Recenzii 2

Pagina 1
O revizuire cuprinzătoare asupra proprietăților comestibile și necomestibile

biodiesel pe bază de ulei vegetal: compoziție, specificații
și modele de predicție
Baharak Sajjadi a, Abdul Aziz Abdul Raman a, n, Hamidreza Arandiyan b
un departament de inginerie chimică, Facultatea de Inginerie, Universitatea din Malaya, 50603 Kuala Lumpur, Malaezia
b Grupul de cercetare a particulelor și catalizei, Școala de Inginerie Chimică, Universitatea din New South Wales, Sydney, New South Wales 2052, Australia
articleinfo
Istoricul articolului:
Primită 13 iulie 2014
Primite în formă revizuită
10 februarie 2016
Acceptat 3 mai 2016
Disponibil online 24 mai 2016
Cuvinte cheie:
Biodieselul
Uleiuri vegetale comestibile
Uleiuri vegetale necomestibile
transesterificare
Specificații
Modele de predicție
abstract
În ultimele decenii, preocuparea pentru epuizarea rezervelor mondiale de petrol și de mediu
poluarea a crescut cererea de a dezvolta un combustibil regenerabil și ecologic. biodiesel,
care constă în principal din esteri de metil acizi grași (FAME) este unul dintre cei mai buni înlocuitori ai motorinei.
În prezent, uleiurile vegetale, comestibile sau necomestibile, sunt principalele resurse ale biodieselului. Această revizuire vizează
furnizarea de informații și analize complete privind biodieselul produs din comestibile și necomestibile
uleiuri vegetale, compoziția și specificațiile lor. În consecință, profilele de acid gras (FA) de 28 comestibile
au fost colectate uleiuri vegetale și 40 de uleiuri vegetale necomestibile. Principalele lor specificații, inclusiv sulf
conținut, densitate, vâscozitate, punct de aprindere, punct de nor, punct de turnare, punct de conectare a filtrului rece, număr de cetană,
numărul de iod, valoarea de încălzire, valoarea acidului și carbonul rezidual înainte și după transesterificare
(ulei vegetal și, respectiv, biodiesel) au fost analizate în detaliu.
Mulți cercetători au dezvoltat modele de predicție pentru a cuantifica specificațiile biodiesel pentru a optimiza
fabricarea sa și obținerea de biodiesel cu cele mai bune specificații. Trei factori care sunt în special
influențe sunt profilele acizilor grași, gradul de nesaturare în structurile FA și moleculare
greutate. În consecință, multe modele au fost construite pe aceste caracteristici. Există, de asemenea, modele care
cuantificați relația dintre specificațiile biodiesel și proprietățile sale termodinamice sau altele
specificații. În consecință, a doua parte a acestei lucrări a fost realizată pe baza previziunilor existente
modele. Toate modelele au fost discutate împreună cu abaterea lor în predicție.
& 2016 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate.
Cuprins
1.
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.
Fundal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3.
Resurse principale din biodiesel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
4.
Compoziția biodieselului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4.1.
Profiluri compoziționale de biodiesel din uleiuri comestibile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4.2.
Profiluri compoziționale de biodiesel din uleiuri comestibile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
5.
Biodiesel comparativ cu motorina pe bază de petrol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
6.
Uleiuri vegetale și proprietățile lor bazate pe biodiesel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
7.
Proprietăți biodiesel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
7.1.
Densitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
7.2.
Modele de predicție a densității. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
7.2.1.
Modele dependente de presiune / temperatură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
7.2.2.
Modele bazate pe EoS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
7.2.3.
Metoda contribuției grupului GCVOL. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
7.2.4.
Modele bazate pe Rackett . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Liste de conținut disponibile pe ScienceDirect
pagina principală a jurnalului: www.elsevier.com/locate/rser
Recenzii privind energia regenerabilă și durabilă

http : //dx.doi.org/10.1016/j.rser.2016.05.035
1364-0321 / & 2016 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate.
n Autorul corespondent. Tel .: þ603 79675300; fax: þ603 79675319.
Adresa de e-mail: azizraman@um.edu.my (AAA Raman).

Recenzii privind energia regenerabilă și durabilă 63 (2016) 62–92
Pagina 2
7.2.5.
Model bazat pe structură moleculară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.3.
Viscozitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.4.
Modele de previziune a vâscozității. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.4.1.
Modele dependente de temperatură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.4.2.
Modele bazate pe GCM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.4.3.
Model bazat pe structură moleculară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.5.
Punct de aprindere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.6.
Modele de predicție a punctului flash. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
7.6.1.
Model bazat pe presiune de vapori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
7.6.2.
Model bazat pe coeficienți de activitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
7.6.3.
Modele de predicție bazate pe empirici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
7.7.
Cetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
7.8.
Modele de predicție a numărului de cetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
7.8.1.
Modele bazate pe structură moleculară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
7.8.2.
Modele bazate pe celelalte proprietăți biodiesel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.8.3.
Modele bazate pe compoziție. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.9.
Valoare mai mare de încălzire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.10. Modele de predicție a valorilor de încălzire mai ridicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.10.1.
Modele bazate pe reacții de ardere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.10.2.
Modele bazate pe masa moleculară sau pe numere de electroni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
7.10.3.
Modele bazate pe proprietățile fizice ale biodieselului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
7.10.4.
Model bazat pe compoziție. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
7.11.
Valoarea iodului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
7.12. Modele de predicție a valorilor de iod. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
7.12.1.
7.12.2.
7.13. Valoarea de saponificare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
7.14. Modele de predicție a valorilor de saponificare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
7.14.1.
7.14.2.
7.15. Punct de conectare la filtru la rece (CFPP). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
7.16. Modele de predicție a punctului de conectare a filtrului la rece. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
7.16.1.
7.16.2.
7.17.
Punct de nor (CP) și punct de turnare (PP). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
7.18. Modele de predicție a punctelor cloud și a punctelor de turnare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
7.18.1.
Modele bazate pe termodinamică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
7.18.2.
7.18.3.
8.
Concluzie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Confirmare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Referințe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
1. Introducere
De la revoluția industrială, consumul global de energie are
a crescut dramatic datorită dezvoltării economice, industriale /
dezvoltare tehnologică și creștere rapidă a populației. Deple-
resursele naturale, eliminarea deșeurilor, poluarea mediului
(aer, apă și sol), încălzire globală, schimbări climatice, defrișări
și epuizarea stratului de ozon sunt câteva exemple de mediu degradat
calitatea onmentală datorită creșterii industriale. De fapt, aceste probleme
sunt legate de o gamă largă de discuri previzibile și imprevizibile
asters, adică criză economică, probleme de sănătate umană, etc.
ființa umană să caute tehnologii ecologice care să genereze curat,
resurse de energie sigure, durabile și regenerabile pentru generațiile viitoare
eliminarea daunelor existente cauzate de
degradarea mediului. În plus, la rata de consum de 11
miliarde de tone anual, combustibilul fosil va fi curând epuizat. în curs de dezvoltare
o energie alternativă este o alegere inevitabilă pentru armonios
coexistența mediului și a omului, precum și pentru o durabilitate
creșterea economică în societatea umană. În consecință, regenerabil
sursele de energie, adică biocombustibili, au câștigat multă atenție. Biocombustibil este
combustibili gazoși sau lichizi, cum ar fi bioetanol, etanol, metanol și
biodiesel generat din biomasă.
Fig. 1 prezintă consumul global de energie pe sursa din
anul 1990 până în 2015 și predicția sa până în 2035 [1] . În 2015, 85,76% din
consumul global de energie a provenit din gaze naturale (24,36%),
cărbune (28,93%) și lichide (32,45%, în principal petrol, biocombustibili, gaze până la
lichide și cărbune-lichide). Deși energia globală con-
consumul va continua să crească până în 2035, se prevede că utilizarea
aceste resurse se vor reduce la 81,27%, dintre care 26,11%
furnizate cu gaz natural, 26,14% cu cărbune și 29,01% cu lichid
surse. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că utilizarea biocombustibilului va
crește de la 5,26% în 2015 la 13,02% în 2035 (Fig. 2) [2] . Printre
biocombustibil, combustibili biodiesel, în principal amestecurile de acid gras
esterii metilici sau etilici (FAME sau FAEE), vor deveni cele mai multe
resursă populară de energie alternativă. Conform International
Producția globală de biodiesel are Agenția Energetică (EIA SUA, Eurostat)
a crescut zece ori în ultimul deceniu [3].
Non-toxicitate, reînnoire, biodegradabilitate, lubrifiere inerentă,
conținut scăzut sau deloc de sulf, punct de aprindere ridicat, origine domestică și de asemenea
contribuie la reducerea majorității emisiilor de evacuare reglementate
sunt principalele avantaje ale biodieselului. Cu toate acestea, se confruntă cu unii
provocări tehnice cu privire la specificațiile sale, care sunt notabile
comparabil cu cele ale motorinei pe benzină, adică oxidant
stabilitate, proprietăți ale fluxului rece, vâscozitate [4] . Pentru a asigura satisfacția
utilizarea fabricii de biodiesel, ar trebui să fie asigurată cu cele mai bune
B. Sajjadi și colab. / Recenzii privind energia regenerabilă și durabilă 63 (2016) 62 - 92
63
Pagina 3
specificarea pe baza standardelor acceptate la nivel global. Sunt
numeroase lucrări de cercetare și recenzii de literatură în acest domeniu. În
cele mai recente lucrări, producție, performanță și emisii
de la un motor cu aprindere prin compresie folosind biodiesel a fost revizuit
de Datta și colab. [5] . Unele lucrări de recenzie s-au concentrat, de asemenea, pe bio-
proces de sinteză diesel [6 ,7]. Cu toate acestea, există unele împrăștiate
recenzii de literatură asupra proprietăților biodieselului. Cei mai mulți dintre ei au
axat pe câteva proprietăți sau un număr redus de uleiuri [8- 10]. In afara de asta,
pe baza celor mai bune cunoștințe ale autorilor, nu există nicio lucrare de revizuire
modele de predicție biodiesel
Proprietățile biodieselului sunt foarte dependente de trigliceridă
tipul și specificațiile (resurse biodiesel). În acest studiu,
informații remarcabile au fost compilate cu privire la compoziție
profilul și proprietățile fizico-chimice ale biodieselului produs din
atât uleiuri vegetale comestibile cât și necomestibile ca surse principale pentru
producția de biodiesel Calitatea a 68 de materii prime și
profilurile compoziționale ale acizilor grași au fost analizate înainte și
după transesterificare, permițând înțelegerea efectului
transesterificare și profiluri FA. Acest articol oferă și un
colecție cuprinzătoare de modele matematice existente de-a lungul
cu fiabilitatea lor în prezicerea proprietăților biodieselului. Ar trebui să fie
a menționat că acest studiu se concentrează în principal pe combustibilul biodiesel
produsă prin transesterificarea trigliceridelor cu metanol
(care este alcoolul cel mai frecvent în transesterificare) și că
conțin numeroase esteruri metilice ale acidului gras (FAME)
specii.
2. Istoric
Teoretic, orice grăsime animală sau ulei vegetal, care cuprinde
trigliceride ale acidului gras saturat și nesaturat cu lung
lanțul de carbon poate fi folosit la motoarele diesel. Însă
testele practice ale uleiului vegetal în motorul diesel au fost descoperite
diverse dificultăți în pompare, aprinderea injectoarelor, atomizare,
gumming, depuneri de carbon pe capul motorului și pistonului, excesive
uzura motorului și contaminarea uleiului lubrifiant. Aceste probleme
sunt cel mai probabil rezultate din volatilitate slabă, densitate mare, ridicată
vâscozitatea și valoarea iodului uleiurilor vegetale. Materia primă este
transesterificat cu alcooli cu lanț scurt pentru a reduce vâscozitatea
uleiul pentru a depăși o asemenea limitare. În chimia organică,
esterificarea este termenul general utilizat pentru a descrie organicul
reacții în care un ester este transformat în altul prin
schimbul de radical alcoxi. Când esterul original RCOOR '
reacționează cu un alcool R "OH cu formarea unui alt ester
RCOOR ", transesterificarea se numește alcooliză. Aici și în
majoritatea manuscriselor, termenul transesterificare este folosit ca sinonimie
pentru procesul de alcoolizare [11]. Transesterificare (alcool-
liza) este principalul proces de transformare care conține triaciglicerol
materii prime pentru biodiesel. Prin urmare, biodiesel poate fi definit ca fiind
esteri mono-alchilici din grăsimi animale, uleiuri vegetale comestibile / necomestibile
sau alte materii prime care conțin triaciglicerol. Pe scurt, termenul -
transesterificarea poate fi rezumată în Fig. 3 . După cum se arată în acest lucru
figura, triglicerida este de fapt trei grupuri de acid gras (acil)
cu un glicerol. Un acid gras este un lanț lung de hidrocarburi acoperit de
o grupare carboxil (COOH). O listă a celor mai comuni acizi grași,
care sunt în mod normal incluse în grăsimile animale sau uleiurile vegetale și
utilizate în sinteza biodieselului sunt prezentate în tabelul 1 împreună cu acestea
specificațiile principale. Prima coloană a acestui tabel prezintă
Denumirea IUPAC a acidului gras urmată de numele structurii din
a doua coloană. În această coloană, primul și al doilea număr
separate prin simbolul colonului, se referă la numărul de carbon
atomii și numărul de legături duble carbon-carbon în FA
lanț, respectiv. Informațiile privind densitatea și vâscozitatea
aceste specii la diferite temperaturi este disponibil și în
Masa. Deoarece informațiile au fost colectate de la diferite și
lucrări publicate împrăștiate, au fost folosite diverse fitinguri pentru curbă
pentru a sincroniza informațiile pe baza temperaturii corespunzătoare
peraturi și pentru a facilita înțelegerea cititorilor. De aceea
primele date din coloanele 4 și 5 demonstrează proprietatea și
al doilea denotă temperatura aferentă. Structurile moleculare
sunt furnizate și în ultima coloană. Printre cele 16 diferite
specii prezentate în tabelele 1, 2 specii saturate de acid palmitic
(C16: 0) și acid stearic (C18: 0) și trei specii nesaturate de
acid oleic (C18: 1), acid linoleic (C18: 2) și acid linolenic (C18: 3)
poate fi observat în majoritatea combustibilului biodiesel derivat din uleiurile vegetale.
3. Resurse principale din biodiesel
În general, există mai mult de 350 de culturi purtătoare de ulei
subliniate ca surse potențiale pentru producția de biodiesel din toate părțile
lumea. S-a raportat că 75% din biodieselul total
costul de producție este dedicat materiei prime și deci selectarea unui
Fig. 2. Creșterea furnizării de energie lichidă la nivel mondial până în 2035. * Include gaz-lichid, cărbune-
câștig de volum la lichid și rafinărie [2].
Fig. 3. Reacție de transesterificare pentru generarea de biodiesel.
Fig. 1. Consumul mondial de energie pe sursa 1990–2035 în milioane de tone de petrol
echivalent. * Include petrol, biocombustibili, gaze-lichide și cărbune-lichide. ** Include
energia eoliană, energia solară și alte surse regenerabile [1] .
64
Pagina 4
materie primă adecvată care poate satisface atât prețul, cât și specificațiile
limitările sunt vitale pentru a asigura o aplicare largă de biodiesel. bio-
Alimentarea cu motorină poate fi împărțită în patru categorii principale, inclusiv
(i) Ulei vegetal comestibil, (ii) Ulei vegetal necomestibil, (iii) Deșeuri sau
ulei reciclat și (iv) grăsimi animale. Uleiul vegetal comestibil este considerat
ca primă și principală sursă pentru producția de biodiesel. În prezent,
peste 95% din biodieselul mondial este produs din comestibile
uleiuri vegetale. Rapita (84%) este principala sursă de ulei comestibil
tabelul 1
Acidul gras (FA) se grupează în biodiesel. Date extrase din: [50, 108- 123] .
IUPAC cu acid gras
Nume
Cn: db
Mw g.
mol-1
ρ g / cm3
Viscozitate
MPA / s (cp)
bliț
punct
Topire
punct
Speci ﬁ c
căldură, J / mol.
