‘annydaud sojareuateut rerest09 we vajran Ty vinoUyd mes YEIVaNnO DIN | InwaHOas von | aTaLsaTO S VION suing 20U9 y uo ened y sum PAN V (RD mmuosou manrdospuy op mynuoypo vozwzaée wad (piuonion aresonyand oforeuoreu ezabe w 6 euodsuen v ‘ejndrueur y vIHOUya mes Vaart aUNyA | VIORESIMwaHOa | aTaLSaTo Ss vTORI ‘qo waOUD y ‘uorggo eared y uorpo wan Vy (vvsu) marloag sojuosmu mp4, MGS Ad INV IDNID YOTID TUVOLYZNNASTAOD290 IRENE MAINGUY 2—Cele cinci cdlatorii (O now’ calfi trebuie si mediteze pentru a rspunde la doua intrebari: Ce legaturd sa stabileasca, la fiecare dintre cele cinci calatoril, i- sre pasiirituali si uneltele pe care le primeste? si Care este semnificatia inlantuirii logice a celor cinei edildtorit? La gradul de calf, cilatoria acesteia se desfigoar’ asa cum avea ea loc altidata in masoneria operativd (fr. compagnonage). Mersul in sensul acelor de ceasomnic se desfigoara in cinci etape principale. P ind adesea din Lyon, calfa (fr. compagnon) Picea popas Ia Mi (es, Orléans 5i revenea inapoi la Lyon; unind intre ele gulati a stelei in cinei colfuri. Alt circuit traditional al calfelor de breasla (operative) pomea din Paris, treed prin Bordeaux, Dijon, Fig. S5— Calatoriile de afirmare in cinci etape ale calfei de meserie (fe. compagnon) ‘Treseases Jacques, L Editions Veyrier, 1987, lamboyante: symbol elé de la frane-magonnerie,‘es exodopodes idaup prezopisuoo y vaind va 99 soneritur seounyy foun woxezsqear B] pugoNp “nowy uN Run] nuNuad axgoimdgyut as soqsuorgjzo [njoiD “ouuNYyoor up soysidafaiuy v prorausids auuaysou! op purjoyouag ‘s2!Zojouisos wia\Seouns varopuidns 18 vo ‘ojeBax roy Hurypungoade wareyseoou “x ‘apaooe avo v] azwotiadns yatumsu0d [nj2/ Joj}un}us eazapuod yxwosewi eg “an ‘moog up ws wznpIRD “EXE IUDADP BA HZIADP ISEID uy efo] ur sanozed &-j avo ad jnasen ap anew iidayotuy 1daup eoyteo quns opsajosa suas uy ‘out juan no Sm -1eo un giadoasap apun 18 sorayfanesdns alloc [e-ap Inj99 [N90] 2159 pun ‘1san-pns ap [nijoo uy wyreo ad eund ea o auornyes waned y “re1yaued fu nzoMnfe Mo Faqoud weg 208} WA BATED mnjnuio aye aperiuasa ajafunsouns eumsut ¥ aresapIsuoD Te wnjaqaposo un x6 myruyAns fou ye wnpayay uN -nuiug raudnd ad ‘3s04-piow op ynljoo ut ‘oLoryyee vio v-9p v90 UL ‘unspuur exe ozapunyoude ps euWopul 10A 0 29 ayjoun ‘nseduoD 1 HSE ‘UIs no 2onp BATE “9eHOH FOUTY B a1E0A9 O 9159 “OISURIXD UE “EIMIODHY, re upp ojedioud ounpro touro aja0 aresrigyur ums azo uy *(Insnaeo “esurEId) 9]9qR1 ojos" Biadoosop eyIe9 “HfOI Te ISS-pNs ap nijoo uy as-npuLdO, 99 svop Ezvan}oayo RpI¥9 (sUsOPOUL) aALE{Ndods forI9UOSEUE BLO] 16t_TITNINSTIW NJ aRINOSVIN TTRANTORNIS,CELE CINCI RSAA Prima eilitorie ‘A doua ealitorie ‘A tela caltorie Cole $ simpuri Ordinele de Cele 7 arte liberale arhitecturd (trivium quadrivium) Rigla Rigla Rigla Parghia Dalta*Ciocanul Compasul strins Afi pe drumul : : FRUMUSETE FoRTA perfectionsris i Fs RF Prima caltorie ‘A doua calitorie ‘A tela calatorie Simpurite Artele ‘Stiingele Rigla Rigla Dalts+Ciocanul Echerul Parghia (*) in primete ritualuri publicate (indreptarul masomului, 1801 si ritualul zis al REM Prima calitorie ‘A-doua calitorie ‘A tela calatorie alta si Ciocanul Rigla Rigle Compasul Parghia Anal 1 Anul 2 Anal 3 Instruire asupra Insusirea elementelor Asamblarea utilizarii materialelor, de masonerie practicd _materialelor pregétite: i prin mdsurarea si forta si intelectul se verificarea materialelor —consacri dezvoltarit cdiutarea frumosului si Indljarea spiritulut constante a bazei de cumostingesojunyoa vaunoyfinuap amuopeoaud sojaoinyy> vaurzyouny —‘uNpelo ap nauohypuy 18 pasnassuoy simuy rnp a9 HSE mapa “SUOWBIED BIOUID Y ‘quorgygo ened y IUIBWI NO BaDg aS SuOTETRS BaoUID w (gcgT TEMP IN (.) BURSIN noun oun vameoqgu0j9 puowe worgoR ou SEO RUDY aon ened y avedopodoo um vatoonpaud ENDIOASTAUNT co u9qi1 STU ean oun eamyju0j9 seo ae ‘SUOIRES wOUID ‘syowgieo ened y IGaTVO ATV IRIOLYTYS294 IRENE MAINGUY Cartusele Definindu-l ca harta rulata intr-un cilindru protector sau ca o repre- Zentare a acesteia ormamentatd cu desene ori gravuri in mijlocul e&- | ‘cada apare si mistria, un imprumut, pesemne, din Ritul Scotian Rectifcat. 3-Cele cinci simturi si se plizeasca de asperitiile sale de de educatie, de patimi sau izbueniri irafionale, nes&buite. Calfa invafi si controleze mai efici- ent simfurile sale pentru a interpune un discernimént intre perceptic si reactie, Educatd, aceasti practica ti va permite, treptat, si eli react pripita gi s& evalueze rigazul necesar pentru a stpani Volumul Inifierea in urma cu 200 de ani, reproduce pentru calfe, precizind importanta, in masonerie, a trei dintre cele ccinei simpuri pice tnpali si“6961 apuvur-aurenuy ‘9g¢ 1U ‘susyoquety 27 uy ‘sup squs0 xnap Dy uONDIAIULT "URBEN KIN (6z'0z weoy) 180} & [erpsounsd maung “zupans ap ‘q19A ap wrva] 2189 va90A “foquAT| 9p auwi9s ap otfeauo op soy99y vo HNSOI ;yeMILAT [ARISE PupULIYE ‘re -sojrueur uy 9393Seu yep 8 [erpsowLd youns ysaoe ‘ea1o9e.4 Uy ounds 2s wing ey “Mmnsoussos suoSeU TEP B jn PL In] [e EIOUOS eHTEIgLA, Inzny-v “(662-867 ‘dd “njaqea “a) 394 WL MMsOUIpY ~ yupumusaosip 18 1981 Uy aBuy — 1HoTeA woxarsaude wy mapas — “(eypongns) sunrise o1089)91 wazeuuoystren e| 2onp Jovsowur ueyd un od soyrniuuts rapurdrosip 18 fazypeue vareyoxzaqy cufenmngns oye 16 oyenn + puaunjuT ad 16 sep wut -nj ad eumnu nu ayeay un aySeounsas 10d ys 1y9UEJapise (nu press muysoy youfsods wasodupe) eavays uns e najuad med -ynuwias wapaa e nayuad fnzeA jugano rane & nanuad tnzny — 14 ‘SO]O 9p UMS 99] — “naredyd 16 przga qnzne ounue ‘uu ap suns fur FA, Guinfunis outa 9]99 st9UOSeUL US as9AI0S 29 07] — ‘naredid 16 jmsn3 ‘qnsoayur zya qnzne :yanjuns ours no yex}s9zu4 9}S9 MIO aDqL0 FOPUTLA — pf0] 0 ¥zeouI0y !oUID 99 9c — S6¢ IL ININSTINN NJ IFANOSWWN TTRINTORWISPlanga 6 — Cele cinei simpuri ‘dupa Iconologia tui Cesare Ripa, 1643.Ize 'd ‘6661 ‘ossnosey suompg ‘Kegon S9%1095 yj waseuNRUpul gns anbyFojoun a4rPUUOLOIC ; “outs op yatupdes © prerhuoso 1 “RZOqUIS B] BZHTEUE B Op “EAR ia vad “ponaqus reur 16 ginqns yews ays9 wrldaased yeo n° "ARM Your YO} UTA ap asaiseouna ap muatueuodwos Pale sep “enon are|dulsyu0D Us “prnzya ayeo ad aqred aseur uy auusuen 2 yoruoseur eamRiRAU InzgA "a ‘ojuoseur ayenyis ajaqurano 16 oztaap ‘eus9yEq aySoUr ad vo :oyemusids mara ye yooyfjuiau yews un yresapisuod y areod 1s myname jnuei0 ays9 woypour “,20}UNEE 1HOWIQLA tapastUH foun IMIO—}> turd jnzne yawauorsauduyy 20 va90% pury v9 yuyap a¥s9 mous Loc WL TININSTUW NJ FaFaNOSWWN TTRINTIOMNISCELE CINCI Organul Funetia Calea extern corespunzitor | esenfiali de perceptie 1.AUz. ureche auditiva. | sunet = cuviintul, vocea, ‘comunicarea verbalé 2.VAZ chi vizuala | vedere, perveptie direct a obiectulu, culoare 3. GUST limba gustativa savurare, salivare, ‘gustare 4. PIPAIT mana tacts ‘5. MIROS as olfactivi | mirosire, adulmecaretfewurep 20j09 eusserur oquptuys ymumyed wav orga oureuyes INVA “soyjoquuts13n3so8 ‘aoe ‘slanearap yav unopsgure vn 20a tnjou porexo 20 2900) suai a9 a1ouos tunjoquuss ‘orgs aymyana ‘ou0000) i umpy nd Boqion nazauumng wud yn) 2p ajored ‘sorwa10 myupan ‘fem 2affojous09 ayuomay9 s 299 m9 suauosem ‘ejuapuodsaz03, a soean ays jmjoy,300 IRENE MAINGUY Cel mai redutabil organ al fiecdrui indi D. Simul tactil Pipaitul sau simtul tactil permite intrarea in contact sau sau un Tucru prin interm formei unui obiect se face prin interm igerea va insemna delicatete, tact, rafinament i transmis, plan sufletese, st si discernamant afirm: E. Mirosul Nasul este organul de percepere sensibila a mirosurilor. Despre Persoanele cu un simf al mirosului foarte dezvoltat, se spune c& au fler. Flerul este un adevarat etalon interior prin care cel experimentat si injeleptul pot decide simpatia sau ant te, ghideazA mersul viefii si fn cazul pipaitului, ins& la un.‘91°4°L961 39p—"90 “eRe "mE -oquigg 27 uy aRkag at 9p pen ‘agnbpssyp qiouasoyy oy "ones PIED star varenyeas ‘aqeinai8 op Jojanusd vou! yp vazound ap a1ureuy ionnsuos nas ‘aueo upjd ynun vazad2ou0o PUUERDSUL 91801 varojaz ‘earezaée ‘vamydor9 uy ndaoud v ‘paroassip KaU0sopy 28 9199 95 | 5189 IONE sUOD eID 21.0U0SDUL uoseu nunuog “ayesids yng yruosnfe no 900 “peau eure “gusoudns um o1so “panonid uy undstren 0 area (2uy721 38) 30 ‘eadnseap suoo v ap we Ro [may uIp auna9p ‘ejuepoduuy 1aj[e9 v {ONRIRO BNOp ¥-9p F9]99 BULID] oyS9 BINION EAMYOOHYIE ap aOUIPIAQ — p TOE HNN HW NI AREANOSYHL TUMORS302 IRENE MAINGUY ‘onganizare a spafiului in care intervine nofiunea de simetrie de ansamblu. Ter- -menul simetrie este de origine greact si inseamnai cu ‘simetron, misur’). Simetria face apel la simtul armoniei gi Sarevenim acum la ordinele de itafie in plansa aflata in c¢ din motive ce fin de estetica detaliilor, acest raport de proporfii trebuie luda si si find seama, pentru fiecare coloand, de socluri, de capite- lung& prezentare sinte-179 do"sourey souos doouy ; 6l-tL "dd ‘pon ‘ep61 ‘owsoyauEyy ‘swsry29I> oquosnyy Ajungy ‘ou “Sout dooU , uojorwarnd 18 sopaiuysef ~muns419 ‘sojassounip ‘sojasnynotpuadied ‘19209 pundse109 217-4 vaise00 pundsa1o9 md =] +l, 12n09si¢y Suosout-2ai fo Auatsipy punt 24.1) 8ynagp sojjuosououvss p sasoes ajou0py ut “es -nysap feu wAdd visvaoe eIEp op ‘ouTHfUaU NOU O WISER “¢ZL1 UJ sprodmo #8 omupsoy ‘2qu0y 2]40q “‘Undsoy “121 — y HAD Us TUNS UIP 210 —] MEZL1 uoupunuexe uosoUl ¥) wosPuU nun asoujunr uy 9s-npuIses aunsiudU aY99A YoU ead ‘nLNdum a1 ap ‘seuoHuOW uns PIMD=IIYse ap o[ourprO “sotuOseUL ajruMHionZSUL Uy wajosntunay 16 vounyodoyojuy “ehs0g — Gre giuyzaudas 95) — ‘snug #6 a1U0y SLL0G — caTEHYONUY UIP TeALAAPE No EZeAIEp aUIpIO aISOOR UIP aI) — “‘Wsayaysop 16 prpuajds doo un purnyyoye €o Iiquresue uy yesopIst0D “In}03 FaATE ap eo ~20 ‘Fixed 20 9a) .9y1p ayeza6e JUNS axED Uy sof {10] wountfoa}ied yasuos 29 uy — “2puLI0D [99 v] ap ‘szunyy ap LANpuBs ND 31Uo] nU}P4 Bf 9p ayeynuINIduI aIM]0A Nd “0 OF 9p 40d 10 OL 9p ‘MUO “40 6 ap ‘UOT “U0 gap ‘OG [29 “fouvojoo nzyoureyp 0, ap owqyuy ad ase WeDSO] INUIPIO, ‘xo] ayoquow umnoaad ‘jounozoo wowyuy 16 inayouTETp axnutp e1h40d froujad uy nejsuos uppao aysoo" axnuyp yzodwo; ~ spu105 — 3]u0y — 110g — UEDsO], — ININGTON NI IIRANOSVW FTRINTORNISPlanga 7 ~Cele cinci Ordine de arhitecturs.'2S-8¢ dd “7661 "Ue 68 4 ‘ypoUEOIPEAL 2oUs ssrouoy up fo anosyy] ‘aamasony2uy,p sagpug 527 "980% Z9YI0C “10 jnaureIp 10 0] 9p a1s2 faueoj0o vountpeUL ‘snyDEUUE|ED ANNES 9p WLOD, ‘uy wuaauT “TuaIndo reur [99 aIsa HULLOD [99 ‘2UIpIO 9UI9 9199 aN, “suruwiay adeoude ‘es vluedoj9 18 ajouni0y urd oBunsip os eUEO|OD fe9 tnniodns nes inutfuads “nes nnaureIp 0 6 ap 2159 TINS ImIUEBOIa apadans as farst [AS MISA 199 wysaudxa {Ho g ap aise rou -2ojoo wauniyeuy 04,918 v oxfearo 0 2989 “TYDOA HUE |99 “OLOCT [MUIPIC, yuna :r0194Baneidng va|ioc [y :alesnung #qus2U2, :ountodo| s0ysorusays) nudosd ey \djgis atmnque uns aurpro 19x aysoo8 ‘otouOSEU UT “Jouvojoo e oIpou wzes nes jnsoUNeIp ouNUE ‘NID “POPITLAX Te mynoven tnaiéagys w] vige aBoyouT 95 ys neaAE ou “40 Joyso08 Jorfeoyjumies afe 2ouoBaye ajuRraxdiowuy “goed voreNyoHUY ‘up puruanosd yaaa peur af20 pury wo 2nuIA0.9 18 gmuoy ‘140g apsTUTUAP {gns ainosouno 2jourpuo nuiosep */SIEUYORUY UIP auarsour EIMIDoHYTE Op eren mumBuns‘sranunt, ny ape papa a9az af20 vo wrEse ZayIeC I9BOY SO¢ MI-ININATIN NJ IIREINOSVW aIRINTOANISsimplu si masiv. Coloanele sale sunt inalte, de sapte ori cat E utilizat datorita Ordinul Compozit reuneste elemente ale celui Ionic si Corintie, un fel de amestec bastard al celor tei ordine grecesti utilizat pentru im- 9oey as wy “snwrfru 8 mp9 URJOuT JoarU NE armpand reso ofeuoripen slums assay ‘TequaA Inynfequay yurzE qu ‘ounIsensIod 9p 8 armumda ap s0j20vo fur elyaUy yeIoeSUOD [RIPEIS BID WMAP + ameouadns ays no anoyumuioo uy enut © nntiod aqezaqe ¥y 10d 29 9190 ‘27201 ¥zeQ v| PuBAL vo MjNUAL wiUIRS oSouYop 1S yeu fequit] u06 uns anus apaRD axeo najuod 9JoAnOW! ANUP uN aISS 2"8N -ope ayredap reuse, gountsfequm un-nul FoIpe “NYAS Wy BaqUOA WEY “sngsaio1 jsipezed ur “go eiapistos wind uougne aug no yunaduNy “By Je sorwuops0 vo ~Iqion aye au ars: HIqu0a wae nes wernpazay ‘82100 sopindios 0249} ~Svound ‘opmououso ‘opa}ouns woymiss ‘v9} -ad sojpsipaas puan up 40] s0phiozsdosd vypuy ax800Uns—4 9 nspuod puaydiSo nvpacosd uno vio miupuipd vinspuiv 2p ousn ‘vpssoU028 60 TINTNINATIW NJ IERIINOSVW @TRINTOANISCATEVA CORESPONDENTE SIMBOLICE ALE ARTELOR LIBERALE Zilele VIRTUTT | FACULTATI | ASTRE | PROFETI saptimanii LUNI crepyti. | Memorie | LuNA> | ADAM MIERCURI INFRANARE RATIUNE MERCUR 9 IsUS ‘VINER SPERANTA. BUNATATE, VENUS IOSIF pummick | MILOSTENIE | vowta | soarE © | ENOH MARTI ForTA ‘SPIRIT ACTIV MARTE DAVID JOL nelle SOCIABILITATE | JUPITER % MOISE sAMBATA | PRUDENTA | "Upreark | SATURN R | AVRAM Corespondenfe stabilite de umanistul renascentist Henrie Cornellius Agrippa von Nettesheim (1486-1535).‘811-66 "dd “e¢e -m1‘g961 snUL-o oquads 27 uy 2po9ts oure-xX No UOUIAsm TUS 4 “URD, | “zed Bs "SAV SuORP mda] ao stad ag "POLY AI, “euny oyurure-axeny no wraud youp ‘rexope-nuy ‘ordoude 2] a1e9 9] ue pwwzyun ‘oxo 16 vLSojof4ow Js0]0f D-ap BiB nos jnjs ~ ‘anuana auuy mmypsooe vynSau nos pups — “rupjngvoos 120p ‘ojonuano po 16 4o}auUdof mipnys nos vpBopofiou — :ahmed 1an upp unagoye puny "Eioas09 waxoU9s 16 vasnqion weAu 2u 90 (dousarx2) ayaroxa SnSoySour un ydaup woneUIEsB aySouyap wopeUEID “y MWe IN-TNINaTIN N]TERIENOSVAN aTRINTOENIS312 IRENE MAINGUY ritati pe care nu le au corpurile cere: isfringe ca in tatea inegal4, cici luna stréluceste cdnd dintr-o parte cind din alta, dupa cum o ajunge lumina soarelui ‘acum aplicate sau au fost si inc& vor mai fi, asa cum spune Horatiu. Ja inceputul Artei sale poetice: ,cici multe dintre cuvintele dispa- rte vor reveni la viagi!, Fig. 58 Gramatica sau Congestiorum Ariifciose Memorie, 1533, de Johannes Romberch "Dante Alighieri, Le Banquet (1! convivio),introd. tad. sinote de Ph. Guiberteau, Paris, Les Belles Lettres, 1968, p. 163.ed ‘suousodiuos, «dna RL61 HOqON AT “INS ‘SHEA 95 (Goqreua}qane 103830) 019919 ~ 09 _Suype eur wR 90199 ps 18 urInd ungxOA Bs “sxzNJOUOD Uy “aI09e 2] 9p mnnqu9A v “TerpIOUAd mmaUEAno w ‘IMpua!d mfmuBAnd w “1HIa0e faremgo aropaa up waproid ys FOR aU BS Omg, -on nu rojuaasoje aye LUE afarwoasau EO EzvaZHIAAR KI[IUIID “pluansoye ejduuis ap apex eluoado|9 ereNEAapE BO ‘nooos reur B Bam “EIQIOA aaTUIp BaIsalH reur ¥a0 1eSap areoryzunaned Hraom v pluansope o rastxg “unds 29 e999 gumtur urid an nt IEP 2ypo# i$ ssouos azeyy na yruae ajdumn ps yop oj nu ‘oluoULe 16 xBUNU wiod se-4$ ygo|10 “ONeUTEo9p “ORAS “sNos} THONG + WBurauoo gs ams uy ranony 9 ul} ® ap “aUIq Iqioa B ap BUR vO BiUDAa« woo “a €1¢ MVININSTUW N] ISRaNOSWW TTRINTOANIS314 IRENE MAINGUY Dante spune cé ,,suprafaja Luceaftirului de pe cer (planeta Venus) fel de viu precum seara, edd retorul apucd pana fiindca trebuie si se adreseze in scris cuiva aflat la departare!. C. Logica ‘in secolul al XVI-lea, Furetiére defineste logica drept stiinta care it, eap_XM, p. 63 ibre propos avec les compagnons, p. 22.316 IRENE MAINGUY prin intinderea sa, dialectica este mai redusi in exigenfe decat toate gi {si urmeaza calea, mai intunecati de excese gi de stralucire decét ori- care alta printre orbiri sofistice, asteptind ca ele sa se verifice'". Din irivium decurge cvadrivium: aritmetica, geometria, astrono~ ‘mia, muzica ducdnd la aprofundarea cunoasterii numerelor, piméntu- lui si cerului, ineununata de ,.arta celor noua muze'— sinteza inifiatica numita muzica, D.Aritmetica 1-Ce va tnvagé aritmetica? R-Calitipile numerelor? ie celor patru operat merelor, a raporturilor si prop dupa Renastere, Prima utilizeaza cifrele si le confer’ valoarea lor reali de cantitate; cea de-a doua valorifica hermetic valoarea lor sim- bolied, calitatea, caracterul lor aluziv, tainic, incepand cu Unitatea i ‘mergiind pana la Numar. Louis Claude de St.Martin de ic nu poate avea fina fara numa, céci ,numarul este cilduza, pivotul existentei fiecd- rui lueru, el nefiind insi un lucru. insusirea finjelor nu se regaseste in numar; dimpotriva, numdirul deriva din natura fiinfelor. Prin urmare, intotdeauna trebuie si deosebim fiinfa, numarul ei, actiunea ei in cele +S1Martin Louis Claude, Des nombres, in Etudes Traditionnelles, decem= brie, 1933.'