Ezowrt ale vonceptie li Spengler bn floss romaneascd mierbelie DUMITRU OTOVESCU Reactor. Tudor Nodelcea ‘Coreetor: Elena lordichit Coli de tipar. 39.5 Bun de upar 3 1V 1996 ‘Api mai 1996 ipa exectat sub comand nr 12/1995 Ta Tpostafia BELADI din Craiova OSWALD SPENGLER DECLINUL OCCIDENTULUL Schitd de morfologie a istoriei universale PERSPECTIVE ALE IS ‘ORIEL UNIVERSALE Traducere: TOAN asc“Tehnoredactarea 5 coperta: LAURENTIU GHITA Revie contro sinpific: DUMITRU OTOVESCU "e30885W" Prezenta editic reproduce textul editci fiameeze traduse de M. Tazerout spublicat in anit 1931 (vol. 1) si 1933 ( vol I) Ia Editura N. R. Paris ‘Toate drepturle asupra versiunii de fai in limba ‘omana apartin Editurii BELADI din Craiova, INTRODUCERE ln profes volun 1 despre tadcerea def am vorbi in acest ferment: “Credam ed posted nor ontmaidieste tne tpotsd vibils penthe o.canasere ‘Liniis a fenomeneforsnorice. Niner Iegt ty mod recesar pe om accent de anu ach, mer pe besa ‘te egipen chines. ncn so de arab emei. etme Dest despre coven putem tven. deed cc simbolc, mtd fasion, care est create une Sulnivolabte mein interior ese pn arma ‘xd mmc‘ lintel sate gi ma cinco de le int ce capra valid acest eimbol niger eels phage iota geno, “Cilia incereaed ik ma ete tree in “Ctsane care moare la rind prea Toate cele, rd mc © posbinae de “renagtere™ Doct aceasta “renegere” arf posible arf trot versal Drecim chase isi ow care sar Conf On © ch tinea popoartor este mpasbi™ im enti cates nore acest arma pent eh incepnd char ew 1931, am remarcr ceca te controle i Spengler aa fot deo nee deere ‘i ov german tie cei srne Ulm reprogeet ‘arogania prusacd™ pe care rel tment. prim fi resping" neo, apicanta smconnt i prac prim Jag estar, in special dela nstonrara cea te“ He Reich Dac mse va Ina in cacutc en promote posta fimdemerta of “iorfoogerietrce” Spngier moa pate A intles th pe dearnpo, 1m vom incl mimic din even ‘meme care se dere eum in Germania, Ese totalmente ips de sens dst psec nar termen ef de Sonwri precio. “Cultrd™ i "Chatizane"s sin “Rete 9s ‘Repub etd yrome aft dhmints hon st lise confee 0 voloare abo 1 eeri In prima es, son valores Simbol liane inal date caPrabhas care we pane const in Japa de a yh dt ia exist outta accidentla” acd europeant ede inci cura, sc dae scart evstoma Dic ea me inc exs tice "Cotizaia” sens spenglrian it sae {nie o struct confirmare prin urmare, “deci! Over Slonuli" a sunct intraxdvar, cupa decimal Rome), acestea Find oud fonomene “omoloage” Su aneoage. Pui coneasd ‘ch acest cate declnulcaptaismuat de tp burghes, a status lemocrate sow al ofigarhie Banca, al Bisericitcroic sa protestant, al gad flosofice sew stintifice ete. Pentru Spengler ef repecintnoncontinstatea ire #1 mimic mor sulted wn principal storie ce 58 opune prepa) Ih primele dona volume traduse de nok. Spengler dlemonsirat voldiatea acestus prncpi, a $1 carcctra Int Inga prin demnfaea fale itor cate pe schema como- (dt “Antchtae-Bv medicEpocd mer neler! volune pe corse presenti até cttoritor. 6) va ediceconfirmtry prin “perspective tntrice aniversale” arupra "Peitajult ‘Oran "Cressi, Starla” 0 fine, compra Viett economice',prin-o anal “morfolgica” yi nce cum "fenomenologiet” su “Innafonist" a celor cnc ele- tnontecuturae, ale ciror trdgdtrt de eevtate metafzc8 m Shot pve fa dal de mm Pisa” spengleran mu inseam nich determins- mul geografc, nih vreo.terie Biolgicd sw soctologied Chspre med. Paleonolosia, spun el. nv ante wt glob [indies independent de marete cosmos 9 fd raportut ew ‘acest: dimpotrnd, ca impune ext wie? “mairce”, a Sirutwaiect cltre perfectne corepnde. mull mem relorgeologce” decdt Yprogresulur” din gendirea evolu ‘ots: fs morfologiaistoriet aesie ere se mmese “epoer” ale calurit primitive" ior progresulcorespunde “epoctor” cn nlurie storie” Aparitia tunror eestor epee! se dito- reach mere. wie Schimban) neagtepots matric, care trebire exlush conceput inrun et, sub aspect hoosi, dar cella exe, sub aspect orgeismul vin, vegetal sa Conmel, fra ase ate vreo comparaie inne cele dow Resnlt deci rele ivorceyte determinate ine cult Ee cchaateeraeeaes Feud oniellrenscentst 4h finite, Sap, sa Seth rn Tate reea 41 scienttemaa_paiologie originar din secolul al XECTea. Swbyugant ele folsar annitezd a Int Ampere dine. “puintele cosmologice” $1 "stintele noologice ,stinga specular evo- Iionists rer vient n “vasa deceit wn subject de discute pentru antropolog san pemru filolog: acegtia defnese ‘poporul” fie prin mtermedinl. nor -resturi de schelere desgropene din cane site ce morminte, fe ol anor fragmente Iimgesetce scoase «de sub prafil cine sie céror biblotec Speneler sustine isd ss) waarurle nasale ale ura popor se ‘sid nn casa de locus $n dannca zesuals a musculturt 41 aba supa ceca i ard $1 lai, care pot contribu a Fofinamental primelor dows moduri de expresie. Inaine de a-si consirat ageztmintele de cult, “poporil” mw mai exist, ppenirn cd el sar veduee anuet la taint “aistoric”, nomad fem ns dip ce a svg constrmrea aeestor agezdminre, ef dja. ts ma erie, pont ct a devenit “enilizar", adied Iincopabil 82 revind la ceea ce a fost: afl, ar fi ameninta si recadl in etema condine de fellah. Viana istorieé a popoatelor de rash se resting dee) lo acest simbol arlutecrural dincoace 41 dincolo de care me esis deca “primith” sau “fellah”. ‘ied térani in acelagh timp term, ansiorct. psn de ert rasiale 41 de orice “caracter popular’ elem asrel eu concept tur Spengler despre popoc ve se sitea la polul opus al notin de “popor een acel pretins creator de eultur, care. in veaitae, este doar simbolul facestora. Spengler spune ed poporn! este opera simu ereatorul tines culturi. In “stu!” respecrve! culturi el se munegte “natione™: dor cultura este cea care are wn stl gi nu napiunea sau poporul. Popoarele $1 najunile au doar 0 istore, care este 0 fmetio a stiluti riguros determinatd de acesta. Acest Incr face impesibil faptul cay vreo cultura si se idemtifice cw 0 ‘ngurd naniune, care sa constinwe doar o simple majortate, enurn a iusira tea disconninuitd istorei prinroun cexemplu tipi, Spengler alege crestiniemul, cdrwia ft consocr’s volume IF cin opera de fa, nnitulat “Probleme ale cultuit larabe™ Daca astici evista efecto idee banald, aceasta este Dperomotea cresronemulu 10 care aw fast comertii meren ‘primer’ estes mista Ince $ eeletastice. Respectiva peromiote este animist ca dogim’ tmuabile de tot istorte gt Tsoi accion ca si Te aeasd Tap mba PT hosalga protein ben sehen ee rede! aprile meron dn a aes a Sten.» alr est et tte page ‘itr ma as af primi Cia wena ee ne foc hr enmnn rege bra crt ved “erepnismn, prin rons seco rei nd spe Sie reyntomnl, fire core ma met por Bl eae Spenser demontece vmod jut acca com hint necinsc mn epoce eter en net pe-nluraa" carlin p meroviigent. Beara at evistam decdt “fellahi” crestini. In vealitate, cregtinisnnul “sy ete eo oo se ‘ens er opus Ii Plat Cg comasmul apr ncn a ime dso a tans ce domo apsar 9 ang canna ete parlor person lean y even, conceal of Despont Tor cop cnponh Tous Sorbo heen roca” ct mw aparne eet! hk ec a ce'Stn Pel gma tra hte eet ecintec de lebadla. : ile cultura 3888 a cu cop! "aie soe Sop Morfologia istoriei mu cumoaste alt crestinism i nici mu poate: eomaaet pe cale stnijick Tome acest ners 8 foe ak Ligirisinba de ae a0" rcahe geo jones0 Tai care vor Gi volunnd V vor desprinde singurt de ‘lei isdle naponal:soctalismula german actual, prin ddubla sa raportare la ideologile inrudite, atic la fescismnd ‘mussolinian si la sociademocratie. Sane amintio doa, 8 Imigcarea hitleristd, mu exists nimic care 88 mi se inspire mai ‘nal 071 mat putin din aceasta viciune politi a Tui Spengler: Ja el inst. idealul de Fubter saw “condueditor” national. socialist este mredtbil Ia idealul de duce saw de “detaror”™ fascist, ins mu este nick mai pun “avansat” deca guversnl saw "conducatorul” socials. Nantes, 15 mai 1033 Tazerout CAPITOLUL 1 ORIGINE SI PEISAS 1, Cosmosut si microcosmosul Prvifi cum seara, 1a apusul Soareui, Norte se inehid luna dupa alta. Va euprinde un sentiment angoasant. de tained elnigte vazind acest spoctacal al une! fiptur oarbe, fantasti, ‘nridfcinate in pimant. Pidurea muta, pajigileticute, un tus, ‘un arbust, sant nemigcate. Ele par nist justi ale vantuls. Este ber doae msculia care mat joacd in humina amurgult, cate se duce unde rea ea © planta ru inseam nimi in sine, izoftd. Ea face Parte dint-un peisa} unde Tnimplarea a feriat- si prinds Fdicinile, Amutgul, rcoarea, patiele de petale care apar la toate Mrile.. nur sint in natura nich caued, nic fect hict ‘ecient, nich act, ci un fap nie al natu care ig face de hens prin preajmd, cus in plate. Individul-plan mit se bucuri de Vibortatea de a astepta, dea vrea si dé a alege fn mod liber Un animal ins poate alee, El ns este tnt intun toe sume, Roiul de musculje care joach deasupea eétani. posites Singuratic} ce-i pierde 2beral i noapte, vulpen cu ochi pe ccuibarul spre cae se triste. sun (ot atatea mic? niversurt fs Sime flat iv inferioral nei lumi mat mari. infucon. in PieStura de apa, unde el i duce, timp de @ secanda, evstena Invrabilt cu ochil ibe, existenta a carck sce este tan color din minuscule. pictur. este ber i independent in Joya 1. Sugestile care urmeazd sunt inramtate dint lerare de meta fied pe care sper so publi poste pind vreme (Pir acum, cain secasta ned a api, tf Ferd.2 ininersnl reg Teak wap agar onde ied po sispendat peo si’ fae. net doc ast Liberte iodine aa cractestcafandamnta- 1, in ne profind 3 tturoriereflor dine fa ‘cael ing imal. Vegetal sigur est nt in nein er ce etn natra animal exist in als plored ste deci para dar in animal et pith ined cova pe dupa Tura cate se atinge tenarind in fa prin copii care ae aranctpldnzind in brafele mame sl, csi: Sion demadsjt care a wens se Confunde x Dance Is tote votes etre dn tara de ine ibere nstarea ‘etal. e fine mabe. captive hunt’ de unde de a pat pn ndhrualcare ‘alien la nieoscop plate cu lon ne deve tna nin snd lament cae a vor forma {1 vor pte in hina pre care se va indepen init ongande de chcuape de repodee por stra ra lien filament. cave peste sersr destinl incor a acest plane care aan. va eve 0 pate dingran pes La animale siperoae, astm din pale Imam deve enone pe deo pata devoltten {im oa feat 3 inveig evtenor ce infoar vel he ineroreate consti baznorgancorvioare de ci Suis de roprovcee: doa elemenln vegetal in compl Srmalpe deta parte. asst In desprinern acest or us de oma mate prin mare de rg fe exer Orsansnl extern exe smboll propria a fing anna El coset nese oe dah eg ee au mums in ira sone nara intel eosmpe pont insennal periodic’ el are un foc. in Inrel micrososies in con pot tate Dalai, care se expnma in eson pineal ona, Irpotnv: atl hare tense Vortay in mod big despre stn sustints, despre nie testnt char tote stinle de onqienf sunt eset ite tons smn 9 aes ca eft, ssn ab, te tensonate spi intins, pee tot ae seman oa ce hmm, cv'o salons att desindredtersorare imei on ene, in nverocoenosl a © anu bose u {iin cele din uni, somnolena. Un om care somnoleaaiy Sib Fat de once tensiune. nu va mai fi deat o fina vegtativa Tot ceea ce paratazam prin termenti de ditecie, timp. "tm, destin, nostalgie, de la tropotul nor eai pur sage pnd la Dargul cadenjat al une armate vitorioase pan la injtegerea din priv a doi indrdgosi fa rafinamental ce se remarea tre Societate de oament alei. sau la ochil expert al pshologut ésie ritmal cosmic pe care lam nuit in alt parte tac ido: “a pa Mtl aces al migclor cosmic tees achoneacd in fare microcosms cose deplseacd ber spa ened neon tate tensile parca intra amano bey cae pt de eae Orem mat iat sor eng in adh a vemareat rit, mes