956 279742

REALITATEA
IL U S T R A T Ă
M U L Ţ I
Hr. 882 — Anul XVII
1 I anuar i e 1944
ANI
 In flu e n ţa m u z ic ii D e c â n d s e s c r iu
n o le S e m u z ic a le
C e rc e tă rile au d o vedit c ă su netele anestezii locale; în aceste îm p r e ju ­
LĂSĂM PE VRĂJITORII a u q m a re In flu e n ţă a s u p ra în t â m ­ r ă r i p a c ie n tu l este în z e s tra t cu o Se pare că în India, şl anume în
DE CAPUL LOR ? p lă rilo r vieţii a t â t in zilele de s ă n ă ­ p ere ch e dt c ă şti (ca şi acelea ce le epoca cea mai depărtată, a luat naştere
ta te c â t şi’n cele d e indispoziţie. ideea de a se imdlca noteile muzicale
c u n o a şte m din t i n .pui în c ep u tu lu i
Nîi trebuie să aşteptăm ca n u ­ A stfel de p ild ă m u zica d e te rm in ă rad io fo n iei). B olnavii c a r i a.u fost prin semne. Hinduşii desenau notele cu
m ai poliţia să puie m âna in chica o accelerare a circu lăril sâng elu i şi caractere sanscrite şi probabil că au în­
astfe l t r a t a ţ i m ă rtu ris e s c că a u pe­
tuturor vrăjitorilor. Fiecare din o re sp ira ţie m a i p ro fu n d ă. Ambele trebuinţat ohiar semnele de durată.
noi, când vedem ceva care sea­ tr e c u t o p e ra ţia î n t r ’u n p lă c u t su su r
Persanii au născocit un fel de portativ
a c este efecte s’a u dovedit b in e fă c ă ­ muzical. P r in a c e a s ta s’a do vedit că
m ănă a păcăleală vrăjitorească, to a re p e n tru sc h im b u rile şi a rd e rh e cu nouă linii, flecare fiind de o culoare
trebuie să păşim îm potrivă şi să „ d o c trin a sun etelo r m uzicale“ este
ce se prod uc in corpu l omenesc, m u lt m a i eficace d ecât o ricâte c u ­ diferită. Chinezii cu 2700 ani înaintea
nu lăsăm w voia lor pe cei ce er:i noastre înfăţişau sunetele muzicale
um blă să păcălească lumea. în a in te de to a te în să, m u z ica in f lu ­ v in te de îm b ă rb ă ta re .
e n ţe a z ă în m od d eo seb it s ta re a su ­ prin semne idcograflce ca şl acelea ale
La m ulte răspântii, noi vedem M uzica u şo a ră îm p ro sp ă te a z ă peserien 1 lor. In tr ’o epocă an eriooră lui
o&meni care se laudă cu descope­ fle te a sc ă a celor bolnavi re ţin â n d u -i cei ce a u dep us efo rtu ri m axi in te ­
dela c itit şi în d e p ă r tâ n d u -le g â n d u ­ Pitagora (sec. VI in d i r . ) Grecii It^ri-
rirea viitoruhii, cu dezvăluirea le c tu a le sau m a n u a le , m a rşu rile m i­
eau sunetele muzicale prin litere alfa­
tainelor de care unul sau altul au rile m a i m u l t sa u m a i p u ţin negre
ce şi le fac. A supra celor suferinzi lita r e im p rim ă so ld aţilo r ritm u l şi betice dar nu avtau semne pentru a în_
nevoie să aile ceva. Voi, care tre­ m u şch ii lor se oţelesc dela_ sine. iăjţlşa, aproximativ, valor le şi pauzei«.
ceţi şi vedeţi acestea, tăceţi din de boli m in ta le o m u z ică po triv ită
in flu e n ţe a z ă adesea liniştite«' c a u n C h iar şi copiii m icî saint p rim ito ri Ohiar şl în cea mal depărtată antichi­
gură? de m uzică; c â n te c u l de leag ăn al ta te nu se descopere nám e c a e să per­
Eu nu. Totdeauna iau în răs­ ca lm a n t. B a m uzica a m a i fo st î n ­
păr pe toţi aceşti vicleni. Trebuie tr e b u i n ţa t ă p e n tru ac ţiu n ile sale b i­ m a m e i n u este n u m a i expresia u n ei m ită a se spune că a r fi existat o Kcr^ ' e
n e fă c ă to a re c h ia r şi în cazu rile de o- stă ri su fleteşti a acesteia, ci şi de o muzicală la Egipteni, Chaldeem, Asi
să-i facem de râs in faţa celor ce rienii, cari ţineau muaîca in mare onoare
cască gura la ei, ca eă nu-i as­ p e ra ţii c â n d acestea se fac n u m a i cu do v ed ită v a lo a ră m edicală.
culte. şi posedau instrument« ¡»semnate, ca
A şa fac în Bucureşti, aşa am de pildă harpe cu 22 coarde, ş l mu e
făcut şi în alte oraşe ale ţării.
„ C e a s o r n ic u l g e o l o g i c 4 mai puitln sigur că scrierea muzicala su-
Odată, La intrarea C işm igiului din X r ă « i s t ă la Ohlnezi încă de acum
stx. Ştirbei-Vodă, iată pe o gura­ Ş tiinţa a În cercat în to td eau n a să bleme a s u p ra evenim entelor geologi­ cinci mii de arai.
ce din lre«ute¡Le m ilioane de ani. In
livă cu un aparat ş i cu alţi ciraci lăm urească ° interesan tă Întrebare: felul ac esta v â r s ta scoarţei p ă m â n ­
ai ei, că descopere o a m en iW câte care este v ârsta luanii? Geologia şi teşti poate fi co n sid erată de cca Ce! mai m a r e o b s e r v a t o r
au ej nevoie să ştie. M’am oprit ş tiin ţa d ep e n d en tă de ea, p aleo n to ­
logia, au pu tu t desvălui pe încetul, 2000 m ilioane ani. Aceiaşi m eto d ă a
şi eu câteva clipe, iar lu m ea ee a stro u om sc din Sume
uita la m ine, că oare ce zic eu? ou ajutorul fosileltor, succesiva for­ fost aplicată p e n tru a fla re a v ârste i
m are a m ineralelor. In să asu p ra tim ­ m eteoriţilor a p a rţin â n d sistem u lu i
Ba unul a şi întrebat:
— Bine, bine, dar să vedem ce p u lu i cât d u r a o epocă n u se ş tia n i­ n o stru solar, a ră tâ n d p e n tru aceştia
mic. Azi în să le-a v e nit savanţilor o v â rs tă de aproape 7000 m ilio ane Cel m a i m a re o bserv ato r a stro n o ­
zice părintele? în aju to r cercetarea radioactivă, ani. In prezent se lucrează în In sti­ m ic d in Eiuropa este a c ela al Uruver-
Mie a t â ta m i-a tre b u it. A m fost
b u cu ro s de v o rb a om oluL De du p ă ce fósese stabilit, sp re exem ­ tutul' K aiser W ilhelm p e n tru ch im ie ™*ătH d in B erlin. El a re trei ü p u r i
ceia iu te a m sp u s: plu transfo rm area p r in raze ra d io ­ din Berlin la stabilirea vârstei m i­ de in stru m e n te cu totul deosebii e in ­
tre ele. U nu l este lu n e ta m e rid ia n a .
— Apoi oare m ai poate şti v ii­ active a utranki'nii, cel m ai greu e- neralelo r m ai vechi p r i n t r ’o m etodă Cu a ju to ru l u n o r fire încrucişare, vi­
torul altcineva decât bunul D um ­ lement, în pluimb. Astfel de pildă, au de cercetare bazată pe ra d io a c tiv i­
zibile în obiectivul său, ob servatorul
nezeu? Cum oare nişte oam eni treibuit 65 m ilioane de ani p â n ă ce tatea ru bidiulu i şi stro n ţiu lu i. Nu va
păcătoşi să poată răzbi cu m in­ d in tr ’o an um ită cantitate de u ra n iu mai d ura mult tim p şi ştiin ţa va fi p o ate d a ex a ct în m o m en tu l c â n d o
tea lor întunecată în îm părăţia se tran sfo rm ase 1 la sută în plum b. în m ă su ră de a sta b ili d t verse,'or a n u m ită ste a trece p r in d rep tu l f ir u ­
lu i Dum nezeu ş i să creadă că ar Astfel s’a descoperit „ceasomiterf epoci p r in care a trecut păm ântul- lui s ă ap ese p e o placă, în re g is trâ n d
putea spune ei ceiace m im ai bu­ geologic” , care ar p utea rezolva p ro ­ vârsta lo r exactă. p e u n sul de h â rtie m obil c lip a exa-
nul Dum nezeu ştie? A tunci de ce t ă a acestei în c ru c işă ri.
bietul om să fie nătâng ş i să P e r f o r m a n ţ ă in a l p i n i s m F o lo slnd u-se observaţiile astfel f ă ­
oreadă că un biet nevoiaş are cute, se p o a te d e te rm in a p r m calcul
să-i spuie ce nu şite el? O în se m n a tă p erfo rm an ţă în al­ Deşi această ascensiune^ a m ai fost o r a e x a c tă a s tro n o m ic ă cu o p re c i­
Ehei! cum a m ai sărit fem eia p in ism a fotst stabilită recent de trei în cercată în rep e tate râ n d u ri. _ea a zie d e a su ta p a rte d in t r ’o secim da.
cea cu aparatul descoperirilor ! alpin işti germ ani g hid u l Sepp B run- fost reuşită p e n tru p rim a o ară de O o r ă de ase m e n e a ob servaţii ce re
Dar nu era să fie ea la cuvânt h u b e r îm p re u n ă cu tin e r ii Lotte acaşti te m e ra ri, căci p en tru toţi cei­ în s ă zece ore de calcule, p e n tru a
m ai tare ca mine. A m înfruntat-o
cum i se cuvenea şi am lăsat lu­ T o d t şi Max Ludollfinger din Rosen­ lalţi peretele de stâncă. înalt de p u n e i n valo are observaţiile lacute.
heim . E i au reu şit să uree peretele cca 600 m. ce se rid ic ă v ertical e ra A ceastă lu n e tă n u serveşte n u m a i
m ea să judece ş i să n u se lase
păcălită. no rd ic al m asivu lu i D reiherren spitze tm obstacol de netrecut. Anevoioasa la sta b ilire a orei exacte, care este
U nul s’a răţoit m al rău la Chl (G rossvenediger) • în a lt de 3505 m. ascensiune a d u r a t 14 ore. co m u n ic a tă zilnic c a i l o r fe ra ţe g e r­
şlnău. Dar l-am am eninţat că-1 m a n e, ci şi la o b se rv a ţii ştiinţifice
dan la ziar, că eu scriam la zia­ C o m e r c i a liz a r e a c e r ş e t o r i e i a s u p ra celor 500 de sţele m a i m a ri,
rele Chişinăului. c a ri s u n t u rm ă r ite zilnic. Tot cu a j u ­
Aşa trebuie să le facem la toţi. Un călător înapoiat de <r.irând din oră, o echipă la în primire cartierul to ru l ei se pot u r m ă r i şi d ep lasă rile
Japonia explică în chip amuzant mo­ unde tre'oue să-şi exercite m iser .a. Dar re la tiv e sie stelelor în U nivers S a
Arhim. SCRIB AN dul în care S’au organizat cerşetorii din după trei ore, din care scoate cât mal n u se uite în s ă că lu n e ta m e rid ia n a
mult profit, acesta se retrage şl cedează
Tokio. n u se p o ate d e p la sa d e c â t î n sus şî
terenul unei echipe noui.
Fiind foarte numeroşi tretoue să îm­ în jo s pe u n sin g u r p la n şi a n u m e
P r e z e n ţa d e s p ir it partă între ei, exact şl cinstit, toate d a­ Zi de trei ore!... hm., la tă ceva awan- pe acei al m e rid ia n u lu i locului, f a r a
rurile milei publice. De aceea Sind’catul tajoa! Dar poate că în Japonia nu a se p u te a în v â rti de j u r în ju r.
F ără a trăi t a tr ’o ţa ră de brigand, lor a orânduit oraşul in şase zeme Şl pe există cerşetor care, murind, să lase o M işcarea r e a lă a stelelor n u poate
se întâmplă uneori ca să ne alunge toţi cerşetorii în echipe. La o anum ită saltea de pae înţesată ou bancnote!
plictiseala provocată de uniformitatea
fî însă u r m ă r ilă cu lu n e ta m e rid ia -
n ă , ci e a este stu d ia tă cu a ju to ru l
şl monotonia vieţi! modeme — cazuri
cari pot fi calificate dreipt brigandaj. telescopului cu o glindă.
O a ltă lu n e tă . şi a n u m e m a re le
Iată, de pildă, uimi petrecut de cu­
rând pe şoseaua naţională Bâle. refra cto r, p oate s ă f a c ă cu o u şu ­
r i n ţ ă de necrezut, orice m işcare,
Dn automobil gonea cu o viteză ne­
bună şl conducătorul se afla singur în în v â rtin d u -s e d in ju r în ju r şi p u ­
tâ n d f î în d re p ta t în orice direcţie.
maşină. Deodată, In mijlocul drumului,
se ivi o siluetă neagră. Şoferul încetini
DOAMNA M işcările lui su n t fă c u te c u a s tro ­
mersul, se opri şl văzu o femee bătrână n o m cu tot, sc au n u l ac estu ia u r m â n d
care, cu un coş pe braţ, îl ruga s’o con­
ducă până în satul apropiat.
Conductorul, milos din fire, accepta
şl în momentul când femeea se pregă­
MARIANA
E S T E R E V I S T A CARE ÎM P L IN E Ş T E
m işcările ap a ratu lu i. El este m a i
ales folosit p e n tru o b se rv a re a ste­
lelor duble.
O ea m a i m a re rea liz a re d in c a d ru l
tea să se uree, zări Sitb fusta, el nişte o b servato rului astro n o m ic berlinez,
pantaloni lusragi, bălfoăteştî. Un band't T O A T E D O R I N Ţ E L E D -V O A STRĂ D E este u ria şu l telescop cu oglindă, c a re
deghizat ! Desigur că pe drum a va ucide c â n tă re şte peste 100.000 d e kgr. l u ­
ou o lovitură de cuţit. De pe acum îşi şi F R U M U S E Ţ E , M O D Ă , m in a celei m a i slabe stele este p r i n ­
vedea cadavrul asvârllt în tr’u n şanţ! s ă de accste telescop şi, d u p ă ce este
Atunci automobilistul puse m arina în GOSPODĂRIE Şi L I T E R AT U R Ă re fle c ta tă p r in tr ’o p rim ă , este p ro ­
mers, (fer se prefăcu că-i este cam greu C e re ţi ia tie- g ie c ta tă p e p la c a fo tog rafică, sa u lă ­