$L-09 “dd “e961 ‘Pensa sump ‘auupog8 ap muds, ns rss ‘sAmasstDg Sop OAS OD 27 [PRECCT NEUSE ¢ 'S01-F91 “dd 11x -d9 “719 do “uomyBuy eC, “ amonuns*audsap anSaquon “eso ‘P[eI4=p!200 vau!puys uy Rep BUNLd runuag *,[nuRAape' aiSouyop 1S 9foULOY FUILUIOIOp vo ESUE ‘Fou Yoru ‘FL. dlaoo un aidsop vquoa 8 Uy sen yume UN avo} uy ayeqzes 12 vu | -ny 1989 :itmoudosd ojaqure argounnu! eonountry “Aud o1od |-nu Inyo go “eaeres nre9|90ayeo} Re BIEdeO I CULL] PEO oooe pury wun apes ojfeioudaud anuip ynop uizd eonountre no exedusoo atvod 98 inaxeos vareung :2opr risvace ote TajOAzOp uo Fre] “orureys} jnuustiojoso ut ynjarveudns pordojozoumnu arfypen iSe20oy “(pundsaioo of 2]9 18 ‘oreo ep ‘sOjar91] © B20 UIp 16 vo) JojazowNU eluInS UIP wISUOD ejEqUS “wINSeUN axeUL UY fon 38998 ‘ony nu optigmueo ser ‘arelury ap guxi0y 0 yuradxe aptinttes asare0ap ‘apeapues joo 9p 18 nu ‘sojssoumu Te AneHTRS [msodse op reumu RUBS | url os ys sepese omqoxy “Enseou eluroa nu 1§ sojorouIMU aIBOTEA wiayuoo asva vaaae 189 JojLMoN] emrwu “Eenyistds wrfeno9 Uy “gO TEI SUvOF HSU ay ES aINgax], “~woruMWOD 0d aja avo Ud yoeIUOD ap mI -ound azayseu pugny eS ‘s0] ajiinnoey utad nes aytsoind uid reo9p ara8 “une uy ura nu 9[9 aze9 nnuad aout ‘neuMU alfop Te 1S90e ULId 90] are 418 IV TNINATIN NJ JERIINOSYW FTRINTORNIS318 IRENE MAINGUY Astfel, numarul face legatura dintre vazut nevazut, dintre cunosti ra dintre diferit fe numarul reprezint& elemental structurant al Fig. 63 — Aritmetica— Calendar Gravurit in lemn, Florenga, 1491 pinge categorie pe cel di strucfia sa hibrida. Invenfie oarecum recent, acest termen desemneazA le numerologie, considerandu-l barbar prin con- adeseori un fel de arti lorie care nu are aproape nici o'legatura cu adevairata stiinta traditionald a numerelor. ' Guénon René, Formes traditionneiles et eyeles cosmiques, Paris, Gallimard, 1970, p. 80“Lo1-¥8 “44 "2661 “Su9} Uy ‘eeampuof smiounsogy ‘2soMueSoUt-UD 2] S400) NSLOSTUEN - 21 +d “119 do “YY KOA emsput 9189 ‘ounds womnd ‘ares aynowoa8 und woop wysix9 nu ardes aye01 er ‘ojasuy 9j9 wad ojiqou 1S azaqy ‘au nes aluuns J] WAsPxo" Fou -ouos# rofueasodun eidnse asaind no amumys ,2y009 ms}iosmunpy riunspus my — cwtasouoa8 pioaus Ds 29] »PHlong] ny erfuaaur aysa axe arnawoaé ad yzeouIoqUy 98 aperaqy aut aides ajao% yo aunds as saioy3 PIO wip a[91xO1 UL 9PISUOD 1H reeiunsoy. upuupd ‘008 ap [9 16 aiso amnauoad nusuay, BENOUIOID “aT yong no wineMo2D—s9 Bd smog No eoNEUNULY—F9 BH 61€ —IT-TNINa HW NJ TERIINOSVW aTRATOSNIS320 IRENE MAINGUY paméntului... adicd in englezi gemetria vine de la geo care inseamni, in greaca veche, pamént, $i metrona, masura. Astfel este aleatuit nu- mele geometriei care inseamna masurarea paméntului. Nuvi miraji de afirmatia cd toate stiinfele exist numai datoriti geo- metriei, cdci nu exist meserie sau mestesug care si nu se facd prin geometric, iar motivul este de la sine infeles, caci luerand cu mainile proprii, omul foloseste o anume unealta si nu existd pe lume instrument anume care si nu-siaiba originea naturald in paimént si sfinu trebuiasc& tot in pimiént sd se intoared, Nu exist nici un instrament, adic& o unealti de lucru, care si nu aiba proporfii. Proportia implicd masurd, unealta sau instrumentul aparfine pamant ‘geometria este masura pi- _méntului, asa incdt pot spune c& oamenii triiesc cu tofii din geomettie, ci tofi igi cstiga traiul din munca mainilor lor pe fafa piméntului.* Daniel Beresniak! giseste cd cioplitorii in piatrd au fost inca de la ‘inceputuri animati de spiritul geometriei. in Sfintul Imperiu Roman. de Nafiune Germana se formeazA etre secolul al XII-lea 0 puternics federatie de loji ale ci fn piatra, ,Bauhiitte". Aceasta federa- fie numara patru mari te la Strasbourg, KéIn, Viena si Berna, predominanta find cea din Strasbourg. Primul ,Mare Maestra“ (Obermeister) ar fi fost Erwin de Steinbach, arhitect al catedralei din andul acestor masoni operativi, geometria le liniile confuze ale mintii omenesti. Calfa primea duy - ‘semn, un desen geometric prin care se putea deosebi (0 marca, un mar- e ficea recunoscut desenndu-si insemnul icdndu- in acord eu geometria simbolica. Geometria ii propune s& patrunds si si structureze ideea de spa- fiu, ea duce la cunoasterea proporfilor, a limitelor manifestatului (pa- ‘mantul = lumea creata), adicd la asumarea in om (apogeul Creatici) a misurii tuturor lucrurilor. " Beresniak Daniel, op. cit, cap. pp. 9-1791-91 “dd “1K doo “19 do “uomBEY swECL 1¢-€ “dd "719 do “onures puoyoutd, “yoyginspun tazgots0 pdeos yrjound “}1qrZtArpUT nes [MxB}9eIeD WH -auload rarzioaid yBensns 9s ys afaqure vo 20H] 16101 18 — 19 INdoos 16 ntdroutid aay wo — 2499 18 ound amy szanjoas ys BNDWIOSE ED 2905 199 8993) ‘doos idaup ose 0 sepese ouvo od “JounowI0ss v yOQJI0d Feu vvo9 winy ayso jnouao ‘Jo 10) ounds wind “18 19 “pyjong ere uma vf ‘igyesdns nes dios ‘punyor ais9 20 301 jexoue8 ut osauu jnauea I$ mound “Burdsax o azeo NON ‘qunse thor auqunid wo ogy nu ames “unyes 1 ‘paaoe puly wun :9yes agoap BTR ap jnpes® By SUBUTRL 0A NU 9} joquits anurp ze} ‘opsoid wa 9s azepuoge FIseDse ‘ayv01 osauod aivo v] ap [eIuourepuny puLagod ap [NUaISS ¥o 19 “2]—nTe 2p Euigasoap 16 ajoyfe anutd glounsip gur{diosip 0 Bo EIBIOpIsuOD a1s9 ‘nu euIeWOSs YoTYOIONASUOD erfipeN UI “Eo EpEAOP apo >erusoI0g ommeq ‘sa8uoy5 pI uy asudno oseULNDOp 1S 99UEBIO 9f91X01 UI -aywoy ad apuyudna 2} pruunyos 104 ‘vous thoy 18 vauySuuny 2980 obo foudns ‘uu papf vauSuny aso onan ‘901 -p4 apvod nu mnasonyy oynapo pranf uj namuad 2982 pm1aUNd — gwoydso ond 27] ‘ymumjos $8 ninfosdns ‘opuy ‘mound — (2915090 Yns 240 ~ J nusog - 4 cauauosou uy pista ndjouad 909 —] {ppiDoastp pyzouosopy uy 1S arSasyBa1 as yioes auNISIU RISEIOy Te MI-TNINa TON NJ TaPEANOSVIN TTRAATORIS.322 IRENE MAINGUY prin linia sa curb, scapa evadraturii perfecte, fiind deci im- posibil de masurat cu exactit fine, geometria este intru totul alba, intrucét nu poarta pata erori, ci oferd intreaga certitu- dine pentru ea si slujnica sa, perspectiva (geomettia in spayiu—n.tr.). iar cer F. Muzica 1- Cova invayas muzica, frate? R-Virtutea sunetetor? an? observa cd un element foarte important al ascezei igoreice lipseste in mod ciudat din masoneria actu- subiect a ,coincidentei* inifierea naturii prin i prin sunete modulate inadins*. dee. 1991, pp. 236-244.‘s9l-por “dd “xd Inidjound repose arsa prsgwiny tuony inyeoe [e aye nun sesa0au nazout quopuniniaad aso rugunu aquopuadap ajo 16 hxodoud pupuun woop ninase ej aBia vy ap 18 aexd ey ayinose e ap ofsour nu “eseogoo nu nes youn nu yoIpe “soquoULT 18 2oNPo] snsuy a}Sapupgop nu jnyouns fSou9uNU aROq~S aqUNUT PULLIN ‘soe uy sonpord o area ad exfeaqia und yeo0p nSsuaWO tyDaI [1qIS9090 ‘asa nu ‘iouos dioo mun w aresauad wo ‘imaung “(~-) areULIOS ap 19 ¥INT -o—yeye|ao “euareu pugwuazaidas jun “Indus 1S jryauNs yuMs HorzMUL 978 aAnMAIsuod ajanuoW2}9 anuTp ENG] ‘TeYfUDIOd 1eop 19 99 999 EI9E ‘uy paxo90n) nes ouLiO} Bo varEaSastUELL YoIPE snidiouLd nun v BIBLES ‘vamyoxzap nes araonpoid ‘arexouad yuureasty uvardia ImugAnS “oN -190 UU] WIp IWALaP ‘py YoRVADRAS elusUISop 16 yUEAIdIBo equi UIP ‘ura auvo ‘yznuu ‘psnow utp arSo00u8 uy YeULIOY 2189 [J “PIS |NOSSUN -»[ wud ‘pyisnow ‘yovas8 equit| up yuaared v-ou porznu uBR (gorsuo8eud © ad vo wiapisuos 0 ,19A110.P auqea ‘worznus aadsap nes [IPMS ‘onmusezm “wo utp anid aye}9}90 9ye01 “foo wUNaLdU 48.100p O-pUTZ ne ‘9981 MON NO |RYO[IMS seIYS “FUL UIP 9]99 uy“ axISRUNDIOpU ITE ATED “Ho ezwar2ouN 19 1 ajautds aBeate eo ‘9p wnuapxeus osapupgop nu ‘ax}snay zery ‘tanLodes ap apse :asvoumnsy eu uns 279 anuyp ajumiodes 1y> no aomnp reuse no aTUOULTE Oo INZAE ‘apt ap wpojour no ayatnod amngan 29 ajautAns us apan as umo ‘atielar 9p aroadse soun ysndns je1o1 19 pups B “Porzn Wy asastBas os ALTE, spiamid ope noudosd mop asoy 2qumuon| apr ons ohmyy Yop ur uy EEE 199 1S BIOUID e PUI SUEY I} ‘ysrowmyy reures errzod aso wun :ores aprmnotadasd anurp yop wud ‘vorznurno exeduioo vaind as aumeyy rarouyd vamoduioo aque nnd €C€ —_TIV-TAINA IW NJ TaRIINOSVW aTRINTOSNIS | irate de numar, c&ci zgomotele nu sunt decat efectul unei multitudini de sunete diferite ce se aud in acelasi timp si care contrariazi intr-un fel miscarea lor ondulatorie... Urechea omeneasci percepe mai intai 2g0- ‘motul, apoi trecdind succesiv de la ne-armonic la armonic sau de ladiver- sitate la unitate, ea ajunge s& perceapa sunetul. Cam astfel se poate rezuma demersul naturi 324 IRENE MAINGUY muzicii. Sunetul se deosebeste de zgomot prin anumite raporturi gene- Fig. 66~ Muzica G. Astronomia 1 Ce vai invatai astronomia? R-Cunoasterea corpurilor ceresti.! insecolul alTc "4 6661 nnsoues vaytop fe 16 ynusad /op-6E “OOM 4” ORO. ‘ames ad aoruren ioind w areowsoaape pun]qns eruoue uy SfROSTUH OHA -4nod 9] § aaSee10y 9] 980] 93 cEUYEPODU 10] worUsoA UI afo RIdeaIpUY 2s ‘nSouawo tisieaysop tosdy euros od peuimu sn snawiajorg aunds um: ep [+e naquad 1999 :a!Bojonse uy ososy8ar 9s Hmatidoud gop arsaoy ‘aiaueyd oyepoTe0 wadnseap Ee a8 HO Ides UL EISUOD wyTeIED ‘tue 9p Enou I 1oozENOP ap oUIG Yeu ‘IOTFBooNse alaHi9s wdnp “yzeamp ‘eisB998 JoRD ‘InynoMIpo7. ape WIAs aoazaLKsenOp 2I09 RzeaSIOARN 3109 uud pagosiur vareous] a1s9 wun :eBojonse no [iqeredusoo ey [f aI imaudoad enop are umreg my usp “wiBojonse PrEIOqH WIE RO RIEP =}suo09 ,a1ueq] aze9 uy vounIidoooe arso eISeIOY OTE|o!S EUINDOP 16 BIS -ojousoo “erBojomys ‘ermoUoNse Bqo[Sut asruunuap m\sea0e “oun ad “go eifeatosqo no ‘oiBojonse rze utumu 99 8a90 ap wreidoide rout 9 “B19 -Ps ojUHOUARSe Oop UNGIOA PS WAInIOd row a NIP FRAG 9p Ie89] 10] SCE IM-ININA IW NJ IEREINOSVW TRAN IOUNIS326 IRENE MAINGUY Fig. 67— Astronomia Fig. 68~ Piolemen | toare este puterea minfii omului! Acest atom pierdut pe graun- La Marele Orient al Franjei, candidatului i se spun urmatoarele:‘qious} as azeo vroun ejiquiayoud 9yS9 ¥IND ‘nu yo ous aadsap yuuye a1es005 “Et ‘eg "vosvapuyd Bs tes w0mn20} ~ypsaipe 98 aye120§ "BUaIy UID: 1s Howrey ‘uore|d 16 uosoUDx In] ajarado Utd reunU aynasoUnd yu -oxap me-ou ws varmplpauy 1 wBIA "P[BI0 7BI9qH19p WHD In] eAREIEAUT ue ap 1ooznaed op toysiga vaurunjduat ydnp s00p yo audsap yoseaquoa 2s ‘ys ndoouy » ‘euary @7 "HInosoundoU o aupunY apes aya v ayed BUNLA (CHL 66€ - OLp) a16..005 “snsy 18 stow doo top s0]20 ynfesour yzvozn: i ru Te [novo Ur Teaunds 1 uOseU BIAED) aoruL -eyeaqe torkipen aye ny wreut jan 9]90 anump eum ‘paumyoyy — | “qnuore]s189] 1 orgonpuod “wzneED “asroWy ~ j "wv ap Inpexs wy LoHerK UL ‘suusiour grmmuodut 0 roquoseU resy] B a1RO “DvOBENG — ‘uprew-nasoew un 1 wonsopetp jnspouioquy utd spaape ap sore Ngo UN wo ‘sOL00$ — :yerfrut 200 inpuoo ap ajapou eo exuare Hqasoop pour jouosied anuip “po uppa 9 z0q, SUNURS ISU # ss] poe 2) sup pt Yo pe 9§ Hg9 8 snronuoD ‘9sIOY\ ‘SOLO, snaseosoz “epng foru auedoap tfese] y tod ny “laneiuszandas eur 199 anund runs ore) woBeNg ‘s1eD0s {19 anu Boye BS UND sec] 40] YO7 oly tarSeouns qresoesuo9 wo ouoyEyES RISwODR “tmNjENLS UME Uy 42€ TIV-TOINS IW NI FaREINOSVWW gTRINTOSWIS328 © IRENE MAINGUY intotdeauna Socrate cerceteaza opiniile interlocutorului sau pe care, pas cu pas, il face si admita ca, te, este ignorant cu pri- vire la subiectul discutiei sic mai are de invajat. Putin c rang pe care le primea la intrebarile sale despre Adevar, Frumos, Bi si Virtute, Aceste rispunsuri fi serveau Iui Socrate ca baz de deductie Pentru concluzii aprobate de interlocutor, dar care sfargeau prin a intra chiar de acesta. inuarea discutiei. ropundind o now Pentru a trai -buie si gindesti bine. Virtutea este cunoastere, iar cunoaste virtute. Nimeni nu este rau cu bund stiintd, cdci rautatea este ef noranfei. A cunoaste binele inseamni a-| sAvarsi. Ideea pur si simplu afland adevarul, Socrate recomanda omulu bine) sa alunge viciul cultivand virtutea: ,Dac8, aflandu- die, ar trebui s& alegem omul cel mai potrivit pentru a ne s alege oare pe cel pe care- stim sclav al pantecului sau, al vinul cerilor dragostei, al moliciunii si al somnului!?* " Xenofon, Amintiri despre Soerate,careaI, cap. V:,Socrate despre cumpitare‘vamsBaquras doas vo pupae * -noaigo aminsuoo mymayns raruouTe wazaUTIGO *t {UPUMPAse [fara InjMsi94TUN PIUOULE REQ P| axe POIOIORE JoqNAaN| somM fe WaUEpUTY vo aTUYEP (919 eI -nu) aorzyenaur tuntiou pzeajnomyan wrote my exmypheauy ‘ouy Up u9s mynsi9atun ajauays Wp avoay UL wSapIUBU as ae (uouvo) gUIAIp BluDIstxa 9p LNIoArU aaytp ad Sumy uy wexBaVUT jnUO “H}RUTeaL A|quIEsUE rode yor|dKa BORE pupnis :oqound 1an uy euinzos oqwod as wuoBeng In| eangyigAuy “(ous wy) any -osqe vjuaisixa vy ‘eiseaoe vy ap 18 yupUEs eluarsixe e] EIEN efUaISIXD ] ap aoan e nquad “greorratu axlonsuos ap (aTe9) EpoIaut o 16 arFoy ruruuay ayfoods 010 npupgy yuan Up wi0Is—0H “oUHay jeqing ye 20] a[LMpuBE UL NeaLITEd rUDToHORENA yo wOTETQNS “wong wa eis -wosau nnsaepy somo [e “1uquioU! 9p ayns fan BIge exPUMU Po!SUOBENG nes 14079 itunugy wure © aupuns erOTeH ago du rapsapys 9 wexoduia |UD ISO} Y “IZ OFT 18 snyonyuog ‘naiseosoz “epng 18 19[!z wus] INZEA Me IHS PO|-TA Te njooas uy r9e9 ‘opennds afurajas uy ye8Og Jooos uN-suy sum] ad 1 -on # eIOBENIA “IHL 696 18 Z6s anu AMeUNXoIde ‘sours B] MISEN edomng ut HIaUOSeLU snPONUT v aze> [29 180} Y se LOE HO UHISES 28045 PIO yumu ousopour fouUOSEUL a[e axBOIepUOJ a]UDUMIOP ap w2I989IN9 Uy “stazoBeud inuIpAg aise aveyo sap reus a[90 anurp wun ‘aqrouoseUL ap ‘vreorpuonas ayso ouruoySour Jogo v teztuEal0 ojaseoxsUmMU ass wu08eng 6¢¢ —IN-TNINaIW NJ TaRIANOSVW aTRINTORWIS330 IRENE MAINGUY Observiim destule simboluri masonice provenind din mostenirea pitagoreicd, cum ar fiz — delta luminoasa — steaua de foe sa de trasat a maestrilor a numerelor ~ regula ticerii ~ importanya juramantului ~ practica agapelor, a banchetelor rituale ~cuvantul ,.venerabil* ~triunghiul cu latura de 3-4-5 ale cdrui proporfii se regiisese in echerul Venerabilulu. Admiterea in fritia pitagoreica este descrist ca flind anevoioas’ si de lunga durata: erau examinate statutul candidatului si purtiil in comunitate. Dupa aceasta prima proba, el devenea stagiar pent rau observate conduita $i cum- sd tacd si sd asculte, aceasta etapa ar corespunde uceniciei masonice. (Odata incheiat acest stagiu, acusmaticul era recunoscut drept esoteric si, numai din acest moment era admis in prezenfa Maestrului, primea de a pune intrebiiri si de a-si exprima propria gandire in cercul 1 asemenea lui, El devenea astfel membru deplin al fratiei (gr. teria). in impul acestei noi perioade de studiu—care putea sa dureze inci sau sapte ani (nu exista informatii certe in aceasta privinfa) — esotericul trebuia si aprofundeze mai intai discipline abstraete precum geometria, teoria muzicii si matematica. Dupa incheierea acestei etape de structurare a gan iatice, urma 0 a doua faz de desivarsire ‘ acusmaticului care includea: astronomia, geografia, medicina si sti- inja despre natura. Era desigur vorba despre acceptiatraditionala a acestor stiinye care regrupau o cunoastere a ordinii cu care fusese creat lumea la Facere, o cosmologie la propriu. Nu o legatura cu asadar ni(62-61 “dd “5661 ‘sot}ouuoRIPeAy py Ptowosou-sursfn] ap sussap 5939 woupKE auDy “SSU2C UELIOY | rpyise resoprsuoo pury 18 1opeoap vaiaind greo} i PZBaNLOUOD [q “wasdns soWeZTUEBIO “axa0e4 ¥| ap NazauLUNG inuejd ySnsuy IWoap waa aIs9 NUE NUNN] w OUIDID TUIpIO TIOAZE nqui0D ajo) us azauNU nuned afauuLAd — xeUsayEND ney azeo Ip eamuoyono ezeaunioy ‘oxoumu nayed ajourud wp 9s-npur smygaqeas ‘oreo ‘sryouzat i$ ernumuap “epedap array :9992 no yoda 9189 puMs sosgO B) sou nuNed 10[91 ‘nugms rapudoy nasou mnsoyf ns apuisun. 