Rela?

ii vii

Un alt mod de a comunica la clasa

"A preda fara sa educi este ca si cum ai vrea sa semeni fara sa defrisezi.

A educa fara sa creezi o relatie vie, e ca si cum ai vrea sa str�ngi recolta fara
sa fi irigat."

Jacques Salome

Despre comunicare au scris mul?i ?i de demult. Noi �?i propunem o metoda

riguroasa, sensibila, atenta ?i profunda: Metoda E.S.P.E.R.E - pusa la punct cu mai
bine de 45 de ani �n urma, de cunoscutul psihosociolog francez Jacques Salome. A
fost construita ca o pedagogie a comunicarii (adica poate fi predata, data mai
departe pragmatic ?i ludic, deopotriva) fiind astazi utilizata ca instrument
practic de comunicare ?i rela?ionare interpersonala. Learning Ecosistem lucreaza cu
aceasta metoda �n toate trainingurile �nca de la �nceputurile ei, de mai bine de 16
ani.

Obiectivul metodei a?a cum a fost el definit de creatorul ei este:

"sa ajute la dezvoltarea altui mod de a rela?iona cu oamenii, cu via?a, �n armonie

cu aspira?iile noastre cele mai profunde: bunastarea, pacea, entuziasmul, convie?
uirea ?i dragostea.�

Maniera �n care �?i propun sa deprinzi aceasta forma de comunicare este cea in care
descoperi, �nve?i, apoi exersezi construirea de rela?ii sanatoase, vii, cu elevii
tai la clasa, cu colegii tai ?i cu parin?ii copiilor de la clasele tale. Acestea
sunt rela?iile �n care exista cereri clare, propuneri deschise, refuzuri,
entuziasm, proiecte, vise; sunt rela?iile unde sunt evitate judeca?ile de valoare,
culpabilizarea, injonc?iunile, unde se vorbe?te cu celalalt ?i nu despre celalalt.

Pe toate acestea le po?i dezvolta ?i �nva?a daca vei ?ine cont de regulile de
igiena rela?ionala ?i de conceptele pe care le vom prezenta �n cadrul acestui
program dedicat ?ie ?i colegilor tai.

Pentru a-?i acorda accesul la mijloacele unei comunicari mai bune, �?i voi propune
sa folose?ti c�teva instrumente care vor sustine si amplifica dincolo de cuvinte,
celelalte limbaje pe care le folose?ti �n mod obisnuit. Pot exprima idei, pot sa
comunic cu mine despre trairea mea, pot relata un fapt, un eveniment, pot vorbi
despre o rezonanta din trecutul meu si pot fi ascultat �n toate aceste registre.
Pentru a fi �nteles nu ma voi putea rezuma la cuvinte, voi avea nevoie de ceva �n
plus. Cuvintele sunt necesare, indispensabile pentru comunicare, dar insuficiente
pentru a crea, hrani, dinamiza o relatie vie, sanatoasa si mai ales, o relatie de
�nvatare sau de formare, de aceea te invitam sa fii activ, curios ?i curajos.

Instrumentele unei comunicari vii

Rela?ia dintre dascal ?i elev este una de conflict.

Da, da... de conflict de nevoi.

este a?adar important sa-l gestionam cu inteligen?a ?i creativitate pentru a ob?ine

rezultate remarcabile

la ambele capete ale rela?iei.

Pe de o parte: dascalul are nevoie de lini?te la clasa, aten?ia ?i implicarea

elevilor lui. Iar de partea cealalta: elevii au nevoie de joaca, de povestit cu
colegul de banca, de gasit solu?ii pentru cum sa discute acasa cu parin?ii despre
ceva ce-l fram�nta.

Pornind ?i numai de la aceasta premiza ?i cred ca merita sa dezvoltam mai bine

comunicarea noastra la clasa. Adesea, la clasa dascalii ajung doar sa exprime ori,
a preda, a aduce �nva?area astazi catre copiii de toate v�rstele presupune o buna
stap�nire a comunicarii, a rela?ionarii.

?i pentru a fi mai limpede:

a exprima presupune doar a pune �n afara mea ceea ce este �n interiorul meu: un
concept, un sentiment, o idee, o ac?iune, o cerere, un refuz, o nevoie, o dorin?a.
a comunica presupune a pune �n comun, a acorda timp pentru ascultarea celuilalt, a
deprinde atent o ascultare completa a �ntregului mesaj al celuilalt.
Iar �n acest proces de comunicare, ?tim deja ca nu ne mai sunt suficiente
cuvintele, ele fiind ?i ele un simbol, o conven?ie pentru a descrie ceea ce credem,
g�ndim, sim?im, inten?ionam. De aceea, �n sprijinul unei comunicarii reale, mai
ales �n rela?ia din mediul ?colar, Jacques Salome ne propune instrumente
favorizante.

Ve?i vedea, pe unele le folosim deja, ?i atunci c�nd o facem comunicarea devine mai
clara, mai eficienta, mai vie.