şi eeru periculosului tovarăş să coboare c a re 1 şi 15 ale g
jos, pent u câteva d ip t. Acesta ooixirî f ie c ă ru i luni la ¡¡§
fără a b răii că e Păcălit şl atunci şo­ to ţ i chioşcarii |¡ |
ferul dac! i drumul m a rn e i cu toată yi dep o z ita rii ^
viteza. In coşul lăsat pe pernă se afla de ziare
ascuns, sub nişte cartofi şi naipl, un
revolver!
Parcă auzim de act suspinul de u'#u-
rare al milogului automobilist!
MARIANĂ
sa tă să lie v ă z u tă d e och iu l om ului,
p la c a fo to g ra fică în re g is tre a z ă şi o
pu zd e rie de stele, p e c a ri ochiul o-
m u lu i n u le m a i vede nici c h ia r cu
== a ju to ru l telescopului.
Astfel, s’a r p u te a sp u n e c ă u n iv e r­
sul în tre g s tă în fie c a re zi sub «)n-
trolui o am en ilo r c a r i îl cerceteaza.
 A m intirea lăsată de R eg'na Elisa-
beta a Rom âniei în inima celor ce au
cunoscut-o e alcătuită d in tr’un ames­
tec de recunoştinţă, adm irat.e şi dra­
goste. In su f'e ul ei ardea o flacără
vie care o îndemna să-şi închine a-
proape toată viaţa m fă p ’.u’rij şi o r-
g a n z ă r ii a numeroase opere de b in e­
facere. N eislovita eî activitate în a-
cest domeniu umplea de recunoştin­
ţă sufletele supuşilor ei. A dm iraţia
Însă ne e slârnilă când gând’-m la ta­
lentele felurite de care a dai dovadă
E lisabeta a Rom âniei în ‘iteratu ră şi
artă. Cine a cercetat opera ei litera­
ră a răm as uimit de bogăţia ei. căci
nu cuprinde mai puţin de o mie de
poezii, nouăzeci de nuvele si poves­
tiri, patru rom ane şi tr e ;?eci de o-
pere dram atice. D in tre romane, unui
singur a fost tradus în 'in'.ba rom â­
nă. de lo nescu Gion. sub titlul „Din
două lum i” iar dintre op«rele d ra­
matice. două au fost jucate pe scena
T eatrului N aţional de n e u ita 'a trage­
diană Agatha B ârsescu: M eşterul
Manóle şi U lranda. Cât despre d r a ­
gostea ce o inspira Carmen Sylva
celor ce se apropiau de dânsa, se
năştea fă ră voe în faţa aceste! fiin­
ţe, care era ea însăşi numai dragoste,
gata să reverse asupra cel^ r neno ro ­
ciţi şi o bidiţi duioşia ce nu o putea
concentra asupra capului uuui copil
iubit.
Regina E lisabeta a R om ân:eî a fosî
m odela'ă de trei m ari î-irâuritori:
ereditatea, iubirea de natură şi dure­
rea. F iică a principelui H erm annde
R e g e lé C a r o ! I şi R e g i n a E P s a b e t a
100 DE ANI DELA NAŞTEREA REGINEI POETE
W ied şi a principesei M aria de Na­
ssau, se trăgea d in tr’un ueam
încă. din secoiul al X ll-le a dărui
ţării sale un lung şir de oameni de
seamă în domeniul artei şi a! ştiin­
ţei. P rincipele de W ied era filozof
şi artist. El însuşi dădu fi;cei sala
lecţii de pictură şi de filozofie. Co­
pila a â t de neastâmpărat* încât fu­
sese porecliră „V ijelia” primi o edu­
caţie deosebit de severă. Rămânem
uim iţi când citim modul neomenesc
cu care încercau institutoarele ei s’o
potolească. Amănuntele sun1 descrise
cu mult hum or în amin'.iri’e ei adu­
nate în volum sub titlul „Colţul P e ­
naţilor m ei”. T atăl ei dânău-si seama
de e m in e n e le ei însuşiri intelectuale,
îi aduse d in tr’un oraş universitar a-
propiat profesori dela cari prim i co­
pila svăpăiată o educaţie cîasică atât
de temeinică încât citea în original
operele p oeţilor elinj şi latini şi le
traducea în v ersu ii germane. Dela
asprim ea educaţiei sale dobândi Eli-
sábela de W ied o î n s u ş r i care o ca­
racteriza şi îi fu în toată viaţa s p ri­
jin şi reazăm : puterea de a îndura.
Mângâer-e şi prilej de visuri îi fu în
tot tim pul pădurea şi Rhinu1. F rum u­
seţea şi m ăreţia peisagiu'ui în care
crescuse Ia N euw'ed. nu s’a şters o
clipă din inima eî. In z'ua tâ n d sub
îmbolduă lui V asile A lexandri.
hotărî pe la v â rs'a de 30 rîiji. să pu-
blice câte ceva d n operete sale îşi
aleţe din instinct pseudom >m-nul
'nul
mai p o triv it: „Carmen S y ’va”
latineşte: Carm-en — cântec. Sylva
care
ie g is a a în ji.f Operă de S p a e th e
— pădure) căcî acestea întruchipau I n muzică şi în poezie îşf găsea
m area dragoste a vieţ.i ei. m ângâerea sufletul ei sfâşiat de o
In 1869 principele Carol de H o - durere pe care timpul nu o alina,
h en zo llem întâlni pe E lişabeta de Doamna de Stael a sp u s- „In fundul
W ied ia Colonia cu prilejul unui con- oricărui tailent femenin se ascunde o
cert dat de m area pianistă Clara fericire pierdută”. P e n 'ru Carmen
Schumann. In seara aceleiaşi z :!e Sylva a scrie în versuri e»a o func-
se principele ceru mâna Hlisabetei, t une tot atai de n a u r a lă ca aceea
care-1 ferm ecase din prim ul ceas. ţ?e a respira şt poate că nu şi-ar
Căsătoria se celebră cu mare fast la *ua* l° c p rintre poeţii veacului său
cel castelul d n N euw 'ed. Călătoria pe dacă n ar fi sim ţit nevoia să şi uşu-
(p : D unăre până la G iurgiu fu pentru r f ze durerea dându-î o formă nepîe-
tânăra principesă o încântare de fiece r *l°are. Sculată^ la ora cinci diminea-
ciipă. P rim irea călduroasă si strălu- ta ii plăcea să închine câ’eva cea-
cită ce i se făcu ia Bucureşti deştep- suri ae^ linişte muncii literare» după
tă în sufletul ei nădejdea că va şti car? începe îndeletnicirile de re-
să se facă iubită de un pepor atât ^ Ina P r'm a ei lucrare a fost tradu-
de entuziast şi prim itor. Dela in ce- cerea, *n limba germană a catorva
put îşi făuri un plan de viaţă îm- Poezii populare precum : M ioriţa,
•părţită între binefacere si artă. Ca -t °rria ^ ’ moş. etc._
să vo rb'm de operele create organi- . ,1 Regina îm pârţindu-gi
zate sau o c ro 'ite de Regina E lisa- viata m tre artă si alinarea suferîn-
beta, ar trebui să înşirăm tot pro- ţe lo r P°P»rului său pe care-1 iubea
giam ul realizat pe terenai social în j 1 : m ’ubesc fi n ţele a căroi dragoste
timp de p a'ruzeci de an.. Războiul mamă nu s ’a putut revărsă asupra
din 1877 dădu principesei E lisabeta u? ei odrasle scumpe. Din mila P ro
prilejul să dea dovada că ro'la şi ne- cereşti n ’a trăit decât un an şî
voia de a alina durerea erau îm- Jumătate după m o ar'ea R-Rflui şi a-
preună cu talentul de p îe 'ă . trăsă- de văduvie _le-s petrecut
turile cele mai caracteristice ale fiin- T^">r\and'nd binefaceri în iu nil său la
ţei ei. In urma neobositelor îngri C urtea de A rgeş unde se retrăsîse.
jiri ce dădu vitejilor d eb o rîţi în Celor ce se mirau văzând pe chipul
luptă, căpătă în inima şi pe buzele ei atâta blândă seninătate răspundea
tuturo r numele de „M ama răn iţilo r” că ş 'îe că nu va trece multă vreme
sau .Mama Regina”. C uvîntul d :ios P fna să se ducă după mult iubitul
de „M am ă” nu-1 mai putea auzi de- tovarăş de viaţă. A închis ochii
cât din gura lor. căci copilita ei, îna,’nte de a-şi vedea ţara 'â râ tă în
principesa Maria. î ; fusese răpită la m arele războiu, încrezătoare în des-
vârsta de trei ani. Cumpl ta pierdere ţinut neamului cu care se tcientifica-
a singurului ei copil o îndură Regi s$ PaTla la tonala uitare de sine Ca
na cu resem narea unui ■saftet adânc 5a . dau o p ld ă de ceeace era Regina
religios. I n tr ’o scrisoare adresată ma- Elisabeta ajunge să adaug urm ătoa-
mei sale ser a: „F etiţa mea e feri- r e le :* I n tr ’o dim ineaţă de 29 Decem-
cită: dragos’ea mea e mai puternică i>r,e erau ad ’inate în jurul eî câteva
decât m orm ântul. Mă bucut de feri- intime cu prilejul ^zilei ei de naştere,
a r e a e i’’. Regina purta la gât o m are cruce de
După războiu si s tr ă ’uc’tele serbă- d„a™ n ‘e. ?' ™b¡ne _de o nemaipome-
rî ale încoronării prim ul ai Rege şi a , . a boe at ,e - Nu ma Put“ > ° ° r * de a
prim ei- ~ Regine a — - - - reînce­ afmge crucea cu un strig ăt de admi­
României,
pu obişnuita viaţă în paljtul regal. tí '® - Regina privi; în jos spre cruce
Regina pătimaşe iubîtoar- a m -zicii si zise cu un zâmbet tris*: „Da... E
c’as'ce închină trei după amize pe frumoasă... Si închipuieşte-tî că n ’am
săptăm ână muzicii de cameră. Sedin- voe 8 °,.vând As putea fa -e atat bine
tele fură întocm ire cu î i j ’orui lui «e »9 lua pe ea” f
E duard W achm ann d re c ’onil Con- „ In aceste cuminte se încheagă _ in-
servatorului şi a marelui violoncelist c?nce^ ^ 5 de viaţă a Reginei.
D um itru D inicu unchiu! fu t o sru 'u 'u i M losten.e până la d e s a v í a _ je rt-
vîolonist G rigoras Dinicu. Regina fîre de d^agos’e pen ru cei mict
îrr.brăt'sa cu dragoste de m m ă talen- s ' a‘I^,r’^' t, darul de a se 'idica dea^
tele Mnere ca-e o înconui-au mai su? r-a d ure-ilo r vieţii pe aripile vi-
cu deosebire pe G vi eorge >-LOVU pe suini. aces*ea an fost
- fit TPV.escu , trăs-S*urîle
-, , o ca-m r*
care-I iubea ca pe un fiu. oe Cella ™ ctens*ice ale fn nte. ei. S'-a form u-
D elavrancea în al cărei ta ent zicea ,al f ,T,,ez* 1™^,i s.a,e e^ P -’Ienţe în
că aud» vorbit'-’ c rie ru l ‘aiălui ei şi *TaXlIJia : Exista o smerură fericire —
pe Catherine T heodory fii a mult datoria; o sinirură m ângâiere — mun-
preţuitului prieten Genera! D r. T heo- cl _ ¿ ' buc-’- î- — f-i.mo«ul.
dory, m ed’cul palatului ! V ! îl! c r - V f e P f l h y
3
 P E N T R U

Din c arnetul unui barlbo f

SE CREDfeA
m J A R E m
La douiUtiet de ani, hota rise f ă
tră ia s c ă in egoism. Ii p lăcea via­
ţa; e r a la cam şi u şu ia te c ; fu gea
ü in tr ’o ţa r ă *n a lta p en tru place
rea lui. E ra eând f u n c ţio n a r în-
tr ’un birou., când rep rezen tan t,
când n e g u s to r de cine ştie ce nou­
tăţi, d a r m o i ales n u voia să se
ştie legat de nim eni. Oh! m u lt
tim p a a v u t o ^ ia ţă f ru m o a s ă .—
L a douăzeei şi cinci, la treizeci
de ani, nu se g ândea la n ic n in
c a m a ra d din copilărie. R id ica d in
um ori când vechii ca m a ra z i po­
v esteau nopţii« lor fă ră som n şi
necontenitele g riji ale m e n a ju lu i:
Ei! Ce d racu ! P e n tru ce te-ai că­
să to rit? V iaţa este a tâ t de fru ­
m o a să, a t â t de sim p lă càruf lï’a t
decât fantezia la ca s in g u r ă cfisei
plină. T re b u ia să faci ca m uie.
D orm fără niei o g rije şi„ când
nu am bani, a s ta n u m ă je n ea ză
decât pe m in e” . Nu av e a nici griji
niei p e n tru m e se ria lui pentruci»
o sch im b a eu fo arte m a re u ş u r in ­
ţă. , .
N u cunoştea n elin iştea lu c ru lu i
Dine fă c u t nici e n tu s ia s m u l lib­
eru lu i în echipă, cân d u n g ru p
de b ă rb a ţi n u s e gândesc d ec ât să
reuşească.
D ar î n t r ’o zi, vai! a îm b ă tr â ­
nit. L -am în tâtn it ac u m câ te v a
zile î n t r ’o cafenea. E ra s in g u r, ca
de obicei, căci egoism ul lui l-s
p r iv a t p â n ă şi de prieten iile cele
m ai b an ale. A îm b ă trâ n it, şi vii *
a s ig u r că uu este de in v id iat. |
E ste în ă c r it ca orce b ă ia t b ă tr â n f
care rep ro şea ză tu îu lo r de ceiaee
n u m a i el este vinovat.
— A tu n ci? B ă tr â n sin g u ratic,
m ereu fe rio * ? iţi bei ceaiul tă u (
de tei în iiir«te... G ăseşti to tie a - J
;ina u n co lţişor p e n tru a te re j
fugia... A h 1 ta , tu nu te-ai schitu f
bat, tu... Am .-reia t că m ă v s î»
ju ra . P riv ire a ti era su m b ră* «ve:.
fig u ra trista
— Ce este? Ce nu m erg e?
D u p ă c u m a ţ i p u t u t c o n s t a t a ş i d in a lt e p a g in i c o n s a c r a t e îm b r ă c â m in ţii c o p iilo r » a c e s t a e s t e — Ah, a§ v rea să te v ă d p e |
tin e s in g u r In v ia ţă, fä rä famil'te, [
s i ea s u p u s ă u n e i m o d e . In l i n ie g e n e r a lă » m o d a c o p iilo r e s t e o r e d u c e r e , in m in ia tu r a , a «nod .1 fă ră p rieten i, fă ră cam arazi. B a r i *
îm b r ă c ă m in ţ ii f e m e n in e . A c e s t e m o d e le s u n t m ă r tu r ie a a f ir m a ţ ie i n o a str e crezi că este vesel !...
E ste a d e v ă ra t că ă s ta n u av e a :
deloc ae ru l vesel. Am încerc.*!. \
să-l consofez, I-am in v ita t ’o de- .

i m © i ju n d a r la toate a v a n su rile im't* j

Cochetăria
Cñnd se spun« d esp re o ferne«
„est« o cocheţii, se g ând eşte râu
despre ea; à fi „cochet*“ , in în­
ţelesul cu rent, în se a m n ă a H ca­
pricioasă, u şu ra tic ă , rău tă cio asă .
D ar dacă t,U b ău a i de seam ă, ter-
menu! circula din ce tn ce niai
puţin. Ara p utea sp u n e cri a ra ­
m a s d oar în te a tru ca să indice
un gen. Am fiutea trag e concluzia
că fem eile din îile ie n o astre n u
m ai ştiu s ă fie cochete: e vo rba
aci de o co ch etărie m orală, cu u n
seon b u n , cu scopul a d ic ă de a
în tre ţin e d rago stea u n u i b ă rb a t
fără să-i r p u i co n cu ren ţa a ltu i
h ă rb a t. Sä f i i coch etă pentru o -
m n l pe caie-1 labeştS şl n u îm po­
tr iv a Ini.
B«i>"c>]e n o astre, a c ă ro r v ir­
tu te este c ita tă ca exem plu, a că­
ro r v irtu te era reală şi p ro fu nd ă,
av eau o v ia tă sufletească m al
morală
com plectă şi m a i a g ita tă decât
o av em n c i şi cu sig u ra n ţă , e ra u
m a i cochete d ecât noi.
E ra u cochete cu g ra ţie , cu în ­
d e m â n a re cu o p ru d e n ţă m a liţi­
o a s ă care d ăd ea preţ u nei p riv iri,
u n u i zâm bet. Şi b ă rb a ţii erau
m ai » rev enito ri, m ai şra.anţi cu
ele, o bţin eau to tw m u l t m a i are u l
Da^-ă a st -I?.! lu c ru rile s’au sc h ;m-
bat, de v ijiă — tr e b u : s 'c m ă rtu ­
risim — su n t tot femeile.. Ele au
ac c e p ta t s ă fie „ c a m a ra d i“ cu
b ă r b a ţii, ete a u a c ce p ta t g lu m e >
lo r r v b t r c sau deachlate, ele au
v r u t să fie tr a t a t e ca egalele b ă r ­
b aţilo r.
Si în ’ioc să câştige, a u pierdut.
D ar co ch etăria m o rală femeile
n n o p o t în v ă ţ» n iei ia teatru.,
nici îa -’i n ^ m a te g r a f, nici în cărţi
ca în su fletele lor, fn d o rin ţa i e
a place si de a erei a fericirea..,
— TfelegraÊa este în tr’ad sv ăr o in ­
v e n t s ex traord in ară: nici nu-ţi vine să
crezi!
— Ce anuiue?
U iă-te: am prim it o telegramă
din Australii! : a parcurs n a i bine de
zece kilom etri şi b an d a s u n a t ă este
încă umedă.
— Iacă un singur sfat dragu l meu:
dtipă ce îţi sfârşeşti conferinţa, salută
poíiáco» şi şterge-o in vârfui picioa­
relor
. _ in vârful picioarelor, dece?
_ Ca să eu scoli pe nim eni dsn
SMMÍ.
Fetograjuî: Scuzaţi-m ă domnule, că
vin să vă deranjez dar fiul dvs. m i-a
com andat o duzină de fotografii: Utta
ţi-le'
— In tr adevăr, foarte asem ănătoare.
Ţi .e-a p lătit?
Fotograful; Nu,.. Tocmai dă aceea—
— Asta i: seam ănă şi rnai mult!
— G h>t care e p a rfu m a ’, meu? în ­
trebă o tân ără şi elesantâ doam nă, ia
a serată p e p arte n eru l ei de dans.
— Ţigări Naţionale, răspunse el
promt.
ră s p u n d e a p rin tr'u n fel de m â râ i-. 3
Ce v r e ţi“1 F iecare are d e s tin u l pe
care şi !-a ates! C a m a ra d u l m eu
de clasă a a v u t n efericirea *6 nu *
ascu lte un sta t vechi cât a l<¡
m ea, u n sfat pe care îl traducere
din latineşte, în co p ilă ria noas­
tr ă : Noe s o .f l N eno rocirea owtif
lui sinaur!... Din egoism a '»ä<«
in iuru î lui c p ^ăn astie si;
sîftrşit, îşi dă seam a că a r e r r 1
n ;Ie goale. N’a «tiut sa tacit nim r
util. N’a a d u n a t n im ic lin acel*
b u cu rii şi dm acele erriii pe- car*
ni le 1ă v ia ta de fam ilie. Singn
rătate«a rvoate sft fie o şcoa-Ui ste
fort.5, d a r nu treb ue să f!e o î*w
m l a ego ism u lu i. C ă lu g ă ru l sa i
filozof u t* care m t se gândesc de­
cât cum s ă se d ă ru ia sc ă m ai bine
celorlalţi n i nierd nici o d a tă din
vedere m a re a « alid aritate unici-
nă care sin g u ră în e ă d u e opere w
tile.
Să fră esti fără fam ilie?... Tn
se a m n ă să-ti nrearăteşti o b ă t r â ­
neţe tristă , S5 t •‘ăeşti fără to v a­
răşi de lu c r u ? Este să-ţi înch in ;
to a tă e n e rg ia ste rilităţii. N um e
m a re nie: u til nu po ate ?ă se d ô - 5
dea »ca în m » '’«nr,"a c e lo r'a lti oo- 1
m eni R obinson Crusoé, el în su şi, I
s’a a ta ş a t ç>i d isp erare de m in eri ;
şi dn C acafoesuî său.