acta a scsi coborignion. al volueor al dganl ain sre ae {asa remareat asf th ost migetnlesgurann sateen vegetal ure afl", cave ue snhaege ae me Waser ttectalinere "mine" “tie” Act ete send ero amorease sa Sabicea amen la rae a8 se conoid, Sub fc namical, ut eg oe ea #10 a, staan in fa su pence mina, schon © ame conti de eamen ce Se wens ince erent Compas ce wandege wt aeponnck pelos ortega mtn Iino, cht sempragie a etevecipe dps seat fa tna est dim inee-mvercasmosur Lames ea fgets, amen se neligeg ler Tig Se inde seve moe ale seuneze parce esis oc, s5hex pth Bro pundene de an nae pse ana ‘st oat pve sepia taser mcocasnice se numege serene ern ambi deste 9 mascat dees a inte ere, teal general al vei vegetate crated prea a nef animale, Intre cele dowd ar putea fi stabilit un ray me Dron, nuntinto pe aa sexton Pe ce Saniora por rsa penocirs aml pe i fie amonia perfecto cu manle igen ale aloe lege sia cll menstrual fee cloner Save se a“ ‘nok gerd p oapte, dre pamvard p epere Tempe tA doua eae format din feniuntensiunen ami care {ie pe obiectl lumina, tensa dine sibel costo Sheu cunosot dine cece ama care a proveata. La Shmentpenor, fosare in cele dous forme de wah exe Inareati prin orgne special al cre iba ete cu at mai cat Gist oma ema perenne toi qvem dowd organefunchonale,cilice sistem itelstor§ Sparatl gantal, peru mobilen microcosmie out organe a idetieare. sigaie $i nena Treble <4 adnitew ch Ia Signe intreg corp are im aeeag tmp un organ funcional § ti ogan de wenifcre Para no singee este sinbolu luni i, El ire de la matte panda toate, teeand Gn compl mame in cel 8 Spi tae dev arg inal sul rk inupere, Sings stnogor crge prin ines senna for eas ln api aor os et tinpal La orgne legitira se len numat pen itermedil unor Pall mere remote din ace cc, pand in aun cin, In -sfargit, a apiirut un organ specializat, un generator sexual, care a fet cat moment wnt st devia simbolul diate Ct pavete trod de cencepe de sanerae, a. desvohares reacts imaneea care olga fa ctetre gi TaTnmulfre dincolo de ea ins se ada cunt xem, precns fenomenle aac, Sin tlie, respect nie Renomene subversive mate: tzate inputs grandis unio cae srabate tn suftl cle inal indparate.Accasta este una din enigmele neptune in Cate vor 8130 nea fate merle teats area poeze | Goethe» ssiat aspect tase al mposbit cea patrande insterle In Nostalgia fericind gin Afni electhe, unde ino sop ee nega prin materen extras dei cash cem aa, este maculata de peal origina in pivina mierocosmosulu in iposaza de figs bers in migedale ttn raport cx macrocesmosil, trebie adit orga de tdntifeae, de dierenre, “simul, a orgie acesta find pp exelent sin tat in cuda stad sipenor de vole in care ne afm ined sasha ma spunem, fa todal several, pip; app cu occu aul ca inti, pri a prin ft modal eel mai wor eu puting emai une fine, n 1s tv wavia wt de a aca waaeSa porns Seas Gin ju 'condat inseam presen foc. La faq tote Sinn ont defatted eluate arf sik pur gmp Sinn de locate (ate) ale nich uss Ones fe Sera fice doses neces eee sin in apt cu ane chinese serve Je mio, ciprona de uz ital de a Care. amin, sine mits In general oie gen de save post inscannd dish deprarendore Ca ell cosmic, cag cela Sing, acviatea descr 2 simusler exe Ta Srigine oacvtate tic one Siny cae actoncal ete un Sin cre ine: crests 93 descopen inser aca en acca con Gemette, fc pin cos cv dsc pin aos terme fate cape toca pip Doar mar tira postu a satkice exer Sipenoae ale edu sinflor soa nu Se ma confuns canara sg cunoayerea deve ett supenend Spe seugh oman cept sad cem cera darn inet ee, onanul enc se dose Ge eanl des (re se divide ft curnd. a rind san ergane Sosa erent). 352 cm organ sonal eae et eed Gieltr. xt et f inlegern dein seca, donee Ia fom ambete aw Sum acre. ea davai cuit pesum Ind sub sage, ceeattor vin din raat, fa Sb mt vorbin de temen din logis pecun pcp sa cncuse, Cate a oie overs vl Urata eum cine. nesta, cle dita re hes, apo ade, tng Ta beast pr sinplu senzape. Dar ut eine ee capable tefeare sane ie: Teer I, acfonindsproape angus joel cu sna ek tele I inbs vec Seeds apm sunt fare car eprint Gisngand mnt acordindceiraa o denunive prope 2 auai a acl ala pnd,» ios 2adumeca'# 9 sea Imo ves, 3 pri 9 rage coca tt ates grap scene cnt lca ee apr cal Un sens supetior a stiri prin a se impune in faa altor Ssensuri. Uin necunoseut cosmic, impenerabil de-a pururi pentru ina noastei de a cunoase, creat in eorpul nest un organ anatomic ~ochul:odaté cu ochiul prin intermedi su lamina6 ine apare stud Ta poll opus Th zadar vom continua St face Speculait asupra Tumini prin raionamentul nstru dscursy, st ne facem 0 imagine asupra undelor gi razalor sensible, nme mu a impieica camp vizual al lumini $8 cuptinds is reduct in cela tmp cdmpul viet reale Acestui miracol se subordo- nea intreaga existent umand, Onzontil indpfrtate. limpeci 5 lumioase, nu exist decit in za lamin viable easing ‘cunoast sua gi noaptea obiectele transparent g obiecele opace lin iniersul spapiu luminat, depastarea nesfigité a stelelor ce parca plutese deasupra manuf, orzontulIuminos al iscret teste ndiviuale ce se deschide mult mai departe de compurile in jurh aceasté lume tuminoasa pe cave tnttenga sting nu © Posie interpreta decit prin raprezentiyviuale, mediate. inteme, “toretice”, pe aceasta mic8 planet albasta, Paimantal unde rdrgdluiese mulpimi de oamien! care vid, -9Intamplat ca viafa intreaga si depindd de un val de lamin mendionalé ce traver- Sez culturile din Ezipt gi Meuc. sau de lumina paligh ce trece peste inte Nordulut Numai penta ochi cautS emul frumuses iin tot ce construiegte, substitund astfel senzafa tall corporal A tectonii cu opere oe is au orgies in lumina. Reliia,artee, ‘tingle au apdrut pentr lumind gi toate diferentele lor se reduc in a si acd aceste activity se adreseazi ochiul trupese sau ‘ochilr spiritual” Asif apare, in toati lumina of 0 anitez’ care este in ‘od obit umbriti de termenal ambiguus de cunogting. vreau SH spun’ fina pur gi simp gi figs tresita. Fiofa are tm 41 diecte, flinja treata este tensiune si intindere in fin lomneste in destin, fnga tresité distinge cauzee i efecee, ‘Cand prima pune intrebir, ea spune. Cand ? De ce’? A dou pune ntebari preeurn: Und? Cum ? © plants are viafa tne fing, nu a-unel Sine treite in som toate fete redevin planto: tansiuea cu lumen in conjuritoare se singe, tactul viet contis. O planta “unease doar raporturile care Se traduc prin end? gi de ce ” Cresterea Primelor made vera ce risar din pamant ined in timpal emit, mugurit care se uma, inrega wgoare a infor, Mic Fesntele strucirea, maturtate:inseanind toate acestea doris e impinire & unui destin gaspratia nostalgie8 inspe eteraul cand? 0 Pentru o fina vegetal Tnrebarea unde Phu poate avea. hich un sens. Ea este pusi' de omul care se treseye yi care reflecteazd in fecare 2 asupra celor ce it inconjoara. Numa ‘impulsul de af se transmite prin toate generale Fnga teat, ‘ictocosmesul, se ald de flecare dat Ta inceputul weft atl onta ce dstinge naslerea de zimislie Ultima este 0 garangie a ducts, prima este tn inceput. De aceea o planta nu se nase, ea ‘ste generath, Ea enti fir ca wreo trezre, 0 a dima si stead in jurul eo fume sensiba 2 fatd-ne agadar in fafa omulu. De acum incoto, nimic au ‘nat tulbura pura domimapie a echiulu in igerionul fing teezte sensibile, Zgomotele nocturne, vintul,cespitaia animalelor par. famalplantelor toate aceste senza se reduc lao problems de Drigine gi de cieetie a unwversului mins. Nu avem niet 0 dee despre universulolfactiv in care ednele, primal tovaray at ‘muly, igi ordoneazd ined senzapile lui vauale. Ni sti mimic despre lumea.Muturilor, in ai. edor chi de erisal nu. se contureaza nici 9 imagine. nu stim mimic mict despre universul ‘amibiat al animalelorsensbile ipsite de ach Numa nod re -a ‘mas spatial visual | Crampese din alte lam senstbile~ sunee, Imirosun, cildura, fig ~ ist gasesc loc aici ea nste “ealta 9 ‘efecte” ale obvecielor luminoase. Caldura vine de la fo po care noi Lam wut, noi wedem trandafirul care imiresmeaed spat luminos $1 vorbim despre sunatulunel ori Cat despre aportunle noastre cu astrele, de asemenea noi ne mulfumim dar se privim: ele lumineaza deasupra capetelor noastres st continu miersul lor vizbi, Animalele chiar came print Drimese, fir indoials, dela acesteastrenigte senza clare de un u total alt ordi, din cate noi cunoastem o parte in subsiiar rahe observailorglinfice, dar alte zone ale lot ne timin inacossibile Acces reduce a facultfilor noastre sensibileinseamn in acelas! timp 0 considerabilt aprofindare Finfa.omeneaset leat ny mai este o sinplatensiune inte corp lumen in conjurstoare, Ea a deverit vai cuprnsd in limite amu ‘edenp laminos. Corp Se mige iy spaful wisbil Atv in profane6 inseamnd a-f asuma Ga vehement centr Taminas in vested spat visible care noi il numim “eu, “Eu” este un concept de ‘optic, Viaga cului va fi de acum inainte vaja de sub soare, in lump ce noaptea riméne inrudita cu moariea. De atei un nou ‘sentiment al nelnist, care fe nclude pe toate celelalte reame de ncbil, care este avait, simp, ghict, ori este virut datorith cfectelor sale ird a putea fi intrezint aga cum este, Animalele eunose alte forme de neliniste complet enigmatice pentru noi chiar iia de linite, pe care naivul sau copilul doresc si 0 ‘linge sau so intrerupa ficind 2gomot sau vorbind tae, este pe tale de disparie Ta oamenii mat avansafi. Teama de invzibil teste ins la om marca distinctivé a oncérarligiozts. Divniti- fle sunt realitati laminoase presimpte, reprezentate, contemplate ‘Dumnezeul invinbil” este ultima (reaped a transcendental taman, Lumea de dincolo este situats la granifele lumi, ale ‘universului Iuminos, Mantuiea elibereazé mul de magia lumii 4 de cfoctele reale Th aceasta consté pentru noi infabila magie a musics autonticee el virtuji mantuitoae; ea este nica ata ce dispane de mijloace extraoptice, lumina find de mult timp sinonima pentru ‘no eu Tumea in general, Muzica este singura capabili si ne fac Si ne exteriorizim, producind o bres in vraja de aur, ca sh ‘Roem aga, 2 tranie’ lumii, Ea ne ins duleea amie a unt Contact adevarat cu msteel uitime ale suletuut, 0 iluzie pe cate, la omul treat, se intemeazs tirania continu a unui sig tunic cei opregte si consruiascdo lume Sonor din impresile nuditive,subordondnd-o pe aceasta tot timpul lumi viuale. I de ce gindien umand este 0 ganie optici; indepartapi con- fmptele umane de simful vizulul, de viuni, stat logica aastra va devenio optic imaginars ‘Aceast ingustare, prin ea insisio aprofindare, reduce toate senzaile la opti, ilocuind nameroaseletipart de capi Gin fumes animala rezumate prin teamenul de iba}, printr-un limba atculat unc servind ca punte de comunicare prin spat! Tuminos inte nist iterlocuiton care stu fat in fat sau ire iste partened cate rdspund net viiuni interoare Celelate rmoduri de a vorbi, fagmentar eonservate, grau ficut demut aparifia sub form de mimic, gested, accente in vorbirea ar ‘ulat3, Difereniadintre limbajulanimaielor, fnetic in generals pe limba anielat par omenese const Ta acces cf cutee expresile ultima constitu 0 lume de reprezentén interioare ve natura optica, datorate influent predominante exeriate de ta. Fiecare semantem are o valoare eptica, char $1 la termeni brecum melodie, gust, fig saw in expreai in ntregimte abstracte ‘Deja fa animalele superioare obignuinga de a se ineleze unl cu altul prin intermedi unui bay sensbil a determinat 0 sierenfiere neta inte simpla senzaie § senzatia. tmelectual Dac’ nmin aceste doud feurt de activtate in microcosmos ‘imprest ale simuritor § judecde ale simturtor. Judecata 3 ‘vosulti, a gustului, a auzul, de exemplu, furicie,albinele pastile de pradi call eini, va fi sufciet ca adesea bafanta se inline. 