Subiecte endo final

1.CANALE LATERALE

• la orice nivel de la furcatie la apex

• nu pot fi debridate

• pot fi obturate

• importanta discutabila

• sunt poarta de iesire ptr iritanti in spatiul periodontal lateral

• perpendiculare / oblice ( canale accesorii)

• la pluriradiculari, frecvent de la camera pulpara spre furcatie → canale pulpo-periodontale

• probabil anomalie in timpul formarii radacinii

2.CONSTRICTIA APICALA

• apex fiziologic, foramen fiziologic

• este cel mai mic diametru apical al dintelui

• se ingusteaza cu varsta

3.JONCTIUNEA CEMENTO-DENTINARA

• este interfata cement-dentina

• nu corespunde intotdeauna cu constrictia apicala

4.FUNCTIILE PULPEI DENTARE

1. F. FORMATIVA / DENTINOGENETICA

◼ produce dentina primara, secundata, tertiara

◼ dentina primara = formata inaintea eruptiei dintelui, este tubulara, cu aspect regulat

◼ dentina secundara – se formeaza peste dentina primara, in zone supuse unor linii de
forta si are mai putine canalicule

◼ dentina tertiara – consecutiv unor stimuli patogeni, canaliculele dentinare sunt in numar
mic sau absente si cu traiect neregulat
 ◼ dentina scleroasa – depunere calcica pericanalicular- pana la obturarea completa a
tuturor canaliculelor

2. F. NUTRITIVA

3. F. SENZITIVA

4. F. REGRESIVA

◼ atrofie, scleroza, distrofie calcica

5. pH-UL ALCALIN AL PULPEI

◼ rol in neutralizarea aciditatii datorita inflamatie

5.CEMENTUL

• atasarea fibrelor periodontale

• pare sa reziste resorbtiei mai bine decat osul

• formarea C = proces continuu, influentat de pozitia si functionalitatea dintelui

• este tesut conjunctiv mineralizat, (60% fosfat de calciu)

• celular - de reparatie (cementoidul + c. intermediar)

• acelular (afibrilar)

6.LIGAMENTUL PERIODONTAL

• fibre de colagen sustin dintele in alveola

• traseu oblic de la cement la osul alveolar

• absorb fortele ocluzale de a fi transmise

• vascularizare complexa

• potential de regenere

• inervatie senzoriala autonoma

7.FORAMENUL APICAL

• canalul radicular se sfarseste la foramenul apical

• dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea ( la tineri, foramen apical

deschis, odata cu depozitia dentinei si a cementului , FA se micsoreaza )
 • adesea nu e vizibil pe radiografie

8.CARACTERELE HISTOPATOLOGICE SI MORFOLOGICE-PULPA DENTARA

1. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi

◼ pereti duri (care acopera pulpa)

impermeabili la agentii patogeni, daca sunt integri

Impiedica investigarea starii pulpei

2. Foramenul apical

3. Sistemul arterial pulpar de tip terminal

4. Sistemul nervos - bine reprezentat

9.ETIOPATOGENIA INFLAMATIEI PULPARE

Agenti patogeni:

◼ Externi

Fizici: termici, traumatici

Chimici: acizi, baze, substante oxidante, metale grele

Bacterii, fungi, virusi

Toxici: medicamentosi

◼ Interni

10.NECROZA PULPARA-ETIOPATOGENIE

• FACTORI

– GENERALI

• spasme vasculare prelungite

• ischemie

• in cadrul patologiei generale

– LOCALI

• mecanici
 • termici

• chimici

• FLORA MICROBIANA ANAEROBA

12.PAAP-STADIUL ENDOSOS TRATAMENT

• drenaj endodontic

• drenaj transosos + antibiotice, antialgice, sedative

• extractie + antibiotice

13.PCDP-DG DIF.

• Diagnostic diferential

– polip gingival

– necroza – nu sensibilitate, nu sangerare

– PCD ulceroasa – nu polip

14.PULPITA ACUTA PURULENTA PARTIALA

DIAGNOSTIC +

◼ caracterul pulsatil

◼ exacerbarea durerii la cald si diminuarea la rece

◼ poate sa apara picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare

15.PULPITA ACUTA PURULENTA TOTALA-DG.DIF.

◼ pulpita acuta seroasa totala

◼ pulpita acuta purulenta partiala

◼ parodontita apicala acuta

16.PAAP-STADIUL SUBPERIOSTAL-TRATAMENT

• drenaj endodontic

• incizie mucoperiost + lama dren

17.PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA-SIMPTOMATOLOGIE

 ◼ durere

vie

provocata

localizata

cedeaza la antialgice

dureaza minute-ore

18.PAC CONTURATE-CLASIFICARE

• PAC difuza progresiva ( Partsch)

• PAC condensanta (5%)

19.NECROZA PULPARA-DIAGNOSTIC POZITIV

-camera pulpara inchisa

-modificarea de culoare a coroanei dintelui

-lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara si canalul radicular

-teste de vitalitate negative

-insamantare bacteriana negative

20. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice, consecutiva obturatiei

de canal cu depasire
• antiinflamatoare, antialgice

• radiatii infrarosii 3-4 zile, sedinte de 15 min. sau ultrascurte

• infiltratii plexale

• osteotomie transmaxilara, in depasiri mari

21.PAA HIPEREMICA-ETIOPATOGENIE

etiologie – 1 microtraumatisme ( aparate

ortodontice, lucrari protetice

defectoase, bruxism, supra-

 instrumentare)

2 ag. chimici ( subst medicam iritante – formol, tricrezol, arsenic, chelatori; medicam. din
pungi paradontale – sol Chlumsky

3 ag. Microbieni

22.STADIILE INFLAMATIEI PULPARE

Reactie biochimica (formarea mediatorilor chimici: histamina, leucotoxina, exudina)

Reactie vasculara (hiperemie, staza, cresterea permeabilitatii)

Reactie metabolica celulara (diminuarea functiilor – oprirea activitatii celulare)

Formarea infiltratului seros (plasmexodie)

Formarea infiltratului supurat(abces,flegmon)

23.PAA SEROASA-SEMNE SUBIECTIVE SI OBIECTIVE

etiologie: similara

• simptomatologie: semne subiective -

durerea – creste in ritm ascendent ( de la jena pana la durere insuportabila, in 24-48 h) sau
durere violenta initiala, iradiata spre regiunile invecinata ( orbita, reg temporala, auriculara,
mandibulara, cervicala)

durerea lancinanta permanenta nu remite la calmantele uzuale ( rigiditatea fetei, evitarea

miscarii capului)

• semne obiective – congestia mucoasei in dreptul radacinii

- adenopatie regionala

- tumefactie

pt dintii frontali superiori: edemul buzei sup

pt canini superiori: aripa nasului si reg palpebrala

pt premolari si molari sup: reg geniana

pt frontalii inf: buza inf si reg mentoniera

dinti lat inf: reg mandibulara si submandibulara

24.PARTSCH
-imagine de osteoliza periapicala cu contur difuz,centrul imaginii fiind mai inchis la culoare

-se poate intinde spre dd.vecini

-structura trabeculara a osului

DG.DIF

ACTINOMICOZA,GRANULOM CHISTIC,OSTEOMIELITA,ADENOPATII SUPURATE

25.PULPITA ACUTA PURULENTA TOTALA-DG.POZITIV

◼ caracter pulsatil

◼ percutie in ax +

◼ poate sa apara picatura de puroi, la deschiderea camerei pulpare

27.PULPITA ACUTA DESCHISA POLIPOASA-DG POZITIV

-carie profunda cu deschiderea cp

-sensibilitate si sangerare la intepare cu sonda

-formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare

29.PAA SEROASA-EVOLUTIE SI COMPLICATII

• evolutie – parodontita apicala acuta purulenta

- parodontita apicala cronica

• complicatii – adenopatie locoregionala,

- supuratie de loji

cervicofaciale

- sinuzita maxilara

30.PAA SEROASA

• dg pozitiv – caracterele durerii

- percutia in ax pozitiva
 - tumefactia mucoasei si a

tegumentelor

- stare gen alterata – febra, frison

dg dif – pulpita acuta: teste de vit pozitive

- parodont apicala acuta purulenta:

durere pulsatila, tumefactia este mai

circumscrisa si conturata

- nevralgia de trigemen – durere in

crize, persistenta dupa tratam.