4

P Y S . D O A M N A
nM — na«««« »«»« mn*»^*vnivyvifnwnnnnnrwinwvM M wriniiiiwwo
Adevărata viafă a stelelor
de cinema
S ă f i i actriţă de cinema... E ste
visul m ultor tinere fe le ! C ele m ai
tim id.' nu indrăsnesc să-l exprim e.
A d m it, deallm inleri, că acest vis ar
i i realizabil pentru cele ce-1 vi­
sează.
D eci, iată-Ie vedete în H o lly ­
w ood, câştigând $00X190 de dolari
p e an,
Bilanţul nnei v e d e i e
Este1 o sum ă. no-i aşa? E i bin
nu, nu este mare l.toru dacă îţi
dai osteneala să stabHesfi in linii
m ari, bugetul unei ved*'e
I n prim ul rând, o vedetă trebue
sä plătească 300.000 ¿clari im p o ­
z i t . ; apoi să dea zece la sută d in
salariu, odică 50.000 dolari mana­
g erului său. I n fiecare an va dato­
ra ş e f uliii său de publicitate boga-
Jeta de 10.000 de dolari. Chiria ?i
viata co tid ană se vor urca la
25,000 de dolari. 25.0C0 de dolari
vor reveni detectivilo r s i/ şi s r-
trilorilor. E va lu ez la SO/'OO de do­
lari, ceiace nu este deloc exage­
rat, co stu l recepţiilor. Cât despre
■capitolul toalete, p u tem să-l
fixă m la 20.000 dolari.
T o ta l: 450.000 d o la ri.. Cerace
înseam nă că nu-i va mai rămâne
ve d etei decât 40.000 ditart... pen-
tru a face fată cheliueiiloi nepre­
v ă zu te care g rev.a ză a1it’ de greu
bugetul' unei fe m e i frum oase.
C oncluzia esie că nu trebue să
&e facă cinem a pentru ,a strânge
bani.
D ar, fe m e ii;, ştim , rrj răspuns
ía toate şi nim eni nu ignorează că
d ezin teresu l lor est* proverbial.
V o r spune că nu banii ci gloria le
atrage. Să ie spunem că sunt nişte
naive ? Că tin num e *r face din
efo rturile unite ale astru manager
si ale unui agent d e p u b ic ita ie O
reputaţie, oricât de so 'id stabilită
ar ii, rămâne ia rhscreUz unui pro­
ducător care ţine v .d e ta le g a 'i
prin contract, un contract conce­
put în aşa fe l că cel tn<-! m ic eşec
poate f i fatal, catastrofal, inaçti-
Iw ttatea impuCă.
In sfâ rsit. această glorie atât de
p en ib il dobândită este ¿carie e fe
meră căci sunt deajuns câţiva an!
ptrntruca m ajoritatea w d rtelo T s i
t i e date uitării.
C oncluzie : N u trebue s i fa ceţi
«Yn 'ma pentru a cocer* gloria.
Dar suni fe m e} c are nu visează
m e i gloria nici banii. E le doresc
¿pu/ şi sim plu să trăixsfâ. « i trăia­
scă :ntens, să profite de tinereţea
lor, s i golească din p lin paharul
D at atunci, obosita ie in terv ie-
w uril de circum stanţă in care rea­
litatea rfare decât o r*ici parte
«te ignorează totul din viata ade­
vărată a vedetelor, care, p lictisite
d e sg»m ot şi de agitatie t.u visea-
x¿ decât la linişte, ta c d hnă
Nu au ideie de efortu~He câte
odată, supraom eneşti, ţ>î care le
fa c unele artiste.
CUSETĂR! A S U P R A FEMEELOR
Şî ASUPRA
• Femeia are trei v ârste d in tr odată:
aceia r*, care o m ărturiseşte, aoeia pe spun tot, n u este decât ju m ăta tea din
ta re îf a r a tă aoeia pe c a r t o a r e în
realitate
m a * -» » M y T T “ Wiw
• K at:i decât o dortaţâ: ni iac cat şu ri
•o»tu dulce viaţa celui pe care « iubesc
<* s ă lf e mai doresc nimic aitce*=a.
Sttd h o m * O isté
c) O canotieră p entru că aste mai
chic?
CÂND NI SE IN C3EDIN ŢEZA UN
COPIL
a) II su prav e g i u ţ; apoi nsrâadu-i o
conduită perfectă?
b) Ii dai o carte cu poze?
c) în cercaţi să-i propuneţi jocuri a-
m uzante?
CE AŢI PREFERA SA FI Ţi MAI
TÂRZIU?
a) V edetă de cinema?
b) O savantă?
c) O femeie de interior?
D o m n iş o a r e lo r , PRESUPUNÂND CÂ PÂR IN TÎI VA
D esigur, unii dintre ei au des-
LASĂ SA VÂ ALEGEŢI SINGURE
tin ă libertate. Să adm i'em deci că
ar avea toate vedetele destul timp
răspundeţi sincer LECTURILE, PREFERAŢI?
liber. Ce vor fa c e ? a) S ă n u citiţi?
Vă punem la îndem âna u n chestio­ b) Să citiţi tot ce vă cade în m ână?
L ib e r t a t e c o s t r s î t e a r e n a r la care să răspundeţi cu toată sin­ c) Să cereţi sfatul ceîor mai price­
ceritatea. Citiţi la sfârşit şi vă vom puţi?
C onstrânse ş i fo rţa te, ele vor sp un e ce gândim despre dvs. Asta vă
duce existenţa oricărui stor. O ajută, poate, să vă apropiaţi de perfec- CE VEŢI ALEGE CA DISTRACŢIE
existentă stupidă care consistă in ţie. IN T R ’O ZI DE LIBERTATE?
a cheltui cât mal m u lţi bani şi a CÂND CINEVA S E RĂNEŞTE a) O plim bare frum oasă?
organiza şi a asista la ceiace se LANGA DVS. b) O vizită la un m agazin de mode?
num eşte „partide", dupe care se c) U n spectacol?
prăpădesc toate \e d e te l» dela H ol­ a) Fugiţi fiindcă sângele v ă im p re­
sionează? CÂND SUNTEŢI CU BÂETI IL
lyw ood. E ste dela sin* în ţele s că REMARCAŢI PE ACELA CARE:
nu se v o r b e şti decât ne cinema b) Vă daţi, imediat, p ă re re a prescri­
afară de asta, a stfel de reuniuni ind mii de îngrijiri variate? a) Dansează rrvai bine?
su n t pline de su rp rize ae care ar c) Telefonaţi u n u i medic fără să m ai b) C are are situaţia cea mai bună?
ro şi ultim ul d in h e m ic' am ploiaţi aştep taţi? c) C are face studii la fel cu ale dvs?
V IITORUL DVS. SOŢ VA FI RĂSPUNSURI:
Glume d r â s u ’e PENTRU DVS. Dacă a ve ţi o ma joritate tie răspwn~
A stfe l. în loc să triw.eată flo ri a) U n cam arad de joc? suri A:
an invitat va trim ite tin urs alb. b> Un copil toare oare treb u e p ro te ­ F eriţi-vă de siguranţa dvs. Viaţa vă
S i va răspunde la această delicată ja t? v a învăţa curând că este altceva decât
atenţie prin trim iterea anei pante c) Un tovarăş sigur? u n joc. A plecaţi-vă mai m ult, mai a-
re îm blânzite. A lt in vita t, mai ori­ desen asu p ra problem elor grave cara
CE VEŢI ALEGE PENTRU Z IU A
ginal, îm prum ută livreaua unu> DVS. DINTRE ACESTE 'TREI vă repugnă, şi ascultaţi pe oei mai îa
se rvito r şi rămâne în amintirea vârstă.
stăpânei casei răsturnândo-i o fa r­ DARURI?
Dacă a veţi o m ajoritate de B.
fu rie cti sos pe ro c h ii ‘1 nouă. | a) U n căţel tu n s ca Je«î p en tru e ă se
asortează cu pardesiul dvs? Vă socotiţi prea m ult femee Şî este
P entru a se distra mai bine. con- ţ făcut să treceţi astfel pe aităuri de cel
v iv il im ită cântecul co Msidui. lă b) Un abonam ent Ia concerte?
c) O călătorie? inai frum os m om ent al vieţii. Fiţi mai
traiul câinelui, sau tnueetul vac’i s impie, m ai naturale, veţi ¿¡ m u ù mai
I n toată seara, băuturile ne succed CARE ESTE PA L ARI A P E CA RE O fericite.
cu a stfel de repeziciune că niv> PREFERAŢI? Dacă aveţi o m ajoritate de C.
unu! nu va şti a doua r i ce-a fă ­ a) O b asm a înada tă, p en tru c ă aşa © S unteţi foarte aproape de ideal. Sim­
cut ¡n ajun. m oda? ple, vioaie, pline de discernăm ânt, a-
Ia tă , in două cu vin te în ce con b> Un tu rb a n cm voaletă peatrucă veţi 18 ani, nici m ai m u lt nici m al p u ­
sistă aceste faim oase reuniuni face „doam nă”? ţin.
care îm preună cu m at'-hes-urile d*
box. cost iţite distra cţii’e fa v o rit!
lo r regilor ecranului.
A treia ş i ultim* conc’v z ie : Via­
ţa actorilor d ' c in e v a e*îe depar­
te de-a f i atât de ă g rra b ili curr
şi-a închipue spectatorft.
D ecadenţa ved etelo r
Hi dacă ceiace va urma n u va
ajunge să vă convingă, s ţ vrea să
descriu, partea neplăcută a cine­
m atografului, să le descriu, de
exem plu, lam entabil s fâ -şit al ve­
detei R en ée A dorée, victim a rău­
lu i im placabil pe care l-s contrac­
tat în studiourile din H ollywood,
să te arăt pe M a ry ^ rè v o st ve­
detă decăzută, m urind pe pae cu
m âinile crispate pe o uit,m ă sticlă
de w h isky ; să vă duc îr *nterit>ruf
m odest al M ae-ei M irscfe. care
d ’J-ie ce a cunoscut o zlorie extra­
ordinară, are abia cu ce să-şi
crească cei tr e i copii.
S i în aceiaîl situ a ţir sizirt su te p
poate şi m ai m ulte, care dela bo
gătie au almr-'cat in sărăcie, in
m ’zerie.
în frâ n te, dezam ăgite iră crite, s-
ceste fe m ^ i nu m ai err.osc decSi
z/'o de tristeţe D in sp'eudoarea si
din gloria h r trecută, nu le aia?
ră m în e nim ic.
Un angrenai p u te m ,c le-a dat
la o parte si în tim p ce rcclam ele
lum inoase de pe pon*oarele să li­
lo r de ps B roodw ay m i rrtă nume
noi, ele sim t cum sângele Ie în-
ghiaţă în vine.
DRAGOSTH
© Ceiace se spune fiinţai căreia i se
ceiace ; se ascunde,
. Contesa, Drorui
*, Dra?ostíB ,íá e ° ^ 011 ^ F e m e i le , e a « 1 f i e c u a d e v ă r a t e l e g a n t e , n u au n e v o ie n u m a i d e
_____________________ x ___________ . _ _^ _____ «_ _____
M. p n w t m roch« noL C u P u ţin ă f a n t e z i e , p o t în f r u m u s e ţ a o r o c h ie o a r e
« tie este a» atsm ña.? O existenţă c a r e . 3 * t i m o d e lu l d e faţă» o r o c h i e n e a g r ă , s im p lă . D a r câtă
ém xipa& U . F. de Croisse* c o c h e t ă r ie î i d a « m a h ş e t e le f i £ u i e « U étal p i c h s t «Ut
5
SĂRBĂTORIREA
Nu există tară în care să nu se
celebreze cu rituri mai mult sui
mai puţin caracteristice, ivirea
unui An Nou. Aceste rituri, trans­
mise de generaţie în generaţie,
sunt mărturie a tradiţiilor ţării în
care au luat naştere.
Străvechiu şi bine cunoscut
este obiceiul, cu care se celebrea­
ză la noi începutul unui An Nou.
in ultima noapte a anului, un tâ­
năr travestit purtânl pe cap o
teastă de cerb începe să danseze
în fata uşii fetei pe care vrea s’o
ia de nevastă. Dacă fata este li­
beră şi a isbutit să identifice pe
acela care se ascunde sub ţeasta
cornută a cerbului, atunci, în
semn de consimţire, deschide o
fereastră. Dacă fereastra nu se
deschide, cel puţin or-goliui re­
fuzatului este în aparenţă salvat.
Această datină tinde însă să
dispară. „PluguşoruP este însă
şi astăzi răspândit pe tot cuprin­
sul Ţării. „Plugusorul” este nu­
mele unei poezii ocazionale. Ea
se recită în dimineaţa zi iei de 1
Ianuarie. Grupuri de tineri cu-
treeră satul sau oraşul, condu­
când un plug tras de 2 sau 4 boi,
plesnind din bice şi sunând din
clopote. Din când în când în
curtea unui gospodar. Aici, unul
din ei „ură” sau recită povestea
care formează poezia pluguşoru-
lui. Ea se cotnpune din strofe ne-
«gale., despărţite între ele prin
exclamaţiuni ale grupului întreg:
Plecarăm într’o sfântă Joi
Cu plugul cu doisprezece boi
Boii dinainte
Cu coamele poleite
Boii din mijloc
Cu coarnele de foc
Boii dela roate
Cu coarnele bddugate*.
Trosniţi m ă!..
Si corol:
Hai! Hăi!
In ultima noapte a anului şi
noaptea care precede Anul Nou,
se fac urări pentru recolta anu­
lui şi împotriva secetei iar în pri­
ma zi a anului, ţigăncile au luat
obiceiul sa împrăştie înaintea tre­
cătorilor boabe de grâu, semn al
belşugului. In sfârşit, sorcovitul,
este o urare populară, urmată de
poezioara tradiţională, atât de
drăgălaşă în gura copiilor.
Pentru cititorii noştri am con­
sultat şi alte tradiţii aparţinând
altor popoare.
IN ITALIA semnificativă si pi­
torească este sărbătoarea Anului
Nou, numită sărbătoarea „copii­
lor păstori”.
Copii dela 9 la 12 ani aşteaptă Spectacolul este caracteristic dele naţionale) ca locuri de origi­
într’o colibă de păstori naşterea sub cerul înstelat al Romei, în ju­ nă a sufletelor copiilor. Abea mai
unui an nou. Afară, se organizea­ rul căreia se profilează cele şapte târziu apăru legenda cu barza,
ză un banchet, O fată de masă coline. care aduce copii.
albă presărată cu trandafiri ro­ In GERMANIA. Legende vechi In noaptea Anului Nou, în timp
şii stă pe masă, pe care sunt pu­ au înflorit în întreaga Germanie ce poporul era adunat la un ban­
se, ca pentru o ofrandă, unt, lap­ pentru celebra noapte a Anului chet si dansa, nu era cu reputinţa
te, fructe şi dulciuri. Cei bătrâni, Nou. Caracteristice sunt acelea să nu întâlneşti în inima
întocmai ca vechii Patriahi, cân­ din inima Pădurii Negre. Unele pădurii, grupuri de femei, înge-
tă un imn de rugă. Imnul ocro­ puncte ale acestei păduri, ca flu­ nunchiate în junii unui fluviu, pe
titor al păstorilor. Băieţi şi fete viile, lacurile, mlaştinele, bătrâ­ covorul imaculat al zăpezii, ru-
dansează până în zori. nii copaci, sunt socotiţi (în legen- gându-se pentru împlinirea dorin­
ţei lor de a fi mame.
Foarte răspândite erau, în Ger­
mania meridională anumite ri­
H U M O R turi agrare de Anul Nou, mai cu
seamă pentru cultivarea inului,
Multe din aceste rituri de des­
D om ni# care a c w n r n t u n stylo : m ă r pe cap pe care eu ţi-i voi d a jos
cu un singur foc de revolver Nu tre ­ cântec îşi trag origina din aşa
Ştii, l-am cumpăra oţia mea..,
Vânzătorul: Des.g priză.., buie să-ţi fie frică, tra g perfect la ţintă, numita magie imitativă, cum de
Domnul: Şi încă . .-*ză! Se aş­ n ’am d a t niciodată greş.
— D ar dacă am ghinion şi m ă îm - pildă, rostogolirea ţărănoilor pe
te p ta să-i cum păr o b a ,n a de blană.
MBH puşti? pământurile pe care se cultivă a-
—- Aşa dar, spuneţi că apa este n esă­ — E fo arte sim plu: re stitu i .specta­
torilor costul biletelor. ceastă plantă.
nătoasă în satul acesta?
—- Da domnule. ■ ■■ In FRANŢA (Savoie). In vechi­
—- D ar sper că luaţi precauţiunile n e ­ Noua. stenografă: Scuzaţi-mă dom ­
nule director, d a r ce m i-aţi dictat în tre le familii, componenţii se adunau
cesare, n u -i aşa?
_ Evident! In prim ul râ n d o filtram . „Stim ate dom n” şi „Prim iţi asigurarea în jurul capului familiei. După ce
— Perfect? perfectei mele cons’. deraţiuni?'
— Apoi o fierbeml ■ ■ M cântaseră în cor imnurile de sla­
P61*f0ct^
= » Încasatorul către doam na care V a a-
După ce o fierbem, adăugăm un chitat ultim a rată pen tru u n cărucior
vă si de implorare, şeful familiei
dezinfectant special, de copil: cresta cu cuţitul patru cruci mari
— Admirabili — Ce mai face copilaşul?
— Şi peurm ă, beau vin! — Mulţumesc, foarte bine! A re n u n ­ pe o prăjitură, în timp ce ceilalţi
H ü« ta săp tăm ân a viitoare.
— D a dragu l meu, soacrâ-inea era
se rugau în genunchi. Apoi, me­
■ ■■
m ea m ai bună şi cea m ai conştiincioasă — S unt foarte am ărât! N evastă-m ea reu cu cuţitul „sfânt”, care tre­
bucătăreasă d in câte a m cunoscut to a plecat de eri să-mi cum pere o cra­
toată viaţa mea. vată şi nu s’a m ai întors.
cea dela tată la fiu, şeful fami­
— Şi a m urit? — Şi n u poţi să te d u d sin g u r să-ţi
— Da, Inchiputeşte-ţi că a ‘'ost m â n ­ liei îşi tăia o porţie mare de pră­
cată de canibali. Şi în mom entul în iei o cravată?
jitură.
care au pus-o in lr’un cazan cu apă clo­
cotită, ea a av u t forţa să strige. în tâia mamă: F ata m ea a r e o m ul-
ţine d e calităţi: dansează admirabil, In FINLANDA. Caracteristice
__Nu u itaţi zarzavatul şi sarea, dacă
v re ţi să iasă supa bună! înnoată, călăreşte, pilotează, conduce sunt si riturile finlandezilor. Ele
■ MM m aşina se desfăşoară în „Samia” cea
. D irectorul circului; — Domnule, îţi A doua m am ă: Atunci e un m are
noroc că băiatul m eu ştie să cârpească mai importantă din încăperile u-
d a u 200 d e lei pe seară. îum ai ca să
sta i în mijlocul a r e - e l nem işcat cu un şi să gătească! nei locuinţe finlandeze. In jurul
focului aprins, imnurile şi des­
cântecele se înşiruiau toată noap­
tea. De asemeni se puneau sa
E N C IC L O P E D IA F O T O G R A F IC Ă
fiarbă ceaunuri mari cu apă cla-
recom anda urm ătoa rele cărţii pentru copii: cotită. Din vaporii care se înăl­
D O M N U L O A K ţau, unii pretindeau că pot sta­
bili horoscoape şi preziceri pen­
tru evenimentele mai importante
IO N IC Ă VULPOIUL ale anului. Cu putină imaginaţie,
2 C A M : , 2 C A D O U R I o fată putea să vadă *— prin va­
pori — o inimă autentică, traver­
pentru d o a m n e , pentru dom nişoarei sată de hieroglifele unui nume,
13 VEDETE DE CINEMA pentru ea drag.
In sfârşit, două sunt datinele
aproape universale: sărutul sub
biografiile, p o r tr e te le şi intimităţile
vâsc — şi. pentru că veni vorba
principalelor stele de cinema
de el. vreau să vă spun că încă
PENTRU T O A T Ă LUMEA: din antichitate vâscul era socotit
o plantă binefăcătoare — şi fe­
O ORĂ DE R Â S licitările şi urările de prosperi­
tate pentru tot cursul anului care
C E A MAI A M U Z A N T Ă CARTE DE H U M O R
va veni. La noi urările capătă
¡6 U P E S T E 200 I L U S T R A Ţ I I forme pitoreşti şi răvaşele de plă­
A i găsesc d e vârwere I® librării f i principalele debit« cintă confirmă încă odată că ro ­
mânul este născut p o e t
 !■ Hl
iii - njjj IU] | | j ¡I?! !jü ijljji IIPi
D o m n i ş o a r e i LYDA
Eram cu Lucia în cea mai ele­ dea căci prin el privea departe,
gantă grădină de vară dintr’un departe.
oras din Apus. — Si eu te iubesc, mult, rmilt,
O cunoşteam abea de câteva
*lle dar o adoram. dar de mine e legat ¿eva tragic,
ceva fatal...
Stăteam ore întregi privind-o
sf de când am întrezărit-o pen­ — Credemă că pentru iubirea
tru prima dată am sintit c’o cu­ mea nu există piedici ca: fatal
nosc. O priveam lung, insistent si sau tragic, nu!
acum când stătea în fata mea la — E o poveste tristă, cum
masă îmi dădui seama unde am să-ti spun... stranie,
mai văzut-o; era parcă Mona Li­ — ?! ! 1
sa modelul Giocondei. Şi’ncepu să povestească cu’n
Avea acelas surâs mistic, fa­ glas tulburat:
tal, dăltuit parcă în piatră rece. Plecasem dintr’un port ger­
dar era mult, mult mai frumoasă. man pentru a sta câteva săptă­
Să mi se fi părut numai mie, mâni în America, unde aveam
sub inspiraţia momentului, că e nişte rude cu cari trebuia perfec­
mai frumoasă decât Gioconda, tate anumite înţelegeri şi d e c ­
pe care secolele o adoră din ce rece eu doream atât de mult sa
în ce mai mult? merg peste ocean — după multe
Am văzut şi tabloul Giocondei insistente — m’au lăsat.
şi-l păstrez încă viu, prea viu în Călătoria se anunţa extrem de
memorie şi acum îl comparam cu plăcută, dar cine s’ar fi gândit a-
Lucia biruitoare eşea Lucia, me­ tunci cum avea să se sfârşească.
reu Lucia.
Pe vapor primisem o cabină
Da Lucia era mal frumoasă. m«nunată şi care avea o fereas­
Nu mă puteam înşela. Nu] tra prin care vedeam minunatul
Lucia era mai frumoasă ca Gio- ocean aşa că eşeam rar pe pun­
:condal te. pentru a simţi bătăii vântului
; Şi cu toate acestea fără a tine umed
seama cc sunt c’o fată — nu nu­ Şi totdeauna când eşam un tâ­
mai atât — ci cu cea mai fru­ năr înalt, bine, mă urmărea, şi
moasă fată singura pe care şi în mă privea lung, lung. păru aducându-mi un bilet spu- Îmi impun cel mai mare sacri­
somn am visat-o cu aceiaşi dra­ nându-mi ca a fost găsit în ca­ ficiu: alung din mine la ce thieam
Simţeam c atracţie faţă de el mera domnului care s’a împus­
goste care mă ardea zi de zi — şi mă supăra mult că trece pe lan- "aţ‘ mai mult: viata, pentru a putea
atn început aşa cum obişnuiam să te primesc în schimb pe tine.
întotdeauna: cu câteva lichioruri gă mine, privindu-mă cu atâta Lucia cau ta câteva clipe în
mimai pe tine.
de şocolată
S“ c“ vântar Hră a_mi “ ““ ” ÍCl Eeantâ si- ml intinse biletul- Azi ne desparte moartea şi via­
M’am obişnuit — acum pot s’o Simţeam îndemnul de a-i vorbi Ii surprinsei în acel moment o-
mărturisesc — pentru prima dată eu, de a -1 invita eu să ne petre­ chii ei minunaţi trişti, infinit ţa dar gândul şi dorinţele mele
cu lichiorul la bacalauriat. vor fi umbra ta, umbra care ;te
cem timpul împreună, dar n’o trişti şi umezi de lacrimile ce i
îmi amintesc că era după ma­ va urmări întotdeauna.
puteam face. se striveau cristafine între pleoa­
sa, mai mult spre seara când tre­ Pedro Eugenio.
buia să ne prezentăm seria noas­ Pământul’ negru se şi contura­ pe.
tră şi spre norocul meu o câr­ se perfect la orizont după atâtea __________
Oare aveam să pot_________
să-i înving Eşirăm din grădină şi in mine
ciumă mică era numa la câţiva zile de când nu mai văzusem de- vreodată melancolia tristă din simţeam cum parcă se naşte sau
cât cerul şi valurile, când liniştite. moare ceva.
paşi de liceu.
Mă simţeam eterat voalat în
Atunci era lichiorul de caise când
turbate
turburate, înfricoşător de u
putea să-i schimb vreoda-
,
neant şi în mine sălăşluia nefiinţa
care mă făcu să iau bacalaurea­ dar nu o puteam defini: mă năş­
Eram rezemată de balustradă tă destinu sau căile noastre se vor
tul c’o notă mare, azi însă l-am şi priveam şi eu făşia de pământ, despărţi brusc, nefiresc, aşa cum team îa acel moment sau mu­
trădat şi regret schimbându -1 cu când tânărul se apropie de mine. ne-am şi întâlnit şi cunoscut cu ream. i
unul de şocolată, dar,,., asa-i o- Atunci îmi adusei aminte că ci­
mul. — Domnişoară. Vă iubesc Si câteva zile înainte în miicul dar
nu pot să trăiesc fără fiinţa familiar de simpaticul ştrand tisem cândva că nimic nu sea­
Apoi şampania era spumoasă mănă mai mult cu o casă în con­
Dumneavoastră. din tânăra pădure de lângă Iacul
si uşoară, atât de uşoară încât se strucţie decât una din ruine.
urca, se urca mereu şi drumul Deodată simţii o revoltă în su­ piin cu peşti si bărci cu îndră­
Era cea mai frumoasă noapîe
dela gură la cap nu era chiar aşa flet contra acestui tânăr atât de gostiţi? din viaţa mea şi la braţ simţeam
de lung. timid încât vine cu o asemenea
Privii distrat şi cuprins încă căldura idolului pe care -1 adoram
Ciocneam mereu şi lichidul de declaraţie, acum, când nu mai a- de gândurile ce mă frământau bi- $i-l iubiam peste viată şi moarte.
aur îmi produceau o plăcere pe veam decât câteva ore pana Ja |eţelul şi îmi fu dat să văd cel Şi deodată începu să mă fră­
care o apreciam mult. debarcare, de aceia fără a-mi da maj bizar scris: litere lungi se mânte o’ntrebare pe care o rostSî
Mă simţeam puţin ametit. la a- seama i-am răspuns înţepat: se’ntâlneau şi se’ncolăceau par’că cu o-las tare: s *r
ceasta contribuind şi jazzul în­ , ‘ Greşeşti Domniile^ intre noi ar ^ fost şerpi vii crispaţi în æ este în mine, în sufletul meu:
drăcit ce cânta fără întrerupere n a fost nimic. Cred ca eşti in- spasmele cărei suferinti sau d<u- un pa., deal de vise şi iluzii ce
aşa că deodată mă trezii spunând tr’o eroare penibila. reri nebănuite de noi oamenii. Da. se clădeşte in sus spre albastrul
fără nicio ezitare: — Nu! Eu Vă... semănau cu şerpii aducători de înstelat al cerului, sau o ruină ce
— Lucia, trebuie să-ti spun, — Mersi groază si moarte. se mistue în praful ultimelor că­
mai bine acum decât altădată Plecă încet, cu capul aplecat Cu greu ochii mi se pbişnuiră rămizi? •• -
sau niciodată, te iubesc si te ador privind podeaua încă umedă a cu mişcarea vie a literilor-şerpi — Un palat ideal tesuî însă nn
'c’o pasiune nebună. ' , vaporului. şi putui citi din iluzii ci din iubire, răspunse
Deodată ,lăşă qchii ei, minunaţi Intrai şi eu în cabină pentru Ai fost pentru. mine flacăra Lucia strângându-mi complice
*— cari mă priveau — tot mai Jos ami revizui bagajele şi a mă mai care mistuie toiul, o flacără că- mâna. >■ ■ ■
opri în pahar, însă nu-J ve- odihni puţin, când un stewart a- reia n’am putut să-i rezist DAN B, J
 IfVVWWWWWWWWWWAWWWWWVW UVWWMWIWMVWWWWWWI w
WVUVUUVUVV\AAnAfUUVVV)/UUVVVV)AnMVUWVV!]UU|nA<«AAAnAfl)VVUUVVVWM

