şi în pentru aprobarea Procedurii de desfășura activități economice.
situaţia prevăzută la alin. (5). anulare, din oficiu, a înregistrării Înainte de luarea deciziei de res-
Normele metodologice de apli- în scopuri de taxă pe valoarea pingere a solicitării de înregistra-
care a Legii nr. 227/2015 oferă la adăugată potrivit art. 316 alin. re în scopuri de TVA sau a anulă-
pct. 39 un set de exemple adec- (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 rii acesteia, organul fiscal îi asi-
vate şi care fac referire la anu- privind Codul fiscal a persoanelor gură persoanei impozabile anali-
mite situaţii concrete în care tre- impozabile, societăţi, cu sediul zate posibilitatea de a-și exprima
buie să se aplice aceste prevederi. activităţii economice în România, punctul de vedere cu privire la
înfiinţate în baza Legii societăţi- decizia ce va fi adoptată, potrivit
Una dintre traumele profesioniş- prevederilor Codului de
lor nr. 31/1990, supuse înmatri-
tilor contabili a fost reprezentată Procedură Fiscală. Cum era și de
culării la registrul comerţului
de procedura înregistrării în sco- așteptat, există reticențe maxime
care nu justifică intenţia şi capa-
puri de TVA prin celebrul formu- ale mediului de afaceri în
citatea de a desfăşura activităţi
lar 088 privind declaraţia pe pro- legătură cu aceste mesaje de
economice care implică opera-
pria răspundere pentru evaluarea natură consolativă.
ţiuni în sfera de aplicare a TVA.
intenţiei şi a capacităţii de a des-
Până şi parcurgerea denumirii
făşura activităţi economice care
acestor ordine solicită efort inte-
implică operaţiuni din sfera TVA.
A fost aprobat Ordinul nr.
lectual. Concluzii
210/2017 privind modificarea Sprijinirea mediului de afaceri Aspectele comentate reprezintă
Ordinului preşedintelui Agenţiei atât de mult promisă şi elimina- doar câteva dintre modificările
Naţionale de Administrare rea lipsei de transparenţă deci- fiscale care au intrat sau vor intra
Fiscală nr. 3.698/2015 pentru zională atât de mult acuzată au în vigoare în acest an. Cu doza de
aprobarea formularelor de înre- fost rezolvate prin ,,fantomiza- subiectivism inerentă, au fost

Anul 6 - 1/2017 53
idei, sugestii, experienţe

selectate câteva dintre acele pro-


blematici care generează reacțiile
Bibliografie
cele mai virulente în rândul
Legea societăților nr. 31/1990.
profesioniștilor contabili și în
mediul de afaceri. Consecințele Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, disponibilă la
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_20
evidente sunt generate de modifi-
16.htm.
cările comportamentale ale acto-
Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
rilor scenei contabile. Rolul ade-
vărat al profesionistului contabil Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile pri-
vind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare
este efectiv infestat de
anuale consolidate.
,,mutațiile” fiscale induse. Cea
Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 166 din 25 ianuarie 2017 pri-
mai mare preocupare se canto- vind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor
nează în zona declarațiilor care financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor
trebuie depuse, validarea cu suc- economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice,
ces a acestora ca structură, evita- precum şi pentru modificarea şi completarea unor reglementări conta-
rea anumitor reguli fiscale. bile.
Profesionistul contabil este trans- Ordinul nr. 210/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui
format într-un instrument al sis- Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru
temului fiscal și politic. aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a
tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal şi pentru
Analizând multitudinea de pos- abrogarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
tări pe grupurile de ,,socializare” Fiscală nr. 3.841/2015 privind aprobarea modelului şi conţinutului
contabilă se constată un lucru formularului (088) „Declaraţie pe propria răspundere pentru evalu-
extrem de grav. Reglementarea area intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care
contabilă a trecut într-un plan implică operaţiuni din sfera TVA”.
marginal, suferind un veritabil Ordinul nr. 605/2017 privind stabilirea criteriilor pentru condiţionarea
exil. Totul este îngropat într-o înregistrării în scopuri de TVA, pentru aprobarea Procedurii privind
înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316
problematică de natură fiscală
alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a per-
care contaminează exponențial. soanelor impozabile, societăţi, cu sediul activităţii economice în
Comportamentele profesionale România, înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, supuse
sunt forțate să se adapteze la un înmatriculării la registrul comerţului şi pentru aprobarea Procedurii
mediu extrem de ostil. Suntem de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea
forțați să revenim pe tărâmul adăugată potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015
reglementării contabile abia în privind Codul fiscal a persoanelor impozabile, societăţi, cu sediul
contextul auditării situațiilor activităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii societăţilor
nr. 31/1990, supuse înmatriculării la registrul comerţului care nu
financiare. Misiunile de audit justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice care
financiar reușesc să readucă pro- implică operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.
fesionistul contabil acolo unde îi Ordonanța nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penaliza-
este locul, decontaminându-l de toare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor
poluarea fiscală pentru o anumită măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
perioadă de timp și reamintin- Ordonanța de Urgență nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea
du-i care este adevărata sa meni- Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.
re: să se asigure că situațiile https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/20170201174738_120_com_1%20fe
financiare prezintă fidel, din br%202017.pdf
toate punctele de vedere semnifi- https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/20170203132752_cp_133_03.02.201
cative, poziția financiară, 7.pdf
performanța financiară și fluxuri- https://www.facebook.com/groups/accountingallthetime/
le de trezorerie, în conformitate https://www.facebook.com/groups/1629623740664477/
cu reglementările contabile apli- https://www.facebook.com/groups/461223925594/
cabile și cu politicile contabile
https://www.facebook.com/groups/grupcontabilitate/
descrise în notele la situațiile
https://www.facebook.com/groups/678717078906464/
financiare. u

54
Semnal editorial

Manualul Codului Etic


al Profesioniștilor Contabili
Ediia 2015
Sub egida Camerei Auditorilor Financiari din România și în urma acordului de traducere
semnat cu Federaia Internaională a Contabililor, începând cu luna februarie 2017 este
disponibilă o nouă ediie, în limba română, a „Manualului Codului Etic al Profesioniștilor
Contabili”.

Manualul poate fi achiziionat de la sediul CAFR din București și de la reprezentanele


noastre din Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sau poate fi comandat prin e-mail la
adresa cafr@cafr.ro, ori la numărul de fax: +4031.433.59.40.
Manualul este disponibil în format tipărit la preul de 30 lei, precum și în format electronic
(stick USB) la preul de 40 lei.
ISSN 2284-6697

9 772284 669006