K
Structura
Acidul caprilic
C8: 0
144.21
0.908,20
5.74,20
109
16.7
281.21
C 8 H 16 O 2
0.892,40
5.02,25
130
297.9
0.876,60
1.85,75
136
0.860,80
Acidul decanoic
C10: 0
172.27
0.895,25
6.81,40
110
31.6
475.59
C 10 H 20 O 2
0.889,35
5.08,50
0.886,40
4.00,60
0.880,50
3.26,70
2.74,80
2.34,90
Acidul lauric
C12: 0
200.32
1.007,24
7.12,50
> 113
43.8
404.28
Acidul Dececanoic
C 12 H 24 O 2
0.886,40
5.80,60
0.873,50
4.88,70
0.867,60
4.20,80
0.855,80
3.67,90
Acid tridecilic
C13: 0
214.34
0.983,37
0.583,120
113
41.5
387.6
C 13 H 26 O 2
0.846,80
0,3 99160
Acidul miristic
C14: 0
228.38
0.971,25
8.11,60
110
0.932,40
6.28,70
54.4
432.01
Acidul Tetradecanoic
C 14 H 28 O 2
0.880,60
5.04,80
> 113
0.828,80
4.15,90
Acidul miristoleic
C14: 1
226.36
0.9,25
-
62
a4
-
( Z ) -Tradrad-9-enoic
acid
C 14 H 26 O 2
Acid palmitic
C16: 0
256.43
0.989,24
8.58,70
206
62.5-63.1 463.36
Acid hexadecanioc
C 16 H 32 O 2
0.852,65
7.65,75
0.840,75
6.88,80
0.849,80
6.22,85
5.66,90
Acidul palmitoleic
C16: 1
254.41
0.894,25
-
À0.1
-
(9 Z ) -Hexadec-9-enoic
acid
C 16 H 30 O 2
Acid stearic
C18: 0
284.48
0.941,20
16.79,40
113
69.6
501.5
Acidul octadecanoic
C 18 H 36 O 2
0.965,24
13.06,50
0.848,70
10.64,60
0.843,75
8.94,70
0.839,80
7.69,80
Acid oleic
C18: 1
282.47
0,895,25 wiki 18,09,40
113
13,5 (α)
2.046
* 282.47
(9 Z ) -Octadec-9-enoic
acid
C 18 H 34 O 2
web
12.92,50
16,3 (β)
@ 50 j / g,
9.81,60
7.78,70
6.36,80
Acid linoleic
C18: 2
280.45
0.902,25
-
112
a5
-
(9 Z , 12 Z ) -9,12-Octade-
acidul cadienoic
C 18 H 32 O 2
> 113
Acidul α-Linolenic cis-
9,12,15-Octadeca-
acid trienoic
C18: 3
278.44
0.914,25
-
113
a11
-
C 18 H 30 O 2
Acid arahidic icosa-
acidul noic
C20: 0
312.54
0,8 24100
-
169.7
75.5
2.00 @ (20–
66)
C 20 H 40 O 2
Acidul gondoic a
C20: 1
310.51
0.883,25
-
110
23-24
-
( Z ) -Eicos-11-enoic
acid metil
gadoleate
C 20 H 38 O 2
Acid behenic
C22: 0
340.59
0,8 22100
-
-
79.9
2,03 * 340.59
Acidul docosanoic
C 22 H 44 O 2
Acidul erucic
C22: 1
338.58
0.860
32.76,40
349.9
33.8
-
( Z ) -Docos-13enoic
acid
C 22 H 42 O 2
22.21,50
16.16,60
12.36,70
9.79,80
65
Pagina 5
urmat de ulei de floarea soarelui (13%), ulei de palmier (1%), ulei de soia și
altele (2%). Cu toate acestea, utilizarea de uleiuri vegetale comestibile este asociată
cu grave probleme de mediu, adică defrișări, distrugeri
resursele vitale ale solului și consumul de mare parte din cele arabile
teren. În plus, prețul uleiului vegetal a crescut semnificativ,
ceea ce afectează fără îndoială viabilitatea economică a uleiului comestibil-
combustibili pe bază. Prin producerea de biodiesel din uleiuri comestibile, resurse alimentare
sunt transformate de fapt în combustibil auto, ceea ce provoacă alimente
față de criza de combustibil. Prin urmare, selectarea uleiurilor vegetale comestibile ca
Produsul potențial de biodiesel nu poate fi considerat ca pe termen lung
alegere. Una dintre soluțiile posibile pentru a depăși astfel de limitări
produce biodiesel din uleiuri necomestibile. Culturile necomestibile pot
să fie plantate în multe părți ale lumii, în special în ținuturile pustii
reduce rata de defrișare și concurența pentru alimente. Mai mult, ei
sunt eficiente și ecologice. Sursa principală pentru
producția de biodiesel din uleiuri necomestibile sunt semințele de jatrofa / ker-
nel, semințe / sâmbure de karanja, semințe de cauciuc, tărâțe de orez, semințe de mahua,
semințe de tutun / sâmbure, salcie chinezească, brad de mătase, semințe de jojoba,
copac babassu și Euphorbia tirucalli. Acest grup de potențial bio-
Resursele diesel pot fi considerate următoarea alegere pentru biodiesel
materii prime. Deșeuri sau uleiuri reciclate și grăsimi animale sunt de asemenea
a remarcat drept următorul material de alimentare. Cu toate acestea, în cazul deșeurilor
uleiul de gătit, logistica și infrastructura de colectare ar putea fi
barierele deoarece sursele sunt în general împrăștiate. Grăsimile animale sunt
alte materii prime potențiale pentru producția de biodiesel, deoarece
costul este substanțial mai mic decât costul uleiului vegetal. În
Statele Unite, aproximativ o treime din grăsimile și uleiurile produse sunt
grăsimi animale. Cu toate acestea, multe tipuri de grăsimi animale conțin un nivel ridicat
cantitatea de acizi grași saturați, care fac transesterificarea
procesul dificil.
4. Compoziția biodieselului
În scopul acestei revizuiri, în total 68 de tipuri diferite
uleiuri vegetale comestibile (28 cazuri) și necomestibile (40 cazuri)
orientate ca materii prime de biodiesel au fost analizate. Compozițiile
dintre aceste uleiuri (profilele de acizi grași) sunt prevăzute în tabelele 2 și 3.
respectiv. Deoarece metanolul este cel mai popular și comun
alcool pentru transesterifictaion, toate profilele sunt furnizate pe baza
Esteri metilici acizi grași (FAME). Informațiile furnizate la
Tabelele 2 și 3 au fost colectate și rezumate din diferite
lucrări publicate și valorile medii cu cea mai mică abatere
sunt furnizate. În plus, specificația materialelor furnizate
fie înainte de transesterificare (ulei vegetal), cât și după aceea
(biodiesel) sunt, de asemenea, rezumate în tabelele 6 și 7 pentru uleiuri comestibile
și respectiv 8 și 9 pentru uleiuri necomestibile. Deși numai limitat
au fost disponibile date pentru unele cazuri, autorii au încercat să se potrivească
profilul compoziției cu specificația lor (fie înainte de trans-
esterificare sau după aceea) pentru a elimina datele nearmonizate
datorită unor condiții sau tehnici speciale de funcționare [12- 15].
catalizator sau alte motive. În plus, se presupune în general că
compozițiile de acizi grași profilele compoziționale nu se modifică
în timpul conversiei materiilor prime în combustibil prin transester-
ification. În consecință, un tabel a fost furnizat pentru compoziție
dar două au fost furnizate pentru specificații (înainte de tranzistor-
ification- ulei vegetal și după transesterificare- biodiesel).
4.1. Compozițională pro fi les de biodiesel din uleiuri comestibile
Compoziția medie a 28 de biodiesel diferite de
Uleiurile vegetale comestibile sunt prezentate în tabelul 2 . Compozițional
profilurile compușilor dominanți arată tendința acidului oleic
(C18: 1)> acid linoleic (C18: 2)> acid palmitic (C16: 0)> acid staeric
(C18: 0). Acidul Capryli, care este cel mai ușor compus este numai
disponibil în grâu de grâu (11,4% în greutate) și uleiuri de cocos (8,45% în greutate). Pentru
ulei de nucă de cocos, ceilalți compuși ușori saturați (C10: 0, C12: 0
și C14: 0 cu valorile de 6,1% în greutate, 47,9% în greutate și 18,45% în greutate
respectiv) sunt, de asemenea, observate, care afectează fără îndoială
specificații. Uleiul extras din concediul de dafin și dafin
fructele de laur contin alti doi compusi saturati de lauric
și acizi miristici. Celelalte excepții sunt observate în jojoba
și uleiuri de muștar, care sunt dominate de nesaturați grei
compuși. Pentru uleiul de Jojoba, compușii grei includ C20: 1
(37,55% în greutate), C20H40O (19,3% în greutate) și C22H44O (19% în greutate) și pentru
uleiul de muștar, C22: 1 este cel mai dominant nesaturat și greu
compus greu cu o valoare de 40,10% în greutate. Cel mai înalt nivel de
acidul linoleic (C18: 3), este observat și în muștar, laur
nivelurile de concediu și nucă cu 14–19% în greutate. Uleiuri de rapiță și conala
conține, de asemenea, acest compus (C18: 3), dar cu pârghia inferioară (7–
8% în greutate). De remarcat este faptul că, deși pot fi extrase unele uleiuri
dintr-o rădăcină unică, compozițiile lor depind semnificativ
pe principalele părți din care este extras uleiul. De exemplu,
uleiurile extrase din concediul de laure este total diferit de acesta
extras din fructele de Laurel Bay. Aceeași diferență este și ea
observat pentru sâmbure de măsline și fructe de măsline. Ca menționat mai devreme,
rapița, floarea soarelui, palma și soia sunt principalul ulei comestibil
surse. În aceste cazuri, rapița conține în mare parte C18: 1
(63,33% în greutate); floarea soarelui conține în principal C18: 2 (73,31% în greutate), palmă
uleiul este în mod normal dominat cu niveluri similare de C16: 0 și C18: 1
(39-42% în greutate), în timp ce soia conține, de asemenea, în principal C18: 2 (54,18% în greutate)
și C18: 1 (23,41% în greutate).
4.2. Compozițională pro fi les de biodiesel din uleiuri comestibile
Profilurile compoziționale medii de 40 de biodiesel diferite
din diferite uleiuri vegetale necomestibile sunt de asemenea rezumate în
Tabelul 3. În ciuda creșterii interesului pentru uleiurile vegetale necomestibile pentru
producție de biodiesel, lucrarea publicată conține rapoarte limitate
pe profilurile compoziționale detaliate ale fracțiilor trigliceridelor.
Compararea celor mai dominanți compuși disponibili în acest grup
de uleiuri, aceeași tendință pentru C18: 1, C18: 2, C16: 0 și C18: 0 se găsește în
uleiuri comestibile. Cel mai ușor compus saturat cu carbon
lungimea lanțului de 8, 10, 12 și 14 se observă numai în uleiul de babasu.
Babsu este dominat de C12: 0 (46,98% în greutate). Acidul miristic este de asemenea
observat în uleiul de kusum. În general, acest ulei este singurul
conține majoritatea compușilor de acizi grași de la C14: 0 la C20: 1.
Alte două uleiuri, Camelina și Crambe abyssinica conțin și un
o gamă largă de profile FA, dar compuși mai grei (C18-C22).
Cea mai mare cantitate de compuși grei (aici C22: 1) este
observat în uleiul Brassica carinata (muștar etiopian) și Crambe
abyssinica cu valorile de 46,5 și, respectiv, 56,07% în greutate.
Uleiurile de ricin și tung sunt singurii compuși obținuți aproximativ
cu un singur compus. 87,58% în greutate C18: 1 – OH ( acid ricinoleic) este
găsit în fostul și 82,2% în greutate acid elaeostearic se găsește în
acesta din urmă. Uleiurile de jatropă și karanja sunt cele mai comune
uleiuri vegetale comestibile. Jatrofa constă în principal din oleic (41,43% în greutate),
linoleic (35,42% în greutate) și acizi palmitici (14,62% în greutate). Ulei de Karanja
constă în principal din acid oleic (56,12% în greutate). Aproximativ 10% în greutate din acest ulei
se realizează prin compuși grei.
5. Biodiesel comparativ cu motorina pe bază de petrol
Biodieselul are diferite specificații fizico-chimice de la
motorină pe bază de petrol. Calitatea biodieselului este afectată în principal de
compoziția de acizi grași a materiei prime, calitatea materiei prime și
proces de rafinare utilizat. Pentru a asigura utilizarea satisfăcătoare a bio-
diesel, ar trebui să îndeplinească standardele acceptate la nivel global (fie ASTM
D6751 sau EN 14214). În tabelul 4 sunt prezentate limitele fy-
caracteristicile chimice și chimice ale biodieselului pe baza acestor două
standarde internaționale care sunt comune atât pentru comestibile, cât și pentru non-
66
Pagina 6
masa 2
Compoziția acizilor grași din uleiuri vegetale pure comestibile.
Ulei vegetal comestibil
C8: 0
C10: 0
C12: 0 C14: 0
C16: 0
C16: 1
C18: 0
C18: 1 C18: 2
C18: 3
C18: 4 C20: 0
C20: 1
C20: 2 C22: 0
C22: 1 C24: 0
alte Ref
Capryli Capric
Lauric Myristic Palmitic Palmitoleic stearic oleic
linoleic linolenic c
Araoleid Gadoleic d
neronic erucic behenic
canola *
-
-
-
-
4,37
-
2.005
61.6
20.38
8,47
-
0,665
1,35
-
0,33
0,06
-
-
[124, 125]
Seminte de bumbac
-
-
-
-
26.23
-
1.3
13.3
59.13
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[126- 129]
Nucă de cocos * (copra)
8,45
6.1
47,9
18.45
8.4
-
1,65
5.7
1.4
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 130 , 131]
Porumb*
-
-
-
-
11.9
-
2.0
24,9
33.65
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 127 , 131]
Groundnut *
-
-
-
-
10,38
-
3,99
47,06 27,59
-
-
3
1,59
-
3,93
0,73
1,73
-
[132]
Nucleu de alune
-
-
-
-
5,93
0,24
2.86
66,92 21.31
0,22
-
0,29
0.165
-
0.7
0,05
-
-
[125, 126, 131, 133]
jojoba
-
-
-
-
1.08
0,21
-
7.22 -
-
-
0,23
37.55
-
0,29
11.15
-
19.3 a
[134]
19 b
Concediu de laur
-
-
26,2
4.5
25.5
0.3
3.1
10.6
11.3
17.1
-
-
-
-
-
-
-
1.4
[131 ,135]
Fructe de laur
-
-
18.3
3.5
21.8
0.5
3.8
30,9
20.5
0.4
-
-
-
-
-
-
-
0.3
[135]
Moringa
-
-
-
-
6.5
2
6
72.2
1
-
-
4
2
-
-
-
-
-
[136 , 137]
Muştar*
-
-
-
-
4,32
0,21
1.25
9,26 13,79
18.79
0,95
5,27
0.7
1.09
40.10
-
-
[138 , 139]
Sâmbure de măsline
-
-
-
-
5
0.3
1.6
74.7
17.6
0
0,8
-
-
-
-
-
-
-
[126, 131]
Pomă de măsline
12.22
74,37 9,84
0,59
[140 -142]
palmier
-
-
-
-
39,83
0,17
5.33
41.9
11.46
0,15
-
-
-
-
-
-
-
-
[80 , 124 , 126 ,143]
arahide *
-
-
-
-
8,75
0
2.14
60.21 21.28
0,54
-
1,05
2.16
1.2
2,74
0,23
1.64
-
[126, 127 , 133 ,144]
Pequi
-
-
-
-
37.13
-
2,07
47.1
7,86
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[143 , 145 - 147]
Mac
-
-
-
-
11.19
0,11
3.46
18.67 64.33
0,55
-
-
-
-
-
-
-
-
[131, 148]
Dovleac*
o0.01
o0.01 0.01
0,11
11.35
0,15
5,71
36,58 44,46
1.39
-
0,39
0,11
-
0,12
0,02
0,06
-
[149, 150]
* rapiței
-
-
-
3.36
-
1.12
63.33 22
8.11
-
-
-
-
-
-
-
-
[126- 128, 151]
Tărâțe de orez (Oryza Sattvum) -
-
-
0.5
19.1
-
2,55
40.4
36.1
2
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 127 , 152 - 157]
Șofran *
-
-
-
-
7,95
-
1.91
12,59 77,54
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 127 , 131]
Sămânță de sal
-
-
-
-
5.01
-
43.58
41,96 1,85
-
-
6,28
-
-
-
-
-
-
[158 -160]
Susan*
-
-
-
-
11.2
-
5.22
41,91 40,08
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 127 , 131, 161 - 163]
soia *
-
-
-
-
12.13
0.3
3.49
23.41 54.18
6.5
3
-
-
-
-
-
-
-
[67 , 80, 124, 126, 127 , 139 ,164]
Floarea-soarelui *
-
-
-
-
6.6
0.1
3,08
17.31 73,31
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[80 , 128 , 131]
Germene de grâu*
-
-
-
0,13
17.71
0.2
0.775
17.42 56.72
4,07
-
-
-
-
-
-
-
-
[126, 131, 165, 166]
Câștig de grâu
11.4
-
-
0.4
20.6
1
1.1
16.6
56
2.9
1.8
-
-
-
-
-
-
-
[131]
Nuc
-
-
-
-
7.2
0.2
2,25
16.8
58.35
14.5
-
-
-
-
-
-
-
[126, 131, 133]
c: Octadecatetraenoic, d: Eicosadienoic.
un C20: 4; C20H40O (Cis-11-eicosen-1-ol).
b C22: 1, C22H44O (Cis-13-docosen-1-ol).