2409 01200 ad twya anf wands 40 sieyo.uier Orns ad mes nayod nq ravarpd act weant widape yo yrese tou w pupd sun ne are rym ~upuimnt e areysaid ap ajnunioy ajaussayip naz. rdaup: our Jo azeo nauad “exoFeNtg My e ROFIIWAp atluaAU [-npUBZOpIsUOS ‘reusoyena od nef yororoend “HSIBARSAP Pury wo NUP) ad BIapISUOD woSeitg ames unwed Anlow Sojszoumu roman nidroutsd 9ys9 wayeITUN) ‘uma ve ‘reurS 10 18 yoqpsad yraguunu a1 ‘unuioo ofunu art nu 1S yzealuty 90 waad e apes -09 1g “plume uy eIsu0D 20191081d TopoIOUE roluase apundsos 1001 muawepuny “oreraqy syury ‘zp goad no ‘azapunyoude ys aingan ares leo ap Inpesd e[ mynuoseur Te nuony op ueyd 18ejooe ispBox wiamnd aorosoReud naglgauy e azepesd sea9e UJ “anseoU 9f9]!Z UE oTeIpMAS OUR seound a[auyjdiosip Tee ITAINTWW NJ aRFaNOSVIN TTRINTOSNIS,manifestarea lui Dumnezeu in lume, este izvorul fara ne pentru c@, in lumea creata cu ord caute puritatea, sufletul, virtute telectul, cunoasterea."£69689 ‘dd “9661 yatous aurpuuoro1g nuodod tio rep & o10)%, 9 un suds afupusy 1ouRo ‘puuneasur ‘(yay ‘unys wou) aYsoW BTEIq> ULE :aoqureyp: Ipesy aye ous}Ia059 fon J0]99 ewstd uLd estoy IM] eleIA wIgpiOge ys ANONA|SUT HS suesazaquy aysa “azeowezt[erou-so18ifou EAnsodsiod o wIIAd ¥ NUD, as101W f€€ = MI TAINAN NJ IaeaNOSVW FTN TIORNIS334 IRENE MAINGUY Moise era lim- “umeis, a inceput s& ‘tafora, Moise ar fi avut raporturi cu Chekhinah, careia i-ar fi fost sop.“ in Introducere la esoterismul crestin’, nasterea lui Moise este con- siderat& prototip al nasterii spirituale. intr-adevar, Faraon poruncise uciderea a tot ce era ,parte barbateasca\* in rindul, ila c& un nou-nascut — intruchipare a virtufii aspre si viguroase ~ redestinat si-I ristoarne de la putere. Dar moasele evreilor n-au indeplinit porunca tiranuluis nici parintii ui Moise nu s-au supus celui de-al doilea decret al lui Faraon (si fie aruncafi in Nil tofi pruneii de parte barbateasc’). Sf. Grigore interpre- teazii acestea ca pe 0 tre doctrinele strtine si cele tradi si, comentnd, Sf. Grigore vede ai vol. Il, pp. 160-169. ape BUI-BIel ids rape -ur wungfoajiad wareings ‘gdvos fonu opumu wyaug9 -80 8 899 9p they entopus. uIpod-ourg PUNUY nayuod ceamagizauy ‘tou 1B] smi woBly 80 v atfipen o vo pluaso ut yindaouad 2189 poseiain9 vilipen 1p JB 219P9A 9p round wap" wo axsowUTUE , tes zNO stu ae aqeuase artouour gnop 999 aa72ud 99g} nes yavo7EMIoe EoIPE UH thy waxaqauy § varswow arBaray ezeaaqerao arunseLRdUET 5g 6€€ —MML-ININITIW NJ JARKINOSW aTRINTOSNIS340 IRENE MAINGUY teauo virtue ireprosabil o mare onesttate la iba unei vaduve, Khadija, cerut in césatorie. Ea a, -a fost sof pana ce 40 de ani, el a avut in pestera de la Hira 0 primi revelatie: ingerul Gabriel -a vestit i Dumnezeu I-a ales ca mesa- ‘et (rast) al siu pe ling oameni. Cuprins de neliniste, Mohamed a cre- zt c8-si pierduse minfile sau ci fusese atacat de forfe diabolice. A giisit rumeroase vietime printre musulmani, Fruntasi Mecea au incercat si-1 ucida pe profet. {in urma unei revelatii, el s-a hotairdt si ia calea bajenici din acest climat de persecutie si sa pardseasca Mecca pentru a se refugia la ‘Medina (aflata cam la 450 km distant’). Locuitorii din Mecca au plecat in urmirirea sa, incercfind si-i curme‘2400s 18] » a1409 0 “ayfojoaas ap yxa4 UM ‘|NUIEIOD 9yS9 !MMUTE|S! [mM -uourepuny ‘SoSH my 1ouvostod wastuaA ays0 injnustuNSa19 BOUIN] Bo ‘exapisuios wind you “oulAIp foyiejonau fe [eap! jooedas—1 un as0y w dy] auos ps rome ‘posano ps 1o1u Ds mu PUES 1 [90 PUUBASUL PaUIEyOWY 2]9UuMN, -poswauiauuo wanqeu i$ pusLidxs 1 -aio0id 18 as-nputsorgsy> ‘orerpeut ap ngs jnjor no jopered uy ywo1 wavacnanuy aze0 J20 2189 poUTEYOHY [MI2}Osd waa} INqUOA anTUISUEN a7e9 [29 "Tes ‘nup youn {ye wiopisuod [1 ures! sep “wrednur wHejanar a9 [9 zeHfanar UNA nu ns] “gungaio eanoadsiod up) -snsy 16 astoyy “touaque so1H}2joud 99 ad PUMYUOD O JoUIgeD INjRUOTU! jrIpauLigU! ULd PaueyoW ap | sand eyejanas :paoaud [-aneo Jojoo was loap ‘wayian yeadaup wean | -wiasap | PaUTEYOWY In] RINgUIE ,Jo}HaJoId v 212094 ap veloUNg "Baljop [e-ap ino [nz Po UL IMITUEAAPY Te YNCT #9 [PLIGeD aBuy UI yeYZMSOd WEIS ImINY -nq_Trupouout wud poureyopy 1 | 1gIOA 8-9] DIUSIA 19D nynuustonjod Hepnayus e909)4 UIP Jo]LI01IN90} eaLoduut axdny YS 10K 0111803 & paureyoyy wnsaid ‘wore, ry sndo |-210 190 ad ouurupur 1-95 utasop 1803 ® PoUTEYOHA uo we NDIA HA -nuodod jruoyganpuoo 1uosap 8 "es BOUNISTIN 9p 1H0}}SU0O BIO NUL ASIOW “tjosas uta wap sureu dun 9p ypvoued yuo "paureyoHy 166 18 ap Z9 9p tasipA younte ad aang reusnu vers y “SIRS en & eounustus go purné “feurzajod un aoey w nunuad e9Dayq B] 995801 -uy 9s pawioyeyy Imajoud “nufnsruuse mun PosEULHDS 18 E9O9]A HIP I0}90 Tye MI-ININTTIW NJ aTNANOSYWN TTRINTOAWIS342 IRENE MAINGUY. Fiecare dintre alesii care invie tradifia esoteric’, fie c& se numeste Moise, Isus ori Mohamed reprezinta un aspect al Cuvantului Fac un fel de noua limba in care vorbeste oamenilor fogos-ul CChiar spus in aceasta noua limba, fiecare mesaj divin are acelasi conti- nut fundamental care marcheaza com: Uunul, edt si celdlalt sunt purtatorii unui mesa} idere spirituala universal, Mohamed igi abordeazi mai inti propriul popor. Cuvantul islam inseamna ,ascultare fafa de Dumnezeu $i pace”. Mohamed a adaptat tradijia abrahamic’ pentru grupurile umane care cconsimt la asa-numita practic& a celor cinei stalpi. Ei sunt: 1) shahada sau profesiune de credings t aceleasi, fie ca este vorba de cult (exoterismm de sufism (esoterism). Caligrafierea numelui ProfetuluiIslamului344 IRENE MAINGUY Jn coneluzie, cartugul cu numele marilor inifiti din cea de-a patra calatorie simbolicd a calfei este un indemn la cunoasterea tuturor ru i, astfel incdt sii ducd la inliturarea oricaror prejudecdfi, a tate restrictive sau partiale, ce stau in calea Lu- ‘@ Cunoasterii universale pe care initiajii o considera ,apii pur fn apa pura. La capaitul acestei calatori, calfa trebuie s& devind apt si vada cd traditia este Una, cu diferitele ei forme occidentale, orien- tale sau extrem-orientale, 7 -Glorificarea muncii Ritul Francez) candida- la sfarsitul celei de-a ‘in practica lojilor franceze (cu precader tul descopera cartusul zis ,l glorific&rii munci cincea calaitorii a calfei. ‘Se poate observa c& omul se al XXI-lea, cel pujin, nu are in adeseori el fiind mai ideii de efort minim in c&utarea traiului usor. Valorile “o-crestine — ce marcheaza profund traditia occidentala — si Biblia insasi socoteste munca drept un blestem, o pedeapsa divind, ca urmare a pacatului originar: ,,In sudoarea fefei tale ifi vei manca pai- nea ta. (Facerea 3,19). ‘mod natural o aplecare catre glorificarea mur degraba atass morale inc oceidentald, oricat de industrializats si mecanizata ar fi, cei mai mulfi lucreaza in condifii adeseori grele: efort fizic sau stres ‘mental, munca inseamna oricum graba gi penurie. De oricét tehnolo- gie ar fi asistata, munca fine in continuare omul prins in ritmul rentabi- surat, deznodamantul amanat al b mergi sau cerapa este in profunda opozitie cu ritrmal natural al omului aflat in c&- i. Fata de toate acestea pe care le triieste zilnic pe propria fel de glorificare a muncii mai poate convinge o calf?‘2jjeuuompesy suompg ‘sue ‘q/annads uowmsr py 1 wopoHY 3D WOUND ; eux uy 9003 & op eu “eaaoe ap ‘ojerpsouid meu Arnoe je Xayad vo OUP wosezoyor ay Bs 289 yan nes yoaproduit easo vzyyeas Hod nu 9E9 “gresaoau ap spre 10) a1so yez1IBas op wxBdo Uy yruNUHD9piad worEINES “naupured 303 ad ap rdoyaiuy yeur yao uno ad soyayBoaeudng wo NEDA Sung ap reve weding un nquad nesony 19 19RD Jape wand as nu roWU HS ays -ods 16 gzeajureuy wiado ‘Janse nazautun] in] foseo @ “Mnynjduay eaumans ~oo “zluayoxa utd fazado eure ad (97/1) oyun staosnmunpy uy aunds 28 99 vy “yreoyToues ay ws taado vo gyenideo wiumodun o ap ais scansno pany 18 siugys “EILIN oNUaME aoKy Ov ap woreussdoU aid “Sop nqi04 ais “aperuaUrEp tds yuusoy o-nu oun waresBan ‘oyeuanse ap indwgo inpsoid v-18 wisease ‘aingen eoqurur ‘oquazaad srumy fe FOUN ap aThIpuOD UI ZeC_“eISPANE op eref9] seus @ oyenioe soruoseur NoTinuT eUMIOG ‘oNeZTIIIN 2]2pO1 -ouu ‘aq nyenna ‘oq mjoquuts und ‘iS9p “penueur aposour uLad 16 wz1TBr 98 v ap varenyiqisod mmuoseur grayo f-nu panemoads PLIOuOSEA ‘preuoriipen yuoy o-nUEp [9 yenJoad ne wD wee Joy asaur vonoead ad arezeq soytroriiur ynidiourad rSnsuy aasq “~-ylu9y -20X9 lsd [MuorToUNWI YeLepIsuOD ‘nazouUMG mn] B oUHEUN vO eM nuoo I$ «Inno v arleson vaseuDy asa wounuL iprande no arerunsozuos uy “Jogo ‘omnoey UIQ, inquie Hivoyruwas ajarayp anuIp ‘Pun ay gs omngan tfounuu wazwoy}I0]5 Eo B1DpIsUOD HOUR PUDy ‘yeaa y ateod ne 20 nuidoud muogo ayso vounyy “youn uid rewmnu— exadopodea— eaun id 1S eounustur ¥SmI0) ezipeas aTEOd 1S wo ‘ayes o|ONETRO MaRdED Wu ejuerroduit ad ound as tmyusooe ‘eyyes ap inpeLs ey ur BaRBOYLOID, ‘NINN NI AREANOSVW TRIN TORNIS346 IRENE MAINGUY ordine, de a construi, este activitatea omeneascd cea mai si 0 glorifice? O incereare de rispuns poate fi aceasta: pastrand spiritul de intovarire al calfelor, fide ideii de Iucru bine ficut cu dragoste. In orice munca este de dorit si fie respectate masura si ordinea pen- tru fiecare lucru, Pentru aceasta, se cade si fie in chip potrivit alese instru- mentele cele mai potrivite proiectului propus pentru a fi folosite cu cficienta, adicd avaind priceperea de a nu risipi nici arta si nici frumuse- fea. Numai asa munca nu e trait ca o plirere de rit, ca 0 corvoada, ca 0 obligatie ori ca un chin fra sfargit, ci ca alegere liberi de a exercita pro- pria actiune in scopul desivarsirii personale superioare. Astfel vazut, munca devine o: esac, 0 indatorire tri- in care am enunat mai sus tre percepfia normala a mun- ipa de clipa, vigilenfi gi luciditate in lucrarea sau opera pe care zilnic 0 avem de infaptuit. 8—Cele doua sfere Sfera este o nofiune freeventa mai ales in geometri perfect va fi simbolic reprezentata printr-o sfer’.‘pns v] gaseous wiays set “g{ foueojoo eidnseap ‘piou e| asowupusEd Ingord :ymiowuun y ze eySUY UT eZTAN WoUEse;durE NyEMITe “ern ap afiyps 16 ouasap sown aunod “preporoy, “suds 1s990 UL HIP 989 ‘ouvoo9 Enop 10]99 ofS uN ayED INquNE 1S 9p Nex envoy a “tayTe9 mgorS Ea1Is0[0} £92199 1EI84OPE OP 3} &T tanpnige pups 0 ezine mes nSTupuR a a “apne oq ana 2r“ ung Jo nyse UE MAY Ze Eo UNTET UIP FH nd ajauvoyoo audsop wowious un for aunds 96 OHNE HY jury je aorgurisns jnsojaz 20 owrayA fe © yonowad miseooe YO Rasasqo sousoy mugano snpen ne ny eadnse osoupdys 99 (oaumtoday -afuy) voutpuo 18 (pLi0f eaBa| ‘vafosnumsfeunsdxa v nnuad sotusoy 2829 ‘udosd uy 19 vaunyfogyied dnp aseaoy ayezase eames go oe ogy Say wo rasan Gye HL ININETTIN NJ LaRYANOSWIN aTTRANTONNIS.348 IRENE MAINGUY H!Op Te tres 2youasou-oury/ap bad sane aistudeg-eof eHUOdNCT UNH) wv Parexdaup 18 jrugaape vorde 1§ arSeound ‘aqosoop wiamnd ejorgs wzea uy “ajarayns Yos e-au MyNSIaARUN Te 19H “ry 2jareyy ames up voselazouuunp euruny ap Mynradurpso pe “nADeS IY noo} jnjoquits a1sa va ‘iuyano idaup ad 18 :tamdgUT EuTEAS op reUE 9109 | ;nuo glyeuy ares (aru —aynzpaoU yond) mynIuas eUTO|qUI 9189 ¥9 :ypo urp r2zo1d o-u ys Beporonu 1S ways EsCOLIaTS|UN EISeade v] aTUUTE ef ‘orerg* sounds as 1 pugo ‘aoyjoquits orEZ9 wadU9 e-ap 19[99 [mHISIEIS ey Bfoy ut mmmrepipues te ‘quatloos sojjwosou imprys) 18 9 ‘zinynuosow pravsdoupuy Uy “pmayunp vaupSsou 16 20f ap onnars ‘mnpnfoand inoywzou :zous ung — x 22fo us Haan suamntiq 2p —] 2€O0LI a9) auno1g jnst40 -snuepy ut 905 ap wneays pyeuoruaut grep eunLd nunUad WISE “ABS I -nieys yurunjdapuy prep yreo1 ad azaupau ps 16 adajde as ys INgan vA yuo wynazo widnse “tmynpesd ye [211499 |njoqUNS aIs9 wIS9DR 198 | “83189 9p [Npes vy wpoap eneaIs no aINdoIUL ay nu ES oUIg aIS@ ‘o!UDIN 9p |npexs nujuod weNsEd oped os Moo] Ul ESBOUIWN] PI[Op UE SLOSUE BAOYIT UBAND ap EHNDOIUL NES injnyiqesous, ,rnyauosy™ eidnseap vapan as e ninuisd Inouype ur eaapun preoid nes pIEUIL S0J B90y AP ENPAYS JOLIN aug, ago ap mewuazasdas a1s9‘nquEAS op [rusop o1s9 rauouMALE 1 1e9 -ruquy goroeud wip preutusta Jouoyyn pury ea uot e1fo] ut Rynzase BIO 20} 2p envats eidnseap pugund pupojoo 0 vo" wiese ,sqquodnq-UIWHOY ‘quoon nquad mutzaidas BseoUILuN] mlap 20 VERO Rye NuIuad wIUZ -o1dau wisn 19 BSBOLIANSTUL IS 903 ap eneaxS RO BAapIsUOd axeod ag 90J ap ENBaIS — ZT SSE TIL-ININSTIN NJ IRIANOSVW @TRINTORNIS356 IRENE MAINGUY Cand calfa lucreaz asupra piet lor c&lauze. E de-ajuns si ne gandim la steaua de la Bethlehem, ciliuza Regilor magi sau la stelele dupa care se orienteaza navigato- Steaua de foc este reprezentatd in partea dinspre risarit a Templu- jeaua a fost un semn universal de recunoastere a ini se poate spune ci steaua de foe simbolizeazi macrocosmosul (1 sul) $i microcosmosul (omul) in acelasi timp. Acest simbol este 0 trare perfecta a dictonului: ,,lumea apare ca un om mare, iar omul, ca lume mica", Dupa Guénon, o parte importanta a simbolurilor masonice deriv direct din pitagorism printr-ofiliajie nefntrerupta, trecdnd prin Collegia Fabrorum ale romanilor i corpot Steaua de foc se inscrie int-o pentagram care, la rndul serie intr-un cere, dnd ine a regularitafii geometrice. Exist o legatura nevizuti, ca simbol al cunoasterii, prin care m&rul si penta- | grama sunt unite. Pentru a ne convinge, este suficient sa tiem un mar Pe orizontala; pe suprafafa rezultatd se vede casa simburilor in numir de cinci, al c&irei contur este celal stelei. Este un simbol cu dubla re- levanfi cici, dupa douizeci si patru de ore, pe suprafajatAiatS a maru- lui, exactin jurul stelei formate, apare un alt contur. * Guénon René, La Grande Triade, Editions Galli rd, 1974, p. 177._AyUL un-ayuy wressaasue ounglo9g — g7 “34 “(qqurumy ye yoqus un aaso rune apun ‘any ap Hue] epuis® 9] ‘qatmurou oye sony wo stesopisuod ‘iojepLiadsoyy BuIpeLe wp ame op ajoiew) aonue oopusso] wip youl aaSesySay as punaidurt syesoprsuoo my -ruyepuen 1$ 1s ye onwoind injoquits ‘areinue Seaace 18 eun Hert ‘nunuad pupuoy 219 ‘qH\SEound mu99IG0 ZeSZIIOqUIS ENeIIS 99 OUDIA uy “Mmymurds je joquis ‘guresSeiuod ap yuo} Uy rUyepuEN RULZOId -01 99 wa90 FeUo0s ‘roRpasoUN ILS 1UDAAp v PasD}SeOUND “pIOUIOD jm -9a1go if msaiqns ‘jayise ayeuazauday“jnss9Atun ebifpAquil v naued to a7e291e] n}joo gnop 2}20 ul asnoejsap Bre] aja}e1g no sof ap Lnsjoo Nop 2109 ua) aewiaza “ayeumdap ajarworo1d no ‘sns ap |nijoo UL 38s eid idea no ‘ynfjoo touts no ajars foun jruowaw wy weszaxdas y a1eod Iwo “mnynuo ye onEHTUT yoquIIS UN ‘foUID jnAPUINNA 16 Bo ‘ams (LIMH -Jo9 out9 n9 ways) gurexsertiad ap guLO} uy osndsIp ajeIod Yours no SoopU 9p vareoyy “Soogur op 1H0Y ape apeiad JoutD a[29 18 ypax mjUOD IS.Dy {S€ IININTTIW NJ aRMENOSWAN TTRIIONNISjintesenja Cunoasterii omenesti pe care in peregrinarile sale prin lum Steaua de foc are particu- laritatea dea se naste Fig, 80~Rozeta catedralel din Amiens in miezul careia este reprezentati o stea generatoare de alte stele * Ghyka Matila, Le nombre d’or Editions Gallimard, 1976, p. 37.