L ocotenentul de marină Julien şi pe care o plimba un servitor ne,

F E T IŢ A — A zi n ’au m ă tu r a t b ise r ic a , ştia că vă trece
m ir e a s a cu tren a!
B Ă IA T U L — H ai să le-o fa c e m ! Ţ in e tr en a p e su s!
de Rhé se întorsese greu într’o trăsurică. Ah! era ceva în. <1
bolnav din şederea lui în fiorător; Julien se gândea că şi el i el
Conchinchina. Şi când, du­ trebuie să fi fost înspăimântător i u
pă trei luni de boală în casa pă­ la vedere în clipa în care debar- inc
rintească din Touraine, intrase în case la Toulon, slab ca un sch elet' P 1
convalescenţă şi putuse să facă şi cu două cearcăne vinete la ochi. i
vreo câţiva paşi pe terasa de unde Şi totuşi se simţea atât de bine ,)as
se vedea Loira, la braţul mamei acum. (,n
şi surorei lui — cu câtă dragoste Şi respirând cu plăcere aerul gri
caldă îl îngrijiseră ele! — tânărul plăcut de afară, înfiorat de plă- rul
simţea încă în bătaia rece a vân­ cere, cochet îmbrăcat, ras proas- reg
tului de toamnă, o indispoziţie ne­ păt, mândru de decoraţio-i nouă, ]
liniştitoare. Julien de Rhé se simţea fericit căror
— Vă sfătuesc să petreceţi iar­ trăeşte. cinstea pe toti săracii, cer-toţ
na la Pau, îl îndemnase medicul... ceta cu atenţie pe femeile fru- me
Clima e dulce, aşa că o să vă sim­ moaşe pe care le întâlnea în cale, lec
ţiţi foarte bine. Peste trei luni, examinând totdeodată cu o vă-ile
când o să vă întoarceţi acasă, ma­ dită satisfacţie pe tinerele ame.|:e
ma dv. nici n’o să vă recunoască. ricane, învestmântate în alb şi pur.uel
De aceea pela jumătatea lui No- tând ciorapi negri, — nebunati-|>ar
embrie, rezemat de balustrada fe­ cele acelea care dansau în juruliar
restrei hotelului Gardères, Julien unui copac din piaţa Royale, înius
de Rhé sorbia minunata privelişte ritmul muzicei militare. C
a Pirineilor, fumând nişte ţigări Ce bune dispoziţii ca să te în-jlia
delicioase, ce-i aduceau aminte de drăgosteşti — nu-i aşa? J[el,

HUMOR ţigările pe care le fumase odinioa­

evocau totdeauna senzaţiile vârstei

de şasesprezece ani.
•— Ei, dar oraşul ăsta e plin de
femei frumoase, îşi spuse tânărul,
De aceea fericitul convalescentloa
ră pe ascuns, pe vremea când era se înamoră, de îndată ce Văzu pe Da,
simplu elev de marină, şi care îi