1a fina treats, de parten judecaplor Dar numai sub influenja Fimbajlus articulat al fife treite active apare posit tranganc inte senzaje st inteligena, tense absolut se neconcep Ia animale gi ear, Ia onigine chit la amen. nu poate fi admis decit cu ttl de viualitate.rareon realizaals Doar dezvitarealimbajuluiaetieulata eat un element determi: han nteigentaeltberat ce sencate Din ce in ce ma fiecvent senzajieiintelecmiale ce for- ‘meazi nine se substitute o inteigengé a senvicailr im presilorsensiile nd eluate inseam, nee din rms, aces Impresi dispar. coplsite de semnficapile sensbile ale stnetelor articulate obisnuite. La inceputstind numele unui obiectvizbil, cuvdintal devine pe nesimpite un semn al unai obect al end al nut concept in special neologismele cele mai recente sunt Meparte de ane dao idee exact’ asupra sensu lor: nirodatd mt fates cle dus ori un euvsint cu acceag semnificape, niciodatd iment nu infelege un euvant intocmai eu vecinul si Totus este post s ne inflegem unit cu alti mulfumst felosiiunet fib 51.3 apelul Ia 0 conceptie de vat pe care oamenit au do io prin limba, in eonceptia oamtnilor care vorbese access ‘in, cml gt imba sure wig actionexza in aga fl inet simp Aamiculare a suneelor este suflcients pentru a Stim nist repre= zen inrudite. Asadar chiar © intlgents, objinuta, absirasd 4m univers vizibil prin sunete articulate, ear, i ciuda sngul "ait oviginare ts om, in forma independent, trase07a 0 line foarte car de demareatie ttre specie in general gi specie anima 1a. ea i inte specia adugats i cea pur umand fini toateingran aud amet, WS wane sna, Hs eats Th general a tasato fer espe in sen a spec ve cla nine sper pclae cen pur aia» Fin ineigents cu origi br semapie se mete i dire. Gdn a prods. pent totena, 0 Sczune nla tang tea ela bint et apres Inlegeres SShuitaten care spa ae spend infect Ea reat opoon fla ince unversl naval Tomine. dnt ime apatenl maine optic, hima aime format Ginrepesstans unde es coneeptle impos de dept de subtle or acs veal. De acum rel aceasta ete ert oats wome et “singe”. hues ade, hen ih Sine La one el era fina treats in gael in msra fn Gave snaia asl stun etl cp opti. ae, cate “pint adil ntlgens pork indice cx alae o iiss 9 eidtind, in ome es find valor near ‘un atta nconrionre. cate demert ale wt Aeweme sou mar tts a nuns propel hu corp Uninc supenoniti ee oft mr numa de poata ‘erica a omic gid rte fate compl caps Unde pre, forma fun 2 ingle vor deve din coin ce tal ml ie smbolu se expres Se ede cu gindven onancpats 4. era prt sine tn nou gan de actate Candin practice, care ize ata tncurlarce sunt piven rapot cu on cop au alt+s Iingh winds toric. speclv, sscodtoae. cae cat Si damentee natura actor fran sine, 8 stblesct sea hcusior Lumina exe abatasd in obec Va Saja vai in proisiane fice un sal iiss nt ie Il gh pate pin profinmessenateneor ch eminscae ftir Ne eedan i pstitaten dea parnde nea Hc Gh, de eau piven x eh in repre peefepresen. pnd ce, in srg, anges Tao artectrd a sprit super, le cr ei sna ea SiSpnen agin dopa slur luni iene 1. De aig triste anima, fn sens subi sau vulgar care se remarca pe fle eamenior cou sunt bigs gindease 21 ‘Oia ca gandivea teoraich, niduntral finger weate a pir un mod de activitate care a Ric ea lopta dire fina gi ‘nya teat sf devin’ inevitabill, Microcosmosul animal, in are ‘inja wezité formeaz4 evident o unitate vt. nu cunoaste decst 6 fin treatin servicint fine pur gt simpla, Animalul“wiegte™ Ur i simplu, firs a rafiona asupra problemor ei, Dominafia absolut a vaului face ea tala in general sa apard en vata 3 nor oxganisme wiabile in cimpul luminos. st intligont incorstata in imbajereeaz8 de indats un concept de gant hn antonimie, un concept de vala, Apo. naimente, face 0 tne intre wags aga cum este ea i via aga cum ar trebut Si fie. Vialaneproblematic las foal aniteze dntre“andie ¢ ctu”. care mu numai c& nu este posibilé tn lumea animals, Gar sila om ea este mai ina realitate, pent ca in cele din rm si dewnd o difema. Aceasta dilems a dato forma inte isto lwiversale 91 tuturor manifestintor umanitaivevoluate in pro- esl itoric. Cu eit cultura are forme mat evoluate, cu aat ai pulemica este tocmai antiteza care guvemteazi momentele «cele mai importante ale fine treate Cosmosul vegetal finja ca destin, singel? rasa posed ascendontce stvech: gi Te consacra. Ele sunt wala, Aces valet inst nu vrea si slueased, ef wrea si fie i sf creadi eH este stapan: intrepiterea corpului, a “naturi”.implentodinea forflor «sce unul din dreptunleindscutabile ale pintului uman, probe ia ce se impune este i stim dacd aceastéctedin(3 servegte ex insig viafa, All. de ce gindeste waindivea nonst” Poate Pentru 3 “insusi” cosmosul vzea astel. Gandirea igi probes 2 forta- numind compul reprezencare, cunoscind.precantatea cesta, feind s8 tact voces sAngelut, Domnia sangelul este inst teal, pentru ed acesta ingéduie in liniste gandii s-q) inceapa 38:31 dca fa bun sfargt activitaten Aceasta este gi sierenga dintre cudnt st vag) Fina poate renunfa la fins went, vata Ta inteligent, dar nu si mnvers. in cuda eric Fapt, endirea nu domeste decd in “lumea tele” 3 Este 0 diferenté pur verbal si gtim act gndirea constitu © creafie a omului sau omul superior este o ereaie ain ine Tg aos Ts a a a dena sreit sult prea elevat, penta cA mu intredreste s nich nu Bt alteealegor de acts incl afrd de ca, Fenunnd ast fa o vedere de ansamblu lips de preudecs De fp, top anita de profesie~ st sunt aproape sigur toate ctrl care cred ca spun ceva ~ au considera refiecia reve, abstract, drept activitatenincontestabila care duce ta cuuoagterea “cauzcor ultime”. La fl, ef natiese canvingerea tot stat de evden, e4 “adevarul la care aun pe aceasta cale este chiar cel In cae aspirk simu o imagine reprezeniativa ce se Substituie mister impenetrabil “ ‘Daca omul este o fing ginitoare, totus el se a inca departe de a fi un organism a cru fnja consed in a san Tati © disociere pe care gandivea specultiva inviscuta nu 3 innreziei-o ined, Seopul gindsi se numeste adevir. Adevirrie Sunt contacto, adic absrase, sub forma de concep, din prtea Irepresibil a vii cae este universullumines, pentru ca si se nfee int-un sister, itu fl de spafiu spintual. un foe ce va mine neschimibat-Adevirusile sunt absolutes eer, ccea ee ‘reas spun c ele nu au mimic de a ee eu waa ‘pent un animal nu exist deat fpte nu adevaru Aces vera separ ineligena teorticd de intlgenja practic Foptele st adevaruite se deosebese aga cun se deosebestetimpul cle spafit sa destinul de cauzalitate Un fapt exist pentnt fina treat in ganere, care este in shuba fife, sin pent come ponenia singular a finger text, cae se preinde despite Tins pur simpla.Viata read, istria, na cunoage deca mre fapte. Expesenta velit si cunoasterea camenilor vizeazé doat faptele Omul de acfune.eroul, emul volunta, luptitorl, ex ‘ate se bate pent tram fapetor pe care ie subordonetzi Sau, doch nu, mcae. disprejuteste simpleleafevarun consde- randurle insgnifiante. Perit omul de stat autetic mu exsta decit fap politic, nu i adevirun poltce. Faimoasa atitudne 2 fui Pong Plat este caracterisied ici om cu sinful reali Un din cole mal nae erie ale loi Nitze cont Jn punerea in diseutie a valor adevaruln, 3 cuneaseni, a slings.. un adevarat sacle in oc ovicaru savant nde {or innascut, care vee astfel pus Ta indoiala ins raja Ii 19 cd el nu se indoia si de valoarea prablemei puse de cl 7 Steet inna a2 ea Monica Oe sans Sabha ptt tee Sans (aye Gace coir See atom lak pe ans ae ft tao ase, et ope seme ans Soe et ef ae Sy ote nel Se eantsi rane nen ase re seo en ore sng A oa On se on cet ee Sate mee paramere oor goer opr oer Mt ae, soi panarnen tone Sk ond BASS ilies Soest et occas meas fe ck eng ei de ese Sear ie es ees moe tae on a se aceeue seta fe bei gun ie rene argc Aen a mo as 4 Fina treat este fica din sensibilitte i inteligent, a ‘iror naturd comung este onientarea constant cite rapoturile «ev macrocosmosil In acest sen, af treait inseam “a consta- 1a" fe cl este vorba de it nut infuzor, sau de gandiea umand e cel mat inalt nivel. Fina cae se tatoneazs pe sine ange mat Imai ta problema cunoagrerii Ce ingearns a eunoagee ? Ce este congtinja de a cunoaste Care este raportul inte ceea ce sa ingles prin aceasta Ta onigine st coea ce mai tara a fest con. Seninat in cuvinte? Fina treat st somnul altemeaai, aga cum ‘ua $4 oaptea altemeazi dupa migedile astrelor Consiga ‘unoseitoare visu! altemeaza de asemenea Ina fing rect, sensibild totals intligama, este de asemenea sinonin cu exstenfa nor antiteze precum cisioatere 8 cunoscut cru 9 atribut,obiec i eveniment, Care ete natura aeesor anlteze ” Aici apare 9 3 dauin problem’, ceed. cancaluana Facem disinctic jotre dou eemtente’ sensible ‘can $1 efectul su intre ov clemente spntuate® panei §¢ onsecinja, Acest Iueru inseamnd ch inte ele se const un Faport de putere sau de fnsemntate, de rang, Dat find ian prim clement celalat exist in mod necesar. Ate, timp mu Jone absolut nier un rol. Nu este vorba de destin, ct de adevsrun auzale, nu este vorba de un moment anume, ¢ de 0 dependents Nesicd. Fara indoiala ca pe accast.activtate intelectual se infemeiazA cole mai_mart speranje. Poste ed titor asfal de ‘escoperin om fe datorea2d momentele lu de mate fee. $i pled de fa niste antiteze cu cate else afl th raport de vee. alate ide prezengs,cotidiene si nemijlocte, igi contin drama in dowd direct, umn innjuirea nesrgiti a. conseinflor, [pd ce ajunge Ta ceea ce ef numestecauzele prime gt ultime ale agrenajefor naturit. Duminezeu sau sensul Universuu Ont sdind, casifick gi, aruncind o privre asupra sistem siu asupra dognie!raporturifordintre leg), deseoper’ aici un tefozi ‘i fa impreviabilulul Cel care poate s&demonstreze nu se feme In ce const inst aceasth cauzalitate ? Read ea in aetl ‘canons fn ebiectl cunoseut Sa in uitateaaeestra dou ?26 Tames tensinilor tn sng av Webui Si Re Tcvemeni gh soni, adicd un “adevr efem”, ceva absolut, situat in afara timpull, o stare pe loc. Or, lumea real a fn’ trezite ese lind de schimbiri Un animal nu are nici un fel de emofi, dar ‘Bindireasavantuluirimane perplex... Repaus gl migcare, durata 51 schimbare, devenit si deveire, oar toate antezele acestea nu flesemneazi ele un clement ullraintelectual care, prin urmare, irebuie sh implice sun conteasens ? Reprezintacestea nite fapte ce nu se mal pot abstrage din umea sensi sub forma de adevirun ? Ceva temporal exist in lumea atemporala a cunoas- fei, tensiunile apar ca tact, ntmic, iar itinderea se adaug direct Toata problematic nfs teat intligente se concen ‘weaaa in intrebarea supremd, cea mai arzitoare ~ problema ‘mised ~ problems in fafa creia egueazi gindirea ebiberat de Senza ARzi ca gi totdeauna, aceasta demonsteazi toomai faptul cA microcosmosul depinde de cosmos, aga cum o arta char de la orgine,prezena la fecare nous fnfa, a eementaru- lu invelig primar extern, Viafa poate si se perpetueze prin indie, ish gnirea nu este decato forma de vig. in zadar ist frog gindireascopuri mareo, in ralitate viata se slujeste de ea pentru scopul et propriv, asigurandu-si un fel vu, total nde- pendent de solufia problemelor abstracte. Pntra gindire slut line! probleme este just sau flsi, pentru vialé ea are o valoare Sau nu are nici una, Poate ci viala is tinge cu precizie scopul tocmat pentry ch voinga de a cuneaste a esuat in faja probleme! mmigedrt 2! In cluda acestui ejec. gi tocmai din pricina lu pioblema migcani rimdne punctul central al oricei gan Euperiaare. Orice mitologe, orice sin a natuni s-a nscut din femoia resin i aga mistrulut mica