Pentru a le cunoa?te �nsa ?i mai bine efectele �?i propun sa ?i le prezint pe cele
ce le putem folosi cu rezultate minunate la clasa. Acestea sunt:

bagheta cuv�ntului
e?arfa rela?ionala
vizualizarea
simbolizarea
Bagheta cuv�ntului = un obiect concret, inspirat din culturile africane ?i
amerindiene, el a fost simbolizat la clasele cu care am lucrat printr-o lingura de
lemn pictata. C�nd un copil are �n m�na lingura cuv�ntului, poate spune ceea ce
simte, ceea ce g�ndeste. Acest obiect arata ca cel ce-l de?ine are ceva de spus si
cere sa fie ascultat. Acest obiect �i confirma ca nu va fi �ntrerupt, ca ceilal?i
�l vor asculta. Are aceasta dubla-putere magica de a-l ajuta pe cel ce-l are �n
m�na sa se clarifice cu ceea ce este �n interiorul lui ?i cu ceea ce decide sa puna
�n comun cu ceilal?i.

E?arfa rela?ionala = o bucata de p�nza, panglica, un batic, un fular ?i ea un

obiect concret ce face vizibila rela?ia dintre doi oameni. Ea simbolizeza legatura
dintre ei. �n orice interac?iune exista aceste 3 elemente: Eu - Tu - Rela?ia. �n
cazul nostru, legatura dintre un dascal ?i fiecare din elevii lui de la clasa va fi
ceea ce vom deprinde a face c�t mai func?ional pentru a da ?anse procesului de
educa?ie ?i a celui de �nva?are.

Vizualizarea = reprezentarea materiala printr-un obiect a subiectului despre care

vorbim. C�nd mesajul este vizualizat clar, acest lucru �l face sa nu se piarda �n
discurs. A?adar, sa fim explici?i despre ce vorbim �nseamna �n comunicarea de la
clasa sa arat despre ce vorbesc: cu imagini desenate, decupate, cu obiecte concrete
materiale, fie ca e vorba despre idei, fie ca e vorba despre sentimente vor ajuta
enorm comunicarea mea.

Simbolizarea = un mod de a da un sens unui lucru care a ramas p�na �n acest moment
suspendat, neterminat, incomplet sau neexprimat. Ea are o putere dinamizanta reala.
De c�te ori �l vom folosi, ne vom da ?ansa noua �n?ine sa ne ascultam cu adevarat,
profund, iar celuilalt sa ne �n?eleaga mai atent. Este un limbaj de legatura �ntre
realitate ?i realul fiecaruia dintre partenerii de dialog.
Exemple de mesaje �n care dascalul folo?e?te sau invita la folosirea de instrumente
favorizante pentru comunicare:

�Pentru a va transmite toate cuno?tin?ele de care ave?i nevoie la examenul

Chambridge, am nevoie de atentia voastra. Acest balon pe care l-am adus cu mine �n
aceasta dimineata reprezinta cererea pe care o resimt: de a avea atentia voastra
pentru cel putin 15 minute!

Pentru m�ine, va propun sa veniti fiecare dintre voi la ora cu c�te un obiect care
sa reprezinte atentia pe care o acordati acestui con?inut. C�nd simtiti ca nu mai
este prezenta puneti acest obiect jos pe podea. Astfel, eu voi putea observa c�nd
pierd atentia voastra si voi explora �mpreuna cu voi felul �n care ma pot adapta.�

3. Conceptele structurante ale unei comunicari vii

Pentru a favoriza o comunicare eficienta, vie ?i sanatoasa �ntre dascal ?i elev e

important sa �ncepem a introduce c�teva din aceste concepte structurante.

�ntr-o rela?ie, polul prioritar este rela?ia.