‘sym ayuopy auawuosoyy 9) 2p xn2}>94d ponsoy 2809 PUD "ELLL“LE6SS SW "WORT 2p an tas 1691-891 "4d “poor ‘runuao w] anmuanas ap waap |‘, £UILun| eresEAapE arSousod oawo UIP [na -uao* ydaup wst9Sap aIS9 903 ap ENRAIS ‘PHTUUDATYUOPD DLAOUOSO apy juga axds azngypo idasp ner 9] m0) tieoeduoU IS 9]>1s B] HYS0 RoIPU HoUay HOHLMUL YoUN, MSN BARI OHNE O ad wo NS ~sontun adaoiad jo ‘apes aye unfuts rour9 9]90 ug “TnsoUIs09 No KAsAE I, ‘eojan uy nn 2 inp yemtonns B-s arvo vjooe 2159 18 “spAySAP [NWO :soUTUNy ‘SoruoULTE nUHO 19 ‘aavoaTEO |humM NU TEP [MLO ‘gqurzaidas unijoo § cimnqns9uay nos 20f ap onvays 18 puny ‘2]2sv0g ‘JupunT 1snpY 194, — YH ePunuuny wop b-8 14 pup inzpa tie aD —] sgupwiopur ey o159 uy yoseasn 9s ys aIngan 20 20) ap univars wo BUS a5-npUL [PEA as Bs ase] BS aMgan 20 rzyZeIUL B] Op EUBOTOD BUTUMY BA as 16 “7D, un pye as wrargo yruuao ty 90) ap ENBAIS BUDSAP TA 9S IUDLUOU! IS9OE Uf ‘wont goep “ezeaurumy fj 260 od “unjnuosout racrdeapuy Uy (003 ap eneays re “ouvog wip aapoye a1s9 wiseoy “BlK nr] arey vfan ¥ 189 905 9p enteaIS “203 ap wnnays 2189 9pan.99 "909 SUIADP OULD “a[ES TU orSeouna |mio9igo no ragqwo ware ‘yoIpe ‘so0}/huau aysvouns D ruturwosuy oxnungy ynryo0 no wapon y HTT rayDO Wd poUUME] wax9p -oa:4puyqop ® vo wunds vs pupia ‘, 90} ap wneays nzpa uy" :apundse pes isaoe autlap avo ynuoseur‘,geyTeo nS swaxeqauy No [mast ET ose ‘TNINTTIN NJ TSRENOSVIN aTRINTIONIS.360 IRENE MAINGUY Planga 9~ Nivela avand fir cu plumb dupa numérul de aur {n care vedem cate un cap de barbat purtind coif, cu semidiagonala ac sunt re- pere pentru trasarea unui dreptunghi de aur; Inseripfia de pe right: FORTITUDO inseamnd FORTA, virtute cardi- ald, reguta firului cu plumb (seefiunea Ini urménd numarul de aur). trasati orizontal pe right este reperul pentru trasarea unui puncte cardinale. ¥ poate fi definit ea un raport de propor tea micd este fata de partea mare ceea ce este aceasta fath de divind, proportie de aur. (Ref: Maillard Elise, Les Cahiers nombre d'or, Albrecht Daren, Paris, Ed. Touron et ci)18 vasorSaio ‘tnjareos-vareoy eo aqueyd ey nes ayeIod fouID No zOLIOY BAM onus Uy ‘seueUE e| “PeIg ap [nuOD e] ‘orsnE|d eouuN] Uy ‘doruNETEROT 197eA -1ds opsLiodoud aeo puyae ‘inoaysad arse yrends miseaoy “preatds ap puL0s up aifazo ayryooo maga v ‘snow of ‘axous ap tears | ‘areU ap [nIOUse B| ‘sojarsnjour a]74y909 uy azede 1g “gNyeU UL PUIBDS NO TeUL TEP “eIMDOIEy ae gampoid “eamdinos ‘gornut ‘ounawosé ‘anewoTeUL oun uy gifts 2004 2s my efuazarg “aseoLUOUE 1S aTEIq]IYDS OUIO] ap eifonnsuios anuusad a9 auiaiA uy resoesuos oquoULTe odes nun apund -sa109 1] np ap prapumnu ydaxp mosound feUK 2159 APU IS90y “atliodoud 9p odes ysooe ednp areztqeas puty vo -nuoydjnos ajauunu eooxa v nuauad (14d) & yoseaoaud -op a18 “€O8T9‘1 9159 9TeUHHDDZ ¢ B] BRELUIN In| wISsudy ° Teuorfen jrugumnu aso o prapunu eyummu yorse|9 RoLOUINU waTBOTEA, ane ap [nsguiny — gy pugs rounge agoap nofode oBune 16-nu 16 wroayiod ays9 nu envaig, 203 ap yoyais trede A 19¢IV-TNINGTI N|TREINOSWHK aTRANTOSNIS362 IRENE MAINGUY mand numérul de aur. Pentru a evita 0 generalizare pripiti, trebuie spus c& exista spirale si plante ce nu sunt construite dupa numarul de aur. Fig. 81 —Amonit a ckrui carapace in spirali urmeszi mumdrul de aur ‘Numarul de aur se mai cheama gi ,sectiunea de aur* sau ,.Divina Xill-lea, Leonardo Fibonacci a arta numele), 0 succesiune de suma celor 3,5,8, 13,21, 34, 55, 89, 144. Acest sir are interesanta proprietate cd fe dou numere consecu- pe masuri ce numerele crese, raportul tive tinde spre numarul de aur.0s Sor -d 9661 "1A 9P uosIEWY I suoRIPy wouodwe np auary 27 “uso1g 218UEC ‘1041 pupuy 1S sup ung pojord ad 18 “nh anuad “8 sarsnquo; a7 msay4sW ad wwdnd0 oud v1 rgUMU “waf-XX Te [NOEIA Uf 4O} Yous w EIAs wo as ‘oyuson ‘oseo iota pruguanu “ragdrinuy yraguunu ane ap yawn up anzpa ne ier iuy ‘eareuup| no 18 jnBasiu! no aquOULE op axteyas UE pu vowed “yseoruouue puLioy O-nuy edna 2s 8 nauod ane ap [run S29 cind v area od woyeo ays9 ane ap erliodoud wuunu teyax ap indnu “ayutA no aye ND “ToseUOgKA IM RAIS UE a redoude asa Hodes 019 [8 p¢ 18 1Z azduMU Bop aIsad" HO HBAI9Sq0 aingayy, ‘suas 3[e]R]99 UY ‘nuTEd 1S foszzaM ‘SUD uN-nUY PUM 18 FoazENOP :ezeaysosioqut 9s arto oyeuids ws asndsip auaqie® around aynosnutus wip youuoy 2189 prareBeu 9p yoy Inooyfius-¥o HUAYE , 218K ALIOIe, j99suo9 JUNS sNe 9p ynynaRWIN £9¢ MIININTI NY EREANOSWHW TTRANTIORNIS364 IRENE MAINGUY Integrarea in absolut prin Cunoastere este ceea ce cauti dintot- deauna orice ings. Faptul c&inumirul de aur este matematic. totodati, fi determina pe foarte mulfi s& creada c& el partici ‘operita creafiei universale. $i astronomia utilizeaz4 nojiunea numarului de aur!: ,.Numarul de aur rispunde unei perioade astronomice insem- nate, descoperiti de atenienii Meton si Euctemon: intr-o perioada de no- ord. Aceasta perioada se numeste ciclu lunar sau ci 1 in care numarul de ordine al unui an este numit numiir de. 34 Bl 24 Jacques Thomas" defineste turor proporfiilor* a carei im: tenfei ce se dezvolta in mod ierarhic. Dac& orice efect este produs la 0 * Chéruel: Dietionnai ms, moeurs et coutumes de la France, prima parte, Pa 2 Thomas Jacques, La Baidit, 1993, pp. 28-31. 1a géométrie, Editions Arche298 “a waxourigo nnuag “oIaIs aqLmyswA uns gC‘D'EV alaiouNd (L “a mound ut (9) ynoi90 ezworsosiowu ja SyC_ eze ap suUIGNS (0) a1so ap nom pzeasen 9s “rutua9 we YEN] | MOUNd wig (9 “g mound uy (p) jno490 pre ooss0NUT [9 SYD ze 9p sURUIGNS (cp) a199 ap jnaze wzvasen as ‘nuiis9 Bo Jen O Mound uc (S ‘C1189 ajay0und wy (5) na1ee wzeaypasiarUl [9 ‘ry BzEI 9p suRUIGNS (Zo) 9199 ap [nore ezeasEN as nunu9d vo reNy Y IMoUNd WIC (F -Fimound ur HO ¥zearsasiotU! [9 Sy] Bz Op ssuuygns (1) 2190 op nase pzwosen 95 “runuoa aeny | fraaund UIC (E “HO 19781 [8 | ynoo|fims yaworou ag (Z “() mimaio9 TR.VV TwoRUDA [99 18 .HH [eIOz1I0 jnnoUIEIP ¥ZP—sEN 9g (1 sae (umgPA eS) uuad 29am argo nas99 (5) 98 1S SLIDSUuND.ID yn4NI199 ope aNaUTEIp "Nop :aidasp ENOP ¥ 1S INDI nuyed v ammorginfe earesen op aonau 2159 arfonnsuoo piseeoe nag pj936 syzosuin: Innowerp ey ap puyusod -pxojduroo your v2 B ‘eduns rou B90 Bap ‘OUIpIO UY atEAUaZaNd ‘aIoExe ounewioas 16 aseomsts oneuisreu otfonnsuos ap a]opout tan v wala -Losap wre] “HNNsUOD y sywod va azeo UY LINpoUr ayMUH Feu Tug “LN}jOo outa no enways uy axfesyBau as ane ap jnuguinu nes ane ap wiliodoag “Joquoune oouoU pdnp tsaxsox9 foun ye joquuts ‘goruNLIeBO] gyeuds o puruoyop eM ound ysooy “opeUOBEIp LEU yop 10}90 oyloosiomur je Rut mound 98unE e RMUOd Nye 28 6 tinmyumadasp oO “ane op vaumyjoas srumu‘6y areoTeA no ott ruSradasp un eynzay ea d uytamadaup nes, ane ap rmyumoop wicy njquresur uy sopra -ny efuaysyxa 16 efuasa0a windise ates ,,jeznvo fue] un nes 318 uN no 29By ‘aroautp aes faznea ezneo op snpoid eausuiase ap aise Jo “yloautp yzneD 9 TIN-TNINATW NJ ISREINOSVWV TRIN TORWIS366 IRENE MAINGUY © Fig. 84 Primul model de constructica steel in cinei colturi Adoua constructie, pornind de la diametrul jetrul orizontal HH’ al cercului (C). 3) Se traseazi diametrul vertical AA’ al cercului (C) 4) Se noteaza mijlocul I al razei OH. 5) Se traseazai cere! inuare se traseazA au i de cere (C2) cu centrul A’ si cu itersecteaza cercul (C) in punctele C $i D. 8) Se traseaza arcul de cere (C3) cu centrul A’ gi cu raza A‘. El intersecteazd cercul (C) in punctele B gi E. Punctele A,B, uunese punctel E sunt varfurile stelei. Pentru objinerea ei, se inea ABCDEA.1 naound uy [> gzvaroassoquy azeo “qy wzes ¥§ | rapUV9 nD (Z) ‘0 9p naze‘orureut 1$ vo rnynseduios v eamaezIyosop 1SeD90" ND PUBSEA “a1 = rigour ayise fund un vy 2s areo ad 15 exdeaup ezwase 9g (¢ “HG =a wourigo ws Hq #20118 q jraud9 no (1) 9199 9p OIE erejnorpusdiod e | mound uid pupsen ‘yeour apise | no axloosso Ut 9p PPIs anAME] axquyp eun e| ap puywiod ‘afan.ysuod wan y 429¢ TIIINTIW N] IIREANOSVW sTTRINTOAWIS368 IRENE MAINGUY 4) Se traseazA arcul de cere (C3) cu centrul C si raza CJ; el inter- secteaz CD in punctul K si mediatoarea lui CD in punctele A si M. Se prelungeste sufi are de cere dincolo de punctul M, pentru a putea marca punk 5) Cuaceeasi turd a comps e traseazi arcul de cere (C4) cucentrul 1A; el trece gi prin M si intersecteaza CD in punctul L. Se prelungeste suficient acest arc de cere dincolo de punctul M, pentru a putea marca punctul B. 6) Se traseazai cercul (C5) cu centrul K siraza KD; el trece si prin AsiprinM. 7) Cu aceeagi deschizatura a comp: cu central L, care trece prin C, prin A si Meare trece prin K i prin L. Cercul (C7) intersecteaza cercul (C3) in punetul E si cercul (C4) {in punctul B, i, se traseazi cereul (C6) M, sicereul (C7) cucentrul eo a4 to Fig. 86~ Al treilea model de constructiea stelel fn cinei colfuriunde uy @ mqasoap ves’ puyteUy 18 omnqune Fes wp ne Hun * suegan ‘omepaudsoy 9p -myumnu-pSe oyun v] auustreUiTop 1S asvzninjosqe H| asndsipaud axeasty> ~UJ ap autioy yasyoyso asndo ‘astyosap tagrasdioiur ap waresaBins 16 aywax9 ‘um e rxoduioo wBamuy eastiodoasop ‘Ini03 a1SeounD w ap rag! 1m ~20J9 uureasuy 5 axon axaySeoun “Taste JO[LsEANED [e 199Iq0 BD “1p minty aSnound v nasuag enfivs thuasap ps man tio 29 aq~] :eareqantu v] ynsundses wersuranul aoey 29 aad “IOANIP AILLOgEp UE 9O4] jeoyrumas arsopupdsps mazeos PauOUIOSE RUT 9p ZU soa “BIO}S99e [P EUTUM] ap ZaTUH BO “9O§ ap Fa]aIS NUE UL IEIYD EEG! © tion wourfor es “earsooe anid] “asasdy nu appsmiasdsanut yo eneistOS aivod as “sp8 ap nox8 amd 5 ro19N] & stooud exfeoyruUas YE “40 fazer] ea -aiSeouns" ayso BpIvo BULAEP BS ‘eaa08 9C] “RINE [aMB9110 [NPI amwzase misease ut grequazaidas yesgdvau 1Smi0) 2159 eq “9oIuOseU ‘up apsiuazaados uy 903 9p 19]918 yNUDD Uy EZRaMByY NU BOT Dba T— FL ‘gsvoundis on -euroreur a1so ‘oyuapaoaud enop 9199 16 89 [25 B‘orfonnsuoD wiseaoy *VaCOAV PoUrpro uy 9[a0UNd osauN 28 ‘fo voroutigo nuyuog “lojars opLnyzvA uns a*q'O"a'V efaroung, 69¢ —MN-TINSTIW NJ IRANOSWW sTTRANTOAWIS370 IRENE MAINGUY in ritualurile anglo-saxone a literei G ar data din ext in care ea capita interpretari este Masoneria di- secatd! in Enciclopedia masonica?, Albert Mackey considera ci litera G este un simbol probabil ,,moder prima dats mengionata in 1730, in unde instructia calfei cauti si dea o ex} tre pasajele cele mai interesante, putem Samuel Prichard?, fie a acestui simbol. Prin 1 Sumteti calf de meserie? R-Da. ‘1 -De ce agi fost fic calfa de meserie? R—Din iubire pentru litera G. Ce desemneaza litera G? R—Geometria sau cea de-a cincea stlinga. in continuare, citim: 1-Pe cine desemneaz litera G? R—Pe cineva mai mare decit dumneavoastra. 1- Cine este mai mare decat mine, care sunt mason liber si accep- tat, Maestrul (Venerabil —n.tr) al unei lofi? R-Marele Arhitect si Ordonator al Universului sau Cel inayat in slava Templului Sfant. Prima interpretare a literei G pe care 0 ga se referd la geo- metric, raportata la traditia pitagorcica si Artele liberale, in timp ce 0 ‘a doua interpretare se refera la Marele Arhitect si la Hristos, ftir a fo- losi explicit cuvantul ,God* (Dumnezeu). Dar in Masoneria adonhiramita! se precizeaza: F--Ce afi observat dupa ce ati fost primit? R—O lumina mare in centrul céreia am vazut litera G. ' Knoop Douglas, Early Masonic Pamphlets, Manchester University Press, 1945, p. 192 si 193, rt, Mackey’ Revised Encyclopedia of Freemasonry, vol Prichard Samuel, op. cit, pp. 18-20. ‘ Guillemain de Saint Vietor, Maconnerie Adonhiramite, p. 86209 Karo Ka © 4994 24,5 “RE HT BUDS, LoUorDy sopUEMDO=IA™ uid ~ LAXX'T 108 “8IPUO'T 9408 BHD" POT HoUaUe. ORIORD MHL ¢ LL1 4 "p007 uoS0yy mp snasomnBou aT ¢ “ponac ste ‘asinmouoduos np sod bu 23 aug ap 94908 Jou 9p IANS 9 aa] BT MPR DUBEN ‘aawoay puumeasuy 5 wioty| po prBse M|RjODNAE |MxDy,“~97es ap 3190 tun-nuy © way greoid ays9 ares ad prepuns un apon as yrewuozasdox weanei8 uy ax9peu9p us eeinsuy neny ares uid sunysavoxd espUOT reztue8io ne ‘for suey vowed wp uaogdau see ne-1§ avo ‘Tose op 9 EZPONEIAY ZpL| YOU § UIP JoUANoP carstAsa UIP YeASN| “UN "ZhLI [RUE UIP BIge spEIDOSW ay BS NADU Ne “DoF ap ETEAIS 1. exoy{ “tnjoquuts enop aysaoe po wHEIP Ase) AuseY “9 B1>01| PUPS, .c SUHHIQNS 9p Wee oUa|QUID UTZard axed ajLINSy 21801 ew enop eunridxa naju29 UL -2oae eaytuUtas pop WISES (1081) Immuosou praridadpuy UY “CISL1) sposomap yruosoyy ~ (SyL1) Bide par 200g ~ (ppL 1) do} uospUoUDUS jnUsIyaID ‘axvoUsUE NS9z9[BuD OSI ‘pdnp arerdoo jrarzra ‘ouauoseui audsop Soznfungs uednatp 1901 wy ozede (aowaug "{8u2) ,oxeu eur Inj29" [Madaou09 16 eISead" am TUHD!AXD ‘mypBo] 0 Bo BIRIe JOLIN You “O BIoM adsap nes MAMAS Uy spuaudns ohuipg puuevasus ‘tquey ayn a1400f ut ‘2402 pos) Ininnuyans 0 pay ouad a9 9 vs91] 9 nasuad ‘narowung— a gannipoyp aug ap spIe (-44'U~ prysqosouag) 1[o] aun yo nasso -pyy 18 0g wospu runs 2409 ‘oun a1sod auba youu yf env0d out —F “pasposuouunp 21500 (Gamwany ua) asm pou 9 2409 18 ‘oavonunt vhunf posvouns ps aInq -241 39 101 18 “(K40aH) 18ua) 2140) 18 (ssausDIND 13Ua) a200W— He pian piswasn puuoasus 23 ~] Lf TIEININATIN NJ ISRIANOSVW TRIN TORS372 IRENE MAINGUY tionale de factura cosmologi Pe de alta parte, litera G este finta acestei misiuni: centrul, punctul tul se identifica cu Marea Unitate a Facet Alfabetul latin neavand la rigoare teologica nimic sacru, se poate litera G ca ur- cu,,,God', ceea ce, de fapt, nu fi - Cea ce confirma René Guénon, care foe, litera G reprezinta prineipiul precizeazii cli, in centrul st divin care saligluieste in ‘Cnd litera G este un simbol in interiorul unui alt simbol, facem st creasca sansele unei interpretari, consideriind c& esenfialul consti toc- ‘mai in amplasarea acestuia. $i anum tera G ca pe Lumina primordiala cdreia aspird si-i devini complemen- tul. Admiterea la gradul de calf corespunde acestei trezit generald cu steaua cu care se identifica si gitor fiecare inifiat. Viata oricarui om este comparabilA cu o stea care firmament stralucind pentru ceilalfi fin accasta viaf’, omul obfindnd un echilibru perfect, in armo- nie cu el insusgi si cu cei care fi sunt contemporani Printre numeroase alte semnificafii atribuite literei G, cele mai in- talnite sunt: Geometrie — Gravitatie — Generare — Geniu — Gnozi. Lista nu e, evident, o incercare de limitare, ' Guénon René, La Grande Triade, p. 69 si Reyor Jean, Sur la route des Maitres ‘masons, pp. 172-173, 2Guénon René, La Grande Triade, pp. 201-208.{611 °d “179 -do “sonboos Sose2sauL upuaoy vasoyseusy utp waND] wy ANAT, 16Fr EpUaTED “eNOMIOED ~ Le Ly ~/atB2agy] ause aides aj99 anutp eum 18 ereP -o1o1 aise arto Jo}}oneworeure panures 0 mepese 2189 BLNOWOD® “UA idaooe uy ‘dvoup reur i$ mowxe reus ay es wanUUN 908} BENDUIOID urayeul aye ajusuodur0 ay[e}10|90 [MALOWTEpUTY 9159 BINOWOOE 10s a{Lmndio9 ‘oyotayeidns yemspu y ayeod 90120 390190 1424p ‘ue avo gluin§ 0 2159 eunoWOsS™ *Z97 | UIP azoouDYf 1olwapeoy my -naouortorg watnod “tsojsiuy syIMU Yeu Axe 2y4z9.WOOS JULIE], o-7epooaud ne 169 onertiut ojttoxzu0> wip JouoUOsPU-ouRyy v ayedso8 1S a;nosoUNDOL ofuatuenoud e epeaop o yout uns JalNeWOaB ajatuay “201s9}089 110 201) -o1d “(joudeo mmuozoud v ¥-p1 v waunefoas UL RIEIEN a}S9 POO’) wosew nunuiod gresuaso oys9 azepunyoude soseo v 9jB30qH [OU SNIP e0UI9 ¥ 2189 pxamoay “ojesioArun lorlonsuOD B FUP IS wus B €U£ MTININATIN NJ RANOSVW STRINTOANIS374 IRENE MAINGUY ii ometria este arta a trasdrii, determinare de ma- , la gradul al doilea, Iuerarile sunt anume deschise fn- tru Gloria Marelui Geometru al Universului. Literal, cuvantul geometric inseamnd ,stiinfa masurdrii pamantului, Pentru antici, pamént nu insemna insa planeta Pamént, ci substanfa primor- telege, in preala- exercita luerarea, e frontonul templelor dedicate inifierii in Grecia antica era gravata deviza: ,Cunoaste-te pe tine insufi si vei cunoaste universul si pe zei‘nnqua, w aresoua PUIaI9 9p axSaquoA 9s ‘a1HojOS ungz v op ‘oxaySeu up v ap wuntjae opundsos09 (a1B10198) otso.0Ua jryupana ‘azaouDdf lojuapeoy mnynaouoysorcy Ws0}LO> “plueisqns 16 pluass anuip ea. enum eZ 6 ¢ my Bound e|“¢ RAEUAMU By soyLAMU WD UNE jMUO EL 1p9p Fzmouiodes 9s “panteu ut ruaruooau 20] ne 99 aplaRULO|SIEN NO ‘| ~Pqumyps no FOYRUSPL->s “INJMULO wIEIA NS WISIBA PIONS naumsaLAD, insuy ny ye un wo NYA MjNUOUE -28 vouarSvounses v] 2onp “2ooudisay jarlaeae vasa no apunyord -ye v “outs ap aiaySeouno eysvaoy ‘souusosos9}ui vo “guvosiad wud aIput ‘(efo]) azeoreato wanonuns o-sn inzyAou eho} vaoe tuoseut nuquad a1sa exferAID ‘210g “nyraupured no18 ¥Be9} geo 0 “EzeaUOHIpUoD 0 29 ¥a99 ap BIDQIID 9S B RINUD, 1S seo ruopunmaid aso eiroynsurou euoeyY “TeULBarad y s-s rou 00 ad syasaus ap wyfe nanuod ymnsoquToU ap wa mmndumn 1§ mynsieds aqjunjsuaunp uy youarew roundstp e ‘oorzy 10p189] wazoySeoun) sojanse qugostur v 18 xopundio9 129pE9 & Ho quourfusur ene epedioursd aso plioy misvaoy “FzneD Ut aptMdi09 anutp joiuestp nresred no yreuoy}rodosd sioAur 16 eseu no gyeUOTLIOd oad yoomp a189 areaistoqut forgo © ploy “ESPUI Ne ae9 aptNdio9 aye} ANU IOIaX9 as arwo axfoeane ap PhIOy 0 a1S9 phopADAD ‘DIZY UDLOURY BD “ynngWODR ypO9p 9 NU ouyures e-A nur tuoumu :pyerluaso a9 axvo vaxenunuoD vas ope EIN 98 zep ,nnowoos 9 nu YOR Lore RAUL NU TUM 1S wndasd SLE INTNINATON NI TAREINOSVW A TRINTOSWISperpetual reinnoire a fi- lor, este cu precadere plan imaterial,trans- ‘generare poarti in el wvantului biblic ,cres- wei. Generarea este capacitatea de a (or, masoneria, ceea ce permite asigurarea, intr-un elan vital, atransmiterii ei citre generaflle viitoare. Cea ce inseamna c’ ficcare mason este chemat sa transmit, si genereze verigi noi, fticaind a lumina primita si-si poarte raza in afara templului. Ajungénd la ma- turitate printr-o munca sustinuté si prin autenticitatea parcursului stu inifiatic,fiecare calf poate ndidajdui cd este apta s transmit masoneria viitoarelor verigi, cu atentie si clarviziune."* Geniul este 0 capacit obignuite ale omenescul este asociat cu steaua: »»Luafi seama la steaua aceasta misterioasa, la faptul ca es nu se indeparteazai de mintea voastris; ea este emblema genit {nalfa pe om pe térdmuri superioare; ea este totodata simbolul foc sacru interior eu care Ia inzestrat pe om Marele Arhitect al Universul jt din comun care depaseste limitele Ghidul masonilor scofieni (1800), el '* Este importants precizarea: fird a face prozeit, adicd initiere de profni, trebuie si fie generatd de voinja lor liber exprimatd. (e.t:) 2 Guide des Macons Ecossais, S800, reed. Editions A I'Orient, 2006, p.210.zi no |nwsyosoa no PIUpuTyuos aINngan NU a9) ayosoa EISeADY "49 -ps aua}spouno yuurvasul Dz0UL) ‘s}soUS jn9s2013 UIP PUTUAAIG -ruony ap Hieuoedeo oun rginsgysop ex9aJ9 vo apoap weuTIS9 y aveod nu |nFUAH “ayes OfLAEING Ut eIUDHIO 2s ‘ nnuod vs wrlinqut ad auifluds as ys anruuiod 1 o1vo ‘attesidsu ap x01) -uy und presgysen phioy wooe , 1eop" aise [nyuDs “uoseu nauag “PIUaP -usosueiy, Bj sooae i$ auntZiarpyo 9p 16 zep ‘oreupiony op ‘ar{unnut ap ‘oxidaauos ap pimoyiodns ayenoey 0 aBajatuy aivod 98 nyuod ug 1008 10j1}uanuoo edeag “areIngexo no rfeanspur y 10d nN jsAfeuL SOA 19 [0401 j9un Ye LIBUOISTLN UNS 19 “eIONSIDE rafuaL “six epeaop 1S1Sut 19 puty ‘ay|n90 “axoUOdns ruin foun uELzEde 19 ‘30, pipes us wo axe 29 201 ut ‘Wo rarsads v yuroxdns eisaudxo uns n1Uo® ‘ap iusto :nquo ap uorgund aseo |S sured us rate TeIYD BISIXO BD ‘palo top “yeyoreu 1057 uuud ayeoyuing “ont 10 audsop aifaquon ,ex08e1g yeuyso 18 rdaup ‘texgaape o1s9 ‘99 nao unporide ps I$ ungnt Bs “woBajafut ys a¢ngan vInaEo Eze qns 1S L —IINTOINAHOW NJ TERISNOSVW aTRINTOANIS378 IRENE MAINGUY Pierre Riffard! a definit gnoza ca fiind o ,,cunoastere mantuitoare; ea nu este deci nici sting, nici creding, ci o infelepciune a misterelor sacre care diruieste adeptului eliberarea (conceputi ca o reintoarcere Ia sine, la Unu). Gnoza este data sub forma de mit, de discurs sau de Gnosticismul este o migcare religioasa si esoterica, situat’ cronolo- ial V-lea d.Hr., cuprinsa din punct de vedere cultu- a elenismul ‘gnostici — sunt: paistrarea ‘ti, disprequirea Dumnezeului Facerii (din Vechiul Testament) con- siderat a fi doar un demiurg si deci autor al raului, eredinfa intr-un Dumnezeu inaccesibil cunoasterii, din care emani o lume interme- diard? (Pleroma), constituits din fiinfe ~ energii (Eoni) — instante pe unde, grafie gnozei — tririi esenfei acestora-, sufletul inifiatului se re- Intregeste pind la Unu. Gnozele sunt foarte diferte, sunt descrieri de experienge de autor. Pe langi cele inspirate din credinfele iudaice ori crestine, mai exista si ‘gnoze asa-zise de origine pagand. Spre deoscbire de preoti si de filo- zofi, preocuparea principal a gnosticilor ramane salvarea omului din lumea muritoare. Corpus Hermeticum (un exemplu de gnozi pagina anticd reluata in Renagtere drept hermetism — n.tr.) vorbeste despre banal, oarecare, ci despre un om implinit ca ‘om, nu despre un indi fiinyi omeneasea®, Astfel inedt in gnoza hermetista ,intre gandirea crestina gi filosofia greaca se stabileste un acord din care rezulta deta- area fajd de timpul linear si deschiderea catre o forma de gnoza, in " Riffard Pierre, "ésotérisme, Payot 1983, p. 148. Eon ~ spirit considera de gnostici ca emanatdintr-o inteligenta divind (n. red), ‘sursa: DN, > In sensul de om cooptat (adoptat) de divinitate chiar din timpul pe pamént, recunoscut de c yes forfeuruusss viupuips osu] 18-ps eI a1S0 19H pew 1g “ginurs eun-purp out nu v ouIBewH o ays nesB ap jnoids, iRUIUM B] SUT CURD] BE j4O|LINID vaaind uy WaparsUy aU Vg “aH €8€ IN TNINATIW NI 1aREINOSVW a TRIATOSNIS384 IRENE MAINGUY un pamént roditor, propice deschiderii ment ber), atunci recolta va fi bund. 16 - Culoarea rosie Daca s-ar aplica la litera reglementarile rituale astazi in RSAA, loja calfei ar trebui si fie imprejmuita de rogu ori, dacd nu e tehnic‘tinsoa oqung YULVId VI NIT VT Ad VIAaNOSVI‘yodey, up yeuorieu nsznyy so} UosPYY BSED 1S PSY “oduIOg UIP ‘idnsvap Baan,FEMEI iN MASONERIE Viena, Osterreische National Bibliothek teca NationalA a Austrci) de Pisan, Opere complete: Ceratea Femeilor. , secolul al XV-lea, Londra, British Library.Ucenie ciop! i piatra (Marea Loja a Frantei), Sort din piele provenind din Loja Prejudecata invins&, 1 XVIIl-lea. Muzeul Marelui Orient al Tarilor de Jos.‘woods op yupusa AOD eu:o8eecl ‘sapou8 syouy-oquauy soy nod anaynyyofted wo anbrun, 7 ‘noznon, 9 duu ‘Se ue {-01 OSSL, po Freup nose aze9 uLid ‘uEUIRIN[ ap a1B20Ae Jasdapad jnuwas arSor -uyume 1g “spends rofuonyur v eAtsouSoud eaxpioSod puysseut “pLUTUE ‘od ysnd pieoyg o wo eupui no ‘1oyso uy ayso adaup inieag *VVS¥ UI OY uy orezoée ‘ofeiq sjoquie no gIndOXo as rajJe Je UIpIO Bl NUWOS UIpsO BI [nUUTAg ~ L] poside un ey atznye ‘yayoqgiyos axzoan ap tmiuyano wreTe wNd BSE ‘1O] ‘avon aisa ynsou ‘aqneau toadse qns 1ezapIsuoD inords v 499 auds wazelypur auuusod 99 (enbenaes8) my -aroeseur Infayuid no ‘ojooy “But ‘nde enop v o v] gmp 0B] ap anoan e inoqusoy “RIES ap MInpeAs 1$ apundsouos 3e 199qq “THE 1qnt 18 qoySeounD earwo|ND 1S 2159 fon 9199 uIP wun aYS9 Noy SRULIYUOD as “BpIvO ap [NpEIT - “ureyyza und row 1$ way ut 20 ut 30 Up Puy “mynoquson Jo}/Sed wa enuryuo uy 298} 2s 9} IMSIOW“(HEOYRINY Mes) WY WASTES UIP HL 18 VV) sSed r0U1D UIP uMYBD|E 959 Ja,TED [NSLDJY TUOLIO v| U9PIO90 P[ 9p “injazeos rareuidumeu Ul HOEMULaN “eoLald MMorUadN NSE nsouupured rsoiseouns roxays nsud -no 101 uy yoswazorgIRO BS 9199 95 FPO NO NUE TEAL IBLE ND “ROSAS BS an yo oundnsaid 2s eyyeo “eBueaw ys vige BieAUy jnotuan FORK] “ICO -msiow axdsap 18 ynynoruaan ye 1Sod axdsop 190190 9p a159qU08 9g “puimy giseaoe ur ayes 10]>1d6y jnssou eum ednp minosou ojotujsesuoo pdnp ‘weanBy og -n201 2189 090 Ho aunds atvod 1 Bs euosuy 808 “ed ps adsoug o axgnemng riquod "a coon ay im op om Inpour uy ouppe aimse 1ououoseu sojuojea e 8 ou -tuoduoo vasokeounaos v9 ge (,216StsRAOIY 8") 2 “plujoa oudoad wp efeBu ws eo od eopeo ezauiin vs puymusu0D Fapteo ye efoy uy nss9yA]— gy 48¢ IVININSTIW NI FIREINOSVW TTRINTOAWIS388 IRENE MAINGUY buna cunoastere de sine, dar gi a universului inconjurator. Ca orice | citre ucenic), dar si de asimilat ca urmare a experienfelor sociale (de ca- tre calfe) pe drumul cel mai scurt catre inima pe calea cea dreaptl. RSAA REM (RER) pa GF as 8 Rey Me Ke, ‘cau al op Mere ES ce a +. _ 7. é vencnin Oe 19 — Cuvantul de trecere din RSAA si RF Cuvantul de trecere schibboleth inseamna spic sau curgere, fluviu, {n majoritatea ritualurilor el find tradus prin: mumerosi ca spicele de ‘gréu (a figurat, rduri-réuri—n.tr.)"wyqe9 ap InpesB ey IO jou foreargguutos wfoyo “my Gamo @ azEnUU0D 0 2359 125109 eruaes jmugano “yy ut (ZVOR/NIAVE) !S VVSU U! (NDIVL/ZVOM) syuisuen o189 aze9 Ut InUIpIo Y 38 ax89140 “UoUIOIOs InjaBox mynyduIOy, sozeniuy 8] aeoIpIx aueojoo EOP s0]99 9Te IuNs 2198S dforUIAN -2p msayo 2189 Nu auBo}O9 ENOp 10}; yeydaovy apuy uerjoag [nyry uy nades [njUBANZ — OZ many ug tnpapazo 18 has -vsour nose 1upans 18090 viunuoad nuand nu 18 povas ps nuss29U, uno 129 101 Sunafy posvonus as ps vingass apun ad injnuvpsoy ays -nyou podnz0 v oyfoy ‘yonosa4 v-s uyoafey Img Inqua pUupD ~soplyoossy Imuondyo ‘mfoy iy v pani vjosnd aso Syoqoaga uy ‘ods ~ x {upana 18990 puuwasus 2 — J Wwe}OgNPS ~H ¢sojafjoo yo auaaaut ap innupans 2189 340 — J -vorguL wise auo.yuope tariouospw D psboifaed DISOTOIUY U ‘ypai09 yehunuoud inynpes8 jnquRANd oywSUEN BOEP IBoap 1ap Te ‘efo] opiyasop r-o1eo azo90n op edeyo wiseaoe s99ons no |Sedap ayeod nu. oqus9p (IuByTS yUBOsUOD o ‘sresqa INjTOqusTE OYE ¥ZEq 9p s191H] 19 2]99 anuIp Bun “inyraugAnd ¥ 2 juvosuos erlunuosd audsap wqJ0A 21s9 eley ap 1nze9 up) ‘vax990N EHIO!JOS auvo Injo0 vareRI|LO IS Bare AUOP! yP1509 B=] 99 wa—d “YrApOggrS N= vyfunuoud neaysouns nu enssoy_ 1OqzEE UE PEELED UIP 14 fothypen WAG 68€ MIININTIW NJ TATNANOSWW\ TTRINTORNIS300 IRENE MAINGUY JAKIN se rostest Regi 5,7, 1 CrIX, 5, in ebraic din patru litere: iod, caph, iod, mun (L seamna le tari, actele de curaj, de unde forfa. Gravitajia universala este una dintre forjele care im- plicd atat interesul lui Jakin, eat gi pe cel al lui Boaz. icatia numelor celor doua coloane luate impreuna este: El va stabili in Forfa ‘Numele BOAZ $i JAKIN totalizeaza in ebraica sapte litere. Semni- ficatia lor conjuneta in forta el va stabili ti ofera calfei o prima evalu- are a septenarului (tipic Maestrului). Forfa este al doilea dintre cele trei principii fundamentale reprezentate de coloanele lojii: Infelep- ciune, Forfa, Frumusete. Insistenfa asupra nofiunii de forfd intr activitate declarat speculativa poste trezi nedumerii. incti de la aprinderea stipilor-stegnice la gradul de ucenic, Primul Supraveghetor spune, vorbind despre construirea tem- forta este aceea care il desavarseste (Ia stadiul de Maestru) aceasti fortd sacra fi va permite noul copere la randul su cuvantul just si perfect. 21 - Cuvantul sacru in Ritul Francez BOAZ se rosteste in ebraica din trei litere: beth, ain, zain (I Regi, 7,521). in ie, mumele Boaz.se refera cu precidere la strabunicul lui David,2]eupies oyound nayed s0]99 waxvosBu — soqrngoeure yesen ap 19Suvyd ynjoquuts — joatu— ‘renorpuadiod — vadvoup ey Grga no gitinose gorqno wareid ns) yoiqno eared — ‘eBupis ey yg ened — ‘wun # ayaseos — (aiseg 1807] voue: “tunzeo aaun ul) ynseduios 1S [raya — uvof09 gnop 9199 — euoruau wind jansy “Bung 129 naan sony -muyp ap 129 no apuap} napoo un-suy 18 20] 89]200 uy a8asyH04 98 2402 210290 ap impos my nfoy pnsoso> ad sxvsuaraades spanjoquas 2CRLS WSU UE IFO] NOI -21'A) 1uo8o1e9 ton UE ROYISEID 9s [0] |e IOAOD ImasaoR ajaquaWOL, “rogreo vounystur ‘premusids wastgny i eaxoySeound ‘sousdns ueyd un ad “ervazsyoquis are> rnjaBuys w niota wasvo|no ats “peuR usaoe v pONSH -ayoesw asvojno ‘nsos 94 Bs 21N4: ger “ese 9p nPEIB eT wo] jnoquy,— 77 cnnsaeyy to tuntodayaiuy easadoasap uid ‘oreyrun v] areuyeNp 1 9p eazovon Euruuiod ys 1z YUN O-nUE Mgan Te “EL10} Uy 1S ofosmumAy ‘ur vartiods :injnzeurg vasvzyteay puneBaud “16 1ay[eo v aseoysoyU HHiEIEA -noe mnjnujd apundsaios 18 (plaof ur 19D Ba 17 NBS) Pl1of a0t40 2180 jes wnop y siodod azeoay uy ayerodwioy 1 iP a0} vareoyruosiad ayso orusap, mja° NSEIES BO gana e eqels eu -,eh10} [9 Ur RUUIEASH ZVOR Toe HITAINS UW NI TaRFaNOSVIK TTRINTONIS.392 IRENE MAINGUY Elementele primului grad ce apar modificate la gradul al doitea: lor dou’ coloane —echerul si compasul sunt inlanquite, brajul drept al compasului ‘recnd pe deasupra echerului — de ta trei, la gradul de uc pe snurul cu noduri ajunge la ci ic, numarul nodurilor de dragoste de la gradul de calf’. Simbolurile specifice gradului de calfa: ~ fondul rosu, culoarea dominanta a gradului ~spicul de grau ~ steaua de foc avand i ~ cele doua globuri, paimantese gi cerese —rigla si parghia ~ (in RF) reprezentarea mistriei inRSAA) In RF si RFM, tabloul loi este identic la primal sila al doitea grad, Aci planul de lucr De fapt, nu este nimic suprimat si aproape nimic adaugat ulterior.(qounm oq1015) aj1e9 oun pe samoued ap jnumsc — 91 wud“dd po0z “usc Suontp ‘uoWuasou-suDuf 9} 2p puusmyy anbIOWPLLL ‘amiobursf anBun} 0] ap anbyBojowtp aurouuonr Sunguseys WOR 8 Y>OIE , nsediuroo (5 Insoqoo (p vrata (e (exenorpuadiad)quinyd no ray (Z 1289p ep #7 ap Inkeq nes wIBH ( samoyfisaa 18 posmay ap 219UN FULD (Y S_LAN]oy 14} ap yuns 9Ja}]9UN) ‘auvosiad joridoad esdnse waseiony uy ‘o4joquts wepd Ut Jojarjoun rugzijnn nsaysuen nes vISi9AuOD 90} aze UMD arENUNUOD Uy open wo, “eLoTeU pdeis ¢ ersnfe eaind w na}uad waseostus azardepe 16-25 18 yoseotmmeunquiy $-ps qurpur oyuniod 1 expeoun “IMU TEP “2H yds anuyp aaqun op wanigsen ‘orinoaxe op wade ‘yurpur e o7eo} -1s0}0} au1Sunjaid 0 aise wywaup,-;[1m naan] ap [nsuas no (spHn0 “y) ‘ayjoun aadsop arSaqion 95 “¥aI-1A.X Ie In]ooas UIP Ezaout equ UT Henerousy398 IRENE MAINGUY B) Trei unelte pentru pretucrare: 6) securea 7) ciocanul 8) dalta © Dous unelte pentru asezare: 9) parghia 10) mistria in lumea de azi, semnificafia acordata unei unelte se limiteaz& la wea ei precticS. In masonerie, cea mai mare parte a interpretirii lor se opreste adesea la considerente de ordi Dar ele trebuie analizate de catre masoni pr universale, ca forte cosmogonice in actiune. Fiecare unealta miscare un anumit proiect si o anumita energie, degajeazd o for{a mentinuta sub control, care se supune legilor naturii, dar $i voin- {ei lucratorului, el insusi cea mai complex unealta. Cea mai impor- tanta restrictie este dati de legea ac confruntare a forfelor opuse (desi si reactiunii* concordante, mplementare), motor al tuturor 11) perpendiculara gi nivela 12) echerul gi compasul 13) dalta gi ciocanul 14) righ si parghia Fiecare unealt pune la dispozitia masonului o forf& naturala cu uti- ‘ele are importanta ei si ridica intrebari ca: Lace foloseste? — Ce forte pune in actiune? Studierea unei unel ‘0 mai buna infelegere a mo- dului in care poate fi iv, manuirea ei poate deveni mai eficienta si contributia ei la constructia lucratorului sia lumii creste.iB — 16 ha a oo a -gindeouy poseauatuo varesony 31Sxeys ung Bj 2onp “quimara & pideasp woyeo ad wzonasiod w ap vs wuiorep 1ajfeo 21891, jeoun wIseaoY “yfeIOUr TS ehuINS wi oreyzas auds teow ED | ~foyo yeu van us ‘ordouprquy euoy axe (nteaq) epBry ‘HoDepnioud | up nned e jnsinaxed 94 “Pqemp poseauoWO atfonssuoD ap auLIO} Tamayo ayiqesuadsipur 49 rooad 18 HaNspUT NJOQUHS 2189 E[BNY ‘und ‘outiad od ou ~que810 gmionns 0 998 wIBojoUa RALOp arv UIp PULION waRy “(po °y) BIBL eam tum avaan. erin opeSIOATUN HUNpIC Te Ul In|ATEYY LOjaIUEAS oo ‘sorequutyosou inynduuy apundsaioo wy “woWsaae TROYIOA nes adaNp ‘nes ua] UIP v9 “ian 0 BIg ‘a1aBap ap pz ap Jog EMMUDp 2189 7734 “aNyeNAL O|YOOA UT 21239p ap $7 ap Inizq nes E[ST — 1 Joajuo9 ap 1S Jese.ay ap ayjaun FULD *y 66 INININaHW NJ FaREINOSVW TTRINTOSHIS400 IRENE MAINGUY Potrivitcelor tei divulgari studiate de Martin Harvey! ,rigla initi- subdivide in 4 x 6 ore, in total 24, repartizate dupa cum ur- slujba unui fiir a ne diuna nous si familiei noastre, $i 6 prieten sau a unui frate, pentru somn' intireste ideea de constangé in munca: cine spune righa, spune supunere liber consimtita fax de o Vointa superioara pentru a o implini. Rigla serveste gi la trasarea liniilor drepte. Vocaia de a merge drept tretinuta de voinfa de-a se perfectiona, da perseverenfa pe ca- catre un scop. Calitatea de a reactiona jus renja in urmarirea misiunii sale fac eficienta pentru calf’ cdutarea Frumosului Utilizata in cunostinga de cauza, rigla il face pe mason st se serveasci de ea pentru a afla misura si justetea conduitei, ordinea Prezentit in toate, disciplina vieqii de zi cu zi, prezenta de spirit in fie- care clipa, grija pentru tot ce intreprinde, consecventa liniei de com- Portament aleasi in cunostinga de cauzt pentru edificarea Templului sau lduntric. 2—Firul cu plumb, perpendiculara la verificarea vertical ul cu plumb este aledtuit intins spre pimént, deoa- iu atfrnd o greutate din plumb cu partea de jos din fier \drica, tronconica sau avand forma unei sfarleze) si dintr-un patrat de metal, cu latura avand un diametru egal cu al piesei de la capatul firului. in cadere, piesa metalica scoate in evidenta pe directia firului cu it de drepte sunt, pe inal- time, lucrarile de tamplaie si zidarie. Ly a dews cents ans, in Le Symbolisme, nr. 388,ud Eupupgop vazaiSeouns axes ut gyeo8 edna 0 nudoad jnyequow UIP ‘wooey gs ainfe ou ys aingan quinjd no jruy yo uUUEaSU! 29 B2e0 “IU Bea] 9] arvo ray, 2 yIBaqaHIan wUBOIOD 2159 “]u9A Jo}YoNUE vaseUUHDS! 