Problema migedni vino doja in contact eu misterul Ainge, care este strain de fina treat, dar nu se poate sustrage de sub presiunea et, Aceasta consti in voinja de a infelege ceea ‘ce nt va fi infelesnciodat, acele cin gi de ce, destin, singel, {ot ceea ce inima nasa ghiceste si simte, ins vederea noast’, flcutd pentru universul optic, ea din acest motiv si vad la Turina ali, 8 infleaga in 'sensul literal al cuvantul, 5 se sigue prin pptire! [Exist un fapt incantestabl de care observatorul mu are ccunogting:acela ci tot efortl vizeazi nu viafa, caved viata ; seo ae ane ee eee consecin} necesard foarte profuunda a viefii eului interior care se. Sec nce ea srt amy yi ie adulmecd nimicirea, vad cum se moare fard a ‘injelege moartea impedes Cen ha ‘inconjoara universul lui luminos. eo ets manana St ag ee re i eid iy anc fe srr.en eet ge, ac iced ear et a rae cic isenslts ne tie mee Soaueiins Gime genome se nae eg tse te ou seen 5 sn Ses Soe Sn sb poe Pate ye a me, a ee Sera ha ceicag eis ome2 Sac Sane, STOR aa STA pn Te hier ome spat ret sav east ‘Seagal ave sar peso toca pin fs Lr 5 pn aba spilt de acpune. Fun fils eat ac eine, mice 9 concept. orane do Crea ogame de Sars erg un on sopener eae shu prevaewe wl aul ie seste orate Spat ts rfid toate ‘eof ale instinct piie a canoer de amen! gest erefna fo sea pe cae are care om Sort acm ed de ncrederen inten pune de ere soo cea sage ene tec In aspire: buna ced nett Shette fee sp fea moe Char mes unl om cols rei ate ais texocan, ete mal apa dt uein dare sableased view apt cu pan te. indicat a fost cea de destin ih (Hg cip ssa cna ctocean su tenerat inden fee Onl de ac tsi om for asp pos wh oan spate {Svea en shactonze fr spor corporal sau conta I eu STi dad rentatea sft di aca pen Anas sain propgsten tor refome eco-plticoaoile, xe fo iS aovedse! mod infabl con x abut ct cu tecam precdat. Tete acest dot. fa except, prespun eh {opemtent sat soomen ator presupnsr forme, abel seagate boats pasta pubes exten Se von ater Ne ung ace to bass. 3 Pe Neonates dein a ne cgi spew Aue ele ma ‘Mink pn ea oh xa ma ch sdibare a wa Exact $cerata ede mia festa cultura incre se sve se ee mal cena neste contd attra dite Mh 3 ecu auiteea dre cance Baer despre Wal 9 con Spm sencala despre pine Top tfoaator. prot sore de aotd ees cf vig exe un pe pet Tee te tend, dar a Tun rears east rd ase sinh ecam ese ganda dspreca hia dct 0 emia va re ‘feah tach n eonformfate co doce a bun ra he ae pone ajunge ar pl ch fo no de soba. 0- tsa or vox dpe ea inst despre cae cee ro prt art adv cotaes dj sora csc de Nanay cou, onal ascot de des ieee a= {wn nea rela, mea ttaraor poe, tare. eceno & unde nu contea deloe concep i sstemele Ach 6 mi de stor face mal mult deeito deduce mepratd ge sceea oust un ses in spel fg dnttdenia de soldat 9 de iplomat pentru ace Sara-seda pe hare gore de blot Ch cave i hvapieazs ch igor universal us Oxon Il itt sau cut arte, So sem rd 9 ne ncueden “ore” tligena liberate senza nu este deco Iara 9 ‘ies nck lear cea nak important. Numee li Napoleon Peat fons din toa en Geeta: in sora reae ns Arne, cu toate descoperie lt sinifce just poste rol matic det soldat care a saint ta aren Stacie ‘Ce greens imitate cant ac tere in cre cred feu or ete in fren nn rng evenmentelor "ad ce inseannd shri cunt in regime rote Jueat de soa in ‘tga sau de Volare Rousseau in Frans. Un batbat de tat tur” deme ort ce face. da aceasta ml Inpiedie doe st tveargd sigur la sucess. doctnnand police telduna” ce treble cat, fog. atinch cod usa meg rama fa itu! him acuvtatea Iu a ik sh rama in tone sucesle, agar valoren Nata ain insole. cum Se ig ana rem cn i aie st al revolute fanceze sau germane, idole aogs dap de a influ desinele popoattor i lo sf rdmand a silemee fot. ASL ere infeleg bine loc. Prince pro- ‘rameter aparin ioe erate aay, tstonaadevdath tural formleazl sertinlerepingind argument toric tor Hindus in ape lr gh milcut dellor propia si Rousseau, ca sh ra vorim de spintle mediocre, sunt iver eq constrasc eal dei police Alexandra, Scipio, Cezar. Napoleon Tn proveee in bate sim taal Tar poiice m-dau nil 0 important aceor eds toa Prin oe dze tap asap deinuls ola Se muljomse 38 fe iar 2008 dein ire ofganismele mirocosmoslul apar neinetat wi ‘dy masve amines, adel organise de orn taper, care 4 onayere incor! Ke uncon sub, cone sein 9 jase caraceristice individ Ele sunt engmatice in finaso ior qnephtranse deintehigeni, al ror wim de vai ete Teme sesizt de ochiul cunasctoruli in stare sil si masoare. $ ack ‘vom deosebi unitiile eneale si cele animale, pe care le smjim prod legate de destin, precum migraiapsinlor sau o armat Plecind la stac. La fel sum aglomerdnle umane st intelectuale bazate pe convingeni comune, pe scopuri $e o sting asemin toate. Unitatea de rtm cosmic este acoepata fird were, untatea {afinit se dobndest in mod yoluntar Fe eo comunitate spire tuall este dontd sau abandons, a aceste demersuni parteips rumai fina treat. O unitate cosmic este feral ea cuprinde ‘oa fing. Entuiasmul ain stan o rule dena la Fel de repede casi panica. Ele sunt azomotoase s\exatice, ca la lewis oi la Lourdes, sau inluenate de un spint barbatesc, precum au fost spartan Ia Themopyle sau got pe Vern Ele se exprima in muzica corala, im marguri in dans i, ca tot ce ate asi — cameni gt animale ~ stoomba sub efctl ‘ulonorstrluctoare, al atic, al costumelor sau uufor- mmelor. Acsste mase insult se nase 1 mor. Comunitple spi- ritual, simpla insumare in sens matematc, se constituie,eresc, iminueazi, uneor pnd lao simplé unanimitate, care, prin im Dresie volet#tece in singe transforma subi fnsumarea in organism, La flecare cottur epocala in politic, cuintte se ot preschimba in destin, opinile fete poblice — in pasiu Ormulime,adunata intmplAtor pe stad8,ajunge lao cong, la wm sentiment, Ia limba, pnd ce stil pasager dispae 3 flosare if vede de drum. Aja se petreceau tuerurile aii Parisul anu 1789, imotit ce se tiga“ la lanteme (adicd “vin a amin"), Aceste sulkie au psiologia lor aparte ce trebuie bine ‘neeasd, daca dorim 8 tumfim in viala public8, Aces este sult colesiv pe care il au toate ondnele 3 clasee autetice: orinele de cavalen si de cruciai,senaul roman si paridul incobin,socctatea manirata din timpul lui Ludovie al XIV-ea si nobilimea prusaci clasafrdneascd gi clasa muncitoare,popt- Faia din marl orage, lcuitni de pe ocoind abrupt, popearele si tribuile din epoca migrafilor, ereginciog mahomedani in {overal,aorcdfet religion sect de cudnd infingate, tranceai evolu si germanit rézboaelor de independen, Cele ma Ey Prodigioase organisme care aparpin acestel speci, cmascute pind ast, sunt culture superioare, a eAtorsparifie se datoren- 21 unei ma rasturin psihice scare concentreas, intro fins imilenari, toate specie de dimensiuns mai reduse: nafiuule, clasel, oragele, famille, intro sing unitate! Toate marle evenimente ale isto sunt reprezentate pin organisme din aceast specie cosmici ~ popoare, paride, armate, clase, in timp ce istora spintulus curge prin medi $ comunijp lane sco, mndstr, clu, “isme®. Exist act © problema de destin ~ si se gio daca aceste mulfini, in ‘momentulhotirator end ating plenitudinea frfelor vtale, ft vor _2is un conductor sau vor ritciorbegte prin isto dacd aces ‘conductor at hazardulu vor fla inlfimieacerinfelor sau vor fi higte personalitii terse, ridicate la rang suprem de val cevenmienteor, precum Pompei si Robespiere. Semnul dstinctiv al omului de’stat este marea siguranga cu care priveste toati Aoeasté mash insuleitd sesizanduputerea st persistenta, orientarea eure, formandu-se i diparand in valumfe ven, dar, peste oncare conducitor, hazardul decide daca acesta va fi capabil si stipnease’ peste mulfme sau si selase dls de ea 2. Grupul culturitor superioare 6 Putin conteazi insf dae un om este nscut pentru acfiune sau pentru ganire lind’ atata vem cat el acponeaz Sau reflecteazi,rfimane in staea de inkl 1ezitd ica tare este mereu “pe fazi", adicd destinat unui sens unic.accla pe care universal Iuminos care il ineonjoara il are numa pent el in ace ‘moment. S-a_remareat deja. ci nenumératele vocapi care se ‘manifest succesiv in finga treait8 se reunese in dou’ erupur “a fp fa” so flosogte in yermand penta a pune eet) “la curemt, cd tt despre ce este vorba, cd "te a acolo (Nota ad, Tacerot) 1. Expresia popula2 Sana eae Seal W ode Te aT ee ATG Se Ne sti to, de pd covet scallop cae aduce consrangere dea eleca sbi Sree ar ingdent prods ikea a orecare, Local cand SARS, pop cu soionarea ine probleme de fed Eu am ‘Miia doa nag "rer one” ures rat Matis primal, ats 5eslyexte de eigen ented ind in suborne activates sail rim meres atl Zee rerformat ino ine endstns 0 Susu, enh Shine cet agate ete esmpl in "epoca magi Ince deal dota univers exe pant Ist gandiea— tc {oa cited cau transom waa intro proresie Reds. Shs al porn ade abstract, tensea neo eae secs ‘um sunt poste toate acest? Cale dou sunt iste imag ssl. cfr et. pina comport ut “Sere al uno ate peta doy un eft de capt cea alovrunfor ina stem rout imagines Isr Santa see dat en pune de spin se merocosmosil este Sh mstmntalcosmoat In eee ce not nani melon § Shun oer continu pared evs nt ue nero Shabatate de nl fing none Elemenl cronies forte lrg de date, name §mumere aL) 8 ora, meta ce {Sega este incapable stag con finda fea Ang tcate Inunagina despre nar, clement suet Caves face mere sm exe elem sin § Inge. in inne slone kent obsti,de serene mew. 28 hurl eel nga ‘Vocal eg tebe pot pn nt-an anu pnt, i fimand personae. Ae pede sant abandonate ih f.0- Sul lor Din conta agen tsond este propia ec Soca ett clase afc van a Bec Si raport Sir ine: Natur poats peste inner care it marche pe ton sens opus ston est eran ns ect obscure Snipes anor observatorn esi apo rt Guenter, Aces sbsenator, merst ea, sine pnt onal ese dea diel impos sf nterpemcetele Gir le ent destin in subi armonie a fapetr She pan we grins gan, Flere speck, Aeeare pope. n Fecaremas de came ware onaonU one propia at eter receipt de stove se renarel toch pine Senerea imag eal sai neaparat nec cpt sale De aces aura stata sn ope, pec cigeia crc pur si itlign cries aparece fin nena 2 opust eer de wats O finf.a natu eve cried time mat mult th domentl ‘one cmp ere pone Soar sh granieze sina epi in ozo prvi ionic ‘nora inseam foema’ neva pre, ona a & ob spe cre en se Inept Onine ete api de ssenenes Brite pote inlege “iorcege" fare sage fecare Bp Natura een sem toate somes inal jena soot pea ewe ada i mee imprest din copie Osi cops sut persicae. a ‘aja div uiersl met. wala de fale exe sada sn teste st umte in prtinsne, cu mult nae cn org 9 Focton us rae in empl aula copa ar cone Pecan ppor. 8, sa 38 rem cone cane pete AIL caosctor laf de sngnce penta ft te ie rt san ox ene. we te satin de ree onl prt nite date as, spetacll mater Al sort, al boli al biting. por poveteaavettor Hicbonice amoroate pe cae lea lt diss Tos vend ta al soot alr Ta an a str hc ache infu Tor tac, ston oaiior neste tla, Birinjlor 1a rézbuninlor Apo onal I se Tage, tna este vba deo wns de wala si cave so nage fone, rude sate de ann, de tut indore tw de an cde ecole cre ae sem in ft ox. sors tt teimante al ci itn ete Inch spe ma depen Icio gveaile bilo ne lech seman ae a gi deat, ict pentru ere, il penrs Walls, a Ace rng oral ei se cide nope alt st 2 ae imagines beach pe moxie pe trade toch Seam. 1 pai medateononcesd acento mae 4 menor, net perp, asiguat it ura te race de Innate sia ire dente eto dia mult hfe do amen ferttor eat. Ca aceaté imagine cape, ura soa propria, ac aches care dln ub peleau “ ‘eternias, penina B705) § pentru roman storia se iicheie ci ‘ash imagine, Pent Tush sbi elope. FHeboaile pune pentru Cezar, erau deja nigte evenimente ce incetaserd 38 ma al vreo semnificae vie peste aceste imagini, dincolo de cle, apar ima- sini individuale noi, care-se raporteaza Ta destnee plantlor 5 lanimalelor, ale peisajelor si astrlor, si se confunda cu ulti- mele imagin’ ale natuni, reprezetaté mite, despre inceputul st sft lumi ee La copil sila primitiv,smiginea naneri?apare din te nica cotidiand marunt, cares obliga neincetatsi-iintoarcd pri vinle dela contemplarea durereasé a natuni indepartat, pena Te indrpta asupra esamindri entice a Iucruntor imediate tana bile Ca § animale tere, copilul descopers primele adevirur Jocindiae A earn june asin papas, cae ‘linda pentru a vedea ce este in spate ea tumfa prin consta- {area exacts legate de un Tucru ee nu se va mat schimba de acum inaint, sunt acte @tstuapi in raport cu care nici sintele fatunt nu aw eu nics meat un pas in plus, Experienfa ciich fete acumulath de omul primitiv leeat de ame, de unelte, de ‘material din eae face imbricamintea, de hrand, de adipos. dct de nite lucrun ce au starr de obiccre neinsuflete. La fel, ‘Sau lucrurile cu experienfa despre animale, pe care acum ru le ‘mat concepe ca finge wat. Ca de la vindtor la vanat, le observa st Te analizenza zburdalnica §, pe neagtepate, le concepe e2 nige ‘componente absolut mecanice din came g-oase, stdiate intr-un ume seop si ficand abstractie de insusirea lor de organisme vi exact in maniera in care concepe mat ini un eveniment ca un fet demonic, apo, indat8' dupa aceea, cao ilinture de cauze gi becte "Aceeag intenfie se manifests in flecare 21, in fecare ‘moment, la emul cultuilor mature. Induntrl acest orizont, tot fatural, Yoemai se constitue at stra, provenind din impresile "sate de plaie, de fulger side furtuns, de noapte gi, de var gt tama, de fazele luni gi de migcanleastrelor In acest c2z,forul 1. El ar fi constatat, dup eum singur serie fm anul 400 1. Ch. pe pric ‘a pagind 2 tattusu de store, chick un eveniment important ‘nu ea petra inainte de epoca sa as ‘cigios ncireat de velnige g de veneraye,W consrange Ta 0 jndte ented de cu ttul at ordi. Aga eum in imaginea isonet la incercat 8 descopere tometurileultime, tt asfel acum se striduieste si afle in imaginea natuntultimeleadevrurt despre aceasta, El numegte divintateceea ce i depagesteiteigenta ar eeea ce este dincoace cauth 8 ineleagd in mod causal ca eect creaie sau revel a divinita, Once insumare de date naturale are deci o dul ten- ding, neschimbat din timpurte strivechi. Una are ea scop un sistem. cat mai cuprinzitorposibil, de cunogtinfe fefinice serving lunor Seopun practice, sinifice si miltare; multe spect animale au dus astfel de sisteme La perfctume gi, pe de altd parte, cle ‘nrg inline dregped de I descoperiea foculti i a metalelor in comiuna primitivt pind la maginismul epocit Taustice. Cealata tending® a apirut numai dupa ce limbajul aricult a eliberat sndiea umané de tirana vl Tendinfa aceasta are ea sop © sting teoreticd, la fel de perectonats ca gi precedenta,teone cate in forma originard este numit& relige, iar in forma dena 51 zie ginnd, aga cum 0 citose manie cultur)Focul este Ponta razboinic o- arma, pentru mestegugar 0 unealtd. petra preot un semn al diviit, pets savant © problemi de cer ccetare, Toate acest predestinan aparfin une yocait naturale 3 fing treate Ca vocape storied focul nu exis, dar exist in incendierea Cartagine si Moscove, in ficiile ragilor care " mistit pe Jan Hus gi pe Giordano Bruno, 7 Repe:ficare organism nu simte vita si destin atuia deed in raport on sine. Stolul de porumbei cate 36 las pe tn ‘mp este abservat cu ochi foarte difeni dupa cum sunt priv Ge proprietaru! terenului, de naturalisul flat in trecere sau de vultural in zhor. in coplul de fran, tata vede un mosteitor si tun ura vecinul un al doileaflean, ofiferal ten soldat, stdin Uw inigen,Inpératul Napoleon a avuto ex total alté expesient 2 oamenilr 51a lueruilor decdt lacatenentul Napeleon’ Pune ‘camer in alte pozifi, ficind din revolutionar un ministra, in soldat un general si, diot-o dati, fi vefi ofer ecsruia © pevwpectivd diferitd asupra istoriet $1 a protagonigtlor eww ‘Fallerand Wine foarte bine po oanenn din tmpal iu pentru ch ol cra unl dintre @: transferat brusc in epoca Tut Crassus, Cezar, Catlina gi Cicer, ar fi fost grew si injeleaza sian & priceput nimi din obicaurile gimenpile lor. Sub hit o form nu exist storie in sine. Istria unet fami este tiferit concep de focare membru al siu, cea a unet fri ~ de Fiecare parid politic, cea a unet epoci ~ de iecare cin popoarele ‘celui timp German vd rizboiul mondial afl decat eneezi, uncon vede istria economiei altel decat_antreprenorl Istorci occidental: au sub ochi o cu totul alti istorie decat istorii arabi sau chines Istoria unet epoci nu poate fi eprezenath obietiv dcat de la 9 mare distanta gi dacé mu am participat Hutric ia nici un fel la ea si, coh mat bunk ‘strict ai impului nostru dovedese ch sunt ineapabil 8 judece si si descre istoria Peloponenilui si a biti de la” Acium, fr sf se eaporteze intr-un fel la interesle contemporailor nogt Cunoasterea expertd a oamenifor nu exclude, ci chiar core ca judeciple A aibi 0 nuan{i marcat personal Absent Aacestui mad do cunoagtere gi a experente de wal este toemsai faptul ce duce la generalizini oe caracterzeazi tot ce este important in istori, gi anume, caracterul unit faptelor sau trecerea lor sub taeere absolut, aga procedeazi materalsmul istorc, cel mai riu dintre toate. putand fi dein aproape in {otalitate ea lipsit de aptitudinifzionomnce, Dar. in cluda aceste, Ccunoasteri a oamenilor gi tocmat din pricina e. exist pentru Fiecare individ, in vieufea aparteneniet la 0 clas8. 0 epocs, 0 nafiune, o cultura gi, a rndure, pentru flecare epoc ficare lai, fecare cultura in ansamblu,o imagine pid 2 istone, 253, ‘um ar sebui si existe in raport cu acesten. Cao suprems etualitate, iecare cultur§ existenté.simultan ca organism sintetic define o imagine primara ce constituie pentru ea simbolul Uuniversululistorie; toate vocapile particulare ale indivizlor sau ale grupurlor actioneazi ca organisme wii, sunt reproducer ‘Cand se spune despre cineva ci are o inte profunds, superti- cali, onginalé, vulzard, incompletd, depagt, fra ca Si-i dea Sseamta cineva, se emite 0 judecats tn concordant eu imaginea| isgoricd reclamard in acel moment, pentru ci se stueazi in ‘aport cu timpuril si cu oameni ” Tngelegem dec cl lecare om al ult Faustioe posed ‘iu numai propria sa imagine stoned, ct un numar inealelab de alte magni ce nu inceteazi, dim tineree, 8 se schimbe gi i se slatine dupa evenimente $i, la rindud, cit de diferta ese imaginea istricd tpicd a oamenilor din dente epoci si de diferiteeondig lumen tui Othon cel Mate ia iw Grigore al Villa, lumea unui doge veneian si a unui Sieman pelenn | In ce lumi difeite au tit Lorenzo de Medici, Wallenstein, Cromvell, Marat, Bismark, un gerb gotic, un savant din secoll al XV-ea,offei din Rzbouul de treizet de ani, de gape ani {de independent iar, ea sine refenm fa lele noaste, an faran in Friza eate nu teieste propru 2isdeedt cu paméntl 91 cu vecini lui un angrosist din Hamburg sau un profesor de fica! oli au, totus, independent de varsti, de ponfia sociald de epoca, o trisiturd findamentald comund, care difereniazt ‘a magine primar orice alts eulturs de ansamblul acestorima- int Ceea ce separi total imagineaistricd a anticului sia Irindusului de cea a chinezulit sia arabului, s1 mai net ined de cea a Occidentuli, este orizontul ingust al giimilor doy Niciodataceea ce greciiputeau gt trebuia sf sie despre istonia vechiulur Egypt n-apatruns in propria for imagine despre istone aceasta se limita, 13 cet mai smu dire ela evenimentele pe ‘care le puteau povestibatrnii, iar cele mat laminate inteligente considerau rdeboiul 0 limita dincolo de care ny mai putea si In ce priveste gandirea istoricd Ia ovret gt la pers, aproximativ de la Cyrus incoace, cultura arab andr cea ‘ina si Tceprinds 0 actune neastepata de cronologizar. de la ‘Gene pin in epoca contemporand, far la persis fineze datele Jiudect de Apos si vnirea lui Mesia A agezat ast inte niste limite riguros trasate intreaga ‘storie a mania — istona petsand cuprinde dowisprezece milent iar cea iudaied ase — ath © expresie necesari a Sentimentului cosmic magic care il defi neste in intregime, prin acordarea unei semificaii mai profunde legendet iudeo-persane a creafie, care a imprumucat 4 edteva ‘rdsiturt exteroare din uncle reprezentii babiloniene "Pom de la un sentiment teal dient, gandiea chinezé 51 cea esipteant Au deschis © porspectiv infin, datonté succesianit cinasticeis ‘ a a gins tc itr universal intr eda is sex, pagel os conataje ein, mond Wein onstderabi imagines magicd preuata de Biserica din Occident Sem cic junta 120, fac a1 ver fo oes nome they ea mae fant peared leptin pan psa te sie scene = a Taal. a Fl ga Stren Dub. tage teeplats a on fonull zope Sa ips din pean gave ae ‘Manat geval ce au mpi cea ze pd Mona pn nha inate le Ase fe ee Chul elt a avec, ep ul 50, ope cs toa eden cunt plone dren pa pina srt teed tara ort unanePoa pina i, lec ea Single ces Icrtih 9 ena Pt desopre Sompss ga ssgp fet 3) apr lace epoter Gia auto l Ch mcen ap un Dua de amd in aaq wane Oncol sree tempor ince se Tere ancl ocane de nre li Cratos Sub pte Sas mage ‘rosoice cove uns hatches te Aerts cola aprounrantopecid ine dn ven ite od, de mull weme sperfens yh co 9 ona Scot. Ev Mea poe de intone colds Cote or Cxmosi a mic: comosi secon est luni zane np Soul sg omnia 98r un, Tota nul use een a pen pm xd I eposn Baro vor Se ce eal coca acorn io ticle 9 poral manlcmescl unica ans tna oinplt ep a fort cumin meee 8 Bek tpn an ve ao eu nama “tame Se 1 Apt Rana 52 nin eg otoga, 2 une tole ender ips Calcot Mare eg Set Cue eingee simon imag eri te cn iagment din suprataya Tu, © mick plana prerdtl prntre nal ane de sisteme solare In cultura contemporand, mai mult ea oricind, aceasta fextensi a imaginitcosmice a istore: face mat necesara deosebi- Fea riguroasé dintre vocatia banalé a majoritijiv camenior, i ‘vocajia suprema de care sunt capabile numai spiitele superioare, dar tin cazul lor, ea nu se eazeaza decat in anumite momente Esta poate o deosebire facil intre orizontul istoric al un ‘Themmisfcte gi al unut fran ati; ins inte imaginen istried a |i Henrie a 1V-tea 9 cea‘a unt ger din ae timp diferena este deja enor. Cele mat inalte vocaiiposbile se amplified 1 se adincesc pe masur ce cultura faustied inaintenza,astfl inet ele fu sunt accesible decit unui numér foarte resins de osmeni Ele formeazi, ca si spunem 232, 0 piramida a posibiltapr, unde fecare, dupa aptitudinile sale, ocupa treapta marcatd de vocapia maximald eate caractenzeazd. In chestiunile vitae ale isto, prntre occidental exists limita a inflegerit pe care alts cultura fd indoiala cd nea cunoscut-o atat de pronuntat. Poste astizi un muncitor s& infeleags un ran ? ‘Sau, ai egraba, un diplomat si infeleags un megtequsar"? Orizontal {stoic i goografic. din care amindot ig au substanfa verbala a problemtlor care it intereseaza, este atat de difert inet limba lunuia devine pentru celalalt vorbs in vant, Neindoielnvc, un ventabil cunoscitor de cameniinjlege gi vocapa celui gist, aadeeveazi limbajul cu el, csea ce facem de pid, cand vorbim ii on oe ae oe sr ip 5 ie acs fromm Nene ie ia muna poms Sires mcr eeepc aoe pergeat ee tl ce Ht coe Pee eae Phe te ‘considerat obiect, permite infelegerea conceptului specific antic oti tears apie ort mengaeh meg rach acmeite ne hoe eee Sm feu cee pea ar Seah asa ata ee at pe Se ene race Re cero ne aes otc heen ia tetera en ate Sate natn Tota 1H. Hize:Die Peron, 1914, p17 Sx com abel stn de anit O tech pop oie pov ace acd aa pd cpl Sema Aacen dome, mart na ea ha tome enon ion tere ow ge pl dar slosh pee, Go lispruin lr os yal eames acon itt ec rap. esa eS ‘bac i sung to imagine lsh dac am pune als dru den gt rman on dou ste Sao ae eta paratil Glue se pal tan saps Cert Snane, sa de acta ste pee opal Sienna Yomi cla o nate Cae deb rae Silt mat mute coda deg amanda are ope Gare impuica pefecare st ab cad prope Neate a air on we leap doves, me char eee fen Ace cen de repeat au fs compl es Gandia ana Dre cl oman se ales, sae cuir ora du ot comidepe nl pest ae pe slave nls ineaph lume i nr ecgdue i wee Pru ssn lpn saxon de expla, canine Son es, Bin ancora © ee aul dt ane pea Pa inline ped! ape Inpesle se eso dainepe St ve drga Gu a eae gnu ae “lal dat dient de dente oma), oa a ee aye eda a Roma ace ind iat sree are dtuaje ch, punch Ron, 9 sng cane "gh Sipinnch col are po ane (cet ce 9 bolus ‘Sst ar Set post yin al Alvan Spl ose rg ase inpund mu pon sipeotac ies fe ncasr ple aol pit seamarel posers Expr pacts de rake Formos un gt ea fel de Gers catch conde exons cd Rove o's inne pil de rd rin ge un te Bes lori det so ngadve sb nunim ast spl rad or 1. L Wenger Recht der Griecen and Rémer, 1914, . 