corect al patol. odontale

- foliculita dinti inclusi

31.FORME IREVERSIBILE DE AFECTARE PULPARA

HIPEREMIE PREINFLAMATORIE

PULPITA ACUTA SEROASA PARTIALA IN STADIUL INCIPIENT

32.PAAP-SEMNE CLINICE

• examenul clinic

– sensibilitate la percutie si palpare.

– tumefactie

• stadiul submucos = scade tumefactia si creste mobilitatea dintelui

– durere

• la percutie si presiune axiala

• intensa la cea mai mica atingere

• caracter pulsatil

• tine gura intredeschisa

• facies rigid
 •

• se exacerbeaza noaptea

• in stadiul *endoosos = iradiata

* subperiostal = localizata

* submucos scade

– senzatia de dinte elongat

– semne si simptome sistemice: febra si leucocitoza, durere severa.

33.PAA

etiologie – 1 microtraumatisme ( aparate

ortodontice, lucrari protetice

defectoase, bruxism, supra-

instrumentare)

2 ag. chimici ( subst medicam iritante – formol, tricrezol, arsenic, chelatori; medicam. din
pungi paradontale – sol Chlumsky

3 ag. Microbieni

diagn pozitiv: -sensibilitate la percutie in ax

- congestia mucoasei in

dreptul apexului

- simptomatologia de pulpita

totala

pe Rx: ace rupte, obturatie de canal cu depasire sau in cazul parodontitei cronice acutizate apare
osteita periapicala

Diagn dif: -pulpita acuta seroasa totala

-pulpita acuta purulenta totala

-parodontita apicala acuta seroasa

• Evolutie: PA seroasa sau purulenta

PA cronica fibroasa
34.HIPEREMIE PREINFLAMATORIE-SIMPTOMATOLOGIE

◼ durere

provocata de agenti termici (rece) si chimici (dulce)

localizata

intensitate moderata

dureaza minute

35.GRANULOM CHISTIC

• Rx – radiotransparenta poate fi mai accentuata in centru

• evolutie si complicatii

suprainfectare si fractura

spontana a osului ( in chisturi

voluminoase de maxilar )

36.PAC FIBROASA

• etiologie – substante chimice, suprainstrumentare, obturatie de canal neetansa

• simptomatologie saraca

• diagnostic pozitiv – Rx: largirea spatiului periodontal apical (aspect de“calota”)

• diagnostic diferential – gangrena simpla, pulpita cronica

37.PC DESCHISA ULCEROASA

• Diagnostic pozitiv

– lipsa durerii

– carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

– sangerare la inteparea pulpei cu sonda

– teste de vitalitate + la intensitati mari

– percutia in ax –
38.PAC-ROL RX

• Examen radiologic initial – forma, structura leziune periapicala

• Rx in timpul tratamentului- Rx cu ac pe canal

• Rx pentru aprecierea rezultatelor tratamentului endodontic

39.CARACTERELE TUMEFACTIEI IN PAA PURULENTA

• tumefactia poate fi localizata sau difuza (celulita)

• intinderea tumefactiei:

• cantitatea si natura iritantului din sistemul endodontic

• virulenta

• perioada de incubatie a bacteriilor

• rezistenta gazdei.