9p arinaaxo ap aqtsEiony “ring eouNW EzeaZy}oquHS qumid no jays ‘axe -furanx9 8 are o ares ad Supungd aids grewioto “ius wh203 Ute eu 99 ad “yv9] 99 axe no tHeNULIE]UOD v ‘ardasp ~uoo pupae 19 ‘aro}uredinys foru ‘ayn pay “andes wt sreufeonan 0 ap pamisod o BoOAe |g “PUIvOL BsRy ‘OUTS op PlURINEIS no 1qloA e nes eéttgyu a1 & 1S puMMMOsUY TEU gtuojdo ymUOUUADY,“InynU inugaape v ourtzunyoud uy uamai99 pHyoquuts arse quunyd no [na + ourgye v* ‘auapuad jnasa sooxo un adaup aan ayvod Up purusnosg “sIuoseur injnfeg un © ese{noIpuodiod wiapisucs y ‘eamorpuading — 76 Bt Tor HI ININSTI NJ ARIANOSYW TTRINTOAWIS402 IRENE MAINGUY initiere si experienfa spirituala (de la cer spre pamant) s& se poati re- varsa drept, fra ocoliguri. Linia verticald este elementul de legatura dintre toate stirile unei fiinfe sau toate Unealta prezenta in lojile masonice sub numele de perpendicular’ consti dintr-un stativ sub forma de arcada simetricd in interiorul c&- ruia atama, pe mijloc, un fir cu plumb. Este ca 0 axa ce ar cobori din {naltul cerului. Acest fir face legitura dintre cer si pamént, uneste sim- bolic ceea ce ¢ sus cu ceea ce e jos, zenitul cu nadirul ; perpendiculara (dincolo de aparenje) este mereu obligatorie pentru om, mereu tirani- zat de penurii si de Fig. 93—Firut cu plumb ' Guénon René, Le Symbolisme de la crotr, Editions Vega, 1970, pp. 25-28.‘eeneo up oypod — yuu quinjd no ay un PUNE ame UIP nIOyLO uN J3eA [uy pupae soypo uN ors “Y You91H| RULIOY Us [EIOUL UIP Mes UIA] WIP 1991G0 Lm ajso aprouoseuoURAy UY EIEZITNIN eJAAIN “RiuwyEq RULEASUE axe '24gH7 ‘eulseper Ip ‘oy7aqiy osauIe| [MUEANS UIP autAoUd FayfauN easTEMUAP po nnuad oqeod nes ‘nempups 95 29 2o|LNpEE [mapeUE UE 90] UE 90] LHP LOY -guon] ap ereund eia woosop gornntiod ‘ (* erenuyye wa vyoA Ju'yJseaug ap uoseu anuy asndesd -ns unui us asndsip ened ap un301q, jonnsuoo erfuzede op ere] redy “ouandyia rartwzyyi0 10 soqsatu preisore 2459 B/9A! BIOAIN-£ ‘auisvou jajunf sojurpnyyn so4nsny vasoupiuats uy piuns ngs 0 8 naginyso un uysp8 ps 6 aupzunfosd uy uipsa9409 ps puroy> au pirvaun pisvaoy ‘aunfoad roiumps mpnsostad vasoanrppuy upd pasvapungop 98 vs vosoxsvoun 18 atuoysadxo aj}ou 2409 ut 108 19 -tdyoaa un mudoad nyoyuow upp waonf vs ‘osoyf29 18 1090 panf ‘oursuy Jou us sdoup wiys0qoo ps unays au vavpnoipuadiod ‘pupunray “eywonu9a :1n99 uy mdaup v-2p prewinsBo ‘oxfoaup o 4o}]Uoseur usLEMIEM 9]-npuL -ayu0o vo ‘mynyduioy, Jo]!seIIN] rLwINSeAsap eadnse yWeYsUOD ¥ZEIU -o1foe exejnoipuadiod ‘mynuoseu euyUE nes jMUEIOID “eyTEP dey ND ve “ousayeur wadnse ountfoe o fo1u puosox9 nu wyyeoun wySe90e 169 “ane Jor un no fuoseu aud wrerEpaio asa eze|NoIp -uadiod ‘orvovia Liorg|g9 foun wosems9yo nawd ous ws W9sE10G09 B| “seidvaup vy roru faejnorpuadiod 1 2]aULIOU a1v0} eaejnorpuadieg Or HML-ININSTIW NJ IREINOSVW BTRINTOEWIS‘bund infelegere a semnific Nivela este un indicator al orizontal in cdutarea st stant a nivel pune lucrare: ca si planurile o cui unghi drept coboard un fir cu plumb; a carui simpla prezenjain- dica verticala. Dar s& nu uitam cd este vorba despre niveld: o brida (cu mareand rice se petrece mai important in viefile noastre pleacii sau ajunge la oriscruce, lao incrucigare de drumuri, Intruet evolueazi pe dou’ pla- ‘uri — launtrie si humesc —calfa se afla simbolic in punctul de intersectie al celor doua axe, vertical si orizontal’, De la nastere la moarte, ruperea de nivel este initierea ce corespunde trecerii de la o stare la alta, trecere ‘urmati de altele asemenea, precum treptele unei scari de urcat. Nivela permite si se stabileasca daci dou’ puncte ale unei su- prafeje sunt sau nu la aceeasi indlfime. Verificarea orizontalei se poate face gratie verticalei. 1) nme (orizotla). Et lel a perpendicular penta vce urmaireste doar cunoasterea de sine, verticala). rizontala neabatut pland, asiguraté de nivelé, este opusul denivelari- {or haosului si confuziei. In eartea lui Isaia citim: ,$i voi face judecata“O-zb dd “0L61 "WBOA SuoMpy SIaU9 M7 ap austoguis 27 ‘pUSY woURND ; “Lr'sceest, -nassou ajadooudo ap vbof pluyoapung 16 phumpduy 20 ‘pjonnatds axvhpny op vaspsosapuy proan vast ‘ns aniapuaoso iad ‘smd uy ‘pavoqsoyun noymsoqy ypupqop n nasuod ‘080 2p aymsou8 s0}2400 -Pisqo vaspunydn my ppAUy DjasIA! ImynpHa4 soppnunyd sosnyn v proafiod ‘paqjun oy Bufo as pupo pupd ‘nagnnyoo 18 penyo> audsfaluypuay 9 ‘ops -ouosout sopandoos yn ‘ywapy 18 you aang mynspuosdutos v ‘ponds on -npuos ug pnspuu yandosp vaunyfo 2 ayasqu moyen ‘opovad umd umsnuy 10] (von1Sespaonut ndiyoo uy osu -2pur jos 20 1o19p{put ‘axeuopLogns ap URjd }Sejooe un ad aS9s4 95 Of0p -nosvul vo ayeuUasep yuns peur -wozy10 exuy 381 ‘noe ntdjoutad pauzaudas ppeoruoA. “ares, Jorwaiy ap resy] uuTed 1$ 429 anu 1oyeIpour op wreBayaud vountstuL ‘ySoseBiou 161 Ru oreo ul nuqy|I499 op round “nfgwun je aurwod ap yaund ‘asian ysaoe uy - ,gupdumo wayeydaup Soy III ININSIN NJ IIRANOSWWN STIRAATORNIS‘maayoo 18 sodios ‘onang — tf foun apo poqsoyous 2yopaja0 wins 240.) 7 “apoannsipuadiad 18 spamyySun ‘a]as2422 21005 ~Y ¢2Jouuias 1uns 240 ~] saoypo nunuad umasdiayuy ap amuonsour pieoq 0 wfap riso1e {COcL1) 2moastp priouosoyy wptid ap ‘as}osMUBUI IO}YDDA DI>rX2], yened v goroquus euLioy pupae 1S 124d j yeropisuos) nasouay injrufeds waseyunfop ayuusad yrsayoo “2]>Iye aN] ‘vowiy[eysayeuL “[e1suos teu YS nuysau9 sqmupurpd pzvauwasep 1$ azayoo ynop uIp weULIOS 9 jmENEd vo Uy Toqeonioa e 1S rope vormoytioa onuuiad vouunas opistiog y areog “idaip rysun un 2j9-aniuy puywtzoy‘aiesq nop uIP 3m “poe quoumaysu un oIso fMIOYI Imsowpa - $6 ha " jeaq uy arena tun ‘ayaape-nuy rune ut baycut ened wwaponbxa up vxeqndod Jap usu ‘Daponbxo up (2ru—rou y 8 wymuanadus soy apun njduioxo nes pou “pinay :puurmasuy ase> yupANS ‘puou asoune| ad aunds 2s 10494 Imsaysg —p Or TIL ININSTTIN NJ AIYANOSWWN TRIN TORWIS408 IRENE MAINGUY 4-Cui apartin acestea, de fap? R— Biblia, lui Dumnezeu, compasul, Maestrului si echerul, cal- fei de meserie. 1-Care sunt bijuteriile mobile? R—Echerul, nivela si nivela cu plumb, 1 Cum se folosese acestea? | R-Echerul, la trasarea liniilor adevarate si drepte.! Preluat din masoneria operativa, simbolul echerului este atestat in cea specullativa din 1725. in apropiere de Limerick in Irlanda, sub funda- tia podului Baal a fost gisit un vechi echer din bronz aurit, datat 1517 gi Purtind pe ambele fefe urmatoarea inscriptie: md voi strddui sd trdiesc | cu dragoste si bundvoire dupa niveld, prin echer (I will strive to live with love and care upon the level, by the square)? (v. plansa 11). Echerul simboliza asadar de la inceputuri consecven{i sirigoare,un intreg program masonic de viafé. Fl fi arati ucenicului calea de urmat pentru a-siciopli drept piatra brutd. El permite trasarea unghiurilor, de- senarea unui ptrat si construirea unui volum cubic. inca de la primul grad, masonetia inseamna lucru cu echerul. Ucenicul ,,se indreapta* ‘dupa echer, il evoci trasdndu- ca semn al stu, face pasi in echer. Aceasta ‘aportare permanenta la echer va modela ucenicul ca om drept Cunoasterea echerului fi va permite ucenicului aventurat pe dru- ‘mul care-I poartd in interiorul sau sa facd astfel incdt argumentele sale, premisele cugetarii sale, si fie perfect ordonate si si inlature, m: cher" iar in Manuscrisul Dumfries‘ se spune c& ,masoneria este oper. | "Prichard Samuel, La Maconnerie disséiquée, intod., trad, $inote de LP. Berger, In Le Symbolisme, nr. 382, oct.-dec. 1967, pp. 3 2 Albert G. Mackey, Encyclopedia of freemasonry, Macoy publishing, New | York, vol Cahier de PHeme, La franc-maconnerie: documents fondatews, 1992, p. 251. 4 Berger Jean Pierre: Les Manuscrits Dumfries Nr 4; oct.-dee. 1966, in Le ‘Spmbolisme, ne. 377, pp. 7-56.“5 18 p“¢ 9jazoumnu no ajeuorlsodoud suns tanye] Imago ape o1yumdasp mjnryfunin easewoy w astvud no aanesod Teaaio9s un wzia v nanuad apeBaur oy ws oman ayes ajaies "woroysaAEId Ng Jop 10]99 2ye aynqune wo ‘taremorpuiodsod 16 ro]oatu JozanUIS nes HTM, apundsaioo [a ‘gst Ze 18908 uy “INIMYIEIOUIA EDMNIiQ as9 RUDyIT ;atlonnsuo> |tieupitos erlumses ayso woayiod aremIETE soayo v njnjdway ajonaid unsaid yurquuy af yo goseopenop Bs Inqan a eyqeo “efor uy wuyAND ¥] [mdaxp pugry sojeyuIAND nusdosd minsuds Husasnfe ensa8ns fayyeo up iN|MIayse vaseZ\IN “eUODY 18 Bluezaqo1 aniur naqutyse “auipuo ‘areuyoo “eadeayp ape ap tap! varep sunyoxde 21 90 “ayfeo BUELL “INjOUS HENSIBAEsap apundsas -doxpur “grespeout) peuops0 otsoTeU RISIXE NU IMynUAyD w aIeOyLAA ‘9p wazesony eagy “Tenge 18 so499 paLnodoap UUIEASUY az0Nbs “yZAyRUD equity uy “Gengd = eaponb “y1) napoo un ‘areyjap nud uous -uy un 16 zep “Htmunrg} w yuo, ‘mynaupured ye JoquuIs un yeIOPIsUOD aiso imened ‘feuorypen dryo uy °.96 9p HyBuN uN 9J9 anu EzvOUNIE] arwamneye aqme yo waremnSise 1S anaid roun sojatay mieatse|NBar e RIN|OS -qv arzisaid no vareaytioa aquusad jruaypo “Jonu0D op EIeIUN BUEN -aid ano ap ajrindusn areor ump ye LIN Soy & [UDYD9 06 op tysuN un pupunoy aypaniey nes ajaieig no) adaup yydun un no xy woUMNsUy ‘eidvaup woo vayeo e] ap axorequau 18 arerdaup ap. -nino ap soprimuta wadnse ‘tayo uy nssout 16 [nu01 ImIaBop “uIpso vL NUUAS :w2y09 Ue OV AS BIO UE oreo] -(auordagpur 18 sep sayoa x6 pupumasuy avon Bua) 22499 2p 60r —IITNINATN NJ TAREINOSYW A TRINTOSNIS410 IRENE MAINGUY René Guénon precizeaza ca la pitagoricieni, acest triunghi era un ssimbol esential in care Divinitatea (Providenta) este reprezentati prin 3, Vointa omeneasca (Liberul Arbitru) prin 4 si prin 5'. Fig. 96 - Echerul cu brafe inegale De la gradul de ucenic la cel de Maestru, semnificatia general a echerului prezinta diferite particul cele Trei Mari Lui cauna Orice constructie presupune caiutarea unui punct de sprijin; punctul de intalnire dintre vointa si indatoriri. Vreau, deci construiesc, se poate reprezenta printr-o verticala ce se ridica spre cer, in timp ce trebuie se poate reprezenta printr-o orizontala sprijinita cu truda de pamént si legindu-i pe tofi masonii aflati pe santierul misiunii lor intr-o frateasc& interdependenfi. Verticala intélneste orizontala, formand echerul ce justifica constructia. Eu vreau da energie tuturor operelor in curs. Eu trebuie nu inseamn’ doar dezvoltarea unei servitufi si constrangerile conditiei omului, ci dai mairefia de a putea hota singur, de-a acjiona in " René Guénon: La Grande Triade, Editions Gallimard, 1957, pp. 133-179.18 wosooou vanes yvaztoquiis inseduio3 “ueyd uy vs exlooroud wip wer ~inzas eandiy “(Inoxa) nys nso no Huse YoINOWOSS EaNBy UF STYyOUL ougurps jnseduio3 “amzeou Bj asorseu e] ap “EoIq919 ‘plora audsap pany snag aifdzouos ov] 2anp arsoyeue wIseINY "InOI99 EzvasEN a1e9 jnsed induwin wanspu ep 210 i vareojdure yzeanyeas 91, j9u99 warEsEN “IO[LNIYS juuad [q-qrins /uui0j 2482 |nsedwiod -aon9p v nunuod “junisuowup esmspur e 8 en mended ~ 46" sonar v ‘esedusoo ¥ ap BIONSU UMP WO 9p oreuoaut ‘eset op 1S aouoWOOs suo | runsuy yon pew 2]99 Anup jun ars, “owoyfeunue wip sqruus w-s wastuowo “tiny -08 9]duns yous 900 sya v-1$ ajoquaurese|d 8 ap ‘eoynuens v ap “eanspUI v ap BLOAT 20 mepuy aq “|nsed no wnseur e RULES -uy aupsspduos “psvjndod wurey uy Insedusoy— 5 unTuy rueMyoues Uy ay “TeLOFEUL ION 1998] LOUIPUO UL EZaIpEDUI 9] “HEoUDWHO s0}>)de) pp BOIPY “HusUNs no suasuoD UL Ye nunUed J9qH] Pou! -ue$ unasa od ‘eines ous Ty HITAINTTIW NJ aRENOSVIN TTRANTIONNIS.412. IRENE MAINGUY | suficienta, mai precis legitura nemijlocita intre cauza (Prineipiu) si cefect (Lumea gi om Viitorul ucenic igi efectueaza cdlatoriile fiind testat cu compasul la intrarea in templu, calatorind cu un compas avénd unul din varfuri age- zat in dreptul ‘ca semnal sinceritafii sentimentelor sale, iar pe ce- lala indreptat in sus, ca un indemn adresat candidatului de-a incerca sa se inalfe la un ideal, inima sa fiind punetul de sprijin pentru un cere cu toate dimensiumile posibile. Prin generarea cercului, compasul conduce, sub o alti forma, la nofiunea de roat, nedomolitd si osie nemigcat. Larose a definit compasul ca unealti a creafiei prin excelent, unealt de trasat, de distribuire a punctelor in spajiu, a impair rajionale a linii- je-a doua calor, la gradul de calf candidatuluii se inmaneazi rigla si compasul inchis. Cu aceste dows instrumente pot fi trasate toate figurle geometrice. Calfa primeste compasul inchis. El vai tele de arhitecturi a nivel’, Rasp (C& Maestrul a fost si el asemanat cu compasul rezulta gi dintr-un curios dialog din Ordinul francmasonilor tradat "Larose Mare-Reymond, Le plan secret d'Hiram, fondements opératifeet per- | spectives speculatives du tableau de loge, Editions La Nef de Salomon, p. 68.‘O1L-S11 "48 *¢161 “dns eA S2] SUOMIDS 'ShLL ‘PIPNPU 121006 ana} 19 1yOUI suosoUL-soUDL! SP 24010. , ‘asadoo0 pa ps mupund v9 arurouy sodiwos ap pa-titsojof ‘ana tion 9 aSouyap ‘siafliag ap ajauinu qns euesy UL pop ‘nIPOyY [nag WIP UWE sepualES UA, una yndurpo wyurzaudas jno19 “ruHUDD yeIApISUED tyo9|d ynjnoseo varesen e| o1S0A108 jnsedwio} “fyosop) eBreaur ys apun wun ‘plumpoio o mnuoseur gidsun tures faxado y19p409 vasvanseUt &|1150[0} ‘asa insedwos “ayo[e] wIOTIEAL IB BIMIord B1qojoo Ws wIUDzaxdos a1s9 luna vse oaNyY InjasEYY [NJOquIIS ars9 jMseduioD ‘oHfspeN ULI -angnseduzoa aye ‘ato spstnqge pesos 18 uagyo8 pupusSon un 240 ‘pqou8op pou ‘40 sanzo 18 ano uy ~ gnotupuasosut 72 9180 wry ~ J a -a cnasanpy jnjaput ad mzpa te-7 — J fly TL ININSTIN NJ IRaNOSWW TTRINTORWIS414 IRENE MAINGUY Nu folositi, cu zel gaunos, in tucrurt inutile compasul cugetului, la- dnd dére intortocheate de ingrijorare, a ciror falsa temelie se ndruie rumaidecdt. Dumnezeu este punctul, Pacea sufletelor. Cel ce nu voieste a se ratdici trebuie sd-l aleaga. Compasul simboliceazit simtul proportiitor, al normelor, dina- mismul ce construieste si genereazi prin stipanirea liniei, a formei Premeditate. B. Unelte de fasonare 6—Securea Este un fel de topor cu coada scurta, cu lama lata si ascugita, bun la amplirie. [ned din neolitic, securea este una dintre ult folosite de om, Ia muna, dar gi fn Iupta. Exist ; templul traditional nu era facut nu- 4 din relatarile biblice, aflam ca pie- e, cizelate, insemnate si numerotate Boucard? o defineste ca instru- .cre, pentru c& securea se abate de sus. Reprezentata ' Boucard Daniel, Les Haches, Eitions Jean Cyrille Godefroy, 1998. ictionnaire des outils, Editions Jean Cyrille Godefroy, 2006, p. 367.e¢c-68 “dd !7961 ‘prOUNTTED ‘suonpg ‘se ‘994008 2012108 ap xmpnUoUmpUEfs=pOquUNS $97 FURY UOUPNE , foqu azejuszauday o yoqu BsUL WsEB nu ‘oiidaoxe inBuIs ond “seNS Yop vio nsoyy axes wy a|LINUIDIA UE aezyyqin asoy v nour ‘pyPsuDy a1In9 -ved no asyz ajayjaun anuiad no ‘oreyoNUY UIp youLe sary Impey — 2 “aa 09 apsopof yf rod 272pjoun 99 18 proporoy ayyoun 18 puns ayousn po plosus eaUOsO “vpsnfou soyolupuay » panonustp apiounf o 18 psuy a4 va4nas ‘jon! tds uoyd un ad fayoymu po nassoopy pugussap ‘rin ap muorraros uyind 2199 unind a22y2719 8-ps uosou ad pinaus js 95 Impnso¥4nf wo19} ond na adna ‘pandsap v2 99> a4nosyu uy nlsof or2yoquys paun29s (8 19 pnunad vy ap Rou ivfunue fase 9 spauoseur uy sopEmNED fe wH|N InjNdoos eIMEN, yeisadsas urp ‘asersaysueus ‘up BBensns 26 gs Lo ro}uyuias wv nes mno efeoD pEreds ys) postu as BS “qivoworxo quazede peuinu “gi9es gioj 0 op greanfe oingan wluly Ll0as -9qYaurawo wamigziyasap no nes 40f2}odn9 |rusEA 1019 BIE tuys qupuied 18 499 oxjur azeorumuo9 ap apes o “eanIEZIy>Sap 0 o]O0e vaio v nuuad [ryzea I-npuyoidsap asnaas oy eared 29 999 9p BI -osuy eprureaid 0 fo] r10a09 ad axede pea® nud »] ap “VV¥Su Uy vwaums2g — 86 sir “ININSTIN N] TARIINOSWW\ IRIN TORNISsi perseverenta (dupa cum precizeaza Ligou)?. ‘Maiul are multiple intrebuingari: unealta a ucenicului si a calfei, el este si simbolul puterii Maestrului, actionand, cu prilejul consacratii unui candidat, la orice grad, asemenea fulgerului, ca un ciocan din Iemn, simbol al puterii si energici ce conduce munca, al v care actioneazai Este important s& facem deosebirea dintre maiul uce~ i, care este din piatra, si cel al Maestrului nator unei baterii. Maiul se toceste exact in care corpul de care este lovit vine in contact cu varful uneltei lovite. Acest loc se afla in fiecare dintre pla- nurile de lovire si se numeste ,tusa. Pentru cd fiecare taietor de piatrat oveste diferit, maiul sferoidal trebuie intors cu regularitate, astfel inca si se toceasca uniform pe toati suprafata?. Larose observa pe bun’ Greptate c& emblema specificd a taietorilor de piatrd este, de fapt, maul {aietor, prezent in céteva tablouri de loj& din secolul al XVIII-lea. Maiul nu serveste doar la fasonarea pietrei ci, mai cu seama, la ta- {in lumea simbolurilor, aceasta unealta are 0 functie cosmic& deoarece, asa cum spune Guénon, in traditia scandinava fulgerul este "Bessac Jean Claude L‘outillage tradiionne! du tailleur de pierre, n Renaissance Traditionnelle, nt. 78, aprile 1989, pp. 129-143, *Ligou Daniel, Dictionnaire de la Frane-magonnerie, Editions du Puf, 1987, pp. 745-746, >Guénon René, La Grande Triade, Editions Gallimard: 1987, pp. 55-64. “Larose Mare Raymond, op. cit, p- 67.56-4 *SL61 ‘weAnoy SuONIPS LEL1 uDsmuopy 2}soUUOSHPY 3OIOIA-WHPS 9p UIEUIA|NND ¢ "¢9'41s61 ‘opmuass}s 238080] pups) innfosna 18 jajuasonassod ‘ous ap 114 -pupdpss ‘(gun v9 sorpsa8ynf 2) natds ap taluaroad epundsox09 1 ‘pounut uy plusszasu0d 16 ay8saua ‘aroysomo uyad urfop maa ad pyzoq vosaind prvazyoquys jnuvz0}9 ‘aysarom vadnso juand D yng muasumsoduos punussiap 2409 ‘vaso}Snound prvajnu