170. R. von Mayr Rimishe Reehigeschchte I yp 87,16 Imiior vsteme juridice afore Atanc cand dreptal roman a inceput ‘si capete forme grandioase, el mai reprezenia doar (© parte a dominafici lenice prin spirit roman: transferarea| reptulti antic tirau din Elada la Roma, adicd de tan ‘manunchi de orage-state, unde fecare era corient 3 mu deine puterea efeciva, cftre 0 cetato unicé, a clrei actvitate de ansamblu se eptiza phn exeritarea unei asemenea supremafi De aceea nu s-a putt constitu o suing juriicd in limba wreaca ind antichitateaajunsose la gradul de maturitate necesar pentru sceasté ghin{, ultima din toate, nu mai exsta deci o cetate a rept care mat conta cu adevarat. DDeci rae fine ndeajuns cont de faptul i dreptl grec si reptul roman nu sunt dou manimi juxtapuse, c succesive Dreptul roman este cel mai tande, el presupune exstena altor doctrine so pracicéindelungata',constitundu-se ulterior foarte rapid sub tutela acestor modele’ Este important de remarcat {apt c4 apogeul filosoiestoice, care a exerctat © profundé influenfa asupra gan juridice a romanilor, a urmat dupa desivirgirea dreptului ele, dar a precedat formarea dreptulut “4 Aceste doctrine au fost ins elaborate de gandirea nor coameni complet aistorici De aici conseinfa cf dreptul antic este in integime un crept cotdian, respectv insiontanew. Ela Tos ‘reat esefialmente in fleare caz, pentru acel caz particular, gi Incetenz’ $4 mai fie 0 loge de indaté ce cazul a fost rozlvt ‘Valiitatea lui pentru ate cazuri iteare ar fio contradict pentru sentimentul omulut antic, eminamente aplecat spre recent ‘ 1. Ca din intamplare mat trebuie 8 amintim 0 “ane” a dreprtut ante. anume ef marele negutor Solon a efeat un drept atc pin Jmpramutaea unor provederi din lgisiaogiptand referitoare la selava pnt datork a repel ebligatr, I nesupunerea [a mn sla "gomaj” (Diode, 1, 77,79, 94. n Ta eeptal ere aaa a pa, prea roman cite un edict care snl pnp juris irra are de find econoovern, ns de cre sucesso nu vf leat vc un Nic mae la pesos de un an de valet Corespunde drat rite Det coed petra pron ih focare az n pare formula yundic8 contetd dpe care ta data Sena jodecitonr, cea ce 0 excide pe oneare ala ASL Sttau tebule edcoe de la dopa Te Aebutn EL rec asl, ison eral al cov, un "dept al prea ipa de once dura snl ae i ad on lt le ment 8 pnd in evden pps cave despate dept dole de cep cides ee 0 teers Bela set tral, specific pemani: putea Cresent judechonds mate de procera Treble pia un dept cave Inde ate © afar lems Apia elon vigoare care wana its prin pocedra june, ese relma pin wana eco. fulcwajtora ear Cres) sau al presen exe. ti care nu au ime com Gu oma sesh a peor Dach ins, inoaneaz pacar, se ipl seca de cord supra fap rept igoare ate o laa rel aces poate neil inked eens eons ot Ghat proce, eal procera nol ce apart de acu ineolo net stot dared fp, sub eon soca corp juin fre pe din ele Ese vorbain spe de Sian este fat coms mat poate aea un caacer tn de deg ane: Pear nto spc smut, ares wept pub ce ramane nese Mech cane in cane apes ioareeea cure la ese stapifrdce, ace reed pas eu as un ansanlu de reve, tlds frmulte fn Eonformiate ev exprienta, ru pn chi se contro pre ‘iors pete le st reteat, cas spe an, fe fate dat" Suaacestorprevedr =u repeats un Sten Sota, frmesah aso arpa apa cam se gasege Th Shlegenle tara de obit peor, ‘cave, tm esas eae ‘rans dela pret a pret in ra de opt 1.1, Wenger: Recht der Griechen und Reimer. 9.1664 wm2 Tagine REC ani pena seam dea crs det can pet apa co is peate,ce prev tone cau poste it sponta ade pa 20st comps apres nor sta Ins, ‘Sresnmerc, econo dete resamat eHosar et do oud jhe form ic puree, x tare, 0 acumulre lent de materiel 0 aise sprospe span de rome Tigre ea i omen dre petoran roman Tt le ‘seta Soto, Chana, se Dousprence Table sum mat fie compart acaetle de eet, are a doves zal in praches Dr de a Cort apoapecanteporan cu Lega {tor Doutspease Tae mug inane de spa la th coms ma ve Petar cats dst nant res un feo amnion in care intra mult dietanism ASL, in Fst, Anstolan nea isto stip care sxe sustoare Sint puse sh duress le Dar ncies nue vorbet dre ‘Stet co ait ma pu dpe dona dea Ter 9 Colo de ings dts Tala pl ops, Ose, exis tenis de cone in ap locus, ntreaga mate juded ac inaran stem ine arcaet urabl in care Bae ca post Stimapaoi ig ease cxspay sali 15 ‘Aceasta pate 8 vind in contradietie cu existent real a sistemelor legislative “antce” create de profesinist pentru 0 aplcare de lunga durati. Dar, desigur, nu avem nici cea mai mi ‘ch nofune despre an drop ate primiiv (1100-700) in. fi indoiala cd nu exist elemonte opuse intre cutumele de drept ale ‘echilor orae, comunitfilor sitet gi cele din perioada gotcd gi {rabi timpurie (egislajia saxond, codul sian). Cunogtinjele onsite nt tee dincalo de coxpusul de culeger de ls ce dateazs| {dela anul 700 fen. gi sunt atribuite unor persénaje legendare Sau pe jumtate mitce: Lyeurg, Zalenkos, Charondas, Drakon! 1. lla: Crechisohe Gesehichte, Lp. 350, 9 Tun rea ai Romer Existenja aoetor culegen te wate in legende, dar autoit reali gi actele efective de constituire ca § conpnutul original al cuegerilor nu mat erau cunoscute de preci in epoca rAzboailor cu peri ‘Un al doilea compus corespunde cu Cod Ii Justinian, cow tedactarea dreptulut roman in Germania, avind alétur $1 ‘uml lui Solon, Pttakos (600 s, respect, $00) etc. Ele sunt deja nist sisteme juridice mature, in spirit citadin. Erau numite polite, nomos, in opeztie cu vechilethermor saw retreat In realtate, nu cunoastem decat storia dreptull di antichitatea ‘érzie De unde vin oare coduilecare a aparutditr-o data? La 9 prima examinare atent4 2 acestor termeni, ptm deduce ci Fespectvele cazun mi consituiaw in defntiv nigte Tes) ce e- buiau considerate rezultante ale exprienet pre, ct soluionarea prin auroritate a problemelor poltce Posibiltatea existent unui drept general, situat dea supra luerurilor s1 complet independent de interesele politico econiomice. este 0 mare greseald. Putem si neo imaginam, ‘ar oamenii care confinda posible politice cu acivtates politics au vsat mereu Ta fel Acest vis nu schimba, de fipt, humic, cli dreptul de facturd abstracts nu se manifest in storia eal ici sub forma lui abstract cea mai simpls, Once sistem jn confine imaginea despre cosmos a autrior ii at fecare Imagine cosmic a istrie © renintd plitico-economica, inde pendenta de gindivea teoreticé a cutaruia sau a cutdnua, dar Sependet’ de vont practca a clase care are in main puterea efectiva 91 deci dreptul de 2 legifera, Fiecate legislajie are «2 autor 0 clasi anume care legifereaz’ in mumele tuturor A. France a spus odati. “intr-o maiestuoasé egaltate, justia hnoasted apara att Dogatulus cat §sBracului dreptul dea ira pine 51 de a cer la colful tri”. Find indoal, aceasta este Justia unora. “Ceilali” insé vor incerca tat timpul sf asigure ‘umf unui drept considerat ca singurul just, abordind vata in punctl for de vedere. Agadar, leslie sunt toate iste sete 1. in spas for = af deep! true, prottipul vechivai dept roman. Ron era un rag true 2 Busolr Gricchiche Saati, 9.5280 = li hav Sac fe Ste police a un paid Sau, wah {exaba, proc democrapia fv Solon, le imc o consti pote) ese ragorca la et pvt (nono eaparine eligi, oP mar grab co liga fun Drakon 34 dccomuriors'potena co se spaynd pe un det privat Ison occidental, big cu sisters eltive dra at Stbestnat cr dnt aceasta rela. Aic 0 insesea Tarte tine Deven fomant au creat tna leiape tn spn Dur patican, Tact 9 mumest srg! jose leg (ine Ue jure, Anmates, 27) Vartea deca brie, ct @ Smbolcsneindoenca, doce Is dupana. decent lex rogra, 0 ateazare 2 dept poplar, va conn ta inmormastarea Tet Leg eaor Doaipressce Table timannd exo tena speci roman opera np into SKaurt mica de Sol contra lego ft Drakon, paroe polite repel idea alegre tice. Drakon Soon sr 6 {cam tae sngatele de tn ang bata ce ncepe ire ‘liar demos La Roma cna dat ine mst seats fice a tibunlor Const spartans (Lyeora") no mac qremntnt, dar ap pst 9 consolidates Sakon al 24er Doutaprezece Table. n compara cron, del lor Spropate, Brakon 1 Solon, relzeah o Uecre epa deTa fpr uranel a1 Rome [a tun inflewt de fel fair Grae C¥ete ultmulus Tarquin gr insiren decent ‘w inportantaisiorcd a Lexi elor Doulsprezsce fondit problems, despre care abia dacd s2 mai pstrae veo proporitie aevirata pend in epoca Tu Cicero, ct actal politi al nig consi ei, 9 rutin se confund cu stut~ fare iran’ oi Targuiius de te oligarhia Seal; actul acesta treba, aedoitni, si sige sees ee pirea amoninat in vitor. "Tel pe care cop ih nvafou pe do ros in timp ii Cezar a aut bligatona esta Soar ca gt listle conslare aerioare tn care ‘ra inginite nuns anor fami care vor dona pure bogtic thai tieau Dac Pai si Lambert au contosiatracent tat esas legisla, esto posbil sf avut dropate in privinja Legit cslor Douisprecce Table, afirmind c8 ea arf rebel sb conind ceca ce titer fst considera af fondle, nu ins sin pivingaever> ‘mental: paiie dm nul 450, a ioe cre a To maran Ro Tord deat ropa cota tnbuntorg'4 onentoc acedora, corespunde apoape cin tt leomenes (488) s+ Pausanas 470), Tela ta Aasl a hat Kleene Il (210 corespunde eu acttata Ta cata ant du aces, a Clams eh ca ac rea ‘naatveeoat in socces deity Impotiva efoto ee se puna in pata sratonlor, ite timp, Roma devine omarectat, in esl n cre anuhtatea trae infege aes terme. itigena orgenloe Aiming telat intle req De ac npn i jul nu 380 neodicerea in jrsprodeni ature ex rota a ese popular, 3 une x data prarione, ceca ce tpreata prima ian de dept prtonenlor Bada jude ere Spit ear Douispresce Table le rogra tee po util plan iat ustifa pretonianéexeenat prin eicte devine Un ‘hatuna’ in ner paride Preorl ee con abil al jure gi al exer cil june. fs elie i expansunea pute police « ro Inno, fines Jundicd a pretorl urban. if pore di importa, tye codenzh tren inf ha era, Sept esos repre de prt peregin, Ate ad pent nrenga popula atc nasa near Se bucura de el de extent oman. jn la acodstea de dep ete “clap Jus peregrina in vigor Roma devon efestv 9 lege imptali tate cate ore inci poplaile montane table bone nomad organ 2a june administrative (chores) ga pata step propa, deat in srs in care dept oman pot Sn confine vit o daz pet ee in auc, promuigarea lr Inet eda ew «din perpen atin ori ha adn (130) Eat tent into for Bal tte popureie Beate anual de pre {or cae fom de mul np © ten stabil ntercand st ce medica