B.
Sajjadi
et
Al.
/
Regenerabile
și
durabilă
Energie
opinii
63
(20
1
6
)
6
2
-
92
67
Pagina 7
Tabelul 3
Compoziția acizilor grași din uleiuri vegetale pure necomestibile.
Legume necomestibile
Ulei
C8: 0
C10: 0
C12: 0
C14: 0
C16: 0
C16: 1
C18: 0
C18: 1 C18: 2
C18: 3
C18: 4 C20: 0
C20: 1
C20: 2 C22: 0
C22: 1
C24: 0
alte
Ref
Capryli Capric Lauric Myristic Palmitic Palmitoleic oleic stearic
linoleic linolenic g
Araoleid Gadoleic h
neronic erucic behenic
Argemone mexicana
-
-
-
0,45
14.5
-
5,27
29.25 49
0.3
-
0,65
-
0.2
-
-
-
-
[167, 168]
babassu
1,85
4,02
46.98
15.89
9,69
-
3,47
14.08
3.21
-
-
-
-
-
-
-
[143, 169, 170]
Migdale amare
-
-
-
-
10.3
-
3.9
33,9
46
4.8
-
0.2
-
-
-
-
-
-
[171]
CARAPA
-
-
-
-
26.15
-
8,75
53.4
10,95
-
-
-
-
-
-
-
[172 , 173]
castor
-
-
-
-
1.01
-
1,89
4,09
3,52
0,39
-
0,31
0,38
-
-
-
-
87.58A
[126 ,127, 174- 177]
Camelina
-
-
-
0.075
5,59
0,04
2,54
16.45 14.6
35.88
-
1.15
13.53
1.69
0,57
2.5
0,22
-
[124 ,139, 178 - 180]
Crambe abyssinica
-
-
-
2.12
0,88
19.44
8,93
5,80
-
1,63
3,87
1.31
57.06
-
[127, 181, 182]
Cuphea viscosissima
-
-
-
4.7
18.2
3.5
46.9
22.8
2.3
-
0.6
-
-
0.4
0.6
-
[183, 184]
Muștar etiopian
-
-
-
-
4,05
-
1.15
11.6
18,9
15.05
-
0.7
-
-
-
46,5
-
-
[185- 188]
Euphorbia lathyris L.
-
-
-
6.16
1.98
79.83
4.16
5,31
-
0.5
-
-
0.2
-
[189, 190]
Suspensul de Forsyia
-
-
-
-
5,65
-
1,99
18,68 72,89
0,79
-
-
-
-
-
-
-
-
[300]
Idesia polycarpa var.
ulei de fructe vestita
-
-
-
15.6
6.5
1.18
5.5
70.6
1.1
-
-
-
-
-
-
-
-
[191]
Jatropha
-
-
-
1.4
14.62
1.47
7,36
41,43 35,42
0.2
-
0.3
-
-
-
-
-
[67, 80 , 192]
karanja
-
-
-
-
8,86
-
5,94
56.12
16.39
-
-
3.18
2.4
4,86
-
1,93
-
-
[67, 80 , 152 ,193, 194]
Kusum
-
-
0,31
15.54
10.35
-
11.11
27.08
6.14
-
15.79
6,17
0,08
0,01
-
-
-
[195, 196]
Lesquerella fendleri
-
-
-
0.2
0,95
0,35
1,75
13.3
6,25
10.4
-
0,75
0.3
-
-
-
-
57,6b
[197]
Seminte de in
-
-
-
4,81
0.3
2,90
19,76
17.34
54,88
-
-
-
-
-
-
[126 ,127]
Mahua
-
-
-
0,57
19,58
16.48
42,64 18,68
0,16
-
2,35
-
-
-
-
-
[185, 198]
Meliaceae
-
-
-
-
20,75
-
12.3
19.9
27.6
18.4
-
-
-
-
-
-
-
[199]
Merrill
-
-
-
-
20.53
0,39
9.19
43,93 23,89
0,79
-
1.6
-
-
-
-
-
-
[200- 203]
Michela Chaampaca
-
-
-
-
23.01
9,06
5,69
14.16
38.57
-
2.3
-
-
-
-
-
[204, 205]
Alior
-
-
-
-
10.7
-
6.4
32.8
42,5
1
-
-
-
-
-
-
-
-
[206]
Nahar
-
-
-
1.5
10.82
13.29
57,95 14,42
-
0.9
2,92
-
-
-
-
-
[207 -209]
neem
-
-
-
-
16.5
-
19.35
44.15
18.1
0.3
-
-
-
-
-
-
-
-
[185, 210 - 213]
Niger
-
-
-
9.2
10.1
9
71.7
-
-
-
-
-
-
-
-
[214]
Putranjiva roxburghii
-
-
-
0,03
9.11
0,07
12.81
52,32 22,75
0,85
-
2.025
0,15
0,12
0,02
0,15
-
-
[215]
Polanga
-
-
-
0,09
16.25
2.5
19,23
40.13
20.01
1.18
-
0.47
0.36
-
-
2.6
-
[192]
Poon
-
-
0.1
0.2
20.7
-
7.9
2.5
11.05
1.5
-
-
-
-
-
-
-
10,65c
[216 , 217]
44.2d
Tarate de orez
-
-
-
0,43
16.2
-
2,32
42,43 34,58
1,55
-
0,55
-
-
-
0,42
-
-
[147 , 152 , 153, 155-
157 ,218]
Cauciuc
-
-
-
1.1
10.27
9.75
23.9
42.93
12.85
-
-
-
-
-
-
-
-
[219 -221]
Prună acră
-
-
-
-
22.4
-
7.3
16.4
45.9
-
-
-
-
-
-
-
-
6,49 f
[168 ,222]
stillingia
-
-
2.21
0,21
6,72
3,71
2.17
15.97 30.64
41,35
-
-
-
-
-
-
-
-
[190, 223 - 225]
Syringa
-
-
-
0.1
10
1.5
3.5
21.9
64.09
0,39
-
0.2
0,24
-
-
-
-
-
[226]
Tutun
-
-
-
-
9,91
1,07
3,94
14,31 69,08
2.44
-
-
-
-
-
-
[147 , 297- 299]
Tung
-
-
-
-
2.05
-
2,25
5,45
6.55
0.4
-
-
-
-
-
-
-
82.2e
[227 - 231]
Catappa Terminalia
-
-
-
-
31.65
-
4,95
31
30,4
1.7
-
-
-
-
-
-
-
-
[172 , 232]
Terminalia belerica
Robx.
-
-
-
-
28.66
0.5
7.3
35.16
23.53
-
-
0.2
-
-
-
-
-
-
[233 -235]
Zanthoxylum
bungeanum
-
-
-
-
12,48
7.79
1.26
33,18
23.28
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[236]
Ziziphus mauritiana L.
-
-
-
-
10.4
-
5.5
64.4
12.4
-
-
1.8
2.6
1.2
1.7
-
-
[317]
f: arahidic C20H40O2, g: Octadecatetraenoic, h: Eicosadienoic.
un C18: 1 -OH, acid ricinoleic.
b C20: 1-OH (lesquerolic).
c Malvaloyl (C18: Cyopopropene este).
d Sterculoil (C19: Cyopopropene este).
e elaeostearate de metil (ME, C18).
B.
Sajjadi
et
Al.
/
Regenerabile
și
durabilă
Energie
opinii
63
(20
1
6
)
6
2
-
92
68
Pagina 8
resurse comestibile. O comparație între fizică și chimică
proprietățile biodieselului (mediu și cel mai frecvent) și
Diesel pe bază de petrol este, de asemenea, prevăzut în tabelul 5. În general,
proprietățile la temperaturi scăzute ale biodieselului sunt semnificativ mai grave decât
cea a motorinei. În cele din urmă, poate deveni prea gros
conducte de combustibil pentru pompare și înfundare CP și PP din biodiesel sunt între
15 ° C și 25 ° C sau chiar mai mare, în timp ce valorile corespunzătoare pentru
Diesele petroliere sunt aproximativ À15 ° C și, respectiv, 27 ° C.
În plus, biodieselul are un conținut mai scăzut de hidrogen și carbon decât
motorină, ceea ce duce la un conținut de energie de masă cu aproximativ 10% mai mic.
Cu toate acestea, deoarece biodieselul are o densitate mai mare, volumetricul său
conținutul de energie este considerat a fi cu 5-6% mai mic decât petro-
diesel leum. Viscozitatea este celălalt factor important care controlează
caracteristicile injecției din injectorul diesel. com-
în paralel cu motorina pe bază de petrol, vascozitatea biodiesel poate
mergeți la niveluri foarte ridicate datorită structurii chimice FAME și mari
masa moleculara. Mai mult, datorită esterilor cu lanț drept,
combustibilii biodiesel au, în mare parte, un număr excelent de cetane
mai mare decât motorina pe bază de petrol.
6. Uleiuri vegetale și proprietățile lor pe bază de biodiesel
Principalele proprietăți fizico-chimice ale combustibililor biodiesel și
materie primă aferentă ale cărei profiluri compoziționale au deja
au fost discutate, sunt rezumate în tabelele 6 și 7 pentru comestibile și
Tabelele 8 și 9 pentru combustibilii biodiesel necomestibili. O procedură similară
la cel pentru FA a fost folosită colecția de profil compozițional.
datele au fost extrase din surse diferite și ignorând
date neîncredute au fost raportate valorile medii. Unele specific
cations legate de o serie de resurse sunt disponibile, dar datorită
diferențele de profil compozițional, acestea nu sunt raportate aici.
Mai mult, deși stabilitatea oxidativă este un biodiesel important
proprietatea, nici nu este raportată, deoarece este influențată în mare măsură de
practici de depozitare și curățare folosite.
7. Proprietățile biodieselului
7.1. Densitate
Masa pe unitatea de volum, care este cunoscută sub numele de densitate, este o cheie
proprietatea biodieselului. La motoarele diesel, injecția de combustibil și combustibilul
amestecarea cu aerul se efectuează de obicei la presiuni între 15
și 50 MPa și temperatura de 300-350 K. Cantitatea de combustibil
injectat în motor este estimat de volumul său, deci densitatea
influențează direct procesul de injecție a combustibilului. În plus, densitatea este un an
Tabelul 4
Specificațiile SUA și Europene pentru biodiesel (B100).
Proprietate
Unitate
SUA (ASTM
D6751-08)
Europa
(EN 14214)
limite
Metodă
limite
Metodă
Apa și sedimentele
(vol.%, max)
0,05
D2709
0,05
En12937 g
Contaminarea totală
(mg / kg, max.)
24
EN 12662
Vâscozitate cinematică la 40 ° C
(mm 2 / s)
1.9-6.0
D 445
3.5-5.0
EN 3104/3105
Punct de blit, cană închisă
(° C, min)
93
D93
101
EN 3679
metanol
(% în greutate, max.)
0,20A
EN14110
0,20
EN 14110
Cetane nr.
(Min)
47
D613
51
EN 5165
Punct de nor
(° C)
Raportb
D2500
Țară specifică b
Cenușă sulfatată
0.020
D874
0.020
EN 3987
Cenușă totală
Gp I metale NaþK
(mg / kg, max.)
5
EN14538
5
EN 14108/14109
Gp II Metals CaþMg
(mg / kg, max.)
5
EN14538
5
EN 14538
Sulf total
(ppm, max.)
15 c
D5453
10
EN 20846
fosforos
(ppm, max.)
10
D4951
4
EN 14107
Acidul nr.
(mg KOH / g, max.)
0,50
D664
0,50
EN 14104
Reziduuri de carbon
(% în greutate, max)
0,05
D45.0
0,30 d
EN 10370
Glicerină gratuită
0,02
D6584
0,02
EN 14105/14106
Glicerina totală
0,24
D6584
0,25
EN 14105
Glicerida mono
0,80
EN 14105
digliceride
0,20
EN 14105
Trygliceride
0,20
EN 14105
Distilare
(T90 ° C, max.)
36e
D1160
Coroziunea benzii de cupru
(3 h la 50 ° C, max.)
Numarul 3
D130
Numarul 1
EN 2160
Stabilitate la oxidare
(h @ 110 ° C, min)
3.0
EN14112
6
EN 14112
Ester metilic al acidului linolenic
12,0
EN 14103
Esteri metilici ai acidului polinesaturat
1.0
prEN 15799
Continutul Ester
(% în greutate, min)
96.5
EN 14103
Valoarea iodului
(g l2 / 100 g, max.)
120
EN 14111
Densitate
(Kg / m3)
860-900
EN 3675
Lubrifiere @ 60 ° C, WSD, microni (max.)
Filtrabilitate la înmuiere la rece (secunde, max.)
360
D7501
a În mod alternativ, punctul de aprindere trebuie să fie> 130 ° C.
b Proprietățile de temperatură scăzută nu sunt specificate strict, dar ar trebui să fie convenite de furnizor sau cumpărător.
c Pentru amestecare cu ULSD. Pentru alți combustibili, sunt permise niveluri mai mari de sulf.
d Această limită se bazează pe fracția de jos de 10% din combustibil, nu pe întregul combustibil.
e Echivalent atmosferic punctul T-90.
Tabelul 5
Proprietățile combustibilului biodiesel comparativ cu motorina.
Diesel [127, 237- 241]
Biodieselul
Densitate la 15 ° C (kg / m 3 )
838-872
852-922
Vâscozitate la 40 ° C (mm 2 / s)
2.5-5.7
2.2-17.14
Punct de inflamabilitate (° C)
50-98
70-241
Punct de nori (° C)
À17 la À8
À25 la 26
Punct de turnare (° C)
À36 până la À30
À 28-18
Cetane
45-55
37.55-76.74
CFPP
À38 până la À6
À8.63 la 16
Numărul de iod
0-38
60-128.7
Valoarea încălzirii (MJ / kg)
42-45.9
34.4-45.2
69
Pagina 9
parametru important care se corelează cu vâscozitatea, valoarea încălzirii
și numărul de cetană. Standardul ASTM D6751 nu are un
caietul de sarcini pentru densitate. Cu toate acestea, conform EN 14214
standard, biodieselul ar trebui să aibă o densitate de 860–900 kg / m 3 [16].
Mai mult decât atât, petrodiesel are o densitate de $ 0,85 g / cm 2 , mai mic decât
biodiesel (0,88 g / cm 3 ). Pe baza tabelelor 6 și 8 densitatea de biodiesel
produs din ulei vegetal comestibil și necomestibil variază în limita a
rază îngustă de 0,867–0,882 și 0,852–0890. Densitatea
uleiurile vegetale înrudite, înainte de transeterificare, sunt clar mai mari
( în jur de 0,91-0,93 g / cm 3 ca valori norma). Palm-, nucă de cocos-,
FAME-urile derivate pequi- și susan au cea mai mică densitate
biodiesel pe bază de ulei vegetal comestibil în timp ce semințele de in și tutunul
FAME-urile derivate au cea mai mică densitate în rândul vegei necomestibile
biodiesel pe bază de ulei de masă. Biodiesel provenit din castan și castor
au cea mai mare densitate în aceleași categorii, respectiv. Are
a fost raportat că lungimea mai mare a lanțului duce la o densitate mai mică a combustibilului.
Cu toate acestea, nu a fost cazul aici, din moment ce atât nucșoara cât și
biodieselul pe bază de ricin are o cantitate mai mare de carbon mai lungă
lanțuri comparativ cu cele cu densitate mai mică.