odata ce devenim con?tien?i de aceasta realitate, vom aduce tot ce-i mai bun �n
comunicare pentru a o face clara, vie ?i sanatoasa.
A �n?elege subiectul (cel care se exprima) fara a te lasa orbit de obiect (problema
despre care vorbe?te)
presupune a fi atent la �ntregul mesaj transmis de celalalt (verbal, non-verbal,
paraverbal), nu doar la povestea lui.
"o eleva care poveste?te mult despre prietenii ei ?i pasiunile lor, despre ultima
escapada din club, dar nimic despre ea �n tot acest context."
Diferen?ierea �ntre sentiment ?i rela?ie
rela?ia este �ntre dascal ?i elev, dascal ?i parintele elevului, �ntre �nva?ator ?i
colegul lui profesor etc. Sentimentele sunt trairi ale acestor fiin?e. Aceste
trairi nu pot calatori pe rela?ie, ele pot doar deveni fundamente pentru cuvinte ?i
ac?iuni ale acestora.
"oameni care sincer �?i iubesc partenerii de via?a, dar �n acela?i timp le propun o
rela?ie de nesuportat."
Diferentierea �ntre nevoie ?i dorin?a (�ntre ceea ce participa la supravie?uire ?i
ceea ce ?ine de placere)
o necesitate ce se cere �mplinita �ntr-un timp bine determinat, ne�mplnirea ei
aduc�nd suferin?a fizica sau psihica, este definita ca NEVOIE, �n timp ce DORIN?A
este o pulsiune a imaginarului.
"teni?ii pentru antrenamente sunt o nevoie, sa fie Nike este o dorin?a"
A nu confunda dorin?a cu realizarea ei (punctul de articulare se va face �ntre
mijloace ?i constr�ngeri)
de la dorin?a la realizarea ei avem nevoie de cel pu?in un plan, un proiect.
"a ob?ine certificarea Cambridge English este o dorin?a, a avea acest certificat
personal este altceva."
A privilegia apozi?ia, opozitiei (�nainte de acord, claritate)
abordarea cu CAP a conflictului: C-confirmarea a ceea ce aud la celalalt, A-
afirmarea punctului meu de vedere, P-pozi?ionarea finala care con?ine asemanarile ?
i diferen?ele dintre cele doua puncte de vedere expuse.
�n locul unor contraziceri obsesive de tip "Ba da! "Ba nu!", merita puse fa?a �n
fa?a punctele de vedere ?i gasite elementele comune ?i cele diferite.
A renun?a la cultivarea ?i �ntre?inerea rela?iilor de dependen?a.
�n ?coala este necesar sa stimulam responsabilitatea elevilor no?tri. Sa le
�ncurajam cu maturitate ?i creativitate nevoia de afirmare, stimul�nd ob?inerea
maiestriei �n �nva?area pe care le-o propunem.
"Doar eu ?tiu ce �?i trebuie, ?i-?i trebuie toate aceste teme. Doar eu ?tiu cum se
�nva?a eficient, doar am facut at�ta ?coala p�na sa va predau voua."

Fiecare din conceptele de mai sus pot fi deprinse odata ce devenim aten?i la
efectele aplicarii lor, cel pu?in o data, �n cel pu?in o rela?ie. Daca aceasta con?
tientizare va aduce dupa sine ?i exersarea constanta �n c�t mai multe tipuri de
rela?ii ?i c�t mai multe situa?ii de via?a, atunci calitatea comunicari noastre cu
cei din jur se va transforma. Schimburile dintre dascali ?i elevi vor capata
consisten?a ?i vor duce la transformari �n favoarea �nva?arii propriu-zise.

1. �ntr-o rela?ie, polul prioritar este rela?ia.

Dar ce este o relatie?
Te invit sa-?i imaginezi ca o relatie seamana cu: un canal, un culoar, un pod, o
pasarela.

?i acum, g�nde?te-te canalul este deblocat la capatul celalalt pentru ca partenerul

de comunicare, elevul tau, de pilda, sa primeasca? Sau este astupat de deseuri
relationale din interactiunile precedente? Po?i tu hrani, �ntretine, umple cu
energie �n cantitate suficienta prin mesaje pozitive stimulative aceasta rela?ie cu
celalalt?Astfel, o relatie sanatoasa se poate transforma �ntr-o legatura suficient
de solida pentru a face fata ne�ntelegerilor, inconvenientele inevitabile ale
comunicarii si la evolutia �n directii diferite a protagonistilor.

�dar o relatie vie

C�nd este hranita si �ntretinuta prin �ngrijiri atente, o relatie poate ram�ne mult
timp vie si fertila. Daca nu este �ntretinuta, o relatie se deterioreaza, se
strica, se polueaza si se umple de deseuri relationale.

La ?coala cu elevii: Profa intra la ora de dirigen?ie ?i �i gase?te pe to?i agita?

i, nemul?umi?i. Are de predat ceva important. Alege sa aloce 15 minute pentru a
afla ce-i fram�nta. Folose?te emometrul (termomentrul emo?iilor) ?i afla ca
profesorul de acum 2 ore i-a jignit grozav. A?a �nc�t, unii se simt rani?i �n
orgoliu, al?ii sunt revolta?i ?i c�?iva sunt tri?ti ?i deznadajdui?i de ceea ce va
urma. Pune c�teva �ntrebari care sa-i ajute sa-?i revina la momentul prezent. Se
asigura ca energia a revenit ?i cu o gluma deschide subiectul noii lec?ii. Le cere
focus pentru urmatoarele 20 min ?i la finalul predarii �i invita ca, �n perechi
sa-?i compuna singuri 2 �ntrebari creative de rememorare a conceptelor predate.
Fiecare pereche ofera aceste �ntrebari colegilor din spate. �ncheie ora mul?umindu-
le pentru ca au reu?it sa fie at�t de activi ?i creativi. Puncteaza �nca o data c�t
de important a fost ca s-au concentrat pe ceea ce aveau de facut �n fiecare moment
al lec?iei.