ulecare. Ca ttdauns, pret contin fed Dube lect an ae ern agar invites pre fauelrpretalor e lege inperal. prton cru cg2 Sa se mirgineascd’ Ta Textul Mabilt” Aceasta ete fimnas Snghefare a dreptui exeeuiv” simbol al unc cstizay can “Junsprudenjaanticd incepe numar odata cu perioada lenis ~ este vorba de procedura metodicd a apicanitdrepuls ‘Aga cum sinja matematicd presupune eunoginfe de fic 3 in domeniultchnic! iar ina juridic raporturt politco-econonuce ‘care furmizeazésubstanga, tot asfel Roma devine foarte repede ‘ttadela jurspradentet antice. Tot aga sin cazul Mexiculu unde invingitontazteci predau in unuverstai, precum cea. de Ta Tezeueo, toate lepie cu priortate Juisprudenfa antic este © guinga romand, de fapt s singura, Delimitarea matematici ‘creatoare de tre Arhimede corespunde cu precizie inceputurilor literati juice it Trpernita lui Acius (198, comentarea Lexi color Douisprezece Table). M, Seaewola a scrs la anul 100 Driml tratat_de drepe privat Perioada dintre anit 200 it ‘corespunde junisprudentel “clasce” propriu se, pitet aplicat, fstia abuciv i intran mod bizar periaade ce coincide cu dreptul arab primitiv. Cu ajutorul fragmentelor de literaturs Jjunicd se poate aprecia distanja. dintre cele dou cultur Romani trateaz’ doar nse cazuri st incadrarea acestora, dar nicodatd is analizea2 un concept fundamental precum eroarea| judiciaed, Ei deosebese cu scrupuloztate felurile de contracte, ‘ar concept de contract le este nocunoscut, la fel ca § teria ‘despre nuitate sau cantestaje de drept, de pilda. "Este clr cf ‘dupa tote acestea, romanit nu puteau constitu pentru noi nige ‘madele in ce pnvegee metoda sinifics™” Seoliesabine si proculiene, de ia. Augustus pn in jurul anului 160 d Ch, au insemnat sfiritl dreptulut roman, Ele Sunt coli singfice precum scolile flosofice de la Atena oare ele ‘au agiat pentru o ultima dat opeztia dntre dreptl senatorial dreptul tibunilor (eezaric}? Prntre cet mai bunt sabinien figu~ 1. Sohm: fasta, p. 101 2. Lana: Hdctum perpetvwm, 1907. L. Wenger, p68 5. Chia abla iti pe creo vat cop prosupune cunoaste- ‘a uno slemente de mcanich a mig in aetivatoa de cle 44-Von May. I, 1p 85: Soh, p. 105. 5. Lana, in icklopie der Rechrrssenschaf 1.387 2 ‘au dor descend av ucjzagilor lu Cezar, unul Gini proclien fsese ales de Traian ca succesor. In timp ce procedura era senfalmente epuizata,fziunea ditse vechiu jus cnile i pre onl jus genni gi continua drum ‘Utimul document de deept antic ajuns pln Ta noi este snsttuile lui Gaus (161). 7 Dreprul antic este wn drept al corpurior. jn materie cosmica, el deosebeste persoane corporal $i lucruri corporale inte care fxeazi nigte raportun mutuale precum o matematicd euciiiand a vii publice Gandirea juridc’ este indeaproape ‘nruiti cu gindirea matematied. Amdindout doreses8 abstraga din datul optic hazardul sensiil, pent a extrage de aici un principi intelectual: forma purd de obiec,tpul pur de situate, Fegitura purd de Ia cauzd 1a fect. Cum vafa anticilor posed migte elemente absolut euclidene, sub aspectl in care ea apace pentru inteligena inj treziteantice, imaginea pe care acetia 5-0 fac este de asemenea compusi din corpun, din raportur ale Poti corpunilor $i din influenele reciproce prin. socurt fontragocur, ca la atomié hui Democrit. Aceasla este © gHinkd judi statics" i. 16 India creapie a dreptului arab a fost concept de per. soand necorporal Pentru 2 aprecia intreaga valoare a acestel dimensiuni atit de importante @ noulut sentiment cosmic, necunoscut in Greptul ante scare apare deodats la jurgtiv “casi, tp) ar ean, trebuie si cunoastem adevirata intindere a dreptul arab 1. In opoijieeu dept antic cu dpe indian al Darmasuteloe, ropa egipean din timp hicsogior #1 drepul chines din "epoca Sacloriaboinis" ea ticbule si fi fost edieats pe concepe fundamental radial difete do conceptle corprale persoand Ir. Stinfa germand a indeplini un important et eliberator, de Ia Presiunea everciatS asupra et de “antchitatea” romani, dick ar Bunge a consataren aesstor fate 2 Soh, p20,ss p Peisajul noulur drept euprinde Sina gi Mesopotamia septentrionald, sudul Arabiet gi Bizanful. Pretutindent in aceste finutun se dezvita un nou drept, cutumier sau de sil vec, ral sau ens, precum dreptul vec legisla saxone. Ait se pr $1 un s01 de nuiracol cin dreprul oragelorstae indicate, incontestable pmantul antic, a apirut intro ticere net burata drepru! comuniior religioase. Este un everiment de-a dreptul magic ! Este mereu vorba de o pnewma, de aceast spn. de 0 cunoastere si 0 infelegere idence ale aceluiagi vitor absolut, pe care de fccare dat 1 impartigese adeppitaoseiagi eligi in unitate de voins g de actiune, intro persoand juried, Dec opersoan’ juni este un organism colectiv, care ea orice ‘organism uman, ate nigte inten, a nigte hota, ig asuma nist responsabilitip. Concetul ese deja apicat de crestnism La ‘comanitaten din lerusalim’, mergdnd pand la unitatea trinitara a persnanelor divine * 'Din perioada antrioaré impératului Constantin, psn ‘ui strict forma romana de drept at cei, dreptul anichi- ‘pt tBrai, exprimat prin resensunte impenale. constiations, placiva, se altura fitesc credinciagilor biserict sincretiste 0 Famadire de cult, toate patrunse de acelagi sentiment reigios. Tn mp ce chiar la Roma sentimentul maselor populare percopea| ined in mod sigur dreptul oragului-stat, aceastd percepie se Pierdea pe mésura ce apropierea de est cegtea. [deca reuniei Eredincioglor into comunitate juridich igh tepdsexte forma plenar in cultulimpenal, care era un dreptesenialmente divin, In raport cu acest drept, evel si crestin (cick bisrica persand rea apirut decit in vechea fond de cult a Tut Mita, dect in cadrul unui sincretism ereseut pe teren atic) s-au comportat ca nite necredincisi fade proprul lor drept, nt-un domeniy ju- 1. Fapete apostoitor, 13. Aici glsim conceptl origina de drept estes 2 Islamul consideat ea persaand jurdick: M. Morton. Die religie Godankonwett des Volks im heutiten Islam, 1917, p. XXIV. 3. Se poate risca termenul pent e& adepil turer cultelor ante ‘ra erawapropiali prin aeleagi sentiment pios de eommunitiie eeg- tine distinct, 8s iidie sin Atuner Gnd aramoeanl Caracalla, prin constraio ‘anonina’ din anul 212, 2 acordat deeptul de cetafene tuturor lecuitonlor, cu excepfia dediticirtor, actal respectiv avea 0 forma antica pur fra indole multi oameni mu [au ijeles in alt fe, Prin aceasta, oragul Roma a “incorporat” iteralmente ‘ejenituuror celorlalte ext. Sentiment personal al impara- {ul era insé total diet Pur §simplu, ef ia ficut pe tof cetdjenit supusi ai stapanulutetedincioslor’, sefulreligie oficial, inttulat divs, Dar cevolujia cea mare a fost infipuith de Constantin: el a substituit comunitatea sinretist, obiectjuridic al calf im Petal, cu comunitatea crestina, cteind asf consrtutia natunit ‘restine Epitetle credincios’ st neeredincios gan. schimbat locuile.incepand cu epoca tut Constantin, dreptul “roman” lnecea pe nesimjite la stadil de crepe crastin ortadox aga cum a Fost acceptat si adoptat de asias g de germanii care s-au ‘convertt, Un drept eu totul nou s-anascutastfel in vechile forme Dreptul matrimonial antic, de pld8, nu permits unui cetafean sin Roma s& se edsitorenscd cu fica una cetafean din Capus claca intre cele dows orase nu evista o comunitate-legislaiv’ ‘conmibium. Acum se pune intrcbarea’ dup’ care. legh un ‘resin sau un evreu s-ar pulea cisiton cu @ necredincoasd, fie ea onginara din Roma, Sina sau Mauntania, Universl reptului magic nu cunoaste conmubiune intre lor eredinciogt de confesuun diferne Casitoria uni islandez. cu 0 negrest din Bizanf mu intampind nici © diieultate daca cel dot sunt ‘tegtin dar cum ar putea si se cisitoreasca un ere monofizit ‘0 nestoriand din unul gi scslag sat sian 7 Descinzand probabil din acceagi familie, et aparyn ta doul “nafiani” jridice Aeosebite. Acest concept arab de natiune este un fapt now complet, dite, decisiv Facnd distineia inte patie i stdin, cultura apolinics punea o granit intze dows cei, far cultura magics inre dowd comuntin de credingd, Pregrintl, hosts, era penn 2 Cole Doutsrazece Table hia ntrsgesrcomnham inte pat: cient gplebe.Pi Fema cae 6 Rn PST CE ap Sore sogrce sept exp mane de cite gal gga Stipa etar Seve cee boreal ep ade ime nnd nau eonductoare ce ream cars Sear eps staat, ces pie ec akon ion poi min resumen joyce pan tte de ipo We nbd coo niu a Gand mt go pun feted cre nula fe imp pect apr pouch cn mel nae pres netopenloy hee thao so even al Urdu ano gabe 9 tha Htale ceyine ale natonenlor qf monotapoy, ena Scooment et ormetloapne amin de de oper Sean ji f tl pare ova era arabe piv cer aware pre ipe ese tl Se tanga pecan cele ieulaee ance prin create Sanan ip Ineo Prope geal de dg, ban po ius ta Zveary ee pute tenn a popuape cota ine Arma gata at Seat a dre bea avg elt ot ae de Corp fre" ipod de nos kane pone, cre dn brs bse psn o ani popes cep Ovi! tn ale mere, bane udcore eae de sane ct spect ceca dante eu mney IRpreeide dive cedncol de cosa asa imped tober time tre cones vr exe propel Sp, farnedonent'@ morotap, inedat opt tarre fn a tcp Wey chal ferrin don 9 ¢ ate sce eS inet © npn pono mode “rept ach Din cre oe habia, ibe cdl Tapeta "rman as inet dno crestor ne ine nay syed cant hanooman,conerat i elas Hb Ee probe stetor Ia" Consayin "a apant canna Flr Anti cet un itt Cue peal Sab mpure fact Jun sib nana east droll sto oy am 0 aid murusctal dated ‘Spansinea opedpe indegate parva beech impenae Stone Na tncape indoal chase ch baal pea Srp moot ln ta para depth © bu ‘rat deo hegemonie tentonals mult mar exist Geo Corpus pans Ar fi de dont si se cuncascd valoarea practica realé a acest cod tedactat in latineste Pn acum istonct dreptui a stusiat doar acest text latin, prejudicnd, din -cauiza imitelor Iilologice ale ceresttorilor, adevirata esentit a probleme, Nu repreaentau oare aceste texte nigte breviace de drep, dec niste Drescurtr, care pot constitu: de faptdreptul ce nis-a transmis tin vechea Roma ? S-a lua in considera numa storia texteor, ‘ind 91 semnificapia lor reals in viaja. popoarelor onentae Avclinsd, deptul superior al uneiciviizapi cult imbatranite ‘a impus into calturd nous apdruta A ajuns pan acolo ca Ieraturd savanté care ar fi avut ali soarté acd Alexandra ‘Macedon gi lulius Cezar arf tit mai mul, sau daca Anfoniu at A invins in bitalia de la Actium. Isioia dreptulat arab primitiv ‘rebuie studiata pomind de la Ctesighon ima de la’ Roma Dreptul din Occidentul extrem, desivargit laumtric vreme inde lungats, este oare altceva decdt o simpla itertura ? Ce parte ft fevenea gan juridice reale in acest peisa) ” Dar creat si sett drepului? Ce clemente romane gt anti sau pastrat ingeneral? De ta anul 160, istoria dreptului scris in latin apartine (Onientului arab este mult spus ci faptul sa produs prin afitma ea unui paraeism strict inte aceta gi storia iterar® a evelor 8 cresinilor gi a perilor. Jurigtit clasch (160-220), ‘Papinian, Upian, Pave, erau arameeni: Upian se declara cu méndee fn cian din Tyr Asadar «sunt descendent aceluagt popor ca i tribul Tanaim (care, imiediat dup ansl 200, au desivarg inva ‘ura Mishna), dar a $1 cea mat mare pate @apologepilor cestins. 