Sunteți pe pagina 1din 6

Capitolul 1  Structura, ultrastructura și rolul componentelor celulei

Celula reprezintă unitatea de bază, structurală, funcțională și genetică a lumii vii. Celulele se
pot individualiza ca organisme de sine stătătoare (bacteriile și protozoarele reprezintă organisme
unicelulare – formate dintr-o singură celulă) sau se pot grupa sub formă de țesuturi (pe baza
formei și structurii). Celulele pot exista singure deoarece sunt capabile de autoconservare,
autoreglare și autoreproducere. Celulele se pot clasifica în funcție de structură în: celule
procariote și celule eucariote.

Celula procariotă:

 Celula procariotă este caracteristică bacteriilor și algelor albastre-verzi (regnul Monera,


cunoscut și ca Procariota).
 Procariotele au fost primele organisme apărute pe Pământ.
 Prezintă un perete cu structură complexă (alcătuit din glicopeptid, proteine, lipide), care
nu este de natură celulozică.
 Membrana celulară este de natură lipo-proteică și are rol în reglarea schimburilor
materiale ale celulelor cu mediul.
 Citoplasma conține doar ribozomi și este lipsită de organite înconjurate de membrane.
 Nu prezintă nucleu individualizat – materialul genetic este reprezentat de o singură
moleculă de ADN circular, organizat sub formă de nucleoid.
 Înmulțirea se face prin diviziune directă (amitoză).

Celula eucariotă:

 Celula eucariotă este caracteristică tuturor organismelor din regnurile: Protista, Fungi
(ciuperci), Plantae, Animallia.
 Eucariotele au apărut acum aproximativ 1-3 miliarde de ani, după apariția procariotelor.
 Peretele celular apare la celula vegetală și fungală, fiind alcătuit din polizaharide cu
structură fibrilară: chitina la fungi și celuloza la plante.
 Membrana celulară este alcătuită dintr-un dublu strat fosfolipidic în care se găsesc
dispersate proteine, glucide și lipide.
 Citoplasma conține organite celulare delimitate de membrane, putând fi caracteristice
tuturor tipurilor de celule sau specifice pentru anumite tipuri de celule.
 Prezintă nucleu bine individualizat, alcătuit din membrană nucleară, carioplasmă și 1-2
nucleoli.
 Înmulțirea se face prin diviziune indirectă, reprezentată de mitoză sau meioză.
Învelișul celulei

 Învelișurile celulei sunt reprezentate de: membrana celulară (plasmalema), peretele


celular și capsula. Acestea sunt elemente de ultrastructură (elemente structurale care pot
fi observate doar la microscopul electronic, nu și la cel optic).
 Membrana celulară este întâlnită la toate tipurile de celule, în timp ce peretele celular este
specific celulelor procariote, vegetale și fungale, iar capsula se întâlnește doar la unele
bacterii
a) Membrana celulară (plasmalema)
® Se întâlnește la celulele tuturor organismelor.
® Reprezintă un strat subțire care separă celulele de mediul înconjurător.
® Este alcătuită dintr-un bistrat (dublu strat) fosfolipidic: o grupare fosfat la care se
leagă doi acizi grași. Gruparea fosfat este orientată către exteriorul sau interiorul
celulei și reprezintă capătul hidrofil al fosfolipidului, iar acizii grași sunt orientați
către interiorul membranei și reprezintă capătul hidrofob.
® La nivelul membranei, printre fosfolipide, se găsesc proteine, lipide și glucide.
® Proteinele membranare se pot găsi dispuse atât pe fețele internă și externă ale
membranei, cât și transmembranar (traversează complet membrana). Proteinele
transmembranare au rol în transportul moleculelor de-a lungul membranei.
® Lipidele membranare sunt reprezentate de acizii grași din structura fosfolipidelor
și colesterolul de la suprafața externă a membranei.
® Glucidele se găsesc numai pe suprafața externă a membranei, formând
glicocalixul.
® Distribuția neuniformă și capacitatea de a se putea deplasa liber a proteinelor și
lipidelor din componență conferă plasmalemei o structură mozaicată numită
modelul în mozaic fluid. Acest model structural îi permite membranei plasmatice
deformarea.
b) Peretele celular
® Apare la exteriorul membranei celulelor vegetale, fungale și procariote. Lipsește
la celula animală.
® Conferă rigiditate și menține forma celulei.
® Peretele celular al procariotelor are o structură complexă, alcătuită din glicopeptid
(substanță biochimică formată dintr-o parte glucidică și un peptid), proteine și
lipide.
® Peretele celular al plantelor și al unor alge este de natură celulozică (celuloza este
un polizaharid, peretele celular fiind, astfel, de natură glucidică).
® Peretele celular al fungilor este alcătuit, majoritar, din chitină (un alt polizaharid).
c) Capsula
® Este un înveliș de natură glucidică, specific celulelor procariote, care apare atunci
când lipsește peretele celular și are rol în rezistența la apărarea imună a gazdei.
Citoplasma

 Citoplasma reprezintă mediul intracelular, situat între membrana celulară și nucleu.


 Citoplasma este formată din două componente: citoplasma fundamentală (nestructurată,
denumită și hialoplasmă) și citoplasma structurată.
 Citoplasma reprezintă mediul în care au loc principalele procese metabolice celulare.
 Citoplasma fundamentală este alcătuită din:
a. Citosol
® Citosolul este un mediu coloidal (format din mediu de dispersie – apa – și faza
dispersată – săruri minerale, substanțe organice).
® Citosolul poate exista sub formă de sol (citoplasmă apoasă) sau sub formă de gel
(citoplasmă vâscoasă).
b. Citoschelet
® Citoscheletul are rol în susținere și conferă formă celulei.
® Citoscheletul este alcătuit din proteine care formează tuburi (microtubuli) și
filamente (de actină și de miozină).
 Citoplasma structurată este reprezentată de organitele celulare comune sau specifice.

Organitele celulare

 Organitele celulare pot fi comune tutror celulelor eucariote sau specifice unui anumit tip
de celule.
 Organitele celulare pot fi delimitate sau nedelimitate de endomembrane (membrane ale
organitelor celulare).
a) Reticulul endoplasmatic (R.E.)
® Este un organit celular comun.
® Prezintă membrană simplă.
® Este alcătuit dintr-o rețea de tuburi și cisterne, formând un sistem circulator
intracitoplasmatic.
® Are rol transportul intracelular.
® Este de două tipuri:
1. Neted (R.E.N.), participând la procese metabolice precum sinteza lipidelor
2. Rugos (R.E.R.), fiind asociat cu ribozomi și având rol în producerea și
transportul proteinelor.
b) Ribozomii (corpusculii lui Palade)
® Sunt organite comune.
® Nu prezintă membrană.
® Sunt alcătuiți din ARNr (acid ribonucleic ribozomal).
® Reprezintă sediul sintezei proteinelor (prin asamblarea aminoacizilor pe baza
informației genetice din ARN mesager).
c) Mitocondriile
® Sunt organite comune.
® Prezintă o membrană dublă.
 Membrana esternă este netedă.
 Membrana internă este pliată în interior, formând criste mitocondriale.
® Reprezintă sediul respirației celulare.
® Sintetizează și stochează energie sub formă de ATP (acid adenozintrifosfat).
® Conține ADN mitocondrial, ribozomi și ARN, iar, la nivelul cristelor, și enzime
oxido-reducătoare.
d) Dictiozomii (aparatul Golgi)
® Sunt organite comune.
® Prezintă o membrană simplă.
® Au rol în secreție și excreție celulară.
® Totalitatea dictiozomilor formează aparatul Golgi.
e) Lizozomii
® Sunt organite comune.
® Prezintă o membrană simplă.
® Au rol în digestia intracelulară.
® Fagocitează (distrug și digeră) corpurile străine și structurile îmbătrânite ale
celulei.
® Prezintă vezicule ce conțin enzime hidrolitice.
f) Centrozomul (= centrul celular)
® Este un organit celular specific celulelor animale (cu excepția neuronului),
celulelor plantelor inferioare și celulelor fungale.
® Este înconjurat de o zonă citoplasmatică densă.
® Este alcătuit doi corpusculi cilindrici perpendiculari unul pe celălalt, numiți
centrioli.
® Se situează în apropierea nucleului.
® Are rol în diviziunea celulară prin formarea fusului de diviziune.
g) Plastidele
® Sunt organite specifice celulelor vegetale.
® Sunt autodivizibile, având material genetic propriu reprezentat de ADN-ul
plastidial.
® Pot fi fotosintetizatoare (cloroplastele, feoplastele, rodoplastele) sau
nefotosintetizatoare (leucoplastele, cromoplastele).
1. Leucoplastele
o Sunt lipsite de pigmenți.
o Depozitează substanțe de rezervă: amidon (amiloplastele, în
tuberculul de cartof), uleiuri (oleoplastele, la floarea-soarelui),
proieine (proteoplastele, în semințele plantelor).
2. Cromoplastele
o Conțin pigmenți carotenoizi (roșii-portocalii).
o Se găsesc în fructe și petalele florilor.
3. Cloroplastele
o Sunt cele mai răspândite plastide.
o Conțin pigmenți clorofilieni (verzi).
o Sunt întâlnite la plantele verzi.
o Absorb radiațiile luminoase și convertesc energia luminoasă în
energie chimică.
4. Feoplastele
o Conțin pigmenți bruni.
o Sunt întâlnite la algele brune.
5. Rodoplastele
o Conțin pigmenți roșii.
o Sunt întâlnite la algele roșii.
h) Vacuolele
® Sunt organite permanente în celulele vegetale și temporare în celulele animale.
® Prezintă o membrană simplă numită tonoplast.
® Au rol în acumularea apei și stocarea nutrienților, metaboliților și substanțelor de
rezervă.
i) Miofibrilele
® Sunt organite specifice fibrelor musculare.
® Au rol în contracție.
j) Neurofibrilele
® Sunt organite specifice neuronului.
® Au rol în transmiterea impulsului nervos.
k) Corpusculii Nissl
® Sunt organite specifice neuronului.
® Au rol în sinteza proteică de la nivelul neuronului.

Nucleul

® Nucleul reprezintă organitul celular fundamental.


® Nucleul conține materialul genetic al celulei și coordonează toate procesele intracelulare.
® Nucleul este alcătuit din: membrană nucleară, nucleoplasmă (carioplasmă) și nucleoli.
® Membrana nucleară (anvelopa nucleară) este dublă și prezintă pori prin care au loc
schimburile dintre nucleu și citoplasmă. Membrana externă vine în contact cu ribozomii
și R.E.
® Carioplasma este alcătuită dintr-un sistem coloidal – cariolimfa – și o rețea de filamente
care îi conferă un aspect granulat – cromatina. Cromatina este alcătuită din ADN, ARN,
proteine, ioni de calciu și de magneziu, mici cantități de lipide etc.
® Prin condensarea și spiralizarea cromatinei, în timpul diviziunii celulare, se
individualizează cromozomii, vizibli la microscopul optic.
® Nucleolii nu sunt delimitați de o membrană proprie și sunt alcătuiți din ADN, ARN,
proteine. Nucleii prezintă, în general, unul sau doi nucleoli. Nucleolii au rol în diviziunea
celulară.
® În funcție de numărul de nuclei, celulele se pot clasifica în:
a. anucleate (hematiile adulte);
b. uninucleate (majoritatea celulelor);
c. binucleate (hepatocitele, condrocitele, unele celule nervoase vegetative);
d. polinucleate (fibrele musculare striate, osteoclastele).

Acizii nucleici

® Acizii nucleici înmagaziează informația genetică a organismelor.


® Acizii nucleici se găsesc în cantitatea cea mai mare în nucleu.
® Acizii nucleici sunt reprezentați de ADN (acidul dezoxiribonucleic) și ARN (acidul
ribonucleic).
® Acizii nucleici sunt formați din nucleotide.
® Un nucleotid este format dintr-un glucid (pentoză), o bază azotată și un radical fosforic.
® La ADN pentoza este dezoxiriboza, iar la ARN este riboza.
® Cantitatea cea mai mare de ADN se găsește în nucleu, dar există cantități mici de ADN și
în mitocondrii, și în cloroplaste.
® ADN-ul are formă helicoidală (de elice) și este dublu catenar.
® ARN-ul poate fi localizat atât în nucleu, cât și în citoplasmă.
® ARN-ul are rol esențial în sinteza proteinelor.
® ARN-ul poate constitui materialul genetic la unele virusuri.