9189 inynyow w eIUayeAIquIE vaxoIna [eMRS mmsowwa4y ad posmoapys |-Vs 5 ninata pmipBtans ypno ps amqaus ‘vaapn{ 0 ap vasaind 15 nsarsvouna mnavp “pusjuy sup v-p nazIu tung] Pynags ‘nwo 4ygn yous Jop0 m2 “PNLAO] 3159 pups axOUNS 210098 Dysaiou 99 suiase ap y9 HRoDUsOU UUFLND YS BIOL HUD NAME — A seruaaN in] eaLreD uIp o10z0 postda un-anur azede ‘yominy eaten amagy 9u1q Hazon] & pluajsoxo vo ‘opesuoAtN TENET fe Joquus wo USED} mynuoseu aye ayeriuaso. ~Uay easeaytpe B] USOIOy “CaY'U—9sarays) ad arSaun |-29 nsatzay tuigny ye Joquis aisa wa" yo aULIYE Bs -NOBIT ad ‘euruusorap v-| “{Iqeqord ‘99 vaaa Smoayiad auraap 18 arSourjdu as my -nuoionustios viado aro uid eyeaun a “Hiewun ye JoquHs 2159 ¥= PaIOe 9p ‘sojaniord vounrzny 1$ vasrun aiSousoyur 1$ aiSomposad winstW ou sojHouf2panansno jiqoiiavo psadooD » najuad ‘puuin wip 2129 ur 18 appn-zounup ap nsuatds ap ardoado put 29 0299 101 ap viupdap “uy p natwad ‘injonavs napanobad po joqus BO “tarBup ap apussiut Q — entutad $0 wuasua 3 — roqiqeiues wonoeid prepunse 2189 ‘einstut woynooy uerioog MN UE“; LLL1 WIP sHOsnUeU uN-nUY vag 8 ight 9p pyessaarun ayeyunut rurey naquuaus Ho} ad iHggung ye ‘upjd un-nuy “di00 -09 o-nuy ‘ouiny uy eye se-s punto ‘ootuOseUL SASHA “InyMydusoy ape HA N21 18 qungiooye ymusuns aySozorou eunstUL OEASGE ftp HL TAINST IW NJ INANOSVWW TTRANTORNIS424 IRENE MAINGUY Numerogi sunt este folosita in are incearcd sa infeleaga din ce cauzA mistria tul Franeez, in vreme ce, in Ritul Scofian Antic Ac- seste cu desAvargire. Cu toate cd mistria este prezenta in tului Francez din Ordinul francmasonilor tradat, in cat, Prezenfa sau absenfa sa indica doua logici constructive diferite, ins complementare. Probabil cd in temeiurile RSAA, a fost eliminata de la bun inceput legitura cu santierele catedralelor. RSAA au in vedere numai templul prapuse unele peste altele, ca atare, flirt a fi fost folosit mortarul pentru ale imbina, de unde absenta mistrie. In Ritul Francez, traditia opera tiva © mai evidenta: pe Langa calitajile individuale e nevoie si de o ; valorile grupului) ia pentru o cat mai din care cauzi se evocd cimentul netezit cu mis bun imbinare a pictrelor intre ele. Arta de a manui mistria consti in concilierea opozitilior nece- sare sifecunde dintre ceitalffrafi prin tolerangi si bundvoingd. Dra- gostea frijeasci desavarseste apoi liantul realizarii universale a Frumosului, Binelui, Adevarului in edutarea Unitafit 11 - De la perpendiculara la nivel pana la punctul de intl . Numai dupa parcurgerea etay terioare, in zonele noastre de umbra si intuneric, pentru a le identificaanv anuompuy a9 —] ys04 07-¥ etuoraySoanadns iozoso wuns apun) — J (-) soj2qn2ms28 somny om vasnoyfisaa ny ‘quinyd na Dj2aqe 40} ‘Lop2pojuo%L0 LoANIN} DDLDDIfis -2 ny ‘vjaaqu ‘audoup 18 a1mapaapy sopnuy voxwsv4y D} NL9495]~ YH cansoof ins wn — J quinjd no pjaaqu 18 mpoayu‘nsoyog — 4 canqou puns atv ~ uoeNXa |mypes ap punwurure ‘199 aids woRpUL are suAes8 euyzaidar guopuddse wxe|no1pusdiod u— pawourun sey ‘(aru — paso und murzaudas ‘peonseA “exeino!puadsad “ats alls “Bis ouiunp vioun vazeyjonzop murzoudar epeuozHo 20 dum uy aluarsixe s]9pes8 a1eo} nes ‘afury roun aqLRS a1wOr aj= azul aisaun 20 waed EIU -aidos “gieor9A aru] ‘ezemorpuodiod go ErapIsUOD UOURND sUDy aneysapiueu ‘3012 vareooaut ulid pluinzqiyo ap exaue9 uy vindoous ~s0ssuen ap vaxeson| wip auied aovy laalu v] exeino_puodiad B ap 2199 -on sway “(es[80) HSorupUIRd HHUnISuOWHP ajatoadse areor epungoude woA ‘iore ap pugsayd “(oquson vo varariru) aon> © puyUUO} xe ynuN Te naquo9 nes 99} ‘injraupured ye peIuOZLHO fHJaaTU ey NOU UID eosn vaINd: ‘wo “(elumzqiyo op ezoures) azarsvouns plead O-nuLsd widaooe a] v 1S Str TIV-TQINATIW NJ IAREINOSVW a TRIN TOSNIS426 IRENE MAINGUY R—Asemenea soarelui care apune la vest pentru a incheia ziua, su- Praveghetorii rman la vest (cu mana dreaptai asezatd, ca semn, pe Partea dreapta a pieptului, cu nivela si perpendiculara atdrnate la gd) Pentru a inchide loja, a le da liber lucritorilor sia le platisalaritte.! 12—Echerul si compasul {ntre echer si compas exista o relatie de complementaritate si echili- ‘bru, Daca la gradul al treilea masonul este apt si se foloseasca de com- as, acest lucru se datoreaza faptului c& la gradul de calfé el a invafat sii se foloseasca de echer. Echerul simbolizeazi paméntul, compasul, cerul, alaturarea lor pe Cartea Legii Sfinte in loja, aminteste stransa intrepatrundere dintre mi- crocosmos si macrocosmos. Din motive explicate in anexele la prezenta lucrare, masoneria anglo-saxona semnificd sinergia echer-compas prin trecerea de la square masor cizeazi cd aici nu poate fi vorba decat de o trecere de Ia starea ome- neasca, reprezentata de Pamént, la starile supraomenesti, reprezentate de Cer (sau Ceruri)? Cel mai vechi text in care se vorbeste despre pozitionarea echeru- lui si a compasului fn loja este divulgarea engleza din 1760 intitulata Trei lovituri aparte’: »»Venerabilul sade intotdeauna la orient ori riméne in picioare cu Bi- blia dinaintea lui; la instruirea Ucenicilor, el o deschide la Epistola a 2-a a lui Petru, avind deasupra compasul cu varfurile acoperite de un mic echer sau lignum vitae de aproximativ patru degete de fiecare parte. lar ' Prichard Samuel, La Magonnerie disséquée, intro. trad, si note de J.P. Berger; in Le Symbolisme, nt. 382, oct-~dec. 1967, pp. 3-31 ®Guénon René, La Grande Triade, Bs 2 Three Distinct Knocks and Jachin a Care, The masonic Book Club, Bloomington,“(vvsu uy wmayp in ynuois aasod 1$yd © nod xaortos uy Sed pimooxo 16 sop “POq!ON TP [MPEIB wT “(INSTEAD queured anuy soperpaut eo ‘seduioo 18 19490 an ‘eye as uoseur jnnsaeyy ‘eayian ye inpess eT 9 ISTELOTEUL UY S29X AP fA AO1IO RILAD HTD “anuaurfeyoos reson WC “ards ney eroneUu Yoru ‘ousoneur gay SEO me A nds ogo ‘ours ap ey 1 ngs mBNSoysou ap eley apOTEpUy arvodsou 16-ys nuoseus RAUL LnJoqus Enop 9199 ‘wTeD 9p Ine e] EO “nursaiai mnqors eleyeidns yevax ‘By TuaAaE -op amu Anup arergumf ap jajise EzeaLaqHS as MII “mIMI9499 [e [99 arsed anoanad 9389 mnjnseduto ojafeiq anuyp nun :eouuny azaxojdxo ys vased aypod eyyea “ezeauqyyoo os yds i$ aporeU anuIp appMuOdey “faye WE -nistur varezifpar nod mnjnseduioo resacou ys9 1 ruayo oO RUUTERSU 99 899.) “InRAayDa ye daup [NYgUM wp arerEUINf eX ay YS minseduos mamean jnaenye ag 1d eind9x9 0 a1e9 ad (exdoasp woyoo) gyemuozuo ad ysut sndsuen aySoljoouy a1e> ra}utui3s |e ‘anwos auds ‘gjeoniaa ad jnupya aise vaxoriuy “guruuopasd puwyoad wow no ajunnya] ‘weaned nafou ap yntuadooe a elupumRS ‘Sougo qns a1so [nas Jaypo qns wezase a1s0 jnsedusoo ‘pes8 jnustad ey ISU} JUDUTSUT Um aUTAAP fnsEdUIOD *,96 ap INU eur B s14>80p “1989 91 ‘9p naqytyso un euneapiowuy ynufuoU omqan sedutoo .tunds umo gdnp ‘nusn] v] worse as puro ‘fa nes japisy saysa ad nynsedutoo aye uMyseA mop 229.3614 vo b] BSIYDSAP aisa ByQHEL “IO|LNSOEWY waste ‘wauie UIp joudeo jnuntd e RSTYDSaP pUTY eH “UIp tnun yzpazaqy® InqeIeUIA “TayTeD warEMUNsUT 9OUy BSUE ROCCT IES pr auds ‘nyniayse ope set ‘snd auds ayeyuats0 yuns mynseduros aytamyzEA 42) TIIOINaHW NJ TaRIGNOSVW aTRIATOSNIS428 IRENE MAINGUY René Guénon subliniaza ca ,felul in care sunt pozitionate compasul siecherul, unul fat de celilalt, in cele trei grade din masonerie, arata in- fluentele ceresti dominate initial de cele paiméntesti, apoi eliberdindu-se ‘reptat si sffrsind prin a le domina, la randul tor’ | ne invafaia trai siane i elocvent li- miele in care trebuie si ne impunem si si ne menfinem in raporturile ~ ‘cu semenii nostri. Fig. 103—Echerul Fig. 104—Compasul Fig. 105—Compasul deasupracompasului incrucigat cu echerul __deasupra echerulul 13 — Maiul si dalta considerate laolalt’ Titus Burckhardt arata c& pentru masonii operativi, dalta simboli- zeazi 0 cunoastere selectiva, iar maiul, voinja spirituald care actuali- zeazéi sau stimuleaz& aceasta cunoastere? {in cuplul mai-dalta pot fi identificate agadar dous forte cosmice complementare. Maiul actioneaza in functie de energia cinetica a ma- sei puse in migeare de mana masonului, in timp ce dalta, sub efectul " Guénon René, La Grande Triade, p. 128. jurckhardt Titus, Apercus sur la connaissance sacrée, Editions Arché Milano, 1987, pp. 15-34,‘51-4 "e561 Kas9q suompg ‘snbruuosou mnbroguiss m7 “sang s2y9N0G | 18 vHleoyrumos sysied uy ‘ones ur EIOYE quauiBias yuwunuap y ayvod 29 2yound gnop azjuip efueisip eivospur eo “piopeud 16 gpoyou oyso epSts ‘gonneig “psmuaUta|dutod ayirzodo o vousUE -ose ap anspen 40] wau9[00se 201 ‘prBoLia}xo axeuRWIOSE RUUNUT O “BE -uozuo ydeaup aruy| 0 qurzaid ooun enop aysooe anuIp are9a1 wrgdigd 18 wlsra — pT -onseid wasezyqeas o8unoap are up warpsqIO4 B16 -anoaye ezvouorioe 90 eiBious b] 9s-npuyuodes ‘panoe eaued ‘pdeaup ‘upur ‘oummidgy e] euwreapuy are Jalulon apundsaso> nreyy “yosvas -o11 9 nurs mjtuony yrounsap w/BiOUD UEP aqUNTU wo ‘arEIUDLIO UIQ HRP FBI "FOSEIDOL 95 BS ISEI a] NUE ES “AUpUEGOP 2I>1 nas -gs atngan goipe “eninose indumn yor ay, P (Muomnfe no 19 “oxiareur wadnse roomp Buortse ‘siv0d nu [nwo seq “pusrexasiod 1$ oxgsmoy 10 ‘oseupledgous guuTeas uy nu vlujon 19go ‘greinag 16 eau8 YseUE O ISA NY “IN|NoHUANN e BALE ‘luion gzeozioquns rey :azexy BAdTYD feUNU UL ,J9y9NO samy Op ‘eumzas a1sa ayjaun gnop Jorsade HERAUSUID|duIOD BUR LOdU ‘srunydapur ap jnanisaigo ap greuuuiorap ‘areosrur uy pend yunwoo eS ~s9u9 uid area] supns 1uns inreur i$ eypeq "Eseaye BayED AZOULIM ES IEE oy 21180 24 ws aingan yo aqud9N ad EAL I ronotd efeyeidns ad ap atzareu ap tnsnjdins eaneyus 6 IN TNINATHI NJ TaRIINOSVW aTRINTOSNIS430 IRENE MAINGUY I-FUNCTIA UNELTELOR, Tipul luerdrit Unealta “Trasare gi verificare ‘Compasul si echerul, rigla de 24 de degete, firul eu plumbperpendiculara, nivela Ciocanul si data, Fasonare seourea Ridicare si control Rigla si parghia Fixare Mistria Il INTERPRETAREA SIMBOLURILOR UNELTELOR Unealta ‘Semnificatie Rigla | retindine comportamental, preci fn evalua, punctualitate Perpendicularal | cereetarea in profunzime, indrizneal, echilibru, control firul eu plumb Nivela Echerul ‘Compasul Securea/barda | forté in migcare, putere, discernamant Giocanal [fort in migcare, voinfa rajionala, control de sine, energie, fermitate, perseveren{a si constanfa in eforturi, putere $i hhotirfre de a actiona Dalta | discernamant, cunoastere organizati, determinare Pérghia | controlul energiei in actiune, stipdnirea fori, depisirea adversitifilor, enacitat, hotarare in realizarea obiectivului propus Mistria | bundvoinfl fai de fiecare, uniunea inimi idartate, stabiliea uneirelaitfratere, a une aliRASS rUIsoC Poon oe) we201, seduog, saypa ad sodwoy M2015, ronquny AVS [RAL AOTAD ATALAGRILV ‘AT node, (ages jroo 09) oF sporagfoxesdg 0p 129 18 1m.ge19U9), ue9019 sonayanexdns jug SPAIN, sojouanexdng vatog 1V uynaypuadiog uqesoua, sup ‘ioung pHlouny mnquny 1071 XO TAALLAO YOTHLINAT ITALASRALY ler “NING NJ ARIANOSVWN FTRINIORNISTIA 191014. | | | TNALSHVW | | |av soy ap eaoueno yyuunu 23s naSoEU 9p INPeAB UL YavaION 2Ie9 wfO| PTD ads aqumuop ame nu wes 9p mes quson ap MPRA Feng UN-=nUN EzeazoN| aM BF] “xu 2» gy 9p ring Pa poop fe ae wuts uoun29o pNP "IPD ‘200n (uaud 7 omaudde passnes (Bu>) snupe prowidon ‘stuoseut ess Ws S98 EL “mynuoseus ye onerirur nsanazed orp ‘voopr no emrea] o fou ‘sajaiuyaurg ‘are nu aysod updns wo ad mogy ne] ynadno 1$ vortiadoasap ‘seaape- -ruuiag woyoperou BIO BSH] YOU 9$ | 125 8200 uy Ton mnmpesd v quofew usar —eaxmoUL no ‘eqneBaudou ad ‘osnaq yeds no nss9 UL 1ogo “nNSOeWY ap [npeAT vj aupUNEI 1S va o[Ooy pionodns wayred uy oye 9s vs “EXY POIs > 5 fIM90] quIYDS nu LO ALTA UY “NA WIS WSU UL BILARIP aise 205 9p roja1s vareseydue “ajayeds no ynsioUt wINIOXd BpTeO PUD “Qupser ] ,Jorgurumy* eo oupum Meas yay Uy 29 dun Uy eunjdop ur o-ra wr RIEIeOA | VYSY Ut) sro. sOp ‘903 ap MOP 9p BIA}sOUNE O-nN aqayeds no [nssayl — € mynyduay oyfonaysuoo panrd nD91098 2409 1291 ydxo wareoxyunn no ysuosuEN nuosou inpnavydaspuy Uy naniad nape nosonyad 18 pays 2yetun ad ap soj.sonnso] oun arsa 18 a1/gin) a1s0 vjoxed Jog Ut -amuanap ws ingooyy “uose: 1g 40A sjaiodopodeo rez1yeas ne-t ‘001R09p “posBasl} aIsa au09an ap ajosd oF efeolyfuMlog Thy TMTNINATIN NJ IIREINOSVW TTRINTOSNIS442 IRENE MAINGUY ‘in camera de chibzuingi si in bezna gradului intai. Ea nu reprezint& nici o ‘oui coborare, o reluare a parcursului iniiatie; vitoral Maestru urmeaz calea pe care s-a angajat fri a privi in urma, clei asta ar insemna o scdidere or, inifierea ce s-a primit, primita riméne pentru totdeauna, Maestru a fost probabil inspirat de o inrebare: sivryind frati dar si printre profani ~ sunt el 2 Desi absolvita de acuzatia de ucidere de care este banuitd, calfa nu poate efectua mersul cu spatele spre sicriul Maestrului (Hiram) decat tine insufi ne distangim de tre smerenie (in fafa aut acestuia. Mersul cu spatele face posibila .inaintarea in trect sgerea a ceca ce s-a realizat. {in timpul mersului cu spatele, candidatul priveste spre (propriul) pus, pentru a se putea reintoarce senin acolo. Punetul de oprire in fata stelei de fo se identifice grad apare abit itoare, crescitoare si descrescatoare izvorite din Principiu, Steaua de foc este un punct fix, precum Steaua Polar. Acum se ‘rat la apus pentru a lumina invaluit,inteligibil tenebrele lumii profane, sitotusi pentrua le lumina. S liber, dar cel care apune — nitatea spiritului. Are loc atunci un moment de adevarata transmutatie{uo ap waUtexe un v| ‘arisads ‘UIEATHT SOU ad fon Y Je ¥9 ny eidnse go ans yoep repipues ad eqvanut | IIqHIAUAA PUD “qnuné un wo “pyesrds uy ozeosrur o-nur ‘es widnse sorwoquy 95 wy]eo “fay WSeTIoR UT I9eXT oySou 9s B-9p an ure j20arupd uy mynagy (BaL09zBOIU!) BOINOZ ap awuiure donpe ou arieoyruuios faxyo w ‘asgorEO}Uar o ap yespdvoUE wow orfizuen op dei9 0 1e99p y a1eod nu ayareds no ISI “opnune] mpm ids aypamnuzziqey uy azequot0 o ‘tinsuy oun ap ouelueysip o garnodunp 19 Jodwuy arapeo 0 ‘epee ‘asa nu noes v-op inssaWY “(o19 nANUED ‘IMJOSqY) ‘pujwary] aids mdvaupuy as jnnseeyy topo ‘ommmurou auds “ifota fe owureuy suoui un aidsap yu Yeu BqloA aise BO ExapISUOD atwod ag “BHTED Op 16 stuaon ap “ueyoud ap pity Sianur suas Ut nBead 2oan fase eo PUEIEIE ‘aureour § elera anunp vazaoan sepese EzvayoreU afareds no MNSIIA, nsorpur oye sound. ‘ednp 1e20p poomd nu ‘aiwod peu o-u ynmeprpurs 1 “Qdaspou quajora) nuysovyy eo jopise ,o1eour 19 ‘qupuiiow Jooe uy outAey nu “plumnzqryo op ra1autes eusogns uy oULAaE ‘ainjosa ap jnuejd equiyos a1s9 ajareds no insi9yy ‘a1aBo[oluy ap vs voxoind ap ojoouIp mnjosqy uN no LERHUMYFUOD jnseud Uy idoud wayenanejaa jo wy pugund tum] gnop arp seypausayut onforgn 11 oueo pungunu joquais aBunfe jmyeprpues ‘sjareds no ynssoUr wag ojpnusNy sosmM yofuEHodu worEZLANE|aE ads 16 sunrodayatur auds wapun axes e| henunpeur es1BA somim eisipa vy ap ‘azvorgsan vatay hp TIV-TNINA IW NI IaREINOSVW a TRINTOANIS444 IRENE MAINGUY martor al lucrarii din trecut, dar si pentru cd sufletul trebuie si se dezvaluie in intregime, sf iasé din temnija muneii de zi cu zi (sorful). Dupi ce a fost purificat prin cele patru elemente, ucenicul primeste lumina. Calfa efectueaza cinci c&latorii simbolice pentru a primi toate uneltele necesare construct fiinfei, pe marele santier al Universului, ccalauzit gi luminat de steaua de foc. Orice demers spiritual implicd 0 voinf& de reintoarcere Ia centru, ‘rului inipiat este trecerea de 1a aparenfi la realitate sau de la forma la esenga. 