40.PREEVAZAREA

Largirea si curatarea treimii coronare inaintea instrumentarii segmentului apical

Se face cuȘgates,pesos,intrumentar manual,instrumentar rotativ,ultrasunete

41.AVANTAJE FINGER SPREADER

-sensibil.tactila mai buna

-rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului propriu in ambele sensuri

-indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

42.PLUGGER

-cilindrice sau au o cinicitate redusa,cu supraf.neteda,varf tesit

-otel inoxidabil/ni-ti

-finger pluggere-hand pluggere

Indicatii –condensare verticala a gutapercii

-compactarea gut.incalzite

-heat carrier
 -pot fi folosite in ultima etapa a cond.lat.la rece pentru condensarea conurilor de gut.

43.HAND SPREADER

Sunt asemanatoare sondelor,avand un maner,fie metallic,fie din material termorezistent.Permit accesul

in zonele distale si aplicarea unei presiuni crescute.

Indicatii-cond.lat.a gut. La rece

-incalzirea gut.cu rol de heat carrier

44.ODONTOMETRIE

Masurarea lungimii de lucru de la punctual de referinta ocluzal sau incizal pana la constrictia apicala

-constrictia apicala se situeaza la 0,5-1,5mm de apexul radiologic

-suprainstrumentarea duce la reactive inflamatorie periapicala cu reactie dureroasa si vindecare

intarziata

45.

46.OBIECTIVELE MECANICE IN PREPARAREA CANALELOR RADICULARE

-se realizeaza o forma conica,continua de la apex la cavitatea de acces

-sa mimeze forma initiala a canalului

-FA sa pastreze diametrul si raporturile initiale

47.tehnica conventional

48.PROBA CONULUI MASTER

Proba conului
1.Proba clinica
a)vizuala: se introduce conul de calibru egal cu cel ami mare instrument utilizat in portiunea
apicala a canalului radicular si se raporteaza la odontometrie
b)tactila:se verifica fizarea conului in 1/3 apicala-existenta “tug-back”
• Sensibilitate mai mare la conurile metalice decat la cele de gutaperca
• Sanse mai mari de eroare la canalele cu sectiune apicala ovala sau aplatizata
2.Proba radiologica
• Mai importanta decat proba clinica
• Conul trebuie plasat la o distanta de 1mm de constrictia apicala

49. Tehnica individualizarii conului de gutaperca

-irigatii endodontice→canalul ramane umed
-ramolirea unei portiuni de 2-3mm de la carful conului prin incalzire(apa 40-50 grade) sau prin
introducerea 2 sec in cloroform
-introducerea conului in canal cu o usoara presiune pentru a amprenta portiunea apicala

50.TEHNICA MCSPADDEN

Avantaje
• Tehnica rapida
• Obturatie densa si omogena
• Obturaza cea mai mare partea a intregului spatiu endodontic
• Asociind cimentul de sigilare→etanseitate apicala superioara condensarii laterale la rece

51.OBTURAREA SEGMENTARA DE CANAL

Materiale:
-amalgam de argint
-gutaperca
-Conuri metalice de Ag si Ti
Indicatie
-RCR efectuate imediat dupa obturatia de canal
Contraindicatii
-temporizarea RCR→se prefera obturarea completa a canalului cu dezobturarea pariala in
momentul realizarii RCR

52.CARACTERISTICILE SISTEMULUI OBTURA

Sistemul Obtura
-ramolirea gutapercii la 160 gr
-injectarea in canal prin canule de calibru 20/23 sau 25(diam=0,5mm)
Premize
-exersarea tehnicii in vitro mai intai
-largirea corespunzatoare a canalului radicular
-plasarea corecta a varfului canulei
-injectarea gutapercii la temperatura si consistenta indicate
-proba clinica prealabila a pluggerelor
Timpi operatori
1. Creearea stopului apical prin largirea canalului la acest nivel pana la nr 30 minim
2. Alegerea unei canule care sa patruna pana la 3-5mm de constrictia apicala
3. Alegerea unor pluggere care sa poata fi introduse in 1/3 media a canalului fara a se
bloca
4. Coafarea peretilor canalului cu ciment de sigilare
5. Injectarea lenta a gutapercii in canal
6. Obutarea 1/3 apical 5-10 sec
7. Respingerea treptata a canulei din canal pe masura ce se depoziteaza gutaperca
8. Obturarea in continuare a celorlalte 2/3 ale canalului radicular
9. Condensarea finala a gutapercii cu pluggere in prealabil probate
53.INDICATII CONDENSARE LATERALA LA CALD

