Teoria probabilita¼ţilor şi statistica¼

matematica¼
B¼
arb¼
acioru Iuliana Carmen
CURSUL 1
Cursul 1

2
Cuprins

1 Introducere în teoria probabilit¼ aţilor 5

1.1 Probabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.1 Evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.1.2 Observaţii asupra conceptului de probabilitate . . . . . . . 6
1.1.3 Teorema adun¼ arii probabilit¼aţilor evenimentelor
incompatibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.4 Evenimente independente şi evenimente dependente . . . . 11
1.1.5 Teorema înmulţirii evenimentelor independente. . . . . . . . 12
1.1.6 Independenţa a dou¼ a câte dou¼ a evenimente şi independenţa
reciproc¼
a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.7 Evenimente contrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.8 Sistem complet de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Index 16

3
Cursul 1

4
Capitolul 1

Introducere în teoria
probabilit¼
aţilor

Teoria probabilit¼
aţilor este o disciplin¼
a matematic¼a asem¼ an¼
atoare geometriei sau
analizei. Ea este capabil¼ a s¼
a interpreteze destul de multe categorii de fenomene.
Pe baza conceptelor clasice de…nite mai jos se aşeaz¼
a teoria modern¼a a probabilit¼
aţilor.

1.1 Probabilitatea
1.1.1 Evenimente
În teoria probabilit¼
aţilor prin eveniment vom înţelege orice rezultat al unui
experiment.
În practic¼
a se înt¼ alnesc trei tipuri de evenimente: sigure, imposibile şi
întâmpl¼ atoare.
Evenimentul sigur este acela care se produce în mod obligatoriu la efectuarea
unui anumit experiment.

Exemplul 1.1.1 Extragerea unei bile de culoare alb¼a dintr-o urn¼a ce nu conţine
decât bile de culoare alb¼a.

Evenimentul imposibil este acela care în mod obligatoriu nu se produce la

efectuarea unui anumit experiment.

Exemplul 1.1.2 Extragerea unei bile de culoare neagr¼a dintr-o urn¼a ce nu conţine
decât bile de culoare alb¼a.

5
 Cursul 1

Evenimentul întâmpl¼ ator este acela care în urma efectu¼

arii unui experiment
poate sau nu s¼
a se produc¼
a.

Exemplul 1.1.3 Extragerea unei bile de culoare alb¼a dintr-o urn¼a ce conţine bile
albe şi negre este un eveniment întâmpl¼ator. Dac¼a are loc un singur experiment
nu putem spune maui nimic despre apariţia unui eveniment întâmpl¼ator. Atunci
când experimentul se realizeaz¼a de mai multe ori, în aceleaşi condiţii, se poate
observa c¼a evenimentele întâmpl¼atoare se supun anumitor legi, numite legi statistice.
Teoria probabilit¼aţilor se ocup¼a tocmai de stabilirea acestor legi. Cunoaşterea
lor ne permit s¼a prevedem desf¼aşurarea evenimentelor întâmpl¼atoare de mas¼a.
Vom nota cu evenimentul sigur, cu ; evenimentul imposibil şi cu A; B; :::
evenimentele întâmpl¼atoare.

1.1.2 Observaţii asupra conceptului de probabilitate

Teoria matematic¼ a a probabilit¼
aţilor nu spune care lege de probabilitate introdus¼
a
pe o mulţime permite toate legile posibile (şi ele sunt numeroase...). Aceast¼ a
problem¼a face referire la natura ”…zic¼ a”, dac¼
a putem spune aşa, a conceptului de
probabilitate care formalizeaz¼a şi cuanti…c¼a sentimentul de incertitudine faţ¼
a de
un eveniment.

Conceptul obiectivist
Din acest punct de vedere, probabilitatea unui eveniment poate … determinat¼
a
într-o manier¼
a unic¼
a.

A. Viziunea clasic¼
a

Este consecinţa jocurilor de noroc. este în general …nit¼ a şi nevoia de simetrie
conduce la a da …ec¼ arui eveniment elementar aceeaşi posibilitate de realizare.
Aşadar aruncarea unuia dintre zaruri conduce la o mulţime de 6 elemente egal
probabile. Calculul probabilit¼ aţilor nu este deci altceva mai mult decât o acţiune
de num¼ arare, dup¼a celebra formul¼ a:

Num¼
arul cazurilor favorabile
P (A) =
Num¼
arul cazurilor posibile

Exemplul 1.1.4 S¼a consider¼am experimentul aleator care const¼a în aruncarea a

dou¼a zaruri.
Îi putem asocia acestuia mulţimea

6
 Teoria probabilit¼
aţilor şi statistic¼
a matematic¼
a

= f(1; 1) ; (1; 2) ; (1; 3) ; :::(1; 6); (2; 1); (2; 2); :::(2; 6); :::; (6; 6)g
care are 36 de elemente.
Not¼am cu A evenimentul " suma numerelor de pe cele dou¼a zaruri este un num¼ar
par " şi cu A mulţimea corespunz¼atoare realiz¼arii evenimentului A:
A = f(1; 1) ; (1; 3) ; (1; 5); (2; 2); (2; 4); (2; 6); (3; 1); (3; 3); (3; 5); (4; 2); (4; 4); (4; 6);
(5; 1); (5; 3); (5; 5); (6; 2); (6; 4); (6; 6)g
care are 18 elemente.
18
Probabilitatea realiz¼arii evenimentului A este P (A) = = 0; 5:
36
Analiza combinatoric¼
a furnizeaz¼ a deci r¼
aspunsul pentru de…niţia clasic¼
a.
Aceast¼
a aproximare nu se extinde asupra cazului când este nenum¼ arabil¼
a
şi corespunde unei concepţii idealiste despre un experiment aleatoriu. Simetriile
perfecte nu exist¼
a: cele 6 feţe ale zarului nu sunt în realitate identice având în
vedere neomogenitatea materialului şi îndeosebi gravarea numerelor pe feţe.

B. Paradox celebru

Limitele date de viziunea clasic¼ a se pot vedea foarte bine în celebrul paradox
al lui Bertrand. Consider¼ am un triunghi echilateral şi cercul s¼ au circumscris.
Tras¼am la întâmplare o coard¼ a în cerc. Care este probabilitatea ca lungimea sa
s¼
a …e mai mare decât latura triunghiului? Vom reproduce mai jos comentariile
lui Renyi:
Prima soluţie. Cum lungimea corzii este determinaat¼ a de poziţia centrului
s¼
au, alegerea coardei poate consta în marcarea unui punct la întâmplare în
interiorul cercului. Probabilitatea ca ea s¼a …e mai mare decât latura triunghiului
echilateral înscris în cerc este atunci evident egal¼a cu aceea ca mijlocul coardei
s¼
a …e în interiorul cercului înscris în triunghi (care este haşurat în …g. 4.2).

Fig. 4.2

7
 Cursul 1

Dac¼
a admitem c¼ a repartiţia acestui punct este uniform¼
a în cerc, vom g¼
asi pentru
probabilitatea c¼
autat¼
a:

r 2
2 1
=
r2 4

A doua soluţie. Lungimea coardei este determinat¼ a de distanţa de la mijlocul

s¼
au la centrul cercului. Din motive de simetrie putem considera c¼ a mijlocul
coardei este situat pe raza dat¼ a a cercului şi presupunem c¼ a repartiţia acestui
punct pe raz¼ a este uniform¼a. Coarda va … mai lung¼ a decât latura triunghiului
echilateral înscris dac¼
a mijlocul s¼
au este situat faţ¼
a de centru la o distanţ¼
a mai
mic¼a de r=2. Probabilitatea c¼autat¼a este atunci de 1/2 (vezi …g. 4.3).

Fig. 4.3

A treia soluţie. Din motive de simetrie putem presupune c¼ a am …xat una

dintre extremit¼aţile coardei, s¼a zicem P0 : Cealalt¼
a va … aleas¼a la întâmplare pe
circumferinţa cercului. Dac¼ a admitem c¼ a probabilitatea ca cealalt¼a extremitate
P s¼a cad¼
a pe un arc dat de circumferinţa cercului este proporţional¼ a cu lungimea
acestui arc, coarda P0 P este mai mare decât latura triunghiului echilateral înscris
atunci când P se g¼ aseşte pe arcul P1 P2 deci lungimea este de 1/3 din circumferinţ¼
a.

8
 Teoria probabilit¼
aţilor şi statistic¼
a matematic¼
a

(vezi …g. 4.4). Probabilitatea este deci 1/3.

Fig. 4.4

Este clar c¼
a cele trei ipoteze de repartiţie sunt egal realizabile. Acest exemplu a
p¼
arut paradoxal la timpul s¼au deoarece nu se înţelegea c¼a, condiţiile experimentale
diferite pentru alegerea la întâmplare a coardei, prin cele trei procedee descrise,
conduc la m¼ asuri probabiliste diferite pe o aceeaşi algebr¼a de evenimente.

C. Viziunea obişnuit¼
a

Ea se bazeaz¼ a pe legea numerelor mari (vezi capitolul: Variabile aleatoare).

O singur¼a experienţ¼
a nu este su…cient¼ a pentru a evalua probabilitatea ca un
eveniment s¼
a aib¼
a loc. Trebuie repetat de un mare num¼ ar de ori. Astfel, aruncând
un zar, probabilitatea de a ieşi faţa cu num¼
arul 6 este limita raportului:

De câte ori s-a obţinut nr. 6

=f
Num¼ arul de încerc¼ari

când num¼ arul de încerc¼

ari creşte nedeterminat. În consecinţ¼a legea numerelor
mari asigur¼ a faptul c¼ a f converge c¼ atre probabilitatea p a evenimentului. Din
punct de vedere practic este clar c¼ a viziunea obişnuit¼
a nu permite determinarea
probabilit¼ aţii unui eveniment pentru c¼ a un asemenea proces, necesitând un num¼ ar
in…nit de observaţii, este …zic irealizabil. De remarcat c¼ a în concepţia obişnuit¼ a
este imposibil de dat o valoare şi de asemenea un sens probabilit¼ aţii unui eveniment
nerepetabil de genul ”va ninge pe 25 octombrie 2110”, ceea ce limiteaz¼ a sfera de
aplicaţii a calculului probabilit¼ aţilor. Cu toate acestea critica cea mai radical¼ a
adus¼a punctului de vedere obişnuit este urm¼ atoarea: de…niţia probabilit¼ aţii se
bazeaz¼ a pe legea numerelor mari, ori aceasta din urm¼ a este o teorem¼ a care

9
 Cursul 1

presupune cunoscut conceptul de probabilitate. Este deci un cerc vicios. Din

de…niţia probabilit¼aţii rezult¼
a urm¼
atoarele propriet¼
aţi:
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1.
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0.
3. Probabilitatea unui eveniment întâmpl¼ ator este cuprins¼
a între 0 şi 1.
Rezult¼ a de aici c¼
a probabilitatea unui eveniment A satisface dubla inegalitate:

0 P (A) 1

Frecvenţa relativ¼a a evenimentului A este o alt¼ a noţiune fundamental¼ a în teoria

probabilit¼
aţilor. Ea este egal¼
a cu raportul dintre num¼ arul probelor în care evenimentul
A s-a produs şi num¼ arul total de probe. S-a demonstrat faptul c¼ a dac¼ a un
experiment se repet¼ a de un num¼ ar su…cient de mare de ori, în condiţii identice,
atunci frecvenţa relativ¼a este stabil¼
a, adic¼
a variaz¼
a în jurul probabilit¼aţii.

1.1.3 Teorema adun¼ arii probabilit¼

aţilor evenimentelor
incompatibile
De…niţia 1.1.5 Dou¼a sau mai multe evenimente se numesc incompatibile dac¼a
producerea unuia dintre ele exclude producerea celorlalte într-o aceeaşi prob¼a.

Exemplul 1.1.6 Apariţia feţei 1 şi a feţei 6 la aruncarea unui zar sunt dou¼a
evenimente incompatibile.

De…niţia 1.1.7 Fiind date dou¼a evenimente A; B se numeşte reuniune a acestora

şi se noteaz¼a A[B evenimentul care const¼a în producerea a cel puţin unuia dintre
cele dou¼a evenimente, deci …e a evenimentului A, …e a evenimentului B, …e a
ambelor evenimente A şi B.

Exemplul 1.1.8 Fie A, B, C trei evenimente oarecare. Evenimentul " Cel puţin
un eveniment din cele trei se produce " este A [ B [ C:

Dac¼
a A şi B sunt incompatibile atunci A [ B const¼
a în apariţia unuia dintre
evenimentele A şi B. Teorema de mai jos arat¼ a cum se calculeaz¼
a A [ B dac¼ aA
şi B sunt incompatibile.