Nu, zise ea însmi

eşti primuri caren
prima dată când se dusese să as­
culte muzica militară în piaţa Ro­
yale şi să se resfeţe la soare, în
vorbeşti astfel, »a
fata statuiei bunului rege Henric
al IV-lea.
asta r
Şi cu toate că nu era stricat şi
nici încrezut, marinarul, cuprins
de o see nespusă de viaţă, îşi puse domnişoara Olga Babanne, — cea>rii
chipiul cel bun şi redingota-i cu mai frumoasă fată din colonia ru-;on
trei galoane de aur, pe care strălu­ ră, — coborându-se de pe cal, înurr
cea panglica legiunei de onoare faţa hotelului Gassion, unde loror
şi pe care mama sa i-o depusese pe cuia împreună cu mama ei. :ei
pat în clipa când se simţise atât Era aproape ora cinci când tâ-ilti
de rău şi-şi închipuiau că nu o va năra Olga se întoarce dela o vână-vle*
mai purta decât o singură dată: toare de vulpi. Cei câţiva adoratori^«
pe pânza neagră a cosciugului... <:ari o însoţeau, se dădură repede a
Oricum, avusese o ideie nime­ jos de pe cai grăbindu-se s'o ajutelic;
rită venind la Pau. să descalice. Fata primi braţul pri->ar(
Era aşa de plăcut soarele cald mului venit şi numaidecât lovi ciiusi
de aici care nu-i ardea faţa, azu­ cravaşa pe o masă a terasei, coiaţi
rul frumos al cerului, amfiteatrul mandând un pahar cu lapte. II bătuşi
îndepărtat al colinelor, şi tot ast­ dintr’o singură înghiţitură şi în pierj
fel piscurile de zăpadă care se cioare, cu trupul ei svelt şi fru-ăs’
profilau depare în zare. Şi apoi mos, îcorsetat într’o roche nemeşi
era o privelişte cum nu se poate gră de amazoană, cu părul ei auriuun
mai plăcută, mulţimea cosmopolită ce eşea din pălăria-i bărbăteasca^
alcătuită dm fel de fel de străine
revărsându-se în bucle mari pelle
elegante care vorbeau toate lim­ umeri, ea zâmbia, ţinând în mânălar
bile din Europa şi care circulau ceaşca goală, satisfăcută, aproapean
de colo până colo voioase si ne- îmbătată de băutura răcoritoare, p<
păsătoare. cu două pete albe de lapte, aseme-j (
Fără îndoială ca mai întâlneai
aci şi persoane a căror vedere te
îndurera cum era de pildă engle­
zoaica aceea ftizică în ultimul
grad, înfofolită până peste urechi
0 EMOŢIONAM
— Da d ragă, ce stu p id ă e A n g ela ! T e-a în treb a t n u m a i­
decât cân d ţi-a v â zu t h a in a de b la n ă cât te-a costat.
T o td e a u n a a fo s t n e p o litic o a s ă ! D a r în d e f in itiv cât ai
dat pe ea? FRANCOI»
(IWWMAWWWWWWW fUV\A/WVWlAfl<WVVt^WVVA/UMUUUUUV)AftAn
IWMAmWVWVVWmiWUWfiMWIWWWVWlMMUVlflMVVWWMMVWWWUWUI
nea unor mustăţi, în fiecare colţ
<il gurei. In răstimpul acesta soa­
rele care apunea, împresurând-o
cu un nimb uriaş de aur, adăogă
încă un farmec nou la frumuseţea-i
aproape clasică de zeiţă.
Apoi, deodată redevenind seri­
oasă, aşeză ceaşca pe masă, adresă
un salut uşor şi plin de dispreţ
grupului de tineri cari roiau în ju­
rul ei şi intră în hotel cu un pas
regesc, izbind u-şi fusta cu cravaşa.
Peste trei zile, — în timpul că­
rora Julien de Rhé întrebase pe
toţi cunoscuţii lui, cine era fe­
meia aceasta, încredinţându-i tot­
deodată că e înamorat la nebunie
de ea, — fusese prezentat, — ceea
ce nu prea era aşa greu, — doam­
nelor Babarine şi făcea de acum
parte din plutonul îndrăgostiţilor
cari se ţineau lanţ de frumoasa
moaică.
Oare era într’adevăr rusoaică.
(liavoliţa aceasta ispititoare, care
(lela începutul stagiunii galopa
loată ziua şi valsa toată noaotea?
'3a, prin presupusul ei tată, —
|¡t, nui... Şi totuşi
mă iubeşti şi-mi
>ar tocmai pentru
refuz
jrimul bărbat al mamei sale, —
:ontele de Babarine. Dar toată
¿urnea ştia foarte bine că mama di­
vorţase tocmai n clipa naşterei fe­
tei şi că doamna Babarine, care de
altfel era fiica unui bancher din
New-York, anume Iacobsohn, avu­
sese o legătură aproape publici cu
0 alteţă Regală dintr’o ţară nor­
dică, un Christian sau un Oscar
larecare, legătură din care se năs­
cuse Olga probabil. Avea oare vreo
jiaţionalitate copila aceasta, care
jusese crescută când într’o „nur-
lery“ în Scoţia, când într’o mâ-
lăstire la Neapole, când într’un
lesion din Geneva, care dormise o
lună parte din nopţile ei, pe cana-
wlele expresurilor, şi în aminti-
ile căreia nu defilau de cât băi de
nare şi tot soiul de localităţi ele-
;ante de întâlniri. în cari marra ei,
1persoană încă frumoasă, îşi plim-
a de cincisprezece ani, plictisea-
li NUVELĂ DE
COPPEE
la-i cochetă îmbătrânită, precum şi
samovarul şi maimuţele pe care le
avea?
Vai ! nu avea patrie, fata aceasta
stranie, care pe lângă anumite pu­
dori de fecioară, avea îndrăzneli
de bărbat şi care spunea, ironizân-
du-se pe ea însăşi:
— Nu sunt nici din Londra,
nici din Paris, nici din Viena, nici
din Petrograd, sunt pur şi simplu...
fata unui hotel.
Cel puţin avea ea vreo familie?
Nu, întrucât adevăratul ei tată,
prinţul Oscar sau Christian, la
care doamna Babarine nu contenea
nici când cu aluziile, murise de
mai mulţi ani, şi cât despre contele
rus, tatăl ei după lege, acesta nu
se ocupa nici odată de dânsa. Rui­
— A scultă Popescu! C and vorbeşti cu m ine te rog să
nat cu desăvârşire, n’avea alt mij­ p ăstrezi d istanţa!
loc de existenţă decât iscusinţa lui
de bun trăgător, mulţumită căreia
câştiga mai toate premiile la tiru-
rile cu porumbei. — Cât despre
contesa, cu toate înduioşările ei
materne care enervau pe toată lu­
mea din pricina falsităţii lor, dân­
sa era înzestrată cu un egoism a-
tât de grozav. încât pe vremea când
Olga, cu vreo ot>t ani mai înainte,
fusese cât pe aci să moară de febră
tifoidă, doamna Babarine nu ui­
tase o cipă că-şi pună mănuşile în
timp ce o veghea pe fiica ei, spre
a nu-şi murdări — spunea ea —
mâinile ei albe şi fine.
Julien de Rhé aflase toate ace­
stea, când se înrolase în plutonul
domnişoarei Babarine, şi el înce­
puse să iubească nebuneşte, cu pa­
timă, pe fata aceasta stranie şi tur.
burătoare, care se lăsa privită drept
în ochi şi care, în ziua când tână­
rul locotenent de marină, îi fu pre­
zentat de un prieten comun, îi spu­
se, aprinzându-şi ţigareta egiptea­
nă
— A! D-ta eşti ofiţerul atât de
îndrăgostit de mine!
Bună ziua domnule.
Apoi îi strânse bărbăteşte mâna.
început s’o iubească cinstitul şi
b u n u l marinar, cu atât m a i m u l t cu
cât o înţelegea şi o compătimea.—
Căci nu se înşela. Olga era ea ori­
ginală cât vrei, prost crescută cât
vrei, dar nu era cochetă şi sufletul
ei era onest, şi mândru. -— Cine
ştie? Poate îşi dădea seama de va­
nitatea, de zădărnicia stearpă care
plutea în viaţa-i frământată de pe­
treceri? Fapt cert era însă că tâ­
năra Olga judeca cu multă aspri­
me pe toţi tinerii cari roiau în ju­
rul ei, cari n ’o slăbiau o clipă şi
cari se înscriau în fiecare seară în
carnetul ei de bal.
!Continuare în vag. iO)
— Iubitul m eu aşi v rea o p ălărie nouă...
■— Ţ i-am c u m p ă ra t u n a s ă p fă m a n a trecută!...
Cum, vrei să vezi pe d răg u ţa ta cu o p ălărie d e m o d a tă ?.„
 mă căsătorească decât cu un prinţ
T oţi o doreau, nici unul n’o sti­
ma însă, căci nimeni dintre ei nu
se hotărîse pân’acum s’o ceară în
căsătorie. De aceea -se p u r t a a s p r u
G F J A i A DE LEU (Urmare d/n pao. 9)
bogat sau de nu... de nu, o să-mi
găsească o altă situaţie. Hai ? nu
e aşa că am multă experienţă pen­
tru o fată de nouăsprezece ani! E
cu ei şi-i plesnea cu cravaşa, fără
nasită vorbă, ori de câte ori se pur­ Olga îşi retrase uşor mana, pă- ghicit de multă vreme. Dânsa se îngrozitor, nu c aşa?... Totuşi ast-
tau necuviincios cu ea, şoptindu-i strând ghiara de leu, apoi, încru- bucura, ca o copilă simplă şi vir- fel stau lucrurile... Iată de ce am
cuvinte galante la ureche, în mij­ cişindu-şi braţele pe piept, se uită tuoasă ce este, dar în nişte ter- fost în iarna trecută la Nisa, vara
locul unui vals ameţitor sau când câteva clipe drept în ochii domnu- meni care m’au făcut să înţeleg cât la Schwenningen şi acum la Pau.
îi strângeau prea tare mâna pe care lui de Rhé, fără vreo emoţie apa- de profundă şi de înspăimântătoa- Iată de ce ne plimbăm ca nişte co-
dânsa le-o întindea camaraderegte. rentă. re este deosebirea dintre mine şi o Iete, de colo până colo, dela un
Julien, care din pricina firii lui — Nu, zise ea însfârşit, nu!... adevărată fată!... capăt la celălalt al Europei, dor-
delicate avea o mare pătrundere de Şi totuşi eşti primul care mă iu- Citind scrisoarea asta, plină de mind în hanuri sau în hoteluri,
spirit, — e drept că naivii sunt beşti şi-mi vorbeşti astfel. Dar toc- amănunte intime, şi mişcătoare, am Mama a fost aproape prinţesă
adesea nespus de ageri cititori de mai pentru asta, refuz. văzut de-asemenea cine era familia regală si ea m’a făcut să înţeleg,
suflete — descoperi tezaurul de — Olga! strigă Julien cu o voce d-tale — o familie veche şi onora- j eja vgrSta de cinsprezece ani, că
cinste care se ascundea în inima turburată. bilă, în care nu trebuie să aduci v0¡ jj cej pUţin arhiducesă, fie
acestei fete, atât de nefericite de — Ascultă-mă, reluă ea întreru- decât o femeie cinstită... Mulţu- chiar şi pri-ntr’o căsătorie... morga-
fapt. Fără îndoială că o iubea pen­ pându-1 cu un gest, şi înţelege-mă meşte-i lui Dumnezeu, domnule de natică!
tru frumuseţea ei şi că-şi pierdea bine... Nu mă simt demnă de d-ta, Rhé că ai o mamă cu părul alb, la N ¡cj Q(jatg n>ar consimtî la o că-
firea în clipa în care dânsa se re­ şi te-aşi face nenorocit... Ţi-aduci care nu te poţi gândi făriă să nu sătorie cu un nobij aproape bur-
zema de braţul lui, în vârtejul dan­ aminte de scrisoarea surorei d-tale, simţi ceva delicios în inimă... Khez! Asi scădea în ochii ei, m’aşi
sului şi-l priveau ochii ei mari cu pe care mi-ai spus că ai pierdut-o. Şi eu, am o mamă, e drept!... dar ¿jeprec;a) înţelegi? Ah! trebuie
sprâncene catifelate. Ei bine, aici ţi-a căzut ea din mâ- am fost silită s ’o judec... D-ta n’ai ^ ti inspir mult desgust, de vreme
nă... Am luat-o şi am citit-o. Sora văzut decât lucrurile ridicole din ce mie ’ - însă-mi- mi-e■ ruşine
•’ de ' mi­ •
Dar o iubea de-asemenea, o iu­
d-tale îţi răspundea la mărturisi- ea, dar eu o cunosc mai bine. Dacă ne! Nu, nu protesta. Chiar d-ta
bea mai ales, pentru durerile-i
rea pe care i-ai făcut-o cu privire i-ai cere mâna mea, o să te refuze, n’ai voi să aduci în casa mamei
mari pe cari le ascundea cu atâta
la sentimentele ce le nutreşti pen- căci, deşi eşti nobil, averea d-tale d-tale o femeie al cărei suflet e
îngrijire; şi e r simţea o profundă
strângere de inim'ă atunci când tru mine, sentimente pe care le-am e mediocră... Mama a hotărît să nu pjj“* mlaştini... Şi apoi nu sunt
Surprindea din întâmplare privirea ¿[ecât un obiect de lux, costisitor
Bombră şi dureroasă pe care o a- ^ M şi inutil, de care nu ai nevoie şi
tunca Olga doamnei Babarine, care nu ţi-ar pricinui decât mâh­
când aceasta din urmă povestea pe nire... Dealtfel nu te iubesc, nú iu­
şleau, la ceaiurile dela patru la ’ ' ............... ’ besc pe nimeni. Iubirea este un lu­
şase, instalată în penumbra salo­ cru care mi-e oprit cu desăvârşire...
nului spre a-şi ascunde ravajele
anilor, — conchistele-i regale de
altă dată.
ZOOLOGICA DIN BERLIN Adio, domnule de Rhé, pleacă fără
să-mi spui vreo vorbă, te rog... La­
să-mi numai bijuteria d-tale. Mi-o
Julien de Rhé ar fi voit s’o ia L a u ltim e le a ta c u ri să v ârşite de zile în tre g i p r in p a rc p a n ă s ă p o ată laşi, nu e aşa? Ea o să-mi aducă
în căsătorie, ar fi voit s’o smulgă aviato rii te ro rişti inam ici a s u p ra fi p rin se şi ad ă p o stite. D in fericire veşnic aminte de un tânăr cinstit,
din mediul acesta periculos, s’o c a p ita le i R eichu lu i a av u t greu de antropoidele, gorila si cei doi cim- faţg ,je care m’am purtat cinstit.
pazei m ari, a u fost salvate.
ducă la mama lui, — o femee de suferit şi G ră d in a Zoologică. C asa e- Nu-mi spune nimic... Şi acum, adio
le fa n ţilo r a fo st distrusă, opt ele­ M ulte a n im a le m a ri a u sc ă p a t
treabă, — ca să respire atmosferă f a n ţi a u m u r it şi a sc ă p a t n u m a i ‘u- p r in aceea că a u fosl duse a f a r ă din pentru totdeauna...
pură şi întăritoare a unei adevă­ nul. A cuarium u l a p r im it o lovitură B erlin la tim p. P rin tre ele se n u m ă ­ Mai târziu cu trei ani, pe vapo-
rate i-m ilii. — Nu se gândea decât in plin, a şa că astăzi p r in tr e d ă r â ­ r ă u n u ra n g u ta n , doi cim pazel, rul Du Couedic, care se întorcea
s/i scape. Uneori îi se părea că în- m ă tu rile lu i zac g r ă m a d ă aligatori, bourii, zimbrii, caii sălbateci, ţa p ii de din Senegal, unde făcuse un scurt
Hga ghicise dorinţa lui, şi crocodili şî şerpi u riaşi m orţi. M ulte m unte, m ă g a rii sălbatici, zebu, etc.
“a n im a le din a c u a riu m oare au sc ă­ Au fost ia tim p a d ă p o stite în alle pop-ţs, spre a lua curierul. Julien
î
c ' ' ceaiurile zilnice ale doam- p a t de bom be a u m u r it de frig. In G ră d in i Zoologice şi alte an im a le : de Rhé. care se afla în cabina ofi-
barine. la care fata îşi tra- se cţiu n ea a n im a le lo r d e p ra d ă , dea- doi leoparzi doî tigri, doi u r a n g u ta n i t e r ; i or< ¿ s e f ă c u u n z ia r p e c a re to c -
t« admiratorii cu sincerintatea-i sem en e a g rav atin să, a u m u rit m u lţi şi o c ira fă E lefantul de m a re Ro- ■ îl adusese sergentul
1 ;â în vreme ce Olga îi prezintă lei, tig ri şi leoparzl. U n u rs a treb u it la n d tră e şte în că. , ‘ .
Cu to a tă ac tiv itatea eroică şi p lin ă 71■
paharul de ceai, ofiţeru la vea im­ să fie îm pu şcat. M ai trăesc n u m a i
hipopotam ii, to ţi şi ceilalţi urşi. Ne­ de sp irit de sacrificiu a paznicilor, Ziarul era dela Paris şi vechiu
presia că »jede în fundul ochilor a t in s a u ră m a ş i stru ţii, c a su a rii şi nici u n u l d in tre ei, n u a fo st a t a c a t de vreo trei săptămâni. La rubrica
ei ca o lumină dulce şi îndepăr­ cangurii. G irafele a u m u rit p â n ă la de v re u n a n im a l; cu to t pericolul ,£osiri", ofiţerul citi următoarele
tată, care părea că răspunde la u n a P ierd eri m u lte au fost şi p r in ­ d in n o a p te a b o m b a rd a m e n tu lu i, n u rânduri :
mila lui generoasă, la iubirea lui tre cerbi. Acelaş lucru cu an tilo - a m u ri n ici u n om.
pele. C asa p ă s ă rilo r a fost d istru să Cu c â t de sg u d u ito are este p e n tru „Majestatea Sa Regele Suabei,
nesfârşită. în p a r te , i n faz an e rie p ă s ă rii s a lv a te p rieten ii G ră d in ii Zoologice^ o plim - care călătoreşte, după cum se ştie,
— Da, domnişoară, concediul m ai ales m u lţi p ap ag ali, au fost a- b are p rin tre d ă r â m ă tu rile din ea, pe în cel mai strict incognito,' cu nu­
meu de convalescenţă se sfârşeşte dâposlite d in nou. Au fost m u lte a t â t de în c u ra ja to a re este m ered e- mele de conte de Augsbourg, se
peste opt zile. Mâine voi pleca de pie rd e ri şi p rin tre m a im u ţe şi aliga- rea cu care p ro Hec.f ’ „.ueC.° 1U află de eri seară în oraşul nostru.
aci pentru cp să mâ duc să stau tori, M ulte d in tre aceste a n im a le fu- G răd in ii, si colaboratorii sai privesc
giseră sî a u p u tu t fi p rin se cu m ul- viitorul. „Ne re fac em noi", a spus „Un incident supărător s’a pro­
câteva zile Tn T u re n a , la sora mea, tă g re u ta te U n alig ato r n ’a p u tu t fl prof. H eck şi este n ein d o elm c c a m-
dus la gară, în clipa sosirei rege­
şi de acolo plec la Brest. p rin s decât cu la ţu l. A nim alele m a i t r ’o b u n ă zi berlinezul îşi va vedea
lui. Baroneasa de Hali, însoţită
Cei doi tineri se ailau singuri mici, p rec u m câin ele să lb a te c Din- d in n o u a ş a cu m a fost iu bita lui
go, u rşi m ici şi m a im u ţe a u r ă tă c it G ră d in ă Zoolgică. numai de mama ei. Contesa Baba­
acum într’un colţ al salonului de
rine, călătorind cu Majestatea Sa
lectură al hotelului, în picioare,
a pierdut o bijuterie de mică va­
lângă o fereastră deschisă. în fa ça
loare, dar la care doamna de Hali
cerului presărat cu stele. DI-M N IC I O C A SA nu trebue să lip
ÉÜ tinea mult. E o simplă ghiară- de
Adio atunci, şi călătorie bună,
răspunse Olga cu vocea ei sinceri
şi fermă. Dar am să te rog ceva.
domnule de Rhé. Aşi vrea să-mi
dai ghiara a c e a s ta de leu, mon-
; A;
i sească excelen ta revistă
a problem elor m edicale în R om ânia:
de popularizare leu montată într’un cerculeţ d e
aur.
„Doamna de Hall a promis două
mii de franci recompensă persoa­
tală într’un ceiculeţ de aur, pe
care o porţi la lanţul ceasului...
t o i place. Ştiu că o ai dela o vâ­
nătoare, la care ai luat parte pe
MEDICUL NOSTRU care cu p rin d e în fie c a re num ăr a rtic o le scrise
nei care îi va restitui bijuteria a-
ceasta“.
— Julien dragă, nu uita că ţi-a
sosit rândul să fii de quart.
— Mulţumesc, spuse Julien de
Vremuri îr »'frica, -u este aşa? sp e cia l de cei m ai re p u ta ţi m edici ro m âni şi
stră in i, s fa tu ri m edicale sp re folosul o ricu i şi Rhé. aruncând ziarul şi trezindu-se
'i Şi eu sunt -jrţ te‘ de animal săl­
batec... Bijuteria aceasta îmi con­ în d ru m ă ri în v ia ţa sexuală. P ra c tic a educaţiei ca dintr’un vis.
fizice. S fa tu ri igienice eo sp o d ăresti si dr In noaptea aceea, cârmaciul, care
vine... Dă-mi-o te rog... Am s’o pă. frum useţe. era singur ne punte cu ofiţerul de
«rtrcz ca o amintire dela d-ta.
[ J u l i e n desprinse numaidecât DOUĂ nAGINI DE COMS. MEDICALE GRATUITE auart, îl văzu pe acesta ştererân-
du-si de mai multe ori obrazul şi
rfiiara şi o întinse fetei; dar deo- A P A R E L A 1 şi 15 A L E F I E C Ă R E I L U N I
jâată apucă mâna domnişoarei Ba­ ochii cu batista, cu toate că vân­
lerin e şi-i şopti cu o voce caldă: 3 0 LE ...... 3 0 LE’ tul sufla cu tărie, şi nici valurile,
ii — T e iubesc, vrei sä devii soţia nici ceata nu pătrundeau până
la el.