1. Mites (Reicrecht and Votkanoht, p13) a tras atenia fn 1894 supra crac oriental al legisliek ut Constantin Collinat, (Sin astorice asupra dept fot datas fe 1912) face Poa ‘multe crimiter Ta drape din pericoda elenisticd Cat din acest clement “elenistic™ era realmente de origine grec i cit era numa ein grea? Intradevir. ca urmare a intepoilr fintfice nocesare, sprite “anti mu mai subst in Digestcle dspace de Sinan8 GTenahan TOI) Suan, WAH cen a annul gtetele evanghelice. vreau sabiittexile Biber brat ar prsanis Avesta Aceaata este scoastica superar tin persoa arabs impure. Decizle st comentarile eestor jug, inraport eu mater legisltiva inert, sunt acelt luca a Afshin pen Tora Tui Moise arma tra, ea Hetil pent Cora respec, Halacha un nou dept eutuier con Cpt sub form mterpraativa gint-o mater leila oferta {Ge tradpe. este to, metodele cazisice sunt exact actos, Evra in Babin aveau un drept civil complet ce era predat In unveil din Sura in Pumbadita. Pest tt apare un orin al jungblorpradentes in tumea ere, rain in Tumea bvaich, mai ea lems Gin Persia, moles in Tea arbi, Care emit othr, responsa in araba ova, Cand wlema ete = tanosct ofa, se numete mph Gn Bian} “ex suctontate preipis", forte sunt exact acseagipest tt in anul 200, apolgeti devin panini Bisecit iar ace} Tanaim amor’ den mari eaaugi a repute Juri Cos) imerprep, compat af drepttui cnstitisionl (ex), Acs consrimanes al esparatuls, 2.0 Une al neu ret “roman” ineepand cu anu 200, su, la rnd, 9 nous Holacha, adéeata Ta cea frat prin senenle jurigilor, ele corespund deo ou gear, interpretarea nemo a Mish ‘Cte ds cre se destvargesen acta timp in Corps. in Talmud. ‘Amiteza “jusdex”, alsin. limbajlarabotatn, ‘ste exprimaté foarte impede in opera Tut Justinian. Sunt “us? msutupile gi deciaile cu semmfcae absolut de texte canonice Consituile novela Ti stn sit “lege un nou crept in forma interpreta. Acelag apart exist inte Serene canonie ale Nou) Testament $ Uadiia patnstcs a Beer i Nimeni nu pune ati Ia indisls carateal gi pro= ‘veninja onentals a aeelor constitu, Numa sub presones Cvenimentelor s-2 ficut subsutirea deepal cucumier arab Fromer Der Talmud, 1920, p. 190 9 bur cr textelesuiniice™ Resensurle nenumarate ale conduc Toru cresuniior din Bizanj. ale conduedtorulut perslor din Cesiphon, ale acelui Resh Galuta evreu din Babilon, in start le califul islamic, au exact aceeas semnifiafe Dar ce a insemnat cealalts parte a acestei antchititi concrete ~ vechiul drept al jurigilor? Explicarea textelor mu este suficientd pentru a ne da seama, Trebute alat care este raportul inte textul sis, gndiveajuridicd several judiciarPoate cH una gi aceeng. carte a avut valoarea a dowd opere radical liferite pentru fina teat din dows cultur : De foarte timpuriu sa instipdnitobiceul ca, in general, 8 mu se mat aplice vechile lei ale cei la fecare ca2 part cola, ots se citeasctexelejurgilor gi cele din Bible” Ce inseam acest Iver ? Pentru romanist,acesta este un sem de mare decadent a regimulutjuridic. Din punctul de vedere al aabilor, acest lucnt tepreznt® contrariul” aptul dovedeste ci cet oament au reupt. in fine, sii asimileze Hiuntrc oliteraturd ‘trind impusd, sine sub unica forma, prin care se putea fine sont de propriul lor sentiment cosmic. Acoto se reveleazt in ‘invegime antiteza dere sentimental cosmic arab sf sentimental cosmic al antichitit ” Dep anic te ret de ation vita expen brace dell aab ne de la Duna cae vse pe {ht iglr lamin si Deters ad oan ine fx, 8 cre sonia ret deur nee Uns pede asf eg sas Sacra on prota, Hess Stam de dept anc seo core cee at pre uvine in Digera hi Jostnan Prestige ae ont in Sceptre a repr ara oites 1. Mites QeamiscesPrivatrctt is nf de Zet Dokltians, 1908) noteaz in prof “tt consend forme urdice Ati, dept {33s se sehimbe prtitinden™ 2. Von Maye IV. p45 arm,ihumdlor pe care Te partau auton Tai” Esa ins o mare (ierenta inte senfimentul uman dupa care acest drept este ‘consideratexprese a voici unora dintresemenit not sau parte ‘in poruneile ut Duminezea. Inte-un cz, el Fecunoage justi $i ‘cade in faa forts, in ealalalt caz omul martuniseste supunere (Cislam"), Orientalul nu cores infeleag nici intenpile practice ale legilor cei se apli, nici fundamentele logice ale judecii, Raportuilecadiult cu justifabihi mu pot fi deci comparate cu raportune stabilite de preton.Primul Ig sprijind judecata pe 0 ‘cuncagtere care g-a doveditvigoarea in tua deosebite, eet Drinte-un spint care actioneazA int-un anume fel in el si se ranifeta prin ol, tre jude i dreptul seis, achoneszastfl un Faport tata liferit, dupa cum este vorba de pretor 91 de editele sale sau de eadiu 9 de textele juridice. Edictul este chintesenta txperintelor pe cafe pretorl le-a travesat, textele jurdice sunt lun fl de oracol interogat in secret. Finalitatea practic textulut hunted in nie un fel in tenia cadiulu, El cereeteazi cuvntele, Tespectiv iteele. us atat in privinfa semnificapet lor in viata ‘olidiana, eit sub aspectul rapomturilor magice pe care trebuie si Te aiba ca situafia dat, Noi cunongtem eaportunl dintre spits citi prin gnoz8, Apocalipsa, vechea mistch crest, Mosotia. neopitagoreic, Cabal, fra indoal ci arameenit din acichita- tea tate utiliza in practic’ exact in acelag fel codurile latinest Convingsrea ca spintul ui Dumnezeu a intrat in. enigmele tentelor ig) afld 0 expresie simbolich prin feptul, deja. ment nat, ci in toate feligile din lumea arabia sea‘ crest un fet parte de seriere care a fost folosi,inainte de orice, in eile Sacre, ea $a afirmat eu o toracitate uluitoare a un earacter Al un nafiuni, chiar atunci cind aceasta urma si-9i schimbe Tima : in majortatea textelor arabe adevirul readi si in consensul aleior spintului * idjma ~ chiar cind este vorba de teste juridice” AceastA teorie a fost dezveltat pan in ultimele 1. De aici numele unor autor: fictvi pe copenile nenumBratelor inti din lteratura arabs: Dionsie Ateopagiti, Pagar, Hermes, Hipocrats, Hensh, Baruch, Daniel, Solomon, numele posisilr din rneroaseevanghelit apocalipse. ou Saute de gin awe Not Gain, Fears pane a ssp aden pn opin meal cess Dangers ing arab veniih ach de flare ath cones owl creo, ae eae db pert spt in Daess spl comunity sitesinde Sul eit na cana toca ta dest pt “Ida sal roe vor ean tyne, hrs pra Ea de aso, en fama as Stato, dha 435, pl Valoniman a en care ful pet geal jug pea ed Sanofenu be nat prt, Lage sma ed a cic a aor ug le corto mar fe sae En reel aa gm canon in spot Vet Neal Tesamer, cre coi ee mm tel atone prt Charen sos cree Cand ete unt me frat ide In ca egal de vt ee a apa ‘Sproat Din seca cence doce # mes erp. ln pst in pcre nl mare de Ttoh Dg Pra sete un et nani ean fra impulse Sse ssc de amonamens, Nese spate ral Sci sD a extn en ede pera schine Danlrseete cre. taper salenh fepure exaserl imu are sa een sb tne ened eas ‘saleable in Bie yp Mare Ann hsinan est pesoajl fal in ona arabs Co coenpoan ha Carel Qu gen fata colt neta Lv fern Occ ule tsnven Sel Imps room, fet ita comms pati ta Napoleon pn ber dn 888 a anes Sensi rei ca un Dan Quit, haan ea batt de Iumerarevice eats persia In foes ete prion spe hie fav onal, sient fh ste Inara Ron Dane ict pe ton neece pep {ets Rona. cave nea nc gal reeset ca pres ier pres eats pay ent, Sib oa a Cateti st eds npn hn gan ere tetrfo monofote poss tena Bits ea Ass Svat mare dass Srna in pele dou Se2 decisive pontra Tormarea Sa, ql svaueiea Tur spre Oseident, pe tenitortu antic, unde era excls oltsml spiritual ‘Veehiul spint cregin -a relevat apoi la monofzti restoren. Alungandui, Justinian a eonsacratIslamul on religie how 1 mu cau cufent poritan in sinul cresinismul = ‘Sinitean, La fel, in momentul cénd drepturle ‘cutumiere din ‘Orient eraw suicient de mature pontu a fi structurate itt-un| ‘cod. ea creat un cod latin care era deja condamnat si rémand Titerturd, in Orient din rajans linguistics, iar in Occident din ‘aiun politic. ‘Opera ca atare, ca gi corespondentele ale cror autor au fost Solon sau Drakan, a aparutinaintea unei penoade tz i cu inten politce. In vest, acolo unde ideeafciv a continu peril Roman a determnat campanile dea dreptulnebu- newt ale lus Balzane gt Narses, goi, burgunzi 5 ostrogopit prseserd deja pe picioare, ctre anu $00, un. cod latin pentru “romani” inving. Din Bizan}_a trebut sl se raspunds print tun ead ronan propni 2s, In Orient, poporulevre ig terminase de asemenea, propriul cod de leah, Tafmudul, numsrut esta fordinar de mare de resomisansi de drept imperial in pen Bizantin a teclamat un ced pertrunapunea proteatd a impa- Fatulu, ea eregtina ‘Corps juris, cu toa redactarea precipita i metodica incompleta, ete, inainte de toate, 0 creajie araba, deci reli fgoasd. Ca dovedi avem: tendinia crest spre ‘mai multe tnterplit; cnstinviones prvitoare la dreptul ecleziasic cae in Cou lui Teodosiu se aiseau mai la urma, da aii sunt ajezate pe primul le: in fine prfejele unor culegert de decizt de drept Constitutional Totoda, carter nu repreantl un inoeput, ch un Sfarsh Latina care Tyi pierduse importanfa de mult. \reme, “spave acum complet di va juried (cea mat mare parte din decile de dreptconsttuional sunt deja scrise in greac) od fu latina dspare opera care reprezenia 0 concepiie exagerat Istoria dreptulu iy urmeazd inst propriul drum, trasat de codul siriano-roman,ajngnd in secoll al Vea la opere de natura Sinilard cw codurile neasire de drept provincial din secolul al 93 NVilitea, ane au fox FalogeleTnparatuly Leon” g oompusull e leg al arhuepiscopulut persan Jesubocht, care a fost un mare juris? Po atunc tia g cel mai mare junst al Islamul, ‘Abu-Hanif Intrarea in scend a drepului occidental exte complet undopendent de opera lu Justinian, deja incheiata in acea vrome DDovada ci ea incetase sf mai abi veo semificafe ese fur- zatd de faptul ck pendoctle, partea ei capital, au ajuns la not intrun sigur manusenis, descoperit din intamplae... din Fencire, in anu 1060. De prin anul 500, precutura a determinat apanigia uni sir de legi Ia tiburile germanice ale goflor, estrogaior, bur- ‘sunalor, fancilor §1 longobaraitor Ele corespund eelor din precultula arabi, unde nu sau pistat decat eele vente de la burt! Deuteronomul cite anul 621, astizi Moise, cap. V, vers 12-26 (eu aproximaie), Leviticu, edtre anul 450, astiai Moise, cap. I-IV. Amandoua exploateazé cu 0 naivitate gu lips de injlepciune un vec drept civ: evi si desir, persitprecum {4 alp,dreptul babilonian din perioada tarae". germani, ceva Fagmente din literatura roman ctadind Viala politicd din prima periaad gotie3, cu un drept civil foarte simp ce se adresafiranilor gi feudalilor, ajuns foarte ‘epode la 0 evoufie aparte,structuraté pe tei donieniijurdice care mai dinute gi ast, Ta fel de trangantdlimitate Pentru a ‘urna sensu acestei evolu pind Ia origin now! ne Tipsegte 0 ‘storie comparaté unital a dreptului occidental Locul, de departe cel mat important, Ti revine, cao consecingd a istoietpoitice, drepului normand imprunttat din I. Krumbacher sant. Ltortergeschchte, p66, 2 Sachaw Shriche Rechthcher vl I 3. BenholetKulunesehihte res 40 prefgurare consi fuimeasa lege alu Hamurapi, id eare mu pute sce raportr interne arf exit fee aceath pers 2a deep in gee i amen babionian in gone, 200 gum‘reptal Fane Dap cucorires Anglia. To T0e6, aa Tnabugt Graptul saxon aufobton si, de atunci, in Anglia, “dreptul celor ‘mart st dreptul poporulu in itregime™. Spitul siu. pur ger- ‘manic, a continuat si se decvote fara af tulburat, dela ‘conceia extrem de riguroas (feudala) pan la cea aa ines in ‘Migoare 4 astias, ol a devenit dreptul oficial in Canada, tnd Australia, Affica de Sud, Statele Unite. Ficind abstracic de aceasta extndere, el este gh cel mai eficient din Europa occ ‘ental, Spre deosebire de altel, el nua evoluat prin conteibutia ‘nor teoreticieni gia unor profesori de drept La Oxford studi Greptulut roman este separat de practic’. Marea nobilie si-2 ‘exprimat vetoul in acest Sens, in 1236, la Merton. amen de rept continul omul sapa si ar8 nu Donia a distaze, ct pentra a transforma natura. A planta ta, 1. Dei Cischicte der deutschen Kis, 1919. p16 urn, 2 Dietrich icaninsche Charocterkie p. 1308 gua