Teorema 1.1.9 Probabilitatea producerii unuia dintre evenimentele incompatibile

A şi B este egal¼a cu suma probabilit¼aţilor acestor evenimente:

P (A [ B) = P (A) + P (B)

10
 Teoria probabilit¼
aţilor şi statistic¼
a matematic¼
a

Demonstraţie: Facem urm¼ atoarele notaţii:

n = num¼ arul rezultatelor incompatibile, egal posibile ale experimentului în
urma c¼ aruia se pot produce evenimentele A şi B;
a = num¼ arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului A;
b = num¼ arul rezultatelor favorabile producerii evenimentului B;
a + b reprezint¼
a atunci num¼ arul rezultatelor favorabile producerii unuia dintre
cele dou¼a evenimente A şi B: Deci:

a+b
P (A [ B) =
n
a b a b a+b
Pe de alt¼
a parte, P (A) = , P (B) = ) P (A) + P (B) = + = .
n n n n n

Observaţia 1.1.10 Pentru un mum¼ar mai mare de evenimente incompatibile,

demonstraţia se face prin inducţie matematic¼a.

Exemplul 1.1.11 S¼a consider¼am un pachet cu 52 de c¼arţi de joc. Fie experienţa

aleatoare ce const¼a în extragerea unei singure c¼arţi de joc.
a) Determinaţi probabilitatea evenimentului A="extragerea unui as".
b) Determinaţi probabilitatea evenimentului B="extragerea unui as de inim¼a roşie
sau a unui zece de inim¼a roşie sau a unui valet de inim¼a roşie".

Soluţie: a) Ştim c¼ a un pachet cu 52 de c¼ arţi de joc are 4 aşi. Prin urmare

4 1
probabilitatea de a extrage un as este: P (A) = 52 = 13 :
b) Ştim c¼a un pachet cu 52 de c¼ arţi de joc are un as de inim¼ a roşie, un zece de
inim¼a roşie şi un valet de inim¼ a roşie. Fie B1 evenimentul extragerii unui as de
1
inim¼a roşie. P (B1 ) = 52 : Fie B2 evenimentul extragerii unui zece de inim¼ a roşie.
1 1
P (B2 ) = 52 :Fie B3 evenimentul extragerii unui valet de inim¼ a roşie. P (B3 ) = 52 :
Evenimentul B este de…tit prin: B = B1 [ B2 [ B3 : Întrucât B1 ; B2 ; B3 sunt
incompatibile, avem: P (B) = P (B1 [ B2 [ B3 ) = P (B1 ) + P (B2 ) + P (B3 ) =
1 1 1 3
52 + 52 + 52 = 52 :

1.1.4 Evenimente independente şi evenimente dependente

De…niţia 1.1.12 Dou¼a evenimente se zic independente dac¼a probabilitate
realiz¼arii unuia dintre ele nu depinde de faptul c¼a cel¼alalt eveniment s-a produs
sau nu.

11
 Cursul 1

Exemplul 1.1.13 Într-o urn¼a se g¼asesc bile albe şi roşii. Se fac dou¼a extrageri.
Dup¼a prima extragere bila extras¼a se repune în urn¼a. Faptul c¼a la prima extragere
am obţinut o bil¼a alb¼a ( evenimentul A ) nu depinde de faptul c¼a la cea de-a doua
extragere am obţinut o bil¼a roşie ( evenimentul B ). De asemenea, probabilitatea
lui B nu depinde de faptul c¼a s-a produs sau nu evenimentul A.

De…niţia 1.1.14 Dou¼a evenimente se zic dependente dac¼a probabilitate realiz¼arii

unuia dintre ele depinde de faptul c¼a cel¼alalt eveniment s-a produs sau nu.

Exemplul 1.1.15 Dac¼a în exemplul anterior, prima bil¼a extras¼a nu se repune

în urn¼a, atunci num¼arul total de bile din urn¼a pentru cea de-a doua extragere va
… mai mic cu o unitate iar probabilitatea ca la cea de-a doua extragere s¼a obţinem
o bil¼a roşie depinde de faptul c¼a prima dat¼a am extras sau nu o bil¼a alb¼a.

1.1.5 Teorema înmulţirii evenimentelor independente.

De…niţia 1.1.16 Fie A ;i B dou¼a evenimente. Se numeşte intersecţie a lui A
cu B şi se noteaz¼a cu A \ B evenimentul care const¼a în producerea simultan¼a a
celor dou¼a evenimente.

Exemplul 1.1.17 Dac¼a în dou¼a urne sunt bile albe şi bile negre, A este evenimentul
care const¼a în extragerea unei bile negre din prima urn¼a, B este evenimentul care
const¼a în extragerea unei bile negre din cea de-a doua urn¼a. Din …ecare urn¼a se
extrage câte o bil¼a. Atunci A \ B este evenimentul care const¼a în extragerea a
dou¼a bile negre.

Dac¼a evenimentele A1 ; A2 ; :::; An au loc simultan atunci are loc evenimentul

A1 \ A2 \ ::: \ An : Dac¼
a evenimentele A1 ; A2 ; :::; An sunt incompatibile atunci
A1 \ A2 \ ::: \ An = ?:

Teorema 1.1.18 Dac¼a A şi B sunt dou¼a evenimente independente atuci probabilitatea
producerii simultane a celor dou¼a evenimente este egal¼a cu suma probabilit¼aţilor
celor dou¼a evenimente:

P (A \ B) = P (A) P (B)

Demonstraţie: Facem urm¼ atoarele notaţii:

n - num¼ arul cazurilor posibile producerii evenimentului A;
a - num¼arul cazurilor favorabile producerii evenimentului A;
m - num¼ arul cazurilor posibile producerii evenimentului B;

12
 Teoria probabilit¼
aţilor şi statistic¼
a matematic¼
a

b - num¼
arul cazurilor favorabile producerii evenimentului B;
a b a b
Atunci P (A \ B) = = deoarece:
n m n m
a b - num¼arul cazurilor favorabile producerii evenimentelor A şi B sau A şi
{B sau {A şi {B sau {A şi B;
n m- num¼ arul cazurilor egal posibile producerii simultane a evenimentelor A
şi B:
a b
Dar P (A) = ; P (B) = şi deci am obţinut ceea ce trebuia demonstrat.
n m
Corolarul 1.1.19 Probabilitatea producerii simultane a mai multor evenimente
independente în totalitate este egal¼a cu produsul probabilit¼aţilor acestor evenimente.

1.1.6 Independenţa a dou¼

a câte dou¼
a evenimente şi independenţa
reciproc¼
a
De…niţia 1.1.20 Consider¼am evenimentele A1 ; A2 ; :::; An : Ele se zic independente:
1. dou¼
a câte dou¼a dac¼a:

P (Ai \ Aj ) = P (Ai ) P (Aj ) (8) 1 i 6= j n;

2. reciproc independente (în totalitate sau global) dac¼a pentru toate p¼arţile I
ale unei mulţimi de indici ce merge de la 1 la n avem:
!
\ Y
P Ai = P (Ai )
I I

Observaţia 1.1.21 Aceast¼a condiţie este mult mai puternic¼a decât independenţa
dou¼a câte dou¼a, cu care nu este echivalent¼a şi care este o simpl¼a consecinţ¼a.

Exemplul 1.1.22 Evenimentele A, B şi C sunt independente în totalitate dac¼a

urm¼atoarele evenimente sunt independente:
A şi B, A şi C, B şi C, A şi B \ C ,B şi A \ C; C şi A \ B:

1.1.7 Evenimente contrare

De…niţia 1.1.23 Dou¼a evenimente A şi B se zic contrare (sau complementare)
dac¼a ele sunt incompatibile şi reuniunea lor este evenimentul sigur :

Dac¼ au se va nota cu {A
a un evenimentul este notat cu A atunci contrarul s¼
sau A.

13
 Cursul 1

Exemplul 1.1.24 Dac¼a într-o urn¼a sunt bile albe şi bile negre atunci evenimentul
ce const¼a în extragerea unei bile albe este contrar evenimentului ce const¼a în
extragerea unei bile negre.

Teorema 1.1.25 Suma probabilit¼aţilor a dou¼a evenimente contrare este egal¼a cu

1:
P (A) + P {A = 1

a A şi {A sunt incompatibile şi c¼

Demonstraţie: Ştim c¼ a A [ {A = :
Conform teoremei 1.1.9 :

1 = P ( ) = P (A [ {A) = P (A) + P {A

Propriet¼
aţi:

{(A [ B) = {A \ {B
{(A \ B) = {A [ {B
{({A) = A
A \ {A = ?
A [ {A =

1.1.8 Sistem complet de evenimente

De…niţia 1.1.26 A1 ; A2 ; :::; An formeaz¼a un sistem complet de evenimente
dac¼a p¼arţile A1 ; A2 ; :::; An ale lui constituie o partiţie a lui :
(
8i 6= j ) Ai \ Aj = ;
[Ai =

Exemplul 1.1.27 Evenimentul A şi contrarul s¼au {A este cel mai simplu exemplu
de sistem complet de evenimente.

Exemplul 1.1.28 S¼a consider¼am experimentul aleator care const¼a în aruncarea

a dou¼a zaruri. Dac¼a not¼am evenimentele:
A1 - apariţia feţei 1;
A2 - apariţia feţei 2;
Un experiment conduce la unul şi numai unul singur dintre aceste evenimente, adic¼ a
A1 ; A2 ; :::; An sunt incompatibile şi reuniunea lor este egal¼
a cu evenimentul sigur :

14
 Teoria probabilit¼
aţilor şi statistic¼
a matematic¼
a

....
A6 - apariţia feţei 6
atunci A1 ; A2 ; :::; A6 formeaz¼a un sistem complet de evenimente.

Teorema 1.1.29 Suma probabilit¼aţilor dintr-un sistem complet de evenimente

este egal¼a cu 1.
P (A) + P (A2 ) + ::: + P (An ) = 1

Demonstraţie: A1 ; A2 ; :::; An …ind incompatibile, conform teoremei 1.1.9

avem: 1 = P ( ) = P (A1 + A2 + ::: + An ):

Exemplul 1.1.30 Fie A; B şi C trei evenimente oarecare. Exprimaţi urm¼atoarele

evenimente:
1. Cele trei evenimente se produc;
2. Se produce mai puţin de un eveniment;
3. Se produc mai puţin de dou¼a evenimente;
4. Se produce un singur eveniment;
5. Nu se produce niciun eveniment;
6. Se produc mai mult de dou¼a evenimente;

Soluţie: 1. Dac¼ a not¼

am cu X evenimentul: “se produc toate cele trei
evenimente A; B şi C ” atunci X = A \ B \ C:
2. Dac¼a not¼
am cu Y evenimentul: “se produce mai puţin de un eveniment”
atunci Y = A [ B [ C:
3. Dac¼a not¼
am cu Z evenimentul: “se produc mai puţin de dou¼
a evenimente”
atunci Z = (A \ B \ C) [ A \ B \ C [ A \ B \ C [ A \ B \ C :
4. Dac¼a not¼
am cu V evenimentul: “se produce un singur eveniment” atunci
V = A\B\C [ A\B\C [ A\B\C :
5. Dac¼a not¼
am cu W evenimentul: “nu se produce niciun eveniment” atunci
W = A\B\C :
6. Dac¼a not¼
am cu T evenimentul: “se produc mai mult de dou¼ a evenimente”
atunci T = A \ B \ C:

Exemplul 1.1.31 Consider¼am evenimentele: A, B, C ce se pot produce în urma

unui experiment. Fie de asemenea evenimentele: X = A [ (B \ C) ; Y = A \
(B [ C) :Ştiind c¼a P(A) = a, P(B) = b, P(C) = c, P(A \ B) = x, P(A \ C) =
y, P(C \ B) = z, P(A \ B \ C) = w, calculaţi:
1. Probabilitatea evenimentului X, PX ;
2. Probabilitatea evenimentului Y, PY .

15
 Cursul 1

Soluţie: 1. PX = P (A [ (B \ C)) = P (A) + P (B \ C) P (A \ B \ C) =

a + z w:
2. PY = P (A \ (B [ C)) = P ((A \ B) [ (A \ C)) = P (A \ B) + P (A \ C)
P (A \ B \ C) = x + y w:

Exemplul 1.1.32 S¼a presupunem c¼a arunc¼am un zar. Not¼am cu A evenimentul:

“rezultatul este un num¼ar par” şi cu B evenimentul: “rezultatul este un num¼ar
impar”. Determinaţi probabilit¼aţile celor dou¼a evenimente.

Soluţie: În acest caz mulţimea tuturor posibilit¼

aţilor este = f1; 2; 3; 4; 5; 6g :
3 1 3 1
A = f2; 4; 6g ; B = f1; 3; 5g :Atunci PA = 6 = 2 = 0; 5 iar PB = 6 = 2 =
0; 5:

16
Index

Eveniment, 5
întâmplãtor, 6
imposibil, 5
sigur, 5
Evenimente
complementare, 13
contrare, 13
dependente, 12
incompatibile, 10
independente, 11
în totalitate, 13
douã cate douã, 13
global, 13
reciproc, 13

Frecventa
relativã, 10

Intersectie, 12

Sistem
complet de evenimente, 14

17