\ ir '
10
 ■^ss^sm m sm m a m m ssssstss:

doua zi aveau la dnjun: stea, — şi aşa mai departe. Nu mită rânduială. M ’am instalat în ca să mă schimb- P e urmă mă du.
A pateuri, raci şi pârjoale de
miel. In timpul dejunului,
ştiu dacă-i bine sau nu. Ştiu însă rândul de sus, în odăile din faţă. sei la dejun. A colo avui ocazia să
că astfel de chestii se încurcă, ne Am aranjat ca, după dejun şi du- fac cunoştinţă cu Ana Alexeevna,
bucătarul Nicanor veni sus ca să-i nemulţumesc, ne irită-., pă masă, să mi se aducă acolo ca- nevasta Iui Lugano» Ici. Pe-atunc!
întrebe pe musafiri ce vor desea- Parc’ar fi vrut să înceapă o po- feaua şi licheurul* După ce mă era foarte tânără: n’avea mai
ră la masă. Era un cm mijlociu la vestire. Oamenii singuratici au tmneam în pat, citeam „Vestitorul mult de douăzeci şi doi de ani şi,
stat, cu faţa puhavă şi cu ochii întotdeauna ceva pe su flet ce do­ Europei”. Dar cum a venit la cu un an jumătate înainte, năs­
rnici. Umbla bărbierit: mustăţile resc din toată inima să povestea- mine preotul Ivan, într’o singură cuse cel dintâiu copil. întâmpla»
însă parcă nu-i erau rase, ci scă. In oraşe cei neînsurati sc- duc vizită mi-a băut părintele tot li- rea aceasta aparţine trecutului...
z m u ls e . într’adins la bae sau la restaurante cheurul. Cât priveşte revista, Acum caut să-mi explic : ce era
Aliohin le spuse că Pelagheia. ca să m?i stea de vorbă: Uneori , V estitorul Europei” a ajuns la deosebit în făptura ei? Ce-mi
servitoarea cea frumoasă, se în- povestesc băeşilor sau chelnerilor preoţesc. plăcuse atât de mult la dânsa? P g
drăgsotise de bucătar. Cum Nica­ lucruri foarte interesante. La ţa- Şi aşa vara, mai ales în vremea
atunci însă totul mi se părea ex­
nor era un beţiv şi un scandala­ ră ei îşi revarsă de obiceiu su fle- cositului, nici n'ajungeam până la trem de clar. Vedeam o femee tâ­
giu şi jumătate, ea nu vroia să tul în faţa musafirilor. pai. Adormeam în grajd în vre-o
nără, frumoasă, bună, inteligentă,
se mărite cu dânsul: primise însă Pe fereastră se vedea cerul ce- sanie sau într’o colibă de pândar. încântătoare... o femee cum nu
să trăir.scă aşa- Dar Nicanor era nuşiu şi satele ude de ploa^i. Pe Mai puteam eu să citesc? Incet- întâlnisem înainte- De-odată re­
om cu frica lui Dumnezeu, şi con­ o vreme ca asta n’ai unde să te încet m’am mutat în odăile de jos, cunoscui într’îr.sa o fiinţă apro­
vingerile lui religioase nu-i în­ duci. Nu-ţi rămâne altceva de fă­ am început să iau masa în bucă­ piată, ştiută parcă demult — ca ©
găduiau a::ta.. Ii cerea să -l ia de cut, decât să povesteşti şi să as­ tărie, Din luxul dinainte mi-au figură cu trăsături prietenoase şi
bărbat. A ltfel, nici nu vroia să culţi. rămas numai servitorii aceştia,
cu ochi cuminţi, pe care-ai văzut-«
audă. O batjocorea şi, când era Stau în Safina şi mă ocup care l-au slujit şi pe tată-meu şi
cândva în copilărie într’un al-
beat, o şi bătea. Atunci ea se as­ demult cu gospodăria,, începu A - pe care mi-i oarecum să-i îndepăr­ bum pus pe-un scrin de mâna ma­
cundea în odăile de sus şi plân- liohin, de când esn isprăvit Uni- tez.- mei.
gea cu hohote, Aliohin si servito- versitatea. Dupa educaţie sunt cu­ La început am fost ales judecă­
In procesul de dare-de-foc, ju ­
rii în asemenea cazuri nu plecau conaş, dup? înclinări — om de tor de pace. Uneori mă duceam
cabinet, Tî r cântî am venit aici, în oraş la şedinţele consiliului decata îi găsise vinovaţi pe nişte
de-acasă, ca s‘o apere la nevoe,
începură să vorbească despre asunra >:ti era o datorie mare. judecătoresc sau ale tribunalului. Evrei, — lucru cu totul fals. I»
dragoste Tata c" o ipotecase în parte. Asta mă distra. Când stai pe loc timpul mesei eram foarte tulbu­
fiind^ ■ ise mult cu învăţă- două-trei luni, mai ales iarna, în- rat, mă simţeam stingherit de a-
— Cum se naşte dragostea? se ceastă sentinţă... Nici nu-mi adur
întrebă Alio,;h n De ce nu s’a în­ aminte ce-am vorbit Ana A lexee­
drăgostit Pelagheia de altcineva, vna tot timpul clătina din cap şi-!
care să se potrivească cu dânsa şi spunea mustrător lui Luganovici :
la chip şi la suflet? De ce s’a a- — Dimitrie, cum aţi putut face
moresat tocmai de Nicanor, bur­ aşa ceva?
sucul acesta (aici toti îi spunem Luganovici era un. su flet bun.
bursuc)? Iată atâtea întrebări fă­ Se număra printre aceia care
ră răspuns, în jurul cărora ne pu­ sunt de părere, că omul — odată
tem învârti cât vreţi. Până acuma ce-i dat în judecată — îi şi vino»
despre dragoste s’a spus un sin­ vat... şi că îndoiala în justeţa sen­
gur adevăr absolut, şi anume: că-i tinţei nu se poate exprima decât
o taină foarte mare. Restul — tot cu formele legale, deci oe hârtie,
ce s ’a scris şi s’a vorbit — nu-i o — nu la masă şi în convorbiri
soluţie, ci numai enunţarea unei tura mea- Atunci m’am hotărit să cepi să doreşti în cele din urmă particulare.
probleme care a rămas nerezolva-.. nu plec de aici şi să lucrez, până o redingotă neagră, Iar la tribu-
— Noi n’am dat foc, — îmi
tă. O explicaţie p otn vita pai ca vQ¡u pi^ti toată datoria. M’am ho- nai erau şi redingote, şi tunici, şi
spune el cu bunătate de aceia ni-
pentru un anumit caz, nu se po­
tărît aşa şi m’am şi pus pe lucru, fracuri —• numai jurişti; oameni meni nu ne dă în judecată, nu ne
triveşte la alte zece cazuri De a-
recunosc, nu fără oarecare silă. cu cultură generală, Aveai cu ci- ba.°ă în temniţă.
ceia cel mai bun lucru-i : să exp li­
Pământul dela noi produce puţin ne vorbi. După un somn în sanie. Bărbatul şi nevasta mă îndem.
ci fiecare caz în parte, ferindu-te
Ca să nu fii în pierdere, trebue să după o masă în bucătărie, — să nau să mănânce şi să beau cât mai
de generalizări. Trebue să indivi­
te foloseşti de munca robilor sau a stai în fotoliu, cu lenjuri curate, mult. După unele amănunte: de
dualizezi — cum spun doctorii—
lucrătorilor tocmiţi cu ziua— ceea cu ghete uşoare, cu un lanţ pe nildă cum pregăteau amândoi ca­
fiecare caz special.
ce-i çam tot una... sau să-ţi con- piept... asta-i un adevărat lux. feaua, cum se înţelegeau din jti-
— Exact, — încuviinţă Burkin. duci gospodăria după pilda tăra-
, T In oraş
. A eram
. primit
, . cu bucurie-
. , mătări de cuvinte, — puteam să
— Noi, Ruşii suntem oameni m ior: adica sa munceşti la camp Iar mie uni parea bine sa-im fac conchide că soţii trăesc bine, în
cumsecade, dar avem slăbiciune tu cu fam ilia ta. Altă soluţie nu-i. cunoştinţi nouă. Dintre toate, cea pace «i că-s bucuroşi de musafir.
pentru chestiile insolubile. Oa­ Eu nu m’am încurcat în astfel de mai serioasă şi — drept vorbind-— După rmsă e; cântară la piano 1*
menii în deobşte poetizează dra­ subtilităţi. N ’am lăsat nelucrată cea mai plăcută era cunoscută cu "latru mâini. P e urmă se întunecă.
gostea, o împodobesc cu tranda­ nici o palmă de pământ. Am Luganovici, vice-preşedintele tri-
Plecai acasă. Era la începutul
firi si cu privighetori... N oi însă. strâns ţărani şi ţărance din satele bunalului, II ştiţi: o persoană cât
primăverii. Toată vara o petrecu!
Ruşii, împodobim dragostea cu de prinprejur- La mine munca se poate de plăcută,
h» Sofina, fără să mai viu la oraş.
probleme fatale — alegând chiar fierbea fără încetare. Eu însumi Era după un proces celebru de
De altfel nici n’aveani când să m í
De cele mai puţin interesante. Eu. sm arat, am semănat, am cosit... dare-de-foc D esbátenle duraseră
De când eram student în Moscova Mă plictisea totuşi şi mă otăream două zile. Eram obosiţi. Lugano-
gândesc la târg. Dar amintirea fe­
meii zvelte, cu părul blond, îm i
aveam o prietenă: o persoană ca mâţele de ţară. care de foame viei, uitându-se ia mine, îmi zise:
rămăsese de-apururi în m in te
foarte drăguţă, dar care— de câte mănâncă în grădină castraveţi. — Ştiţi ce? P oftim la mine la
ori era în braţele m ele — se gân- Mă dureau toate oasele. Dormeam dejun. Drept vorbind nu mă gândeam 1*
dea... cât am să-i dau pe lună sau din picioare, Nu mă aşteptam la invitaţie, dânsa : ceva însă ca o umbră uşoa­
cât costă funtul de carne. Asa şi La început mi se părea, că căci pe Luganovici nu-1 cunoş- ră parcă îmi căzuse pe suflet.
noi. când iubim, ne punem între- voiu pute$ cu uşurinţă să împac team asa de bine. Intre noi nu Toamna târziu, era în oraş ufi
bări peste întrebări : asta-i oare viaţa aceasta de muncă cu obiceiu- erau decât legături oficiale. Nu spectacol dat în scop de binefa­
cinstit ori nu, rezonabil ori oros- rile culturale. Pentru asta, ere- fusesem ni c i o a t ă la dânsul acasă, cere, Intru în loia guveratorului
tesc, unde are să ne ducă drago- de am eu, trebue să te tii de-o anu- Intrai în odaia mea dela hotel (Continuare în pag. 1 9)

d e A N T O N C EH O V
 deopotrivă de grozav şi de inco­
{fusesem poftit fntr’un antract),
mod. Şi pe Ana Alexeevna o chi­
mă u it — alături ùs nevasta gu-
bematorului, Ana A ls r.e e v n a ...
nuia întrebarea: oare dragostea ei
mi-ar aduce fericirea? Nu tni-ar
Şi iarăşi simţii impresia fatală şi (Urinare d n pag. 11} Ci complicat oare ea viaţa — şi
puternică a frranuoe'ii sale, a o- „ * „ - , .
chilor ei d,cmierdători... Şi iarăşi ^ ^ veşn5c fâră , upusă şi absentă: parc’ar fi fost ^ A p ă r e a că nu-i
sentimentul ^ ^ r i i . 0 pura în buzunar. Li se părea adus <le vânzare , care are inore- dc pentru mi,n ei ne-
^ Ş e z u a m ala u , P că sufăr. Şi dacă vorbiom, râdeam dere m cureptul lui de a fi ţenciU destui de muncitoare si de ener-
ram A t f i ă M t - îmi zise ea. A ti * «âncam - făceam aceasta nu- de a avea dela dansa copn. Ku ma ^ ^ ^ înceap3 0 viată nouă.
. , j ir ’ ■ mai pentru a-mi ascunde necazu- pileam sa înţeleg de ce Ana - VorbeQ adesea cu bărbatu-său. că
fo s t b£ ; na. . iile. Chiar în clipele de veselie, lexeevna s a intairut in -viaţa ca af trebui să însor cu 0 fată
_ Da. Am rac* la uin umărJ ^ ^ b ne> s vmţeam asu_ el şi nu cu mine! D e ce a trebuit j deşteaptă, Care să-mi
De vreme de ploae, e_ dorm p; £*1ost.
*t v t-'*C4-UA4 privirilü
fJ lor cercetătoare.
VV*«v M să se întâmple in viaţa noastră w o_ f ^ bun ţn eospodărîe
A veţi o înfăţişare^ înfăţişare oofilita. ii i a. gEraţn
raţn m miscat
iscat de purtarea amân- greşală atat dc grozava?
greşală atât dc grozava, dar adăoga îndată, că o astfel
'Ăsta primăvară, când aţi fost ia dorora> mai a le3 când mă năpă- De câte ori veneam la oraş., ve- de fată nu se ştie dacă se găseşti*
¡rioi la dejun,
......... eraţi m i’’ tânăr, mai
..................................... dgau ^greutăţile,
. deau r e u t â ţ i l e , când mă executa ueam deam m în ucu»
ochii eiei —
— că ea m a aş- j tot orasui.
plin de curai. Eraţi intr o dispozi- vr£un creditor
ViCU-U b i u u n v i sau nu-mi ajun- tepta.
^ j -. - , Singură
^ recunoştea
, ca inca
ţie bună. Aţi vorbit mult. Eraţi - — ’ - J-—----- «*««« Anii msa Anii însă treceau. Ana Ale-
foarte bine şi, — trebue să recu­ c L l S S ' c â ’T S ' v K . Ñ“ t £ * * * » «
ló s e , — mai-mai să mă a m o rsez.
’A desea, în timpul . verii, =n I’ îmi iml 7ve-e: reastră. P e urma Luganovici se ne mărturiseam dragostea... * . Za™ ^ t * m osuTpavel
neaţi în minte - iar astăzi, cand ?propia & mine ^ cu fiffura ae. cunocam cundcam cu ximiaiţaie, gelo-- ^
timiditate, cu kciu ------
.a n•^ . a v ic
. i. s .m î s ă r e a u în
ithă preeateam de teatru, mi s a rioasă ţmî ,.n,inM .
îmi spunea* Nee temeam de ori ce ne-ar fi Constant!,
zie. N ovici, jsi-mi
Constant!/avici, «i-mi sareau
sa au m^
părut chiar că vă văd. - Pave! Constantinovici, dacă putut descoperi taina nouă în- S u n e ! în
Ana Aloxeevna începu să râdă. ai acum nevos de bani, _ eu şi si-ne. ^ b eam adanc, cu d th ea- meu ^ închipuiau_ că
—— Astăzi însă aveţi o înfăţi- nevasta-mea te rugam sa nu te teţa, — dar judecam. IV a 1 si eu mă bucur. T oti mă socoteau
ţare ofilită, — repetă ea. A sta vă jenezi şi să iei dela <noi. hem: unde ne-ar duce dragostea « eu ma m^ur. oţi m ^
îmbătrâneşte.
si
Urechile i se înrobeau de emo- noastră* dacă n am avea puterea
copii simţeau că prin odae se
A doua zi am dejunat ta famv ţie. A lte ori, tot după o convor- să ne opunem? Mi se părea de ne. plimbă c
-------- l, t , u t . o fiinţă nobilă. Aceasta
;fi» Luganovici. D u p a dejun ei s au ¿jre în şoaptă la fereastră, se a- crezut, că dragostea mea linişti- ¿gd-a relatiUor dintre noi un far
idus la vila lor ca să ia unele ma- oropia el de mine şi, cu urechile tă şi tristă ar putea să întrerupă ~ d b it; ă în prezenta
suri pe iarna. I-am însoţit M am roşii> îmi st,unea: brusc cursul fericit al vretii bar- fii yi" 'l or era mai curată.
întors cu danşu m oraş şi &mie- — £u nevasta-mea te rugăm hatului său, al copiilor, al intre- frumcasg_ duceam cu Ana
S s î â tUa ^ i f e r ă d e 'la m iH e “ «« insistenţă să primeşti dela noi gei case, în care toţi mă iubeau gei case, în care toti ma luoeau , ^
u teatru. totdeauna
cadoul acesta. si aveau încredere în mine. Ar fi Alexeevna la ^
era foc în căsnin şi m^irrva se du- fost cinstit lucru? Ea ar fi fu git Pf jos Şedeam in fotolu n unul
cea din când în când să vadă dacă Inii întindea nişte butonî, o ţi- cu mine - dar unde? Unde aş fi &nga altul. Umerii noştri ac atoa,
doarme fetita. fetiţa. Pe urmă, urmă. de câte ganrtă «a reŞ sau o lampa. lampa, In in scmmn
schimb eu ^ duC(;? Ar fi fost cy to. geau. Luam tăcut binoclul din
ţ>ri veneam în oraş, mă abateam le trimiteam dela ţara vânat, unt. altceva dacă as fi avut un mâinile ei. In acele clipe mi se
humaideeât şi pela Luganovici. flori. Drept vorbind, e i erau oa- ^ ro3t în’ viată; dacă m’şi fi Părea că mUl apr? ft>e’ c1a ‘,J ‘ Jne?*
E i se obişnuiseră cu mine, şi eu meni avuţi. La început .uam ¿de- de p nd^* pentru elibera- că nu puteam trai unul fara al-
J eu dânşii. De obicei veneam fără sea bani cu împrumut, şi nu ma ^ , P tui. - şi ca numai p nntr o stranie
Í - S ! * anunţ, ca unul de-ai 1er. P - a uitam de unde, ~ luam de arüst, un neînţelegere, ieşind dela teatru.
— Cme-i ?colo? — se auzea unde puteam, dar nici o nevoe • . ne luam rămas bun si ne despar-
» S ! din fund un A . d e. d . „ W tru n cnecnu comun, prozaic, — — j“ w « * • . « * ? :. * n5)r ÄT
i• « w, i • cezura timr>’.e so&pte. u ar crin
într’un mediu asemănator celui ce ,urd ad " , - . .
a « * cel**
c x ’Stent, poate înca şi mai pro- ceie jee se vorbeau,
ce ^e vu nu era nimic
A venit Payel Constantino- Eram nenorocită. Şi în casă, şi ^ | l “ l’çzui«7 â*r.t i.m
o p “ ar* ‘f f d u__—
t ă ta 9adevărat.
fi PVilTät.
-iŞaspundea
«Ici, -----lo.1(.U™ dădea—ea—sau la câmp,
w -------- . . şi. n. şură ma gândeam fericirea? r^..ar
Ce-ar «fi fost m cu dânsa. P
Pee um
u m a Ana Alexeevna începu
fata’n casă la dânsa. Căutam să afiu taina dacă m’as fi îmbolnăvit, dacă aş să se ducă m ii des cand la mama.
Ana Alexeevna mă întâmpina acestei femei ta in e , frumoase. ^ murit
fi muril sau, pur pui şi ţl simplu,
„ U1)1U, dacă ------------------
când la s o «..« . Era rau dispusa.. .-
un o figură îngrijit punându-mi deştepte, care s a măritat cu u ? ^ bună nu ne. am mai fi Avea conştunta ca duce o via a
leauna aceiaşi întrebare:
?ntsotdeauna m trcw u c. om comun, aproape batran (tre- ,. , fără mulţumiri,
fără mulţumiri, oo viaţă
viaţa irosită.
irosita.
De ce n’ai fost pe la noi de «use de patruzeci de am ) oare Atunci nu vroia să-si vadă nici
ji.. , • 5 'p; întârnTilat ce. avea dela dansul copii. Cautam Ea pe
-™ semne---------------
------------ gândea ca--şi nune. ^ rb?tt!li n;c i copiii. începuse
* . a să aflu taina acestui om comun. Se gândeaA la bărbat, la la copii, la
î/l cbjar ^ se de nervL
înfăţişarea ei, mâna-î nobilă şi s^ p l u , cum-se-cade, care judeca mama eU care-şi iubea e ^ l e ca ^ tíceaRV - Fată de
elegantă pe care mi-o întidea... eu o rezonabihtate plictisitoare, pe-un fiu^ D a d i • af fi oamenii străini avea o ciudată
rochia-i de casă. frizura, glasul, care la baluri şi la serate se aşe- rata de s e n t í a n t e - ^ iritaţi.e împotriva mea. Orice-aş
paşii ei îmi făceau veşnic impre- » prmtre oamenu so lizi - un sa mintă, bau sa s j m m ade- f. ^ efa de aceiasi n i .
£ unui lucru nou. neobişnuit şi o® veştejit, inutil, cu o expresie varul... ceea ce pentru «lansa era rere. DacăDacă discut?m
discutam în în contradic
contradic­
Important. Stăteam mult de vorbă toriu cu cineva, ea lua partea ad­
cu întreruperi lungi, gândindu-se versarului meu. Când răsturnam
fiecare la dânsul; uneori ea îmi ceva, e-'-’-'-i smmea rece:
cânta la pian. Când nu era nimeni — V ă fe!ic:t
acasă, nu mă întorceam si îi aş­ Când mergeam cu dânss ia
teptam, vorbeam cu dădaca, mă teatru, dacă uitam binocîuî.
jucam cu copilul sau întins m ea-mi spunea :
biurou pe un divan turcesc, ci­ — Ştiam că ai să-l uiţi.
team gazetele. Iar când venea a- Din f-ericire sau din nenoro­
easă Ana Alexeevna, îi eşeam cire, nu-i nimio rcn via’a noastră
înainte în antret, îi luam din mâ­ care să nu se sfârsească m^i de
nă pachetele: nu ştiu de ce, dar vreme, mni târz’u. A venit timpul
purtam pachetele acestea cu -atâta despărţirii, — fiindcă Luganovici
dragoste, cu atâta entuziasm fusese numit preşedinţi: într r>
ca un copil. gubernie de Vest. T rebuită să
E ste o vorbă: când muierea nu vândă, mobila, c^.ii. vila. Când s au
are de lucru. îşi cumpără un pur­ dus la vila si, la întoarcere, când
cel. N ’aveau ce face soţii l u g a ­ se uitară înapoi — să nrivească
novici, — s’au împrietenit cu mi­ p-enfu ultima dată «rrădina, aco-
ne. Dacă nu veneam mai multă nerişul cel verde... toţi erau trist’..
■yreme în oraş, însemna că-s bol­ Eu însă în^elepeam, că a «osi4-
nav, că mi s’a întâmplat ceva: şi timp’d să mă desnart nu n*mai
amândoi erau foarte neliniştiti. de vilă. Se hotSrî s’o conducem la
Sufereau că eu, — om cult.«care p-ară ne Ana Aleveevna care nleca
ştiam mpi multe limbi, — în loc în Crim ea, unde o tr:'rK“^ e r ă
să mă ocun cu stiinta sau cu lite- doctorii, pi'*!" aceia L’i<^a-
f&tura, tră’am la ţară învârtindu- t Continuar?. în WO
«Mm
aaă fără rost de cdla pâna colo.
12

— M ătuşa N a stssia când se
cufăr mare, v’a cred e că m ’am
capul ei !
— N u -i n im ic ! I i v ’a tre c e
după două z i l e că vin cu a lte
v ’a pom en i cu m ine acolo cu a§a
d e s p ă r ţit de tin e ş i am căzut p e
când mă v ’a vedea şi p e m in s
cu iere ş i m ai mari !...
— A lo ? D a ! E u s unt Doamna
C ostescu. Da, a ic i se s ilă cameră
d s în ch iria t, trata m en t fa m ilia r
la doamnă tânără, drăguţă, pen tru
dom n d istin s, galant.

— U n ch iule, închide p u ţ i n
och ii !
— Pleacă tâ m p itu le ca cân te­
— D e ce p u iuití ? S o ţu l meu e un om f o a r te ciu­
— M ăm ica z ic e că atun ci când d a t. l-a m g ă s it în b u zu n a ru l cu l tău id io t !
ve i în c h id e tu och ii •'% v e z i trai hainei un su tien de d a m l ş i mă — Ce fa ci ta tă ? E u ltim u l
pe n oi ! în tr e b la ce i-o f i s e r v in d ? ... eântec m alagam bist /

S T O IM ©

— Tu L e m iio la m u ie ?
— D e drxgu l meu. Ta iubesc
ca o nebuna.
— ju r ă -m i !
— P e ce să -ţi j u r ?
— P e pa t !

fc ___ ” H I f i flf » 5 — Cum vă fa c păru l d u ă tte ? Ie ri a fo s t negru, aseara r o t f ,

s
I O
m M f I IA Vw MI \ J i vm
ÆL I — .*»«
_ Fă ] cu bu tin e f
a ¿
saaBBBiriBU*BaaaBBaBiiBBBBBBHBBaBB*HaBBBBBmMMBBMB*B* *M»»aa«wB»au!Ba«aBa(®*aB*«aa«««aeBBaia«aaaaaii«aaa*«a
 IJil Ê8fi T^i i
m n I feg H l i l i
j ¡1 n i 'IIi
,f»
?<MMMMWWfMM¥Wag|gWW<giWWtfyMOT*WWWWflWtfUU F O V E S T I 8 S

Cu strigăte de bucurie copii nicio speranţă, că nu-i putea iubi. Ce frumoase lucruri povestea reală; flăcări în mii de culori,
coborau panta lunecoasă în să­ Numai că el, prea timid, nu-i dă­ el... dansând ca nişte baiadere.
niuţele lor şi Karin se dădu re­ duse niciodată ocazia unei expli­ „In Nodul Cercului Polar, îi Povestind această scenă Kari-
pede în lături pentru a le face caţii. spusese odată, domneşte noaptea nei. el se mai afla încă sub im­
loc. — Haideţi la masă, zise d. totală. Renii trăiesc aci în liber­ periul unei vii emoţii, al unei
Ea-i privi o clipă cu tristeţă. Anderson. tate şi nu sunt sperioşi pentrucă spaime sacre. Ii făgăduise s’o
Când îi pierdu din ochi tăcere» Din palat şi până’n cea mai nimeni nu-i omoară... Când vrei ducă şi pe ea acolo în iarna ur­
se restabilise. Şi Karin îşi dădu umilă colibă, acest ospăţ al Cră­ să faci o traversare, te apropii mătoare — aceasta adică...
drumul cu paşi mici. ciunului are loc în bucătărie. de turmă. îţi alegi un animal şi-i Dar Lennad o părăsise...
Era abia trei dar se si întu­ Înaintea focului din vatră se stin­ arunci o funie pe două coarne. Copiii au fost cu L-a li.
necase. Nu-şi mai simţea mâinile se electricitatea şi se aprinseră Renul nu se înhamă şi odată Punându-şi glugile de blană,
in mănuşile de lână, iar nasul i lumânări. pornit, nimic nu-1 mai poate opri. famiila urca în sanie. D. Ander­
se înroşise. Curând printre mes- Vărul Joran se aşezase alături Totul este să te tii bine de funie; son mâna caii; Karin si Joran ţin
teaeăni începură a se vedea cele de Karin şi-şi muia vesel smör- e deajuns să-ţi scape o secundă fiècare câte o tortă în mână. Si
dintâi case ale DjursHolmu!ui gosul în supa cu slănină. El se iată-i porniţi printre brazi în su­
unde avea să-şi petreacă noap­ pleca mereu spre ea murmurân- pentru a te vedea abandonat, de­ net de clopoţel pe pârtia de ză­
tea do Crăciun în familie potrivit du-i cuvinte afectuoase. parte de orice viată, singur în padă.
datinilor seculare ale Suediei. Karin hotărî să aibe chiar în mijbcuf pustiei de ghiaţă. Aţi Mai departe, ei întâlnesc alte
Acest Crăciun avea să fie pen­ seara aceea o explicaţie. desface, într’o asemenea clipă sănii şi în scurt timp drumul e
tru ea plin de tristeţă. Copiii în­ Un strigăt de bucurie salută degetele, înseamnă moartea”. plin de clinchete de glasuri ve­
tâlnit: mai adineauri îi reînvia- ludfiskul, mâncarea naţională. Lennad prinsese într’o zi un sele şi de torte. Ceata s’a ridicat
seră durerea amintindu-i -1 pe mi­ Karin era năpădită de tristeţea ren vrând să viziteze nişte prie, şi ccrul e ghintuit cu stele.
cul Klas dela a cărui pierdere, şi duioşia acestei sărbători fami­ teni cari locuiau la câteva sute La cotitura drumului Karin e
lată, se împlinea un an. Plânsese, liale nu făcea decât să-i spo­ de kilometri distanţă...După vreo izbită de o privelişte feerică:
slăbise, nu mai era femee; des- rească mâhnirea. . La radio se oră de drum el auzise în urmă-i înaintea bisericuţei din Värmdön,
nădejdea o înnăcrise. Si în clipa cânta imnul Crăciunului, iar copii urlet de lupi. O întreabă haită o cimitirul e iluminat. Căci o mână
când nu mai avusese nevoie de făcură roată în jurul bradului. pornise după sanie. Lennad măr­ cucernică pune în noaptea aceas­
sprijin, Lennad, soţul ei. ne mai Netezind buclele blonde ale celei turisea apoi că, cu tot curajul său ta la fiecare mormânt o lumâ­
putându-i suporta posäeeala. ple­ mai mici dintre nepoatele sale, trăise clipe de halucinantă groa­ nare aprinsă, iar linţoiul zăpezii
case spre Marele Nord. Karin se gândea că micul Klas ză. Renul n a avusese nevoie să pare atunci invadat de o sume­
Karin n ajuns înaintea unei că. ar fi avut acum vârsta ei. fie îndemnat: fugea din proprie denie de flăcărui sburdanlice.
sute roşii. Tatăl ei, d. Andersson — Haidem, Karin— zise Joran iniţiativă cât îl ţineau picioarele. — Nu, te rog Joran, lasă-mă...
o primeşte cu braţele deschise. trăgând-o de mână. De un singur lucru se temuse — zise Karin vărului ei care in­
— Fii bine venită copila mea. Ea-şi puse un capişon şi luă, atunci Lennad: ca sania ce hur­ sista s'o susţină. Voia să se ducă
în noaatea acesta de Crăciun. potrivit tradiţiei o jerbă de grâu duca pe movi'iţele de zăoadă să singură la mormântul micului
Căldura casei o învălui şi deo­ pc care o agaţă deasupra porţii nu se răstoarne. Dar însfârşit, Klas.
dată Karin îsi simte ochii plini drept ofrandă pentru păsări. lupii fuseseră lăsaţi în urmă. De cum părăsi grupul, singură­
de lacrimi. Afară gerul o asaltă. parali- Tot în cursul acelei expediţii tatea ii căzu ca o manite grea pe
— Bună ziua surioară! — îi zându-i buzele şi descurajată, văzuse Lennad un fenomen din­ umeri şi încerca acea spaimă a
strigă fratele său Einar, şi patru Karin nu izbuti să vorbească. tre cele mai ciudate: în Jurul lui copiilor înaintea nopţei. In clipa
copilaşi i se aruncă de gât- Mama Revenind în salon, printre râ­ începuse un sfârâit, o serie de aceea înţelese pentru prima dată
aduce pahare cu glögg aburind sete şi jocuri, ea mai este încă trosnete crescânde ce se ampli­ cât de părăsită se simţea departe
parfumat cu scorţişoară. apăsată de această noaote de ficau mereu si se întinseră în de Lennard. Privi luna si tresări
Crăciunul, ziua cea mai scurtă ghiaţă. Se gândeşte Ia Lennad scurt timp în toată câmpia; tros­ văzând-o înconjurată de o aureo­
a anului, vesteşte aci întoarcerea care acum se află fără îndoială, netele focului ceresc. Zăpada se lă care în Nord se numeşte ..ca­
apropiată a soarelui. Din aceste in Laponia, la două mii de kilo­ roşise. întrece cerul se anrinsese lea lunară”. Este semn de dolu
şase luni de rtoapte s’a născut în metri de aci, în Marele Nord. şi atunci apăruse aurora bo- sau de mare bucurie, spun ţăranii.
Suedia nostalgia luminii, şi acea­ Pentru ea viaţa nu mai putea
stă profunziune de lumânări, de să aibe nicio bucurie.
flăcări, mărturiseşte eterna me- Când ajunse la mormânt, Ka­
lancoüe a iernei nordice. rin se opri uimită: cineva înfipse­
înaintea arborelui iluminat şi se o lumânare aprinsă în zăpadă.
încărcat cu daruri Karin se sim­ (Urmare d n pag. 12) Ea se înfieră neîndrăsnind să
te cuprinsă de duioşie. ridice ochii. Când o făcu însfârşi:,
novici trebuia să plece cu copiii spre satul meu pe jos... ea văzu un bărbat stând nemişcat,
— A sunat, spune domnul An­ în gubernia-i de Vest.
derson. In tirr.pul povestirii iui A lio­ în picioare :şi la flacăra lumânării
Am condus-o pe Ana Alexeevna hin, ploaia încetase şi se ivise îl recunoscu pe Lennard. Se în­
Karin se duce să deschidă şi cu a’ai. După ce-şi luă rămas bun
revine cu uri pachet volu:ninos. cu bqrbatu-sâu şi cu copiii, mai soarele. Burk n şi Ivan Ivanici tâmplă atunci acel lucru magic
Delicat îl desface şi din cele era o clipă până la al treilea sero eşiră în balcon. De acolo se des­ care nu se poate întâmpla decât
cinci ambalaje care-i apăra de nai. Am intrat atunci cu grabă îr chidea o privelişte minunată asu- la Crăciun într’o poveste nordică:
ger, se ivesc niste trandafiri. ora eră'''inii şi lacului, care stră­ fără ca vreunul să se întrebe o
cupeu, ca să-i pun în reţea un clipă ce va face celălalt, se po­
— O ce frumoşi sunt! strigă coş — pe care mai-mai era să -1 lucea la soare ca o oglindă. Se
doamna Anderson uimită. desfătau si în acelaşi timp le pă­ meniră mână în mână
uite. Veni vremea să r.e iuăm reau rău prietenilor că omul ace­ Pe deasupra scurtei ior despăr­
Karin se înfioră înaintea aces­ adio. Când ni s’au întâlnit privi­ sta cu ochi buni şi deştepţi, care ţiri îi unea acum ceva etern: mi­
tui climat care interzicea orice rile, tăria sufletească ne-a părăsit le povestea cu atâta sinceritate, cul Klas care dormea acolo- Ră­
formă de viaţă şi în care un sin. ne amândoi. Am îmbrăţişat-o. Ea îşi pierdea timpul fără rost a:ci
gur minut de frig ar fi fost dea- s’a lipit cu faţa de pieptul meu. ne-o meşie cât vezi cu ochii, în maseră multă vreme astfel, în­
lemniţi de frig, fără o mişcare:
juns pentru a ucide aceste flori. Au înceout să-i curpă lacrimi din loc să se ocupe cu ştiinţa sau cu şi, fără ca Lennad să fi spus un
— Ce-ar deveni această tară c c h t. Sărutându-i fata, umerii, altăceva — ceea ce i-ar fi făcut cuvânt, fără să-i fi pronunţat mă­
— gândeşte ea — dacă focul ar rrâmle ude de lacrimi — vai cât via'a mai plăcută. Amândoi se car numele. Karin înţelese că el
muri într’o zi? eram de nefericiţi! — i-am măr­ pândeau ce fată îndurerată trebue se întorsese la ea. Ea simţ: că în
Când îl văzură pe vărul Joran turisit dragostea. să fi avut, fără îndoială, Ana clipa accea. înaintea copilului lor
intrând, copiii bătură din palme. Am sărutat-o pentru cea din Alexeevna — când Aliohin si-a mort, reîncepea o nouă viată,
Prezenţa lui o stânjenea insă urmă oară. i-am strâns mâna si luat adio în cupeu. sărutându-i II auzi pe Lennad murmurând
puţintel pe Karin. De sase luni desnărtit pentru totdeauna. Tre­ fata şi umerii Si B u tk ’n şi lvan — si acestea fură primele sale
acest tânăr avea mii de atenţii nul s’a pus în mişcare. Am intrat Ivanici o întâlneau pe vremea cuvinte:
pentru ea făcându-i o curte dis­ în cupeu! de-*lături — era scol — aceia prin oraş. Burkin chiar o — Calea lunară în noaptea de
cretă. Ar fi vrut să-i spună des­ cî r»nr>ñ Io c\m stat cunoscuse şi-i părea femee fru­ Crăciun este întotdeauna semn
chis că nu trebuia să nu treacă acolo şi am plâns. Apoi am plecat moasă. de fericire.
14
O c r o t ir e a în c o n t r a
c a ta s tr o fe lo r n a tu r a le

După m area catastrofă a cutremu­

rului din A m erica de Sud (1939),
profesorul T okitare Saîta, unul din­
tre celebrii seismologi ai Japoniei, a
fost trim 's în Chili pCnlru a constata
la faţa locului cauzele şi efectele ca­
tastrofei, cu scopul de a s rânge noul
experienţe în vederea prevenirii unor
viitoare c u r e m u re în Japonia. In
drum a aflat dela un o fiţe r de marină
că la Shiga s’ar afla o clădire rq^is-
tentă la cutrem ure. Reîntors, savan­
tul a vizitat casa menţionată, care
este în tr’adevăr cea mai veche clă­
dire rezistentă ’a cutrem ure din Ja
pon’a, îm plinind 340 do ani. Aspectul
exterior nu prezintă nim ic deosebit,
numai acoperişul deosebit de uşor
este o siguranţă în contra pericolului C e le d o u a p ă r ţ i a l e f e ţ e i
prăbuşirii. I n in terio r podeaua şi su n t e g a ie
plafonul sunt deosebite ds cele ale
oaselor obişnuite, fiind construite Cele două p ărţi ale feţei sun,t egale
din m ateriale extraordinar de rezis­ din punct de vedere al structurii a-
tente, un sistem de stâlpi de c rezis­ natom îce, căci pe ambele p ărţi sunt
tenţă mare închegând întreaga clădiră. oase şl muşchi de aceiaşi conform a­
ţie. Şî nervii şi vasele sanguine sunt
Castelul acesta, Hîkone, siluat la lo­
la fel pe alte părţi. D ar dacă privim
cul Biwa, a fost. consiruii: în anul cu atenţie putem constata la toate fe-
1604 de principele Ii, folosind maî ţele m ici deosebiri între partea stângă
întâi unor scopuri militare. Aslăzî şi cea dreaptă, care sunt atât de re ­
toată regiunea este un parc public. La duse încât pot fi num ai cu greu des­
outrem urul din 1902 clădirea a rezis­ coperite. M ajo ritatea oaunenilor au,
tat perfect. Deci chiar acum 300 ani fără să ştie, un nas strâm b. P eretele
savanţii japonezi se străduiau să gă d esp ărţito r al ai n ărilo r este în fo ar­
»ească metode pentru a se asigura în te puţine cazuri drept şi exact la m ij­
contra catastrofelor naturale. A stăzi loc. Deaceea c*ele două n ări sunt
la U niversitatea din T okio se află un foarte ra r absolut egale. Cel mai
m are Institut înzestrat cu cele mai bine se poate observa acest lucru da-
noi realizări ale tehnlceî şî ştiin- că se fotografiază maî întâîu jum ă-
ţe î unde se lucrează necontenit pen- tat©a dreaptă, de pildă cu cea stângă.
t« i ocrotirea populaţiei în contra de- I n cele maî m ulte cazuri nu se poate
aastrelor. recunoaşte al cui este portretul.
15
 Cick I 1— Serra 2 Redactor: Gabriel Popescu

PALINDROM MODERNIST ANAGRAME CARTE DE VIZITĂ

de Al. G oagea de E m . Ş n iţe r
p ire c t
Sau indirect
De sunt citit, ELENA GUUMAR
! f Stofa, să nu se mai destrame
1 f Eu am
i |k Zădărnicit...
Care este autorul preferat al
d-nei din cartea de vizită?
ANAGRAMĂ MBH

Sunt liniştit §i nu mai vreau CRONOGRAMĂ

;F nimica Cronograma este un joc a-
;] Şi cred că multumit eu sânt, proape necunoscut la noi. El con­
Căci veşnic am v&niurî anuale stă în găsirea unei date, cu aju­
Dela un petec de pământ. torul Jiterelor-num erale” ale
unui text, mai ales inscripţie.
De exemplu:
ŞARADĂ ALGEBRICĂ „Francorvm tvrbis sicvlvs fert
de E m . M anóle
fvnera Vesper”
a + b + C= X Literele: numerale adunate :
fi a = îin vârstă fragedă; MCCLVVVVVVII dau 1282, data
— uzat ; masacrului rămas celebru în
= măsură de capacitate. istorie — când au fost omorîţi
— Instrument optic. toţi Francezii din Sicilia, de că­
tre populaţa revoltată, a doua zi
de Paşti.
SC ART (Sincopă In acest gen dăm şi noi o cro-
' Se dau cinci cuvinte de câte 5 Din cele cinci litere pe oare le veşte la urcat. 3) Nevoiaş. 4. nogramă, care se raportă însă la
( litere, după semnificaţiile de mai vedeţi în figura de mai sus, alcă- Oştean din timpul lui Ştefan cel istoria noastră:
’ ifos: tuiţi, prin anagramare, cuvinte Mare. 5) Sfântă. 6 ) Grosolană, a- Când s’a suit i>e tron M. Raco-
1. Acetilină. 2. Ce are comun
cu următoarele sensuri: dâncă. 7) Mânăstire în judeţul vită?
1? Caracudă (mold.). 2) Ser. Bala. 8 ) Indigen din Eritreea.
[ ; Struţul cu pasărea muscă. 3. Ne_
i prihănită. 4. Ascuţite. 5. Medicul
i fără de arginţi.
! - Eliminaţi câte o literă din inte. TREI ALBI ŞI TREI NEGRI
ţ ţjrîorul fiecărui cuvânt, ca să ob­
ţineţi următoarele înţelesuri:
Trei albi şi trei negrri au ajuns, deodată. Albii ştiau toţi să vâs­
prin ce împrejurare nu ştim nici lească; dintre negri doar unul.
C u r io z ită ţi
1. Vulcan în Italia. 2. Societatenoi, la malul unui râu. N’aveau Se pune întrebarea: cum vor
#e propagandă aviatică. 3. A cer. de cât o singură barcă, destul de face ei să treacă râul cu ajutorul T im b r e p o ş ta le R o b e r t
î te ta. 4. Hârtii oficiale. 5. Agonie. rudimentară, însă prea mică şi acelei bărci, ţinând seama însă K och
Literele sincopate citite în or- neîncăpătoare pentru cei şase de faptul că albii nu trebuësc să Cu ocazia a n iv e rsă rii a 100 de a n i
Hine: Copilul sfânt. călători. Trebuiau neapărat să rămână în nici un caz în inferio­ d ela n a ş te re a m a re lu i s a v a n t german.
fr treacă dincolo, dar în barcă nu ritate (ca număr) faţă de negri, R o b e rt K o ch oficiile po ştale g erm a­
încăpeau decât două persoane pe vreunul din maluri? n e m a i m a r i vor p u n e în v ân z a re
>
CARTE DE VIZITĂ p â n ă la 15 I a n u a rie 1944 u n tim b ru
CRIPTOGRAFICĂ p o şta l special c u p o r tre tu l m edicului
R ob ert K och.
de S telian P iso sc h i FRAGMENT ARAB...
U n p i c i o r f ă r ă m â in i
(Ligamente istorice)
L a T ow erseh, lâ n g ă O lm uetz, t r ă ­
„Aleikum” ! strigă Abul-Abas, cerii. II vei face să dispară. ieşte p ic to ru l F ra n z S chneider, c a re
arabul cu ochi strălucitori, şi se Du-te, şi Allah să te aibă în pa­ p r e z in tă c iu d ă ţe n ia c ă lucrează f ă r ă
ză!’’. m â in i. T o ate lucrările, in m a jo r ita te
plecă adânc în faţa Califului. p ic tu ri în ulei, le face Cu a ju to r u l
Arabul plecă măgulit. „O voi
„Ridică-te'\ grăi după câteva face şi pe asta!” gândi el. Şi se protezelor. P ic to ru l ş i-a p ie rd u t m â i­
clipe de tăcere Califul, mângâin- nile i n t r ’u n a c c id e n t în tâ m p la t ac u m
duse, cu paşi de lup urmărit, la c â ţiv a an i. Cu ta le n t şi m u ltă per­
du-şi barba ca arama. „Te ie rt hogea Hadjighian, cu care avu o sev eren ţă a re u şit în să s ă -ş i exercite
Dar vreau dovada fidelităţii tale. tăinuită convorbire. m a i d e p a rte p rofesiunea.
Iată: Spaima Khorassanului, ti­ Aflaţi numele a şase persona­
călosul Kasr-Timuş, atrage ieni­ gii din istoria Românilor.
DE TOATE PENTRU T OŢ I #
------------------------------------------- ,
PĂŢANIA JUCĂTORULUI
DE ŞAH BON No. 2
(Monoverb descris: 3—8 )
Mat voiam să dau cu tura Mi-am pierdut atuncea tura,
rAflati numele, pronumele şi Io- Insă mi s’a întâmplat Totu-a fost în van.
lealitatea unde locueşte posesoruî O ’ntâmplare buclucaşă Căci în ea se încrustase
Âfcestej cărţi de vizită. Ce mfc iturburat. i Un salut roman.
lé