-ameliorarea obt.de canal cu gut. Effectuate prin condensare lateral la rece care au o densitate
insuficienta in cele 2 treimi coronare

-ameliorarea obt. Neomogene de gut. Cu spatii vide realizate prin cond.lat.la rece

54.AVANTAJE TEHNICI DE INJECTARE LA CALD A GUT

ULTRAFILL

-FOARTE BUNA ADAPTARE LA PERETII CANALELOR LATERALE

-PENETRAREA GUT CHIAR IN CANALICULELE LAT

OBTURA

OBT.CANALE LAT,CANALE IN C,OBT.CAV DE RESORBTIE INTERNA

57.MTA

INDICATII

• coafaj direct

• apexificare

• perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei

• rezorbtie radiculara interna si externa

• obturatie retrograda

• AVANTAJE

• 1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de canal de durata ;

• 2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa;

• 3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului canalului si a restaurarii

compozite imediate a dintelui;

• 4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza.

• DEZAVANTAJE

• 1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul radicular;

• 2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter rezorbabil;

 • 3. costul ridicat al materialului;

58.CHELATORI

▬ evita formarea de bariere de colagen

▬ previne: blocarea, ruperea, uzura ac.

▬ faciliteaza instrumentarea

• concentratie optima 15-17%

• usureaza tratamentul mecanic, indepartaeza detritus dentinar restant

• nu este dizolvant tisular

• determina demineralizare-microretentii

• citotoxicitate putin cunoscuta

remanenta – lavaje de indepartare

• eroziuni dentinare dupa contact prelungit

EDTA

• concentratie optima 15-17%

• indeparteaza detritus dentinar restant

• efect antibacterian slab, nu este dizolvant tisular

• remanenta – lavaje de indepartare

• eroziuni dentinare dupa contact prelungit

• posibila dezagregare a biofilmului ,determina difuzia substantelor

• antimicrobiene in biofilm

• are efect sinergic cu NaOC

CHX2%

• efect antibacterian depot, citotoxic, nu este dizolvant tisular

 • lavaje clorhexidina – NaOCl in alternanta, colorare bruna – PCA

• lavaj de indepartare a sol. NaOCl inaintea obturatiei cu mat. adezive

• foarte eficient pe forme planctonice

• inhiba osteoblastele si sinteza de colagen, rezultate contradictorii

59.MTAD

• Doxiciclina

• Ac. citric

• Tween 80

- indeparteaza DDR

- efect antiseptic bun (si asupra enterococcus Faecalis)

- biocompatibilitate buna

- protocol clinic de utilizare: in alternanta cu NaOCl ( MTAD nu are efect de dizolvant tisular )

60.EFECTE LAVAJ ENDODONTIC

• DEBRIDARE

• SOLUBILIZAREA MATERIALULUI ORGANIC

• DESINFECTIE

• LUBRIFIERE

61.SENSIBILIZAREA CHIMICA A PULPEI DENTARE

-alergie la anestezicele locale

-in bolile generale ce contraindica anestezia

-imposibilitatea injectarii anestezicului datorita infectiei,tumorii,trismus,anchiloza ATM

62.DEZANVANTAJE HIDROXID DE CA

1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor bacteriene din sistemul endodontic
2. multiple etape de tratament necesare;

3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale;

4. variabilitatea duratei tratamentului;

5. dificultati in monitorizarea pacientului;

6. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare;

7. microinfiltratie bacteriana – in caz de obturatie provizorie neetansa.

8. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra proprietatilor fizice ale dentinei (
predisp, fractura )

63.HIDROXID DE CA-INDICATII

• dezinfectie ( reluarea t.e. )

• dizolvant tisular

• neutralizarea endotoxinelor in dentina

• material de obturatie temporara a canalului ( temporizarea obt. de durata)

• combatarea rezorbtiei radiculare post-traumatice

• Actualmente nu exista evidenta stiintifica si clinica de suport pentru

utilizarea hidroxidului de calciu

• Actualmente este tot mai contestata utilizarea de rutina a Ca(OH)2 cat

si conceptul de pansamet medicamentos cu Ca(OH)2

• complexitatea cazului

• timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o sedinta

• canal cu exudat

• inducerea mineralizarii ( apexogeneza, apexificare )

• Actualmente utilizarea Ca(OH)2 – in declin, se pare ca are semnificatie limitata

• Cert este ca prin utilizarea Ca(OH)2 se creeaza mediu alcalin care favorizeaza
anihilarea unor bacterii si inactivarea endotoxinei bacteriene

64.HIDROXID DE CA-EFECTE
• actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului spectru bacterian )

• descompunerea materialului necrotic

• eliminarea secretiei persistente a canalului

• controlul rezorbtiei radacinii

• poate induce formarea de tesut calcificat

poate contribui la vindecarea leziunilor periapicale.

65.AVANTAJE HIPOCLORIT DE SODIU

-spectru microbian larg

-capacitate de inactivare a endotoxinelor

-capacitatea de a dizolva compoenta organic a detritusului dentinar

66.PARAMONOCLORFENOL

TRATAMENT MEDICAMENTOS AL CANALULUI RADICULAR

67.PARTIC.TRAT.ENDO ACTUAL

-solutie irigant

-pansamentul mediamentos intre sedinte de tratament

-hidroxid de Ca cu aditivi antimicrobieni

-CHX2% sol.iod iodurata de K 2%

68.SUB.MEDICAMENTOASE CU ANTIBIOACTIV IN TRAT.ENDO

-necesita un ph alcalin

-in canal ph esste acid

-nu are effect citotoxic,nu coloreaza dintele

-pulpomixine,grinazol,septomixine

Pot selecta rezistenta antimicrobiana

-afect allergic
 -se limiteaza utilizarea-risc de sensibilizare si rezistenta

69.BENEFICII SI RISCURI PASTA DE CANAL MEDICAMENTOASE

-utilizarea med. Este optionala

-nu s-a demonstrate effect benefic in ceea ce priveste med.traditionala

-hidroxid de Ca-agent microbian promitator

-agentii antimicrobieni sa fie activi dpdv chimic intre perioadele dintre sedinte de trat.

-dezinfecteaza,nu sterilizeaza

70.MODALITATI DE INTRODUCERE A CIMENTULUI DE SIGILARE IN CANALUL RADICULAR

Ac lentullo,ace hawes-neos,pistonare cu pluggere,con de gutaperca

71.DINAMICA BACTERIILOR IN CANALUL RADICULAR

bacteriile sunt cantonate in canaliculele dentinare la dintii devitali

• corelatia intre prezenta bacteriei anaerobe si radiotransparenta periapicala (Sundqvist

(1976)

• Porphyromonas endodontalis – este izolat din infectiile endodontice

-asocierea bacteriei -conditiile de mediu

• combinatie – sinergism (Fabricius Moller 1987)

• microorganismele pot metaboliza produsi metabolici de la alte bacterii,

ca nutrienti (Loesche 1968)

• si Bacteriocinele pot inhiba cresterea altor bacteii (Van Winkelhoff 1987)

• simbioza bacteriana (Sundqvist 1989)

72.PENETRAREA BACTERIANA IN PULPA

-LEZIUNI CARIOASE PROFUNDE

-EXPUNEREA CANALICULELOR DENTINARE

-EXPUNEREA PULPEI

-EXPUNEREA CANALELOR ACCESORII

-ANACOREZA