4—Maestrul Hiram ‘Se cere limuritd nofiunea de mit. Berteaux o defineste in chip sinte- mitic central al masoneriei dupa cum urmeazi: ~mitul oferd un model exemplar (Maestrul Hiram); ~mitul creeazi modelul plecdnd de la un eveniment intamplat (asasinarea Maestrului pri mitul exprimd o realitate a finfei: fn aceastrealitate rezida ade varul mitului! Printre ipotezele demne de interes formulate in legiturd cu le- ‘genda iui Hiram, gisim o inrudire tulburatoare a acestora cu legenda celor patru fii ai lui Aymon, 0 balada medieval avandu-I ca erou pe Renaud de Montauban”. "Berteaux Raoul, La Vole symboligue, Edimat, 1988, pp. 65-87, *Dachez Roger, Essai sur les origines du grade de mare, n Renaissance Tradl- tionnelle, 9, ilie 1994, pp. 139-165, |“auesa90u 9p aundstp ato 18 yrouosiad es arco] $ oun uiid uusop vo inosoundad wan ‘oswaUILid o BS 1 poop YSHUSUE TeIEAApE Nd HF atvod nu BUTE oO ‘smyd Uy “ES jomnfe waxy amnusuen a1eod 0 nu Jo 1989 ‘TeuOSIad Iny aurlrede HHL Ih] eure, “HarSeouN: warE}90100 uL EID ENOU O ‘es vole, “arnRAUy aypeo fan ango ap apes H394 ‘ngs mjnruENs reuIDO) YzeaLorep 9s “Hfe:oUOS 1oyNUE Yeu BLOWOUT UE Ep wren Yo rade.{ “19 audsap preporoqu Ns ty -s nu yO BIIOpUE "ay ‘ulsous8 ond anuyep ys ave seupuoeina wouuane un yn \aRIOny |e 4oreyBaneudns ap eurores amu njdway, mzanues ad rouse ap erfoury “auoBaqwo eiseaoe urp aured 205) ‘np oupuydses your aj20 anutp jnun aso 191A Sty TIV-ININSTIN NJ FEREINOSVW A TRINTOSWIS446 IRENE MAINGUY in cazul lui Hiram, a le transmite calfelor socotite nedemne si care-1 amenina cuvantul secret al Maestrului, inseamna s& trideze 12 21suy unds $84 20s ppanpps muvossad uy oysouau posoassupe Fos putoa ‘8 401 10 (19¥) im un ad 79 wmatyy ad puoprsuos 1 uosopy ‘prumsqyuopD apsau0s -mut 9p ajaunu js pun ap “Gqouyoasd umop) wnsiyuopy nos “Gohjou pom) fiqy money spun poosope 2982 [2 ‘oumu jSj200 ound 109 Imnady 279504 99 1g9800p [-0 nasiad ‘Whos punds ps wo4s 1g 7M uo.ngyyanupano puuasu 2 ~°J rogpoiguun aysa injaumnu ereordxo opuoseus pnpernts Uy ESIES UL "es waunyodayoing 18 ojafunSouno unad wo ‘ojes aytiouny utd ‘Te100s mes rms ud que ~soduy “fea 1uapusose un no feuossod mun yepuoae aslisuro 16 3oadsau 2p uuos un ayso qupano mised" waxeZHINN| "Now 7pyOH PUUIEDSUL 190 3] ‘euvosiod v7] worwiouidoid ‘eisasod somwias soysquity eae “i visea9e up Heatsop uaULIA ANU “IueUISAUE UNS MU azeD J0]99 srzsoqut eo0ayy e| ap ruaes jnsieds ezwouwasop wo.0py “yuaAnooU NES lo oy89 99 ¥909 16 sep “IuyBupd angan nu ao ‘nudes 20] “HfuIJS 149 ny puuasuy wa sua Yourowiod vasaiSeouns ULd “nes tnpndngoySou woxSeound UTE sqouorsajoud 1$ zep ‘eso wow wd rum nu relpRUY a1s9 [q ‘aneoLodns 2zvs foun ojounu uy auvosiad audosd jrtoytsoes we\doooe © yo nnuad relyeuy ase wrestpy “eueod |-ase9 rmjnfouosiod vosty no gangesoq gud 2p UL 2189 oumu imysooe erfeoyTUMIag “HuploUy Jo 104.1 nes aunyjoxo uy ayp4y ‘olypuy ayory wuueasuy asea (wry) Wau — Yoo4 — Yay — Joo yoreag eurpepes no wyeseduios aingan 16 B no inyso98 ¥aurs[J0 Yo PzRaNsuOWIOP Jamo] 9pREY, uYoepes farsoae w poresqo Ut wase}20120 yo BUwaS ep B- “(g oqorD 1) uefa b> LIN ININATIN NJ TERISNOSVW TRIN TOSNIS448 IRENE MAINGUY 5 —Morméntul lui Hiram Hiram are mai intai parte de un loc de ingropaciune ascuns si fr in afara templului, apoi un mormént bogat si venerat in Templu linga Sflnta Sfintelor*. in Masoneria disecati (1730) se precizeazX: 1: - Unde a fost ingropat Hiram? 1. Cum a fost el adus acolo? R: Prin poarta de vest a Templului. Furetire defineste morméntul ca fiind un monument incinstea ‘unui defunct, un loc ce arata c& acolo a fost ingropatiio persoanai de vaza. Poarta aflati la apus intrarea in mormant si reprezinta direc- prin care se face cobordrea in Infem. Maestruli iar pentrua accede 2Furetiére Antoine, Dictionnaire universel, Paris, Le Robert 1978, vol Ilsoryonnadng woqoc Te eI EY “elev 20] ad ponpeaL Hs osompe ns 9s runSoepy “uresTH thy pe ertdud ounrogdoxBu ap nd0] Uedoosap ~EPO. aseo ad ap apuradsap as vouteg —9 “oSopupdsgs os 29 wurumy ap axSanpoy 99 yniredo wad — ylumnzqnys ap ‘wiowieo uIp pugdoout — preztoquiIs “InjmayNs wasEMUIgU Uy afua%sixa osgowo yreseoou tluezods 1$ sep ‘mjnuypuG Te (nue) suNsoU [rozIds snurzaidas mmysqessua, ymadoy auojo9 ad ysuLde ins urd ymurigo EEO. suptres mrepypueD op ereied pzupd o no quod \daid radooe |-e nunuod gorp Imupa up a1odooe |-ys a1e9 ‘eiupis 1§ yuu od pideosp ord no" wwzase YA 1, "ARSE BO SIU -pe nfo fe nuquioWr jun a1so wresHHY ad masdiowut |-v nouad nusOIs up ezage ja “nansoeyy 9p jnpesd v] in|nepIpuEd roridaoas induan uy syzwaryooid 98 (1Z IN, eupur no ‘9499 ut ajidiea no aBSEE nu jnutid & 16 ed zgumu mynuspad eourunas guurzaidas ¢ yrsBUIN, ‘oreobrus ut aye]e}0n pupuLtoSs “uy ‘1 8] sonpuod 29 vajlop jv un tode ‘tajaaru ByeruoziI0 ad wenHS *¢ | ry IN-TNINTIN NJ JARHANOSWWV aTIRINIORWIS450 IRENE MAINGUY apucd degetul aratitor al candidatulu de la gradul de u. vie si rosteste catre asa cum siménta moare stra . “ datorat lui Stolcius von Stoleenberg defi- neste putrefactia ast Trupul aici scoborat; din pirdn& purces, La scurta vreme preschimba-se-va iar in cenust; fel suprimata, Tu, care astfel voiesti s& vezi fostele forme, Iful si, deopotriva, mercurul, in influenga divind, produce o noua nastere: acolo unde nue ined pamént, nici o inviere nu poate si fie in lucrarea noas- tra, cdci balsamul Naturii sta ascuns in pamant, precum sti sarea celor care au ravnit la cunoasterea tuturor lucrurilor*, Fig. 107—A patra chele alu (gravarit din Gradina chimies, Viridarium Chymicum de Daniel Stoleius)‘B ssoquisuEN op Injnfu] PaxEUUBATYS BOIpE ‘IM|muoqUES HAOYEIINY HOI Uy Haspozouy vosapuaid 1S axeioqe[a ap sano uy s1odo foun vareurpsRys “var -poo[sip “eimidnu q “afunds @ 18 exadas w no wIUOUIS 2 eUNRNSAP -oyBontudng jnunzg Senso v areyosnsay ap axwoxeouy vusd 99 ednc, RuUwAysap as [NJOL,— L -voumoui no mmnyeriur e eaneupew-onaod amuaroudun op ford un ‘ammansuo epuséa] Fiseaoy “Jaunosied wluaystxo ne $ greziqeau wiado 2189 ios pure‘ opus op vorurnassey mouang [-e nnuad eles qeoynoes e-18 weNp “ImyrNsoeWy mMmustds waneruas “ee poop aureuUmoe ap supa Feur nn panofarsé azoonyoon vouy 9p ‘axSajurtue jupwuow ap aroqind uy rode erequaryasaud aunyoyzazind op eid -or rare “TmdsIp ne jupAape 1§ eur nealadooe axwo ajafuosedy “a1o|Auy nnuad ‘orunyote uoroR) BULZ -oxdan exon “Teredeo e| yz guyid uy ysuLade aamupuny o no “wrest I $00 Sup] areoroid uy EAS |Ma[aYOS [eH -oursaa9 uy yo mdvy 9 auTeUN FIsvade UE a:9pOA vUNAd vl LOHGZ] “pnou piury o-nuy tye -ouaau pjiqesuadsipur aso axejuamay9 ayssnua &] yupd ISnsuy aus na -uod junuu -ap vareHsov0N “Elumnzqiyp 9p wiowvo UIP waseUpLAN] aTeE 18 ared 99 va00 9 ‘90f urd vaumeou pay azorSeuia wIsixe arvod MN “ oqMOU 2389 BOHLUTYDTR BOI -otauy mp yeyzar tndio> “wisyUp Saxo UE wo Fay BT -sUTEUE TEU es puULOs Seao0e pupredvas vapaa WOA ‘suHfuoD 9] ¥ISOTT os ad nsNOIOW 1 jmyins ‘dioo nun Hays t-npurmnsos :aunds snisqorg “euntoizen nd ap aisaiay 216 e180) ad pasasuo9 9] Rares ‘Baysae arto} ND “osaTURUE -nd ngs ynynstjanuy ruofnsyp owroxa gyn goselniareadns ys azeIs wo nu o1zy dios ‘yuyauoo ys anuaw nuns zefumnz -qiyp 2p wisumeo uy Ezeaupour [MEpIpured trosyS wadnse ajLNjOquS Isp HI ININATI NJ SIANOSWIN STIRANTORNIS452 IRENE MAINGUY cuvantului ziditor. Este deci destrimarea —adica fragmentarea — tradi- de ao reconstrui Postum, partial. Totul se destrama, este etapa alchimicai a disolujici. ‘Cadavrul lui Hiram este in faza de putrefactie, ceea ce se poate com- para cu solve, din alchimie, apoi trece la 0 a doua faz, coagula. Procesul de regenerare nu se poate infiptui dee per/factus (cuvint eu cuvént: trecdnd prin ce este ficut) sau perfect, cea ce trimite la iestrie) care il readue pe Maestru la viata. 1-0 siiménfA minerala. Acest os este denumit /uz, Aceastii denu- mire este data adesea in realitatea imediata migdalei. Asa cum miezul sul maiduva, /uz confine elementele virtuale nece- Restaurare ce se va opera printr-un agent uni- versal de transmutatie numit Roud cereascd ce va reintrema oasele uscate. Acest nepieritor /uz in fiinfa omeneasc ar fi un fel de nucleu al nemuririi!. Acest os ar fi situat la extremitatea inferioara a coloanei vertebrale, anatomic fiind chiar osul sacru (sacrum). 8 — Cele cinci puncte perfecte de maiestrie E surprinzatoare aparitia numarului 5 i estru cdci el nu este numirul speci {nsi acest document sumar nu confine date suficiente ca si convinga. " Guénon René, Le Roi di monde, Paris, Editions Gallimard, 1973, pp. 64-65,"2661 ‘SWDH1,| 9p SUORIPA “Sued ‘samampUOf uoUMDoG ‘HmMOSEHY-—DDLy OT “apeo(ep) ys ruonaxd j-v nnuad anexy maye wap ‘aij BS aIngan woseur ransauyy “onenLTeprOs 18 +38 B1e8 pUBOLIO ap njduisxg, “pavays up asunsss aja1aBop no ardosp merous pamayoysus » poosd -1924 vasvondn und a9nf as a4na noxoduno uy p3su09 ound prunsgy jound jnung :ayound tour 9j99 anutp axeooy pups od wgurLexo Bg orfonqsuogos op xeus9} un ‘orfesuoduoo uy ‘AponsIp zeusoy mnuN joe Eun Uy “Ho}oyFoxEudng top 199 1$ jnyEqesOUDA :efo] onpuoD axeD NSoRYA 1949 s0]Ro ape ayUNaL a[LMIIO}® ap a1OAaU 9 POseUDL YS dR [-E NN, Hqnd preyoug anures mj eared [RAID ‘pyDoas1p DLvoUOSHPY UL {Sp IINTAINGIW N] IARIINOSVW STRIATORNIS454 IRENE MAINGUY Fol. 2b) se menfioneazs ca litera shin desemneaz&, prin cele trei varfuri ale sale, cele trei nume divine (Jehovah, Elohenou, Jehovah)!, Al doilea punct ‘Se apropie reciproc laba piciorului drept cu partea din interior (asa-zisul ,semn pedestral“), Talpa este acea parte a corpului ce intra in contact direct eu paiman- tul, avand functia unui soclu § 9. Talpa fi asigura corpului ea la verticals. in pozitia biped’ a corpului,talpa este elemen- pe sol determina Pozifia intregului corp. Talpa este punctul de sprijin al pozi /este semnul pedestral al masonilor, el continua gestul ante- jor al ghearei ludnd punctul de sprijin necesar - Al treilea punct Atingerea reciproc cu genunchiul drept indoit, Genunchiul este una dintre parle cele mai mobil ale corpului ome- nese. Articulafia genunchiului permite indoirea sau intinderea complet: ' Knorr de Rosenroth, Le symbolisme des letres hébraiques, Editions Tradi« tionnetles, 1958, p. $4,4029 ‘qewuoyy omnzeA "gun e[ syUIN ssasyBou 9s WOSPUL NSaeWA FOP 12D, “ainds up poosdsvo4 vasouisns 18 ayods usd sdeap napan ad Supys yurpu vasvzasy sound watt (qmorys Ho neyo apne as idard up ‘wen ‘aso joe1u09 op efegeadng “el10} #8 UBAE guIquIOD arfyzod wseaoy mndoosp 40] vaysnd ad sopamidord vosoqdosdy gound vain.ned Ty “YoyuazoUuis [e UU9S PrEJapIsUOD arse IM|RyyoUNUAd easLOpUT “auvjos ‘89 ao|suaou0d Ln9199 ap HHeAM{uooUY UNS BALLS UI SOISTIHL -08 woasape “gunsaio wrjexBouodt uy “uapED LO LEIqHIIYDOZ! -oxd 10d sep ‘orwsejdap v| induoo einfe opidye 18 HyouMUDD “Torysied (mmynusazeas) mmiadesed vousuiase mnyndioo gma wareoIpLL ap EIEIOA oud waumysusy guodins [9 :oryaired o nunuad urfids ap mound wo autazan Sop TML-TNINATOW NJ IAREINOSYW STTRIN TOSS456 IRENE MAINGUY alle celor doi vaizute de sus, avestea formeaz un nod de dragoste sau conturul ciffei opt. din RSAA igi are originea atestata in ritualurile Anticilor divulgate in lucrarea Trei lovituri aparte publicata in 1760: E: Cum a fost inviat ednd a fost gasit fra viat’, frate? R: Prin cele cinci puncte ale calfelor. 4: Care sunt acestea? R: Este atins cu atingerea ucenicului, insé pielea i s-a desprins de pe carne, este atins apoi cu atingerea calfei si iarisi carnea i s-a desprins; atunci I-au apucat de jos prin atingerea Maestrului, adicd infigdndu-sicele cinci unghii de la mana dreapta in incheietura mai- ii drepte a celuilalt si trigdndu-i trupul cu toate puterile, cu piciorul rept atingdndu-ipiciorul drept, cu genunchiul drept atingandu-ige- nunchiul drept, cu partea dreapté a pieptului atingandu-i partea dreapti: a pieptului, sustindndu-l cu mana sténga din spate si apot soptindu-i la ureche MAHHABONE, ceea ce inseamnd ,aproape utred pand Ia 0s" si constituie parola Maestrilor. I: Frate, se pare ca nu veti putea fi sculat din mori decét prin cele inci puncte ale calfei. Aveti, rogu-vd, bundtatea sa ne spuneti ce in- seamnd fiecare? R: Primul: mand in mand inseamné ci voi intinde intotdeauna ‘ména pentru a ajuta un frate at Al doilea: picior Langa picior inseamna ed niciodata mu imi va fi fried sai ma abat de ta drumul meu pentru a fi de ajutor unui frate, Altreilea: genunchi lipit de genw mmndi cdi atunci cénd voi ingenunchia pentru rugdctu ‘niciodata sé ma rog pentru fratele mew ca pentru mine insumi. Al patrulea: piept la piept inseamnd ca voi péistra secretele frate- Iui meu ca si cum ar fi ale mele. it imi va sta in puterisomnaysoeW O18 a}ouNd PUB 2199 ~ gOr BL quasqo uso pups nos plof ap use pupa vapdo 108 21 sidoup pnapuin ad prmaso 18 aynds usd pinsoujod pBuyss puppy you ap ad var -spd 120 9] m4 18 wna vsv onmiBo1 ajaurrs passed 100 Hh sadagd op dat rouovad 1Sv2]a00 utad trun wosuns younuad ap ndy ryoUNUED omfo uy nasout twas roa Wy 18 ap -up8 auig 18 axdoup appr ayardof uy vinto 0. 1ayd Buy 40721 ‘appufun ad vo injos a1 D2 puuvasur pupuL us DUB FL ops a idxo voveyyduns uud gyqeoreuros opnsoreur op ayound routs 1099 8 oxeyoudaonu o WHS -B8 eurdyy euctonrg efor] eareyy op ize wonseid YYSy INEMTY Uy ‘avaind u pis Ba jul 19 1p awpafun Info ps piw8 pUnvapro} po puwoasuy aods utp auylsns 20 pBups pup ‘Bay OUED 1 ‘InINTON NI TAREANOSVW FTRINTOSNISDESCRIEREA CELOR $ PUNCTE DE MAIESTRIE 1096 1700 1733] 1726 Manuserisul Graham —Manuserisulde| _— Manuseisal | — Typritura Ir Einbugh | Chetvede Crawley | Examarea = Sante cals [idem demeserie? {idem = Ghte punct Cite puncte are | - Cite puncte grecalla? atta | grecalta? Eines sianume |-Sise 1. Picior angi |1-Piior ling | 1. Piior ling |. Peto lng piior Picior ior icior 2. Genunchi |. Genunchi ling |2. Genunchi 2. Genunchi contra genunchi | ng genunchi | genunehi contra gemunchi 3. Tima lang [3. nimi lang | 3. Mand in] 3. Piept contra piept ‘nim inima mana Mind in mand [ 4. Mind in mana 4. Ureche | 4. Obraz contra obraz conta treche 5. Ureghe la |. Ureche la ureche[5. Limbila |S. Mana a ureche limba = 248 p.256 p. 2907291wed 661 _2UBHL.L 9a ‘Sued 169 aun op a mot injaey sane based Zesgo eatuos 72390 ‘¢ soroid eno sor ayy thsuosnue 0941 (syoouy suns ani) sued inthoy 9p Byosasyp DUBUOSOHY ares} ~ OELL ADINOSVIN REAPS ITAA NI460 IRENE MAINGUY 9 —Calfele inraite {in lucrarea Masoneria adonhiramité (1786), faptele calfelor inri- ite sunt descrise astfel: L:— Cum de s-a pierdut parola Maestrului? R:~ Prin trei groaznice lovituri. 4: — Care sunt acestea? R: Sunt cele pe care le-a primit respectabilul nostru Maestru Hiram cénd a fost asasinat la pragul Templului de citre trei calfe ne- legiuite care au vrut sd-i smulga parola Maestrului sau sé-iia viaga! Calfele inraite reprezinta o tema complexa care, prin diferite ni- veluri de interpretare, ridic& numeroase intrebari. Sa refinem insd cd, care, pentru a-si dovedi nevinovatia, ise cere presupusului asasin s& paigeascd peste trupul celui uci. Disculpata o data pentru totdeauna prin aceasta a doua verificare, un fel de probii a adevarului, calfa banuita devine la randu-i iram gi pierind sub lovitu- fn ceremonial pe cei {nraite: vointa lor trufasd de a-si insusi ceea ce nu infeleg, de a- pe Maestru? Necopti la minte si nemaiputind astepta momentul unor ‘noi acumuliti, ei fac dovada lipsei lor de perseverenta, de ribdare, de discemnamant si de cali ‘rua le ierta orbirea de care au dat dovadi cand au comis o fapta irepa- rabild, elimindind fizie o fiinf& pe care trebuiau s-o iubeasca gi s-o respecte ca pe un Maestru, care define pe santier functia de instructor si indrumator? i. Oare aceste neimpliniri sunt de ajuns pen- " Magonnerie Adonhiramite, p. 92.