7.2. Modele de predicție a densității
7.2.1. Modele dependente de presiune / temperatură
În general, temperatura, presiunea și profilul compoziției sunt
principalii factori care determină densitatea biodieselului. Ca celălalt
lichide, densitatea biodiesel crește atunci când temperatura scade sau
pe măsură ce presiunea crește. În consecință, au fost numeroase
cercetarea densității estililor alchilici ai acizilor grași (fie FAME, fie
FAEE) într-un interval de temperatură (presiune) sau la anumite temperaturi
peratură (presiune). Rezultatele obținute au fost supuse diferitelor
corelații, așa cum sunt prezentate în tabelul 10. Includerea presiunii
și temperatura în modelele de predicție a densității biodieselului a fost
realizat de Tat și Van Gerpen [17 , 18], Chhetri și Watts [19] și
Dzida și Prusakiewicz [20]. Tat și Van Gerpen [17, 18] a folosit zece
combustibili diferiți pentru biodiesel, 16 esteri FA diferiți, trei hidro-
carbuni și un combustibil diesel la temperaturi de la 20 până la 100 ° C și
presiuni de la 101.325 kPa la 32.5 MPa pentru a obține Eq. (1) . Acest
modelul a arătat eroarea maximă de 8% în cazul esterilor metilici
și 7,3% în cazul esterilor etilici ai FA. În Chhetri și Watts
muncă [19] , densitatea de trei biodiesel și motorină au fost calculate
și corelat la temperaturi și presiuni ridicate (Ec. 2). În
o altă lucrare, Dzida și Prusakiewicz [20] au prezentat o termo-
relație dinamică pentru a analiza dependența de presiune a
densitate la presiuni ridicate până la 100 MPa și temperaturi
variind de la 293,15–318,15 k cu abaterea maximă de 3,3%
(Ex. 3 ).
7.2.2. Modele bazate pe EoS
Modelele bazate pe ecuația de stat (EoS) au fost utilizate pe scară largă
predicția densității biodieselului sau a esterilor Alchil pur. lui Tait
ecuația stării (Ec. 4) [21] este o formă integrată a unui empiric
ecuație reprezentativă pentru coeficiența de compresibilitate izotermă
comportament eficient versus presiune. În acest model, B și C se găsesc prin
potrivirea datelor experimentale. Pratas și colab. [22] a folosit acest EOS pentru
Tabelul 6
Proprietățile uleiurilor vegetale pure comestibile
Comestibil
Vegetal
ulei
Sulf
conţinut
(% În greutate)
Densitate
la 15 ° C
Viscozitate
la 40 ° C
(Mm2 / s)
bliț
punct
(° C)
Nor
punct
(° C)
turna
punct
(° C)
CFPP Cetane
număr
Iod
număr
Incalzi
valoare (MJ /
kg)
Carbon
rezidual
Acid
Valoare
mg / g
Ref
canola
2
0,9042 *
36.72
290.5
a9
A21
15
-
111.6
39.751
-
0.41
[124 ,127]
Bumbac
sămânță
0,01%
0.9156
34.79
222
1.7
A15
36.5
105.7
39.5
0.245
-
[127 ,128, 131 , 147]
Nucă de cocos
1,3%
0,9148 *
27
265.3
10.15
a6
5
52
10
37.806
0,22
2.1
[242- 244]
Porumb
0,01%
0.9156
33.54
293
A1.1
A23
-
37.6
120.6
39,5,39,6 H
0,24
-
[127 ,131 , 147]
Groundnut
12,9 mg /
g
0,97
37.8
178
7.5
4
-
-
82.36
39.5
0,24
-
[132]
jojoba
-
0.8686
24,89
285
-
-
14
-
50.17
46,47, H
-
0,71
[134 ,245]
alună
0,025%
0.945
24,0
325
Th1
a3
-
52.9
94.32
39,9 H
0,21
0,95
[125 ,131, 246, 247]
Laurel Bay
părăsi
0,02%
-
23.2
-
-
-
-
33,6
87.5
39,3 H
0.2
-
[135, 131]
Laurel Bay
fruct
-
-
-
-
-
-
-
-
87.4
-
-
-
[135]
Moringa
-
0.8971*
43.40
265.5
10
11
18
-
87.5
38.90
-
8.62
[136 ,137 , 242, 248 ,249]
Muştar
-
0.9346
31.42
270
a3
A19
-
50.3, I
107
39.02
-
-
[138 ,139]
oliv
nucleu
0,02%
-
29,4
-
-
-
-
49.3
100.16
39,7 H
0,23
-
[247]
oliv
tescovină de măsline
-
0.908
46.27
-
-
-
-
99,8
40.49
-
0.6
[140 - 142]
palmier
-
0,897 *
40.65
257.8
19.8
14,53
16
41
54
39.867
-
1.4
[124 ,242 , 250]
arahidă
0,01%
0.895
39,8
234.8
6.4
À0.35
-
36.2
116.22
39,8 H
0,22
-
[247 ,251]
Pequi
-
0.9055,20
35
-
-
-
-
-
-
-
-
2.2
[252]
Semințe de mac 0,01%
0.921
42,4
-
-
-
-
36,7
125.67
37,9,39,6 H
0,25
-
[131, 247]
Dovleac
2 μg / g
0.92
33.91
251
12
4
-
30
108
38.66
0,15
0,55
[149 ,150]
rapiței
0,01%
0.9125
38.15
263
A3.9
À31.7
-
37.6
115
39,7 H
0,31
0,82
[128 ,131, 147, 253]
Tarate de orez
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
[152 - 157]
Șofran
0,01%
0.9222
30.64
260
18.3
À6.7
-
41,8
141
39,5 H
0.255
0,97
[131, 253]
Sămânță de sal
-
0.879
45, Sct, 40
238
38
-
31-45
39.7
-
-
[158 - 160 ,254]
Susan
0,01%
0,906
33,6
264.3
0,27
a7
-
42,5
95.01
39.1,39.8, H
0.245
0.5
[131, 147, 162, 163 , 247 , 255]
soia
0,01%
0.916
31.83
254.8
A5.5
À10.5
13
38
109.17
39,6 H
0.245
0,28
[124 ,128 ,147 , 242, 253]
floarea-soarelui
0,01%
0.918
34.01
256
12.75
À10.85
38.1
129.5
39,56 H
0.275
0.302
[128 ,131, 147, 247]
Grâu
germene
0,926, sp
-
-
-
-
115.47
-
-
-
[131]
Grâu
cereale
0,02%
-
32.6
-
-
-
-
35.2
120.96
39,3 H
0,23
-
[131]
Nuc
nucleu
0,02%
-
36,8
-
-
-
-
33,6
135.24
39,6 H
0,24
-
[131]
* 40C, I: Index, H: valoare mare a încălzirii.

70
Pagina 10
densitatea corelată a purului de metil, miristatului, oleatului și
biodieseli de metil din rapiță (R), soia (S) și palmă
(P) uleiuri, amestecuri binare (RP, SP, SR) și amestec ternar (SRP) la
presiuni de până la 45 MPa și temperaturi cuprinse între 283 K și
333 K cu rezultate rezonabile. Schedemann și colab. [23] a folosit Tait's
ecuație împreună cu densitatea de referință folosind Rackett-ul modificat
ecuația pentru a corela datele pentru linoleatul de metil la presiuni din
0,4 MPa la 130 MPa și temperaturi de la 278 K la 367 K.
abaterea a fost raportată a fi mai mică de 0,01%.
Ecuațiile cubice de stare, cum ar fi volumul tradus
Ecuația de stat (VTPR EoS), Eq. (5) [24] și cub-plus-
ecuația de asociere de stat (CPA EoS, Ec. 6) [25, 26] , au fost
utilizat pentru corelarea densității și predicția unei game largi de
lichide. VTPR EoS aplică cubul Peng – Robinson EoS în
care predicția metodă de contribuție a grupului UNIFAC sugerează
gested by Dortmund [27] este utilizat pentru estimarea necesarului
parametrii. Această metodă a fost folosită de Schedemann și colab. [23] la
estimează densitatea de linoleat de metil și biodiesel. Ei au gasit
că abaterea a variat de la À1% la À7% la presiuni până la
130MPa și temperaturi mai mici de 386,9K pentru biodiesel,
în timp ce abaterea era de aproximativ 1% la presiuni de până la 55 MPa și
temperatura de 396,8 K. CPA EoS [25, 26] combină un fizic
contribuție dintr-o densitate cubică EoS (Soave-Redlich Kwong, SRK)
cu o asociere (chimică). Modelul SRK ține cont
interacțiunile fizice dintre molecule. Asociatia
conturi la termen pentru legarea intermoleculară de hidrogen și sol
efecte vationice. Ecuația de stat CPA este exprimată în termeni de
contribuția termenului de asociere, menționat de Michelsen și Hen-
scurge și presiunea ca o sumă a SRK EoS, prezentată în Eq.
(6). Această metodă a fost utilizată de Pratas și colab. [22] pentru a analiza
densitatea densității pure FAME și componenta pură estimată
s-au folosit parametri pentru calcularea densității metilului
biodiesel. Abateria acestei metode a fost raportată a fi
în cadrul 0,79% -2,5%. O altă ecuație de stare corespunzătoare este Bhir-
Ecuația lui ud [28]; (Ex. (7) ), în care punctul critic și
factorul acentric este important. Aceste trei ecuații fac
calculul densității lichide a unei substanțe pure ușor. Mulți com-
Parisonii și versiunile modificate ale ecuației lui Bhirud au fost
raportat. Ecuația lui Bhirud a fost poate prezice cu succes den-
identitatea unui biodiesel care conține FAME saturate și nesaturate într-o
o gamă largă de temperatură cu o deviație de o4,68% [29].
SAFT EoS, un EoS mai complex, se bazează pe un fizic clar
model molecular, presupunând că o moleculă este compusă din lanțuri
a segmentelor sferice articulate liber și a mai multor intermoleculare
forțele sunt luate în considerare [30]. Ecuația PC-SAFT a fost
în primul rând angajați de Dong și colab. [31] folosind contribuția de grup
metode de calcul a parametrilor și prezicerea parametrilor
densitatea de biodiesel și FAME. Oliveira și colab. [32] a aplicat soft-
SAFT EoS pentru a prezice densitatea de biodiesel și FAME pe baza
rezultatele experimentale obținute de Pratas și colab. [22].
abaterea a fost raportată a fi mai mică de 1% pentru FAME la
presiune atmosferică. Vă rugăm să consultați [31] și [32] pentru detalii
legat de acest model.
7.2.3. Metoda contribuției grupului GCVOL
7.2.3.1. Metoda GCVOL-Elbro. Metoda de contribuție a grupului GCVOL
este un model de predicție bazat exclusiv pe structura moleculară
a compușilor dezvoltați pentru a prezice volumele molare din
lichide. Folosind această abordare, densitățile lichidului în temperatură
intervalul dintre temperatura de topire și fierberea normală
temperatura poate fi prezisă cu o eroare sub 1%. În GCVOL
prezentat de Elbro et al. [33] , densitatea unui compus pur este
Tabelul 7
Proprietățile Biodieselului pe bază de ulei vegetal pur comestibil.
Vege comestibil-
ulei de masă
Sulf
conţinut
(% În greutate)
Densitate
la 15 ° C
Viscozitate la
40 ° C (mm2 /
s)
bliț
punct
(° C)
Nor
punct
(° C)
turna
punct
(° C)
CFPP
cetanică
număr
Număr de iod Încălzire
valoare (MJ /
kg)
Acid
Valoare
mg / g
Ref
canola
2 ppm
0.878
4,42
172.36
À3.25
a8
À8.67 54
113.6
38,75 L
0,49
[124 , 125 , 256]
40.748 H
Seminte de bumbac
-
0.887
4.19
210
1.7
-12.5
5
48.1
120
39.75
0.5
[128 , 257- 261]
Nucă de cocos
3 ppm
0.867
3.20
113.83
A1.6
A8.3
A3.6
64.65
13,25 mgI2 / g
35,2 L
0,18
[242, 243]
38,2 H
Porumb
4 ppm
0.883
4.19
171
a3
±2
a8
46.65
101
39,9 L
-
[247]
43,1 H
Groundnut
1.315 ppm
0.92
4.4
132
8
3
82
59,85 I
71.8
39,8
-
[132]
jojoba
0.3
0.866
2.2-19.2
80,5
-
-
4
63,5
48.97
44.77
0,8
[134 , 174 ,245 , 262- 267]
alună
7 ppm
0.896
4,81
172.7
À7.65
a6
À3.35 62,95
109
39.58
0.351
[125 , 133 , 247]
Laurel Bay
fructe
-
0,872
3.6
58
[135]
Moringa
-
0.873
4,92
173.3
18
16.5
16.33
64.57
77.17
40.89
0,22
[136 , 137, 248 ,249]
Muştar
O1
0.879
5,53
169.16
16
A18
56
128
40.4
0.2
[138 , 139 ,188, 268]
Pom de măsline -
0,894
4.26
138
2
6
9
56.3
134.5
39.96
0.1
[140 -142]
palmier
2
0.870
4,53
176.7
14.25
14.33
11
60.21
50.5
34,4 L
0.2
[12, 185, 124 , 269]
40,13 H
arahidă
6 ppm
0.8785
4,69
176
12.6
11.5
16
58.24
67.45
35.33
-
[185 , 133]
Pequi
0.866
5 mpa.s
-
-
-
-
-
-
-
0,57
[252, 270]
Semințe de mac
0,01%
0.889
4,37
175
a8
A18
a7
58
-
42.085
0.4
[148 , 271]
Dovleac
2 ppm
0.877
4.27
152
A18
a32
-
51
115
-
0,48
[149 , 150]
rapiței
0,0024%
0.879
4.4
169.5
A3.5
a11
a12
48.25
112
35,8 L
0,26
[128 , 185 , 253]
41,1 H
Tarate de orez
-
0.881
4.4
175
5
0
51.15
106
40.87
-
[152 -157 ,272]
Șofran
-
0.879
4.18
174
a4
a7
a6
51.1
143
42,2 H
0,22
[253]
Sămânță de sal
-
0.879
5,44
143.5
18
12
52.5
39.6
39.96
[158 -160]
Susan
o0.005
0.867
4.23
176.67
0.5
a4
58.97
83.52
40.25
0.285
[162 , 163 ,247]
soia
-
0.882
4.15
140.1
0
A3.2
À3.67 44.7
117.7
35,74 L
0,18
[124 , 128 , 185 ,253 , 273]
39,84 H
floarea-soarelui
-
0.869
4.26
180.33
1,33
±2
±2
45,7
128.7
34,71 L
0.357
[131, 185, 247 , 273 , 274]
40,6 H
Nuc
nucleu
4 ppm
0.882
3.88
-
A6.1
a10
a9
-
-
39.47
-
[133]
71
Pagina 11
Tabelul 8
Proprietățile uleiurilor vegetale pure necomestibile. Nu au fost găsite date pentru Zanthoxylum bungeanum (Semința de cenușă) și Ziziphus mauritiana L. (ber, prune indian, măr chinez).
Vege necomestibil
Ulei de masă
Conținut de sulf (% în greutate) Densitate la
15 ° C
Viscozitate la
40 ° C (mm2 / s)
bliț
punctul (° C)
Punct de nor
(° C)
turna
(° C)
CFPP
cetanică
număr
Iod
număr
Valoarea de încălzire (MJ /
kg)
Carbon
rezidual
Valoarea acidului mg / g
Ref
Argemone mexicana
-
0.910
29,6
235
12
A5.5
-
-
-
35.4
76,2
[167 , 168 , 275]
babassu
-
0.925
29,5
150
20
-
38
-
-
-
[143, 169 , 170, 276]
Migdale amare
-
0.921
30.55
185
a4
a7
-
-
87.41
-
0,57
[171, 277]
CARAPA
-
0.915
38.4
-
-
-
37.6
36.1
[172 ,173]
castor
0,01
0,950
259.4
288.5
A5.5
À25.1
-
42,3
80,5
36,74,37,4 H
0,22
0.705
[174- 177 , 197]
Camelina
-
0.912
24.16
227,5
a10
A17
-
35,6
151.25
40.21
1.39
[124, 139 , 178- 180]
Crambe abyssinica
-
0.905
46.09
274
10
À12.2
-
44,6
93
40,5
0,23
0,68
[127, 181 ,182, 278]
Croton megalocarpus
(Musine)
0,001 Vol%
0,91
30.844
235
-
-
10
-
39.33
10
[136, 242, 279 ,280]
Muștar etiopian
30 ppm
0.917
55.07
187
4
±2
-
38
109.4
-
0.833
[138, 186 - 188 , 281]
Euphorbia lathyris L.
-
0.92
-
-
-
-
-
-
83.37
-
25.17
[189 , 190]
-
0.918
33,5
-
-
-
-
-
145.3
-
1,07
[300]
Idesia polycarpa var. vestita
ulei de fructe
-
-
38.8
-
-
a9
-
-
-
-
0.615
[151]
Jatropha curcas L.
-
0.9165
37.28
211.7
-
-
21
21
97.9
38.96
11,89
[192, 242]
Karanja
0,025
0.933
39.9
222
-
4
-
32
90,7
35.992
4,73
[194, 282]
Kusum
-
0.9
40.75
240
-
2
-
40
-
36.25
21.5
[195, 196]
-
-
138.61
-
-
-
-
-
-
-
0.336
[197]
Seminte de in
0,01%, 2,1 mg /
kg
0.924
26.24
241
À0.6
À10.41
a9
34.6
156.74
39.3
0,23
-
[127, 259, 283 -287]
Mahua
-
0.942
32.01
231
-
15
-
45
-
36.85
3,7%
38
[288 ,289]
Merrill
-
0.918
47
-
-
-
-
-
42
-
-
0.658
[200- 203]
Meliaceae
-
0,934
35.093
-
5
4
-
-
38.729
-
26,2
[199]
Michelia Champaca
-
0.92
47.94
232
-
-
44,79 30,66
111.30
36.28
0,79
10.55
[204 , 205]
Alior
-
0.92
29.62
-
-
-
-
-
-
-
-
55
[206 , 290]
Nahar
-
0.922
26.69
143.5
6.75
À0.6
-
110.36
38.46
-
23
[207 ,208 , 291]
neem
1990 ppm
0.9296
38.875
214
19
10
11
41
75.295
-
-
-
[210 - 213, 292]
Niger
-
0.901
28.2
-
±2
a9
-
-
131.9
-
-
6,03
[214]
paciuli
-
0.946
9.817
146.5
-
-
-
-
-
42.98
-
-
[242]
Polanga
-
0.923
54.31
227.3
-
8
26,5
51,9
77,5
38.51
-
44
[192, 242, 293]
Poon
-
0.9319
54,34
206
6
À9.5
29
-
99.7
39.574
-
2,73
[216 ,217]
Putranjiva roxburghii
-
0.918@25
37.62
48
-
a3
-
31.33
-
39.58
-
-
[215]
Cauciuc
-
0.917
42.54
257
-
A14
-
49.73
133.32
38.64
-
25.67
[219 - 221, 294]
Tarate de orez
-
0.918
40.86
304
4
A6.5
-
-
107
38.945
0.0489
0,55
[153- 157 , 272]
stillingia
-
0.937
49.37@25
-
-
-
-
129.7
-
-
6,22
[223 - 225, 295]
Prună acră
0
0.974
204.95
230
-
10
-
-
-
42.61
-
2.7
[296]
Syringa
-
0.929
33.54
-
-
-
-
-
130.73
-
-
5.58
[226]
Tutun
0,006
0.918
27.7
220
À7.8
A14
-
38,7
135
39.4
-
[147 ,297 - 299]
Tung
-
0.929
80.41
-
A25
A28
-
-
161.3
-
-
1.43
[227- 231]
Catappa Terminalia
250 ppm
0,91
34.06
102
8
4.5
-
46
-
37,5
-
8,78
[172 ,232]
Terminalia belerica Robx.
250 ppm
0.919
32,7
102
8
-
-
-
-
0.104
3.36
[233 - 235]
B.
Sajjadi
et
Al.
/
Regenerabile
și
durabilă
Energie
opinii
63
(20
1
6
)
6
2
-
92
72
Pagina 12
calculat pe baza masei sale moleculare (MW) și molarului
volum (V), așa cum se arată în Eq. (8) . În urma acestei abordări,
densitatea de biodiesel, care este o colecție de FAME poate fi calculată
târziu prin Eq. (8.3). Parametrii grupului necesari pentru pre-
care dictează densitatea acidului alchil ester al acizilor grași sunt prezentate în
Tabelul 11 și GCVOL au prezentat descrieri bune ale esterului gras
densități și biodiesel.
7.2.3.2. Metoda GCVOL-Ihmels. Ihmels și Gmehling [34] au revizuit
metoda GCVOL-Elbro prin actualizarea valorilor grupului
parametrii și adăugarea altor noi grupuri chimice.
7.2.3.3. Metoda GCVOL-Pratas. În versiunea lui Pratas [35] , toate para-
contoarele rămân identice cu cele ale metodei GCVOL-Elbro
cu excepția constantelor pentru parametrul grupului cu dublă legătură
(CH¼). Prezicerea densității biodieselului cu metoda GCVOL este
cu o abatere între 0,2% și 0,7%. Apariția
trei metode menționate anterior pe bază de GCVOL în termeni de biodiesel
Predicția densității este aceeași în timp ce valorile constante ale acestora sunt
diferit. Valorile constante necesare pentru acizii alchilici ai acizilor grași
predicția densității pe baza celor trei GCVOL menționate anterior
metodele bazate sunt prezentate în tabelul 1 .
7.2.4. Modele bazate pe Rackett
7.2.4.1. Modi fi ed metode de ecuații Rackett. Modelul lui Rackett
îmbunătățit de Spenser și Danner [36] poate fi utilizat pentru a calcula
densitatea lichidului saturat ca în [37 ,38]. În acest model, ρ, ρ R și Z RA
sunt densitatea la temperatura T , densitatea la temperatura de referință
Tabelul 9
Proprietățile de biodiesel pur pe bază de ulei vegetal necomestibil
Necomestibil
Vegetal
Ulei
Conținut de sulf
(% În greutate)
Densitate
la 15 ° C
Viscozitate
la 40 ° C
(Mm2 / s)
bliț
punct
(° C)
Nor
punct
(° C)
turna
punct
(° C)
CFPP
cetanică
număr
Iod
număr
Incalzi
valoare (MJ /
kg)
Valoarea acidului mg / g
Ref
Argemone mexicana
A
0.860
11.1
168.7
7.5
À7.5
A
A
A
40.8
0,95
[167, 168, 275]
babassu
A
0.8725
4.2
117
4
A
À8.5
63.25
A
31.8
0,425 [143 ,169, 170]
Migdale amare
A
0.8845
4,60
169
4.5
a6
45.18
117.29
A
0,27
[171 , 277]
CARAPA
A
0.8714
4.75
70
a10
A
11
42,6
A
38.55
o0.5 [172, 173]
castor
1,3%
0.922
17.14
178.56
À11.16
A20
13
37.55
85.53
38.09
0.148
[174 - 177, 197]
0,2 mg /
kg
Camelina
3 ppm
0.885
4.11
150
2.5
A6.3
A2.8
48.91
146.5
45.2
0.2
[124 , 139, 178 -180, 256]
Crambe abyssinica
A
0,872
6.0@20
136
A
A
A
A
A
39.569
A
[127 ,181, 182]
Cuphea viscosissima
A
A
2,39
A
À9.6
A22
55.56
A
A
A
[184, 256]
Croton
A
0.870
4,07
164
a4
a5
a4
42.57
A
39.786
0,21
[136 ,242 , 279, 280]
Muștar etiopian
o10 mg /
kg
0.8445
5.12
134.75 16
15
50.5
125,2
41.4
0,08
[138 ,281 , 186 - 188]
Euphorbia lathyris L. o0.001
0.878
4,77
181
A
A
a11
56.03
87.5
38.17
0,19
[189, 190]
seminte oi
A
A
3,79
184
5
0
45,3
A
A
0,08
[300]
Idesia polycarpa var.
ulei de fructe vestita
A
0.886
4.12
> 174
a4
A
±2
47
A
A
0,27
[151 , 191]
Jatropha curcas L.
0.008
0.8655
4,52
175.5
5,66
6
10
55.43
95.75
40.79
0,24
[192 ,273 ,301 - 303]
Karanja
0,003%
0.889
4,79
157.4
13.3
6.4
a7
56.55
89
36.56
A
[273 , 304- 308]
Kusum
o0.005
0.875
5,34
152
A
±2
45
37.59
A
0,435 [195 ,196]
161,5 mg /
kg
0.913
10.62
> 160
À11.6
A20
a6
45.6
A
A
0,026 [197, 256]
Seminte de in
0,002%
0.852
3,95
241
2,43
À9.6
A
34.6
178
37,45, 41,8 H 0,335 [274, 283 - 285]
Mahua
A
0.895
4,77
129.5
4.33
4.33
A
55
74.2
36,9 L, 39,4 H 0,41
[198 ,256 , 259, 288 , 289, 305 ,309]
Meliaceae
A
0.893
4,72
188.5
8
8
5
44
129.4
39.96
0,448 [199]
Merrill
A
0.876
5,14
148.66 7.66
0.67
6
76.74
69.9
44.986
0,46
[200 - 203, 310]
Michelia Champaca
A
870
5.11
158
A
50,28
104
39.51
0.44
[205]
Alior
A
0,87
4.6
128
2.23
2.23
A
50
39,7, L
0,25
[206, 290]
Nahar
A
0.893
5.67
131.5
6.1
A1.2
A
54.6
113,24
35
1.8
[207, 209]
neem
473 ppm
0.886
6,09
144,75 14,5
7
A
51.26
46.84
39.84
A
[210- 213]
Niger
0.003
-
4.3
157
4
A
57
A
A
0,15
[214]
paciuli
77,1 mg /
kg
0.922
6,07
118.5
o À33 À17
A
A
A
44.18
A
[242]
Polanga
4,11 mg /
kg
0.8786
4.75
151.66
11,73
8,43
9.5
56.8
83.55
39,39 L,
41,3 H
A
[192 ,290 , 305, 311]
Poon
7,02 mg /
kg
0.876
5,82
153.75 1.6
± 0,2
À0.25 54.83
99.67
40.09
0,14
[216, 217]
Putranjiva
roxburghii
A
0.883
A
152
A
±1
47
82.9
39.58
[215, 312]
Cauciuc
A
0.875
5.60
173.4
3.1
a7
53
144
39.174
0,12
[128 , 219- 221 ,274, 313, 314]
Tarate de orez
6%
0.889
5,15
161
0,55
À6.8
A1.5
64.95
106
38.17
-
[152 - 157]
stillingia
1,5%
0.896
3,91
125.33 À3
a8
a10
53
A
0,022 [190 ,223 -225 , 295]
Syringa
A
0.891
4,49
A
o À10
A
A
47.3
123
A
0.63
[226, 315]
Prună acră
A
A
A
A
A
A
A
61.39
A
A
[296, 316]
Tutun
8 mg / kg
865
3,56
165
-
a12
a5
51.5
136
42.22
[298, 299]
Tung
0.0049
0,90
7.175
163
A
A
A15
A
164
A
0.115
[227- 231]
Catappa Terminalia
13,3%
0.876
4.3
90
A
6
12
57.1
83,2
37.73
0.5
[172, 232]
Terminalia belerica
Robx.
96 ppm
0.883
4,98
126
5
3
A
53.2
77.8
39.22
0,122
[233- 235]
Zanthoxylum
bungeanum
A
0.8921
4.8
> 174
a6
A
a3
45 Eu
A
A
0.3
[236]
Ziziphus mauritiana
L.
A
0.877
4,02
182
A
±2
A
A
A
38.23
A
[317]
73
Pagina 13
Tabelul 10
Modele pentru predicția densității
Densitate
Modele dependente de presiune / temperatură
ρ g = cm 3
(
)
¼ C 1 T 2 þ C 2 TP þ C 3 T þ C 4 P þ C 5
(1)
T (C): Temperatură
[17 ,18]
P (MPa): presiune
C1 – C5: Constanta de model obținută prin montare
Abatere: 8% pentru FAME și 7,3% pentru FAEE
ρ kg = m 3
(
)
¼ 1036À0: 643 T þ0: 00423 P
(2)
T (K): Temperatură
[19]
P (kpa): presiune absolută în kPa
Abatere: o3%
∂ρ
∂ P
()
T
¼
1
u 2 þ
T α 2
p
C P
Δρ ¼
∫ p 2
P 1
1
u 2 þ
T α 2
p
C pag
(
\
dp %
∫ p 2
p 1
1
u 2 dp þ
α 2
p T
C pag
Δ p
(3)
∂ρ = ∂ P : dependența de presiune a densității
[20]
α: expansiune termică izobară
C P : Capacitate de căldură specifică
U: Viteza sunetului
Abatere: o3.3%
Modele bazate pe EOS i
ρ i ¼
ρ 0 T ; P ¼ 0: 1 MPa
ð
Þ
1À C ln B þ P
ð
Þ = B þ0: 1
ð
Þ
(
)
[
]
ρ 0 T ; P ¼ 0: 1 MPa
ð
Þ ¼ a 1 þ a 2 T þ a 3 T 2
B ¼ b 1 þ b 2 T þ b 3 T 2 ;
C ¼ c 0 þ c : 1 : T :
(4)
ρ 0 : Densitatea de referință
[21]
T (K): Temperatură
P (MPa): presiune
B și C: Parametri dependenți de temperatură
Abatere: o0.01%
P ¼
R : T
υÀ b
A
a T ð Þ
υ υþ b
ð
Þþ b υÀ b
ð
Þ
α ii T ð Þ¼ 1þ
0: 37464þ1: 54226ω i
À0: 2699ω 2
eu
(
\
1À T 0: 5
r ; eu
(
)
ι
# 2
(5)
ω: factor acentric
[24]
α: funcție (T) dependentă de temperatură
VTPR
v : volum molar
b : parametrul co-volum al ecuațiilor cubice de stare
T (K): Temperatură
P (MPa): presiune
A7% oDeviationo1%
P ¼
RT
V m À b
A
α T ð Þ
V m V m þ b
ð
Þ
A
1
2
RT
V m
(
)
1TH
1
V m
∂ ln g
∂ 1 = V m
(
)
(
\
Σ
eu
x i
Σ
Ai
1À X Ai
ð
Þ (6)
V m : volum molar,
[25, 26]
X Ai : Fracția siturilor A ale moleculei i
SRK
Xi: fracția molă a componentei i.
T (K): Temperatură
P (MPa): presiune
A și B: site-uri de legare pe o moleculă dată.
0,79% oDeviație: o2,5%
ln
P C M
ρ RT
¼ ln V 0
ð Þ þω LnV 1
ðÞ
în V 0
ð Þ ¼ 1: 39644À24: 076 T r þ102: 615 T 2
r
À255: 719 T 3
r þ355: 805 T 4
r À256: 617 T 5
r þ75: 1088 T 6
r
în V 1
ð Þ ¼ 13: 4412À135: 7437 T r þ533: 380 T 2
r
À1091: 453 T 3
r þ1231: 43 T 4
r À728: 227 T 5
r þ176: 737 T 6
r
(7)
V: Volumul molar
[29]
Tr: temperatură redusă, Tr¼T / TC
[37]
ω: factor acentric
[28]
V j : volumul molar al componentei j
Abatere: o4.68%
Metoda de contribuție a grupului GCVOL i
ρ i ¼ 1000 MW i = V i
(
)
¼ 1000 MW i =
Σ
n i Δυ i
(
)
(8)
ρi & ρ m : Densitatea componentelor și biodieselului. kg.m -3
[33]
Δυ i ¼ A i þ B i T þ C i T 2
(8.1)
M Wi : Greutate moleculară în g mol À 1 ;
[34]
ρ m ¼ 1000
Σ
x j MW =
Σ
x j V j
(
)
(8.2)
V: volumul Molar în cm 3 .mol ą1 ;
[35]
ni: numărul grupului i
Δvi: volum grup molar în cm 3 .mol ą1
T: temperatura în K;
A i , B i , C i : constante de temperatură ale volumului grupului
V j : volumul molar al componentei j în cm 3 .mol À 1
xj: fracția molară a componentei j
0,2% o Deviere: o0,7%
Metode de ecuație Rackett modificate i
ρ kg : m À 3
(
)
¼ ρ R kg : m À 3
(
)
= Z ϕ
RA
φ ¼ 1À T = T C
(
) 2 = 7 À 1À T R = T C
(
) 2 = 7
(9)
Ecuație rachetă modificată
[36]
ρ R : Densitatea de referință
[29]
ϕ: coeficientul de rezistență
[37]
T, T R , T C : temperatura, temperatura de referință și temperatura critică K
Abatere 1% -2,5%
74
Pagina 14
T R și factorul de compresibilitate, care este o constantă unică pentru
fiecare compus. În plus, ϕ semnifică coeficientul de fugacitate la
temperatura T , care este obținută din temperatura de referință
( T R ) și temperatura critică (Tc). Eq. (9) poate fi, de asemenea, direct
utilizat pentru determinarea densității biodieselului utilizând para.
metri de densitate de biodiesel la temperatura T (ρ m ), densitate de biodiesel
la temperatura de referință (ρ Rm ), factorul de compresibilitate al biodieselului
( Z RAm ) și temperatura pseudo-critică a biodieselului ( T cm ).
factorul de compresibilitate ( Z RA ) este un parametru semnificativ în Rackett
model care afectează precizia predicției densității. Inafara de
valoarea densității experimentale la temperatura de referință T R ,
valori diferite ale densității experimentale la temperaturi diferite
ar trebui realizată pentru a identifica valoarea Z RA . Prin urmare,
diverse modele pentru determinarea Z RA
au fost sugerate să
atinge cea mai bună predicție a densității biodieselului.
7.2.4.2. Rackett - metoda lui Yamada. În cazul cu insuficiență
densități experimentale, Z RA poate fi determinată de cor - modelul
legate de Yamada și Gunn [39], care este o funcție de acentric
factor (ec. (10) ). Acest model este de obicei utilizat pentru calculul
Z RA a componentei pure și factorul de compresibilitate pentru predic-
densitatea biodieselului este determinată folosind fracția molară
bazat pe regula de amestecare a lui Kay. Blangino și colab. [40] a folosit această ecuație pentru
prezice densitatea biodieselului pe bază de ulei de soia și devia-
mențiunea a fost sub 1,5%.
7.2.4.3. Rackett - metoda lui Soave. García și colab. [41] a aplicat o secundă
Ecuația de ordine a ω, Ec. (11), care a fost sugerat de Soave [42] pentru
calculați Z RA . Acest model împreună cu Rackett-ul modificat
ecuația a fost utilizată pentru a prezice densitatea de biodiesel la 288 K
de García et al. Recent, Mange și colab. Rackett – Soave's folosit
metoda împreună cu Eq. (9) pentru a prezice densitățile de biodiesel peste un an
gamă largă de temperaturi.
7.2.4.4. Rackett - metoda lui Meng. Dacă densități experimentale adecvate
sunt disponibile, valoarea Z RAm (sau Z RA ) poate fi calculată folosind
Eq. (9) cu două puncte de densitate experimentale [21] . Însă
abaterea predicției crește cu temperatura în afara intervalului
dintre care au fost utilizate pentru cele două densități experimentale selectate.
Prin urmare, Mange și colab. a sugerat o metodă de regresie liniară
similar cu abordarea lui Spencer și Danner [36] pentru a determina
Z RAm (sau Z RA ). În această abordare, Eq. (9) este rearanjat în (12) și
valoarea optimă ZRA este estimată corelând toate cele disponibile
date de densitate experimentale pe întregul interval de temperatură.
Tabelul 10 ( continuare )
Densitate
Z RA ¼ 0: 29056À0: 08775ω
Z RAm ¼
X
n
eu
x i Z RAi
(10)
Metoda Rackett – Yamada
[39]
ω: factor acentric.
xi: fracție molară,
Z RAi : factorul de compresibilitate al componentei i.
Abatere 1,13% -1,22%
Z RA ¼ 0: 2908À0: 099ωþ0: 04ω 2
Z RAm ¼
X
n
eu
x i Z RAi
(11)
Metoda Rackett – Soave
[41 ,42]
ω: factor acentric.
xi: fracție molară,
Abatere 0,89% –2,17%
log ρ ¼ log ρ R Àϕ log Z RA
log Z RA ¼
P
X j Y j
P
X 2
j
X j ¼ ϕ j ¼ 1À T = T C
A
Á 2 = 7 À 1À T R = T C
A
Á 2 = 7
Y j ¼ log ρ R = ρ j
A
A
(12)
Rackett - metoda Meng
[318]
ρ R : Densitatea de referință
ϕ: coeficientul de rezistență
T, T R , T C : temperatura, temperatura de referință și temperatura critică K
Abatere: 0,42% -0,63%
Modelul bazat pe structură moleculară i
ρ i ¼ 851: 471þ
250: 718 db þ280: 899À92: 18 m À1
ð
Þ
ð
Þ
1: 214þ n
ð
Þ
(13)
ρ i : densitatea lui FAME în kg / m 3 la 15 C
[44]
n: numărul de atomi de carbon din acidul gras original
m: numărul de atomi de carbon din alcoolul inițial
db: numărul de legături duble în molecula de acid
ρ i ¼ 0: 8463þ
4: 9
M i
þ0: 118 N
(14)
ρ i : densitatea FAME ith (saturate și nesaturate) în g / cm 3 la 20 ° C
[43]
N: număr de legături duble într-un FAME dat
M: greutate moleculară
Deviationo0.43%
ρ i ¼ 1: 069þ
3: 575
M i
þ0: 0113 N À7: 41 Â 10 4 T
(15)
N: număr de legături duble într-un FAME dat
[319]
T: temopeartura în K
Deviationo0.43%
Tabelul 11
Valorile substanțiale C necesare pentru predicția densității esterului alchilic acizilor grași bazate pe GCVOL
metode.
metode
Parametrii A (cm 3 mol À1 ) 10 3 .B
(cm 3 mol À1 K À1 )
10 5 .B
(cm 3 mol À1 K À2 )
GCVOL-
Elbro
CH 2
12.52
12.94
0
CH 3
18.96
45.58
0
CH¼
6.761
23.97
0
GÂNGURI
14.23
11.93
0
GCVOL-
Ihmels
CH 2
12.04
14.1
0
CH 3
16.04
55.62
0
CH¼
À1.651
93.42
À14.39
GÂNGURI
61,15
À248.2
36.81
GCVOL-
Pratas
CH¼
11.43
6.756
0
75
Pagina 15
7.2.5. Model bazat pe structură moleculară
Deoarece densitatea, în mare măsură, depinde de materiile prime
din care este produs biodiesel sunt și modele de predicție
legate de proprietățile termodinamice și intrinseci ale
materiale. Prin urmare, există o serie de metode de estimare
FAME și densitatea biodișelului în funcție de numărul de atom de carbon
în structura originală a acizilor grași și numărul de dublu
obligațiuni. De exemplu, cel dezvoltat de Ramírez – Verduzco [43]
și Lapuerta și colab. [44] s-a bazat pe structura moleculară.
În comparație cu celelalte tehnici, aceste metode sunt mai simple și
de încredere. Cu toate acestea, acestea au fost dezvoltate pe baza temei fixe
peratură de 40 ° C și poate prezice doar densitatea unui FAME pur
la această temperatură.
7.3. Viscozitate
Viscozitatea este de obicei estimată ca timpul pentru un volum de lichid
să curgă sub gravitație printr-un viscular capilar calibrat din sticlă
ometru la 40 ° C. Una dintre problemele majore asociate cu bio-
motorina este că vâscozitatea sa este de obicei mai mare decât cea a motorinei.
Diesele petroliere sunt de 9 până la 17 ori mai puțin vâscoase în comparație cu toate
uleiuri vegetale și este de 1,6 ori mai puțin vâscoasă decât biodieselul.
În general, combustibilii cu vâscozitate ridicată tind să formeze picături mai mari
la injectare, rezultând o atomizare mai slabă și crearea pro-
blemuri, cum ar fi reacția de polimerizare îmbunătățită și mai mult carbon
depozite. În plus, un combustibil vâscos ridicat se amestecă cu aer mai lent și
provoacă, de asemenea, o combustie slabă, fum de evacuare și emisii
din probleme cauzate de vâscozitatea crescută pe vreme rece. Pe
pe de altă parte, un combustibil cu vâscozitate scăzută nu poate furniza suficient
lubrifiere pentru montarea corectă a pompelor de injecție cu combustibil, rezultând
o uzură crescută sau scurgeri [45] . Astfel, SUA (ASTM D6751-08)
și standardele EN 14214 limitează vâscozitatea biodieselului în domeniul
1,9–6,0 și , respectiv, 3,5–5,0 mm 2 / s. Scopul transes-
procesul de terificare constă în scăderea vâscozității uleiului (adică a legumelor
uleiuri și grăsimi animale) pentru a-l putea utiliza ca alternativ diesel.
Vâscozitatea uleiului vegetal este cuprinsă între 27,2 și 53,6 mm 2 / s. Este
semnificativ mai scăzute pentru esterii metilici ai uleiului vegetal produși de
transesterificare (2,8 și 5,1 mm 2 / s). De asemenea, esterii metilici
prezintă o vâscozitate mai mică decât esterul etilic corespunzător al
acid gras echivalent. În general, vâscozitatea tuturor esterilor scade
cu nivelul de nesaturare și crește cu lanțul ester
lungimea, care este confirmată și de datele furnizate la
Tabelele 7 și 9 . În consecință, uleiul de semințe de muștar și salin, care conține
cantități mai mari de carbune cu lanț lung, prezentate cel mai mare
valori ale vâscozității printre biodieselii pe bază de ulei comestibil. Muştar
conține 40,10% C22: 1, dar vâscozitatea sa este foarte aproape de cea a salului
semințe, care conține cantități mai mari de lanțuri de carbon mai mici
(C18: 0, 43,58 și C18: 1, 41,96). Motivul este linoleicul crescut
acid, care este un compus puternic nesaturat (¼3 legături duble),
18.79wt%. Printre combustibilii non-comestibili de biodiesel și asociați
uleiuri vegetale au fost observate cele mai mari și cele mai mici vâscozități
uleiul de ricin și respectiv Forsythia suspense ulei. Din nou, a lor
profilurile de acizi grași confirmă vâscozitățile observate.
7.4. Modele de previziune a vâscozității
7.4.1. Modele dependente de temperatură
Sunt, de asemenea, diferite corelații bazate pe rezultate experimentale
disponibilă în ceea ce privește vâscozitatea biodiesel sau FAME. Aceste modele
sunt prevăzute în tabelul 12 . Viscozitatea este printre proprietățile care
poate fi calculat pentru FAME-uri individuale și apoi vâscozitatea unei
amestecul de compuși grași poate fi estimat folosind amestecarea
lege (ec. (1)). Excepția este doar pentru primul model care este
dezvoltat de Tat și Gerpen [46] pentru a determina vâscozitatea
biodiesel și biodiesel amestecat la diferite temperaturi (Ec. (2) ).
În această ecuație, constantele variază în funcție de tipul de biodiesel și de
fracție de biodiesel în amestecuri. Aceasta a restricționat utilizarea generală
a acestui model. Yuan și colab. [47] a aplicat Vogel VTF (Vogel-Tam-
ecuația om-Fulcher) (ec. (3)) pentru a descrie relația
între vâscozitatea și temperatura FAME pur și ulterior
biodiesel pe baza compoziției lor FAME (folosind regula de amestecare, ec.
(1)). O altă corelație bazată pe acest model, care este mai mult
exact, a fost prezentat de Pratas și colab. [48]. În acest model revizuit,
parametrii modelului VTF sunt reglați. Atât originalul lui Yuan
iar parametrii revizuiți sunt prezentați în tabelul 13 . Yuan este original
modelul a avut o abatere de 5,3%, în timp ce abaterea s-a redus la
4,7% în versiunea sa revizuită. Considerând numărul de carbon și
bazat pe ecuația VTF, Krisnangkura și colab. [49] a dezvoltat o
expresie diferită pentru grăsimea saturată cu lanț scurt și lung
esteri acizi cu numărul de carbon cuprins între C8: 0 și C12: 0
și de la C14: 0 până la C24: 0. Autorii au prezentat și ei
corelații diferite pentru a determina vâscozitatea nesaturați
esteri cu acizi grași. Cu toate acestea, abaterile lui Krisnangkura tind să aibă
scade odată cu creșterea temperaturii. Cu alte cuvinte, există
devieri mai mari la temperaturi mai scăzute datorate utilizării săracilor
ecuație pentru a estima dependența de temperatură a vâscozității
componentelor pure [45] .
7.4.2. Modele bazate pe GCM
Metodele de contribuție de grup (GCM) sunt comune estimărilor
împerechează vâscozitatea moleculelor complexe. Există diferite GCM
metode, dar cele dezvoltate de Orrick și Erbar (Ec. (5))
[29 ,37] și, de asemenea, Sastri și Rao (Ex. (6)) [29 ,37] au avut succes
angajați pentru a prezice vâscozitatea biodiesel la diferite temperamente
tures. Orrick și Erbar au prezis vâscozitatea unei game largi de
diferite lichide bazate pe valoarea densității lor la 293 K și două
parametrii constanți calculați din contribuția
grup functional. Valorile esterilor de metil cu acizi grași (FAME)
sunt disponibile în tabelul 9.9 din Reid și colab. [37]. Predicția FAME
vâscozitatea la diferite temperaturi folosind această metodă a avut o
acord sonor cu datele experimentale cu maximul
abatere de 7,82%. Spre deosebire de celelalte metode GCM, unde
dependența de temperatură se bazează pe temperatura critică,
Modelul lui Sastri și Rao (Ec. (6) ) [37] se bazează pe fierberea normală
punct întrucât s-a descoperit că se află la aproximativ jumătatea distanței
punctul triplu și punctul critic în multe cazuri. Acest
modelul poate, de asemenea, prezice vâscozitatea biodiesel cu o abatere de
11,26% la diferite temperaturi. Ceriani și colab. [50] propus
un alt model (Ex. (7)) care utilizează binecunoscutul concept de grup
contribuție, în care un amestec de compuși sau un compus pur
lira este considerată o soluție de grupuri și proprietățile sale sunt
suma contribuției fiecărui grup. Abaterea lui Ceriani
crește cu temperatura, care este legată de descrierea slabă
vâscozitatea esterilor de acizi grași nesaturați.
7.4.3. Model bazat pe structură moleculară
Așa cum am menționat anterior, vâscozitatea tuturor esterilor scade odată cu aceasta
nivelul de nesaturare și crește odată cu lungimea lanțului ester.
În consecință, prezicerea vâscozității din această categorie se concentrează pe
structură moleculară. În aceste modele (întrebarea 8- 11 ), efectele
greutate moleculară, număr de duble legături și atomi de carbon pe
vâscozitatea cinematică sau dinamică sunt considerate. Totuși, această categorie
gory (cu excepția ec. (11)) poate prezice doar vâscozitatea FAME la fix
temperatura. De asemenea, trebuie menționat că toate aceste ecuații ar trebui
vin cu regula de amestecare pentru a fi aplicabilă în termeni de biodiesel
predicția vâscozității. Cu toate acestea, ignorând interacțiunea în amestecare
regula poate duce la subestimarea vâscozității biodiesel.
7.5. Punct de aprindere
Punctul de aprindere este o proprietate cheie de siguranță la care este de obicei considerat
determină manipularea, transportul, condițiile de depozitare a combustibilului și
76
Pagina 16
clasificare sub codul NFPA (Protecția Națională împotriva Incendiilor
Asociere). Această proprietate este definită drept temperamentul minim
în care combustibilul volatil clipește sau se aprinde momentan
în contact cu o flacără sau o scânteie la o presiune de 101.325 kPa. Cu
respectarea punctului minim de aprindere din biodiesel, norma ASTM
D6751 este cel mai restrictiv, deoarece afirmă că B100 trebuie să aibă un
flashpoint mai mare de 130 ° C (266 ° F), în timp ce cel european
norma EN 14214 stabilește valoarea minimă la 120 ° C și Bra-
zilian ANP 07/2008 la 100 ° C [51]. Punctul de aprindere al majorității vege-
uleiul de masă este foarte mare, iar transesterificarea reduce punctul de aprindere
până la intervalul 60–190 ° C. Acest interval este mai mare decât cel al animalelor de companie
roleum diesel, ceea ce face biodieselul mai sigur în ceea ce privește stocarea,
manipulare și transformare. De asemenea, conform tabelului 7 , blițul
punctul dintre cele mai multe uleiuri vegetale comestibile este peste 259 ° C (medie). Non-
Uleiurile vegetale comestibile au puncte de bliț mai mici, cu o medie
în jurul valorii de 206 ° C. În ciuda diferenței semnificative de puncte flash
între uleiurile comestibile și cele necomestibile, valorile sunt destul de similare pentru
combustibilii lor biodiesel: 153 ° C față de 149 ° C pentru comestibile și non-
combustibili comestibili biodiesel. Din cele 20 de uleiuri comestibile pe bază de ulei
combustibili biodiesel, Jojoba și FAME-uri derivate din nucă de cocos au prezentat
Tabelul 12
Modele pentru predicția vâscozității.
Viscozitatea cinematică
Corelație
ref
μ¼
X
n
eu
x i μ i
sau ln μ ¼
X
n
eu
x i ln μ i þ
X
n
i ¼ 1
X
n
j ¼ 1
x i x j G ij
(16)
Legea amestecării
Gij: parametru de interacțiune
Modele dependente de temperatură
μ i mm 2 = s
A
A
¼ exp A þ
B
T
þ
C
T 2
(17)
A, B și C sunt constante,
[46]
T: Temperatura în K
μ vâscozitate cinematică (mm 2 / s).
Deviație3,5%, dar mai exactă pentru amestecuri
η i mPa : s
ð
Þ ¼ exp A þ
B
T À T 0
(18)
ηi: vâscozitatea dinamică a compusului i
[48]
A, B: montarea parametrilor
[47]
T și T0: Temperatura în K
Deviație5,3%, deviere revizuită4,7%
ln 18: 1 ¼ À5: 03þ 2051: 5 = T
A
A
ln 18: 2 ¼ À4: 51þ 1822: 5 = T
A
A
ln 18: 3 ¼ À4: 18þ 1685: 5 = T
A
A
ln 22: 1 ¼ À5: 42þ 2336: 2 = T
A
A
Ln μ Sat À C 6 À C 12 ¼ À2: 915À0: 158 z þ
492: 12
T
þ
108: 35 z
T
Ln µ Sat À C 12 À C 18 ¼ À2: 177À0: 202 z þ
403: 66
T
þ
109: 77 z
T
(19)
μ: vâscozitate cinematică în mm2 / s
[49]
T: Temperatura în K
[29]
z: numărul de atomi de carbon din acidul gras original.
μC 6 –C 12 și μC 12 –C 18 : vâscozități cinemice ale biodieselelor cu număr de atomi de carbon
variind de la 6 la 12 și de la 12 la 18 (mm 2 / s).
Deviationo1%
Abaterea medie este de aproximativ 8% la temperatură scăzută
Modele bazate pe GCM
ln μ i = ρ i ; 20 M
A
A
¼ A þ B = T
A
A
ðTo0: 75 Tr Þ
(20) Metoda Orrick-Erbar
[29]
μ: vâscozitate în cP într-un interval larg de temperatură
[37]
ρ: densitate în g cmÀ3 M: greutate moleculară
T: temperatura absolută.
Deviationo7.82%
µ ¼ μ B p À N
vp
μ B ¼
X
Δμ B þ
X
Δμ Bcor
ln p vp ¼ 4: 5398þ1: 0309 ln T b
ð
ÞÂ
1À 3 À 2 T = Tb
ð
Þ 0:19
T = Tb
0:38 3À2
ð
Þ T = T 0:19
b
ln T = T b
A
A
2
6
4
3
7
5
N ¼ 0: 2þ
X
Δ N þ
X
Δ N cor
(21)
Sastri și Rao
[29]
N: Contribuția totală a grupului
[37]
Δ N , Δ Ncor : contribuția grupului grupurilor de funcții la N
Δμ B , Δμ Bcor : contribuția grupului grupurilor funcționale la μ B
Tb: temperatura normală a punctului de fierbere
Deviationo11.26%
ln η i
ÀÁ
¼
X
k
N k
A 1 k þ
B 1 k
T
À C 1 k ln T À D 1 k T
þ M i
X
k
N k
A 2 k þ
B 2 k
T
À C 2 k ln T À D 2 k T
Þþ Q
Q ¼ f 0 þ N c f 1
A
A
q þ s 0 þ N cs s 1
ð
Þ
(22)
η i : vâscozitate dinamică, în mPa Á s;
[50]
T : temperatura în K;
Nk: numărul de grupuri k din molecula i ;
M: greutatea moleculară a componentelor care înmulțește „termenul de perturbare”.
A 1 k , A 2 k , B 1 k , B 2 k , C 1 k , C 2 k , D 1 k , D 2 k : parametri de regresie
f 0 , f 1 , s 0 , s 1 : constantele optimizate
Nc, numărul total de atomi de carbon din moleculă
Ncs: numărul de carbuni ai alcoolului
Abaterea medie este de aproximativ 8% la temperatură ridicată
Model bazat pe structură moleculară
µ i ¼ 0: 433 N C À0: 699 N DB À3: 648
(23) μ: vâscozitatea cinematică a renumelui (mm 2 / s) @ 40C
[320]
N C : medie ponderată Nu. de atomi de carbon
N DB : medie ponderată Nu. de legături duble
Deviationo7.60%
μ i ¼ 0: 235 N C À0: 468 N DB
(24)
μ, N C , N DB : similar cu Eq. (8).
[66]
Deviationo5.45%
Ln μ i ¼ À12: 503þ2: 496 LnM i À0: 178 N DB
(25)
μ, N DB : similar cu Eq. (8).
[43]
Deviationo2.57%
ln η i ¼ À18: 354þ2: 362 ln M i À0: 127 N DB þ
2009
T
(26) ηi: vâscozitate dinamică, în mPa Á s;
[319]
N DB , M Similar cu Eq. (10) .
T: temopeartura în K
Deviationo6.39%
77
Pagina 17
cele mai mici puncte flash datorită profilurilor lor compoziționale. Ulei de jojoba
(> 98%) conține în principal compuși nesaturați (C18: 1, C20: 1,
C20: 4 și C22: 1). Cantități mai mari de constituenți ușori (C12: 0
47,9% în greutate) este motivul punctului scăzut de aprindere al uleiului de nucă de cocos.
În plus, din cele 48 de materiale pe bază de ulei necomestibil pe bază de biodiesel, Carapa
iar babassu a demonstrat cele mai mici puncte flash pentru același lucru
motive: cantități mari de compuși nesaturați în carapa și
cantități mari de compuși ușori din biodieselul derivat din babassu.
7.6. Modele de predicție a punctului flash
Modele de predicție a punctului de inflamabilitate (fie pentru biodiesel, fie pentru oricare altul
lichid inflamabil) sunt clasificate în presiune de vapori
modele, modele bazate pe coeficienți de activitate și bazate pe empiric
modele de predicție ( tabelul 14 ).
7.6.1. Model bazat pe presiune de vapori
Punctul de inflamabilitate pentru o componentă pur inflamabilă i este determinat ca
temperatura la care presiunea de vapori, P
δ
eu este egal cu parțial
presiunea la limita inferioară de inflamabilitate, L i . P δ
i = L i ¼ 1. Pentru binare
și amestecuri multicomponent care conțin N- combustibil compus
kilograme ca în biodiesel, este schimbat în
P N
i P i = L i ¼ 1. Aici, Pi este
presiunea parțială reală a componentei i într-un amestec aer-vapori,
care este în echilibru cu amestecul lichid și L i indică
presiune parțială într-un amestec aer-gaz cu o compoziție corectă
sponding până la limita inferioară de combustibilitate a componentei i .
limita inferioară de inflamabilitate este o funcție a căldurii de ardere
și temperatura. Pe baza acestei ecuații, inflamabilitatea generală
dintr-un amestec provine din proporțiile compusului său individual
ponente [52]. Modelul lui Affens (ec. 1 ) se bazează pe presiunea de vapori
și punctul de aprindere al fiecărui compus și fracția sa molă în
amestec. Acest model clarifică modul în care o cantitate foarte mică
contaminant volatil într-un amestec relativ neinflamabil
poate face combustibilul foarte inflamabil. Presiunea de vapori a lui Fatty
Esteri de metil acid (FAME) este disponibil în literatura de specialitate [53] .
În plus, există diferite modele de predicție pentru a determina
valorile presiunii lor de vapori [54]. De asemenea, trebuie menționat faptul că
performanța de predicție a modelului Affens este limitată la soluții ideale
Această presupunere poate fi aplicabilă pentru biodiesel, care este
Tabelul 13
Constanțele de corelație ale vâscozității pentru esterii de metil pur în intervalul de temperatură (278.15 - 363.15) K
A
A
B
B
T0
T0
[48]
[47]
[48]
[47]
[48]
[47]
Caprilat de metil
C8: 0
À3.48
-
859.303
-
68.948
-
Caprat de metil
C10: 0
À3.32
-
814.674
-
93.317
-
Metil Laurate
C12: 0
À3.09
-
767.388
-
112.267
-
Myristate de metil
C14: 0
A3.12
-
837.282
-
112.358
-
Palmitat de metil
C16: 0
À2.81
À2.808
746.528
746.528
132.676
132.676
Stearat de metil
C18: 0
À2.98
À2.985
876.221
876.221
122.303
122.303
Oleat de metil
C18: 1
À2.70
À2.70
748.184
748.184
129.249
129.249
Linoleat de metil
C18: 2
À2.62
À2.618
733.236
733.236
119.641
119.641
Linolenat de metil
C18: 3
-
À2.997
-
904.378
-
91.882
Tabelul 14
Modele pentru predicția punctului flash.
Punct de aprindere
cometariu
Ref
Model pe bază de presiune de vapori
1¼
X
eu
x i : 10 a 1642À FP i
ð
Þ = 1642À FP M
ð
Þ
A
A
a ¼ mi FP i À FP M
ð
Þ = FP i : FP M
(27)
FP i : punct de inflamabilitate al fiecărui compus
[52]
FP M : punctul de amestec al amestecului
mi: constant (cunoscut pentru fiecare componentă de combustibil)
Activitatea coef fi model bazat cientă
1¼
X
N
eu
x i γ i P δ
eu
L i
(28)
xi : Fracția molă a componentei i,
[56]
γ i : Coeficientul de activitate al i
log P δ
i ¼ A i À B i = T þ C i
ð
Þ
(28.1) P δ
i : Presiunea de vapori a componentei i la T
1¼
X
N
eu
x i γ i P sat
eu
P sat
eu ; FP
(29)
P sat
eu
: presiunea de vapori de i în punctul de aprindere a amestecului
[57]
P sat
eu ; FP : presiunea de vapori a i în punctul de aprindere
Deviationo1.5%
Modele de predicție empirică (bazate pe punct de fierbere)
FP 1 C
ð Þ ¼ 1: 1248 T b À103: 9907ρ pentru B 100
(30) T b (K): punctul de fierbere al amestecului de biodiesel
[63]
ρ: densitatea amestecului de biodiesel
Deviație 1,2%, mai potrivit pentru amestecarea biodiesel
FP K
ð Þ¼ 0: 3544 T b
1: 14711 : N 0: 07677
c
(31)
T b (K): punctul de fierbere al amestecului de biodiesel
[64]
NC: număr de atomi de carbon
Deviationo15%
Modele de predicție empirică (bazate pe structură moleculară)
FP 1 C
ð Þ ¼ 23: 362 N C þ4: 854 N DB
pentru B 100
(32) NC: medie ponderată Nu. de atomi de carbon
[66]
NDB: medie ponderată Nu. de legături duble
Deviationo1.81%
FP i K
ð ¼¼ 251: 2þ13: 97: N C
A0: 1198 N 2
C À19: 9: N db
pentru componentă
(33)
NC: număr de atomi de carbon
[55]
Ndb: numărul de obligațiuni duble
Deviationo0.5-1.2%
Modele bazate pe compoziție
FP 1 C
¼ 205: 226þ0: 083 x P À1: 727 x S
À0: 5717 x O À0: 3557 x LI À0: 467 x LN À0: 2287 x E
(34) x P , x S , x O , x LI , x LN și x E semnifică fracția de masă
acizilor palmitici, strearicici, oleici, linoleici, linolenici și erucici, respecțios.
[67]
Abaterea: nu este rezonabilă
78
Pagina 18
un amestec de esteri metilici sau etilici cu aceeași grupă funcțională
și dimensiuni moleculare similare [55] .
7.6.2. Activitatea coef fi model bazat cientă
Pentru a îmbunătăți capacitatea modelului bazat pe presiunea de vapori în
dictând punctul de aprindere al unei soluții non-ideale, Gmehling și
Rasmussen [56] și Liaw și colab. [57] a adăugat un coeficient de activitate la
modelele lor de predicție a punctelor flash, așa cum se arată în Eqs. (2) și (3).
respectiv. Conform modelului lui Gmehling, presiunile parțiale
Pi corespunzător echilibrului vapori-lichid la temperatura T este
calculat folosind Antoine Eq. (2.1) în care se presupune că
amestecul vapori-aer se comportă ca un gaz ideal. În plus,
coeficientul de activitate al componentei i este estimat prin UNI-
Metoda FAC. Din definiția punctului flash, Liaw [57] a discutat
că ar putea fi exprimată limita inferioară inflamabilă a componentei i
ca raport al presiunii sale de vapori saturate în punctul de aprindere față de asta
a presiunii ambientale ð L i ¼ P sat
eu ; FP = P Þ bazat pe faptul că la nivel scăzut
presiuni, faza de vapori poate fi aproximată ca un gaz ideal
(coeficientul de fugacitate al soluției în fază de vapori este egal cu 1). Liaw derivat
un nou model (ec. (3)), care permite evaluarea punctului de aprindere a
amestec lichid inflamabil Presiunea de vapori atât în cea a lui Gmehling
iar modelele lui Liaw sunt estimate de modelul lui Antoine, Eq. (2.1).
Parametrii Antoine de A i , B i și C i pentru acizii grași de metil esteri
(FAME) sunt disponibile în diferite referințe. Comparativ cu alte
modele, modelul Liaw este cea mai frecvent utilizată metodă
diverse tipuri de amestecuri inflamabile. Phoon și colab. [58] angajați
acest model în prezicerea punctului de aprindere al uleiului de palmier B5
și amestecul său cu alți compuși. Ei au presupus că B5
biodiesel cu ulei de palmier a fost un pseudo amestec și au folosit
Parametrii Antoine din [59] pentru acizii grași ester metilic.
7.6.3. Modele de predicție bazate pe empirici
Există diferite tipuri de modele empirice pentru flash point
predicție bazată pe structuri moleculare sau propoziții de caracterizare
ertii de compuși inflamabili organici sau nonorganici. Majoritatea
acele modele (adică modelul Hshieh și Metcalf) nu au ajuns
satisfacerea rezultatelor în ceea ce privește compușii biodiesel. De altfel, acolo
sunt numeroase modele de predicție empirică care au fost dezvoltate
a fost bazat pe amestecul de biodiesel amestecat cu motorină sau altul
compuși inflamabili [60, 61] și doar câteva modele s-au concentrat
la predicția punctelor flash de biodiesel pur. Există o apropiere
relația dintre punctul de fierbere și punctul de aprindere pentru hidro-
carboni, [62] . Pe baza acestei idei, Ateeq [63] a propus o empirică
ecuație (ec. (4)) pentru estimarea punctelor flash (FP) la atmo-
presiuni sferice bazate pe punctul de fierbere al biodieselului în ° C și a acestuia
densitatea în g / cm 3 . Deși acest model ar putea prezice punctul de aprindere
de biodiesel pur cu deviație de 1,2%, este dezvoltat pe baza
privind amestecarea biodiesel care restricționează aplicarea sa. Alte ecuații
utilizarea punctelor de fierbere a combustibilului pentru a descrie punctele de aprindere au fost de asemenea sugerați
gestat de Catoire [64] . Cu toate acestea, cererea sa pentru predicția
punctul de aprindere biodiesel nu a putut ajunge la un acord rezonabil cu
date experimentale [65] . Proprietățile biodieselului sunt corelate cu
lungimea lanțului și gradul de saturație. Întrucât este o lipsă de direct
ecuații pentru predicția punctului flash de biodiesel, Su et al. [66], cor-
a raportat punctul de aprindere (Ec. 6 ) ca funcție a numărului de carbon
atomi și numărul mediu ponderat de legături duble în diferențe
probe biodiesel ferent și au constatat că această abordare a avut un
precizia de 98%. Modelul empiric similar a fost ajustat de Carareto
[55] (Ex. 7 ) pentru esterii de etilici cu acid gras (FAEE), care au prezis
punct de aprindere pur FAEE și amestecul său cu etanol cu succes
cu o precizie de 98,5%. Bazat pe modelul lui Carareto, blițul
punctul de esteri grași etilici scade odată cu gradul de nesaturare
și crește odată cu lungimea lanțului de carbon. După cum propune biodiesel
ertii depind mai ales de compoziția de acizi grași a uleiurilor vegetale,
Agarwal și colab. [67] a prezentat un model de regresie liniară bazat pe
compoziția acizilor grași din diferiți biocombustibili, ec. (8) . În această ecuație,
x P , x S , x O , x LI , x LN și x E semnifică fracția de masă a palmiticului, strearicului,
acizi oleici, linoleici, linolenici și erucici. Deși acest model este ușor
pentru a aplica, predicții folosind valori parametrice în afara con
intervalul de lateralizare nu produce rezultate rezonabile.
7.7. Cetane
Cetane number (CN), un parametru important pentru a denota
auto-aprindibilitatea unui combustibil, este un indicator fără dimensiuni
caracteristicile de aprindere ale unui combustibil într-un cilindru care afectează
nivelul de zgomot, performanța motorului și emisiile de evacuare. Superior
arderea poate fi obținută ca urmare a unui număr mai mare de cetane sau
mai puțin timp de întârziere la aprindere. În general, un minim CN de 47 poate fi întrunit
standardul ASTM. Biodieselul din diferite materii prime are un
număr de cetane cuprins între 48 și 67 de ani, respectând standardul ASTM. Pre
studii vioase au arătat că combustibilii cu un număr mai mare de cetane au
zgomot mai mic de combustie, putere mai mare, mai puțin NOx, mai puțin CO și SO2
emisiile și o proprietate mai bună de pornire la rece, deși există o mică
creșterea funinginii. Auto-aprindibilitate și, ulterior, comutarea motorului
bustionele sunt afectate semnificativ de urmele de alcool din biodiesel
sau amestecuri biodiesel. Cu toate acestea, există diferite modalități de îmbunătățire
numărul de cetani de combustibili, inclusiv adăugarea unei bujii suplimentare,
redesenarea camerei de ardere, sporind compresa
raportul și adăugarea amelioratorilor numărului de cetane în combustibili. cetanică
amelioratori de număr sunt împărțiți în principal în clasa de azot și
oxigen clasa. Amelioratorii din clasa azotului includ nitrați, azide și
compuși azo în timp ce amelioratorii de clasă oxigenă includ esteri,
peroxizi și eteri. Numărul de cetane este de obicei determinat de
comparând caracteristicile sale de ardere cu referința
combustibil cu număr de cetane cunoscut în conformitate cu funcționarea standard
Condiții. 4,4,6,8-heptametilnonan (HMN, de asemenea , C 16 H 34 ) , cu
CN¼15 și Hexadecan (C 16 H 34 ) cu CN¼100 sunt atribuite ca
compuși de referință de calitate scăzută și respectiv de înaltă calitate.
standardele industriale pentru calcularea numărului de cetan sunt ASTM D-
613 pentru motorul de Cercetare Cooperativă a Combustibilului (CFR), D-6890 pentru
Tester de calitate a aprinderii (IQT) și D-7170 pentru aprinderea combustibilului
Tester (FIT). Influența structurii și compoziției acizilor grași
asupra numărului de cetane a fost investigat într-o serie de cercetări
ches. Cu cât moleculele sunt mai saturate, cu cel mai lung
lanțuri de carbon acid, cu atât este mai mare numărul de cetan. Cetanul
numărul FAME cu lanț drept cu un număr de carbon de 6, 10, 12,
14, 16 și 18 au crescut non-liniar cu numărul de carbon
în timp ce gradul de nesaturare este un factor cheie în scăderea
număr de cetană. Conform lui Geller și Goodrum [68] și Fassi-
nou [69], o materie primă bogată în acizi grași nesaturați
(Linoleic și Linolenic) are un număr mic de cetan în timp ce o materie primă
cu acizi grași saturați în principal (Palmitic și Stearic) are un nivel ridicat
număr de cetană. În consecință, biocombustibili din soia și floarea soarelui
grupuri de ulei comestibile produse din surse mai puțin saturate prezentate
cel mai mic număr de cetane. Cu toate acestea, valorile cele mai ridicate au fost
observat pentru Moringa și uleiul de cocos, care sunt bogate în saturați
compuși. Din aceleași motive, blițul cel mai mic și cel mai înalt
au fost obținute puncte din categoria biocombustibililor vegetali necomestibili
în cazurile de ricin, respectiv de tărâțe de orez.
7.8. Modele de predicție a numărului de cetane
Opus punctului de aprindere, prezicerea numărului de cetană
de esteri metilici ai acizilor grași (FAME) și ai amestecului lor, adică
biodiesel, a câștigat multă atenție în literatura de specialitate. Aceste
modelele sunt prezentate în tabelul 15 . Trebuie menționat că, deși
numărul de cetane de FAME pure crește cu numărul de
atomi de carbon din lanțul acid și scade cu gradul de
nesaturare, acest efect este ascuns în termenii unui amestec complex de
FAME diferite. Pe de altă parte, numărul de cetane de bio-
combustibilii diesel depind în mare măsură de echilibrul dintre
79
Pagina 19
cantitatea de nesaturare și saturație și lanțul lor de carbon
lungime. Prin urmare, numărul final de cetane al unui eșantion de biodiesel este
obținut folosind legea amestecării (Ec. (1) ).
7.8.1. Modele bazate pe structură moleculară
Există mai multe modele de predicție a numărului de cetane cu
preluând caracteristici structurale, cum ar fi poziția dublă legătură și con
figurație pe lungimea lanțului în considerare. Lapuerta [44] construit
până la două corelații diferite pentru datele saturate despre FAME obținute
de la CFR sau dispozitive similare (Ec. 2 ) și cele de la IQT sau similare
motoare (Ex. (3) ). Deși structurile modelelor sunt destul de mari
similare, coeficienții sunt diferiți, clarificând influența
date experimentale privind validarea modelelor corelate. De
luând în considerare toate datele experimentale, autorii au dezvoltat un altul
model (ec. (4) ) bazat pe structura moleculară FAME care este capabilă
pentru a prezice valoarea punctului de aprindere cu o deviație de o8.2%. Două
alte lucrări bazate pe structura moleculară au fost prezentate de
Klopfensteinet al. (Ex. (5)) [70], Freedman (Ex. (6) ) [71] și Luis
Felipe, (Ex. (7) ) [43] . Klopfenstein [17] a colectat numărul de cetane
de esteri metilici ai esterilor de acizi grași saturați cu carbon
lungimea lanțului de la 8 la 18. Concentrându-se pe efectul lanțului de acizi grași
lungimea pe numărul de cetane, ei au raportat că cetanul
numărul a crescut într-o manieră neliniară cu lungimea lanțului de
acid gras pentru esteri metilici. De asemenea, au observat că cetanul
numărul a crescut odată cu greutatea moleculară pentru esteri normali
alcooli atunci când acidul gras a fost menținut constant. Însă
creștere rezultată din greutatea moleculară a acidului gras
o parte din ester a fost mai mare decât cea a greutății moleculare
de alcool a esterului. Model similar având în vedere cele saturate
FAME cu lungimea lanțului de carbon între 6 și 18 a fost, de asemenea, dezvoltat
de Freedman, de asemenea [71]. Abaterile acestor două modele sunt
în jur de 4% și, respectiv, 2,6%. Spre deosebire de predicție
metoda propusă de modelele lui Klopfenstein și Freedman [43] ,
în care numărul de cetane FAME este proporțional cu pătratul
din numărul său de carbon, numărul de cetane al fiecărui FAME este unul liniar
funcția masei lor moleculare și gradul de nesaturare
în modelul lui Luis Felipe [43]. Pe baza acestui model, CN scade pe măsură ce
gradul de nesaturare crește și invers.
Tabelul 15
Modele pentru predicția numărului de cetane.
Cetane
cometariu
Ref.
CN ¼
X
n
eu
x i CN i
(35)
Legea amestecării
[76]
Modele bazate pe structură moleculară
ϕ i ¼ À52: 974þ
13: 767À1: 202 N db
TH0: 152 N 2
db
!
N C A0: 351 N 2
C
(36)
Pentru saturați și nesaturați
[44]
N db : numărul de obligațiuni duble
N c : Numărul de atomi de carbon
Deviație5,4% (rezultate obținute de (CFR)
ϕ i ¼ À14: 092þ
6: 704À2: 013 N db
TH0: 236 N 2
db
!
N C A0: 038 N 2
C
(37)
Deviație5,3% (rezultate obținute de (IQT)
ϕ i ¼ À21: 157þ
7: 965À1: 785 N db
TH0: 235 N 2
db
!
N C A0: 099 N 2
C
(38)
Pentru saturați și nesaturați
[44]
N c : Numărul de atomi de carbon
Deviationo8.2% (Exp datele de la CFR și IQT)
ϕ i ¼ 24: 48þ8: 431 N C À0: 1299 N 2
C
(39)
Pentru FAME saturate
[70]
Deviationo4%
ϕ i ¼ À57: 26þ14: 892 X À0: 4149 X 2
(40)
[71]
X: Număr carbon
Deviationo2.6%
φ i ¼ a7: 8þ0: 302: MWI A20 N db
(41)
Mw i : Greutate moleculară (C)
[43]
Deviationo5.95%
Modele empirice bazate pe celelalte proprietăți biodiesel
ϕ i ¼ À41: 3þ0: 2785 X þ0: 00129 X 2 þ3 e À 6 X 3
(42) Pentru FAME-uri saturate
[71]
X: punct de fierbere (C)
Deviationo0.1%
ϕ i ¼ À23: 48þ61: 6828 X À12: 7738 X 2 þ0: 87697 X 3
(43)
[71]
X: vâscozitate (cSt @ 40 C)
Deviationo1.4%
ϕ i ¼ À62: 96þ0: 097 X À1: 69 e À 5 X 2
(44)
[71]
X: Căldura de ardere (kcal / mol)
Deviationo2.6%
ϕ i ¼ 7206: 14À8648: 96 X
(45) Pentru FAME-uri saturate
[71]
X: densitate (g / cm3 @ 75 C)
Deviationo3.6%
ϕ i ¼ 46: 3þ
5458
SV
À0: 225 IV
(46)
IV: valoarea iodului
[72]
SV: valoare de saponificare
Deviationo1.5%
ϕ ¼ 56: 16þ 0:07 La
ð
0þ 0: 1 M
ð
Þ i þ 0:15 P
ð
0:05 Pt
ð
Þ
þ 0:23 S
ð
0:03 O
ð
0:19 LI
ð
Ora 0:31 Ln
ð
Þ
þ 0:08 Ei
ð
0þ 0:18 Er
ð
0: 1 Ot
ð
Þ
(47)
La, M, P, Pt, S, O, Li, Ln, Ei, Er și Ot sunt procentele în greutate ale lui Lauric, Myristic, Palmitic, Palmitoleic,
Stearic, oleic, linoleic, linolenic, eicosanoic, erucic și suma de FAME reziduale pentru a ajunge la 100% în biodiesel.
[74]
Deviationo7.1%
CN i ¼ 61: 1þ0: 088 x 2 þ0: 133 x 3 þ0: 152 x 4 À0: 101 x 5
À0: 039 x 6 À0: 243 x 7 À0: 395 x 8
(48) x P , x S , x O , x LI , x LN și x E semnifică fracția în masă a acizilor palmitici, streari, oleici, linoleici, linolenici și erucici,
respecyively.
[76]
Deviationo14.9%
ϕ ¼ 62: 2þ 0: 017 L
ð
0þ 0: 074 M
ð
Þ i þ 0: 115 P
ð
Þ
þ 0: 077 S
ð
0: 103 O
ð
0: 279 LI
ð
0À 0: 366 LL
ð
Þ
(49) L, M, P, S, O, LI și LL sunt procentele în greutate de laurice, miristice, palmitice, stearice, oleice, linoleice și
esteri metilici ai acidului linolenic din biodiesel
[75]
Deviationo13.8%
80
Pagina 20
7.8.2. Modele bazate pe celelalte proprietăți biodiesel
Corelația cu proprietățile fizice este, de asemenea, considerată ca
dictează CN FAME-urilor. Freedman și Bagby [71] au constatat că
numărul de cetane de FAME saturate a fost puternic corelat cu
mai multe proprietăți fizice și chimice ale biodieselului, cum ar fi
punct de fierbere (Ec. 8), vâscozitate (Ec. 9 ), căldură de ardere (Ec. 10 ),
și densitate (Ex. 11)). Valorile de iod și saponifacție (Ex. 12 ) au fost
considerat într-o altă lucrare realizată de Mohibbe et al. [72].
Aceste modele au fost evaluate de Bose și colab. [73] și comparat
cu celelalte modele. Ei au raportat că cetanul prevăzut
numărul față de punctul de fierbere a oferit cele mai fiabile rezultate. Aceasta
de asemenea, trebuie remarcat faptul că numărul de cetane are o importanță importantă
interacțiunea cu valoarea iodului. Potrivit unor experți, dacă
limitarea minimă a numărului de cetane este eliminată din UNE EN-
14214 pentru amestecuri biodiesel-diesel, trebuie să fie numărul de iod 120
menținut. Acest lucru asigură că biodieselul nu este produs din
ulei vegetal nedorit cu saturație scăzută. Împotriva acestui stat-
ment, Lapuerta [44] a dovedit că un număr mai mare de iod asigură a
numărul de cetane de 51. De fapt, pentru un lanț acid mediu, de la C17 la C19,
care se găsesc în principal în biodiesel pe bază de ulei vegetal, un cetan
un număr mai mare de 51 este asigurat cu iodul maxim
valori de la 126.4 la 134.2.
7.8.3. Modele bazate pe compoziție
Unii cercetători au dovedit că numărul de cetane de bio-
motorina poate fi obținută și folosind compoziția lor de metil din acid gras
a menționat și a dezvoltat modele relevante. Piloto și colab. [74] colectate
probe de biodiesel cu o gamă largă de compuși nesaturați
(0% până la 93,6%), dar cu mai mult accent pe biodiesel care conține un nivel ridicat
procent de nesaturare. Au urmărit să înțeleagă purul
efectul diferiților compuși nesaturați asupra numărului de cetan.
Pe baza acestui model (Ec. 13), există o influență descrescătoare a
palmitoleic (C16: 1), oleic (C18: 1), linoleic (C18: 2) și linolenic
(C18: 3), dar o influență din ce în ce mai mare a lauricului (C12: 0), myristic
(C14: 0), palmitic (C16: 0), stearic (C18: 0), eicosanoic (C20: 1) și
euric (C22: 1) pe CN. Cu toate acestea, FAME-urile nesaturate și
acidul linolenic a arătat o influență mai mare asupra NC. Pentru sat
FAME, acidul stearic indică o influență mai mare asupra NC. Două
din FAME-urile nesaturate (eicosanoic și euric) au prezentat un
influență crescândă asupra numărului de cetane și astfel a fost sugerată
a gestat că lungimea lanțului de carbon a avut o predominantă
influență. Rezultatele au fost, de asemenea, observate de Gopinath et al. [75]
și Bamgboye [76] , dar nu cu aceiași coeficienți în
model de regresie. Gopinath și colab. [75] (Ec. 15 ) a dovedit că
numărul de cetane de biodiesel ar putea fi calculat folosind grăsimea lor
compoziția de metil acid și a corelat un model bazat pe aceasta
obiectiv. Modelul lor s-a bazat doar pe 64 de date experimentale
cu o abatere de 2,27%. Cu toate acestea, abaterea acestui model pe
noul set de date experimentale a fost de aproximativ 13,8%. Această valoare
a crescut până la aproape 15% pentru celelalte modele din acest grup.
7.9. Valoare mai mare de încălzire
Valoarea de încălzire mai mare (HHV sau δ) este cunoscută și sub denumirea de brut sau
energia calorică. Este cantitatea de căldură degajată în timpul
arderea unei cantități unitare (un gram) de combustibil pentru a produce H 2 O
și CO 2 la temperatura sa inițială. Această proprietate caracterizează proprietatea
conținutul energetic al combustibililor și, prin urmare, eficiența acestora. Caloric
valoarea crește odată cu numărul de atomi de carbon (lungimea lanțului) în
moleculele de combustibil și, de asemenea, crește ca raport între carbon și
hidrogenul până la azot și oxigenul crește [43]. Însă
creșterea este mai semnificativă la lungimea de modificare moleculară mai mică
(de la C8 la C14) decât în lanțurile de carbon mai lungi (de la C20 la C22).
În plus, ca și în numărul de cetane și vâscozitate, valoarea de încălzire este de
esterii metilici ai acidului gras și biodiesel scad ca număr
crește legăturile duble Nivelul de nesaturare s-a dovedit mai puternic
efect asupra valorilor de încălzire decât lungimea lanțului de carbon. A fost
a raportat că valoarea mai mare a încălzirii scade cu aproximativ
0,21MJ / kg pentru fiecare creștere a gradului de nesaturare a
FAME [43] . Selecția compușilor cu cel mai mare și
cel mai scăzut HHV este oarecum confuz, deoarece formatul HHV
prezentarea nu este similară în literatură: unele raportează mai sus
valori de încălzire, altele raportează valori mai mici și numai altele
raportați valorile de încălzire. În general, valoarea de încălzire a petro-diesel
este cu aproximativ 12% mai mare decât cea a biodieselului, 46 MJ / kg comparativ cu
39,57–41,33 MJ / kg. În plus, conținutul de căldură al uleiului vegetal este
aproximativ 88% din cea a motorinei.
7.10. Modele de predicție a valorii de încălzire mai mari
Valoarea mai mare a încălzirii se numără printre proprietățile fizice ale bio-
diesel care poate fi obținut din HHV-ul individual al FAME-urilor
folosind reguli de amestecare corespunzătoare, (Ec. (1) ) [49, 77, 78] . Există un număr
a modelelor de predicție disponibile în literatura de specialitate pentru a estima
HHV pentru ulei vegetal și combustibil pe bază de biodiesel pe bază de ulei vegetal
[43, 79 -84]. Aceste modele sunt prezentate în tabelul 16.
7.10.1. Modele bazate pe reacții de ardere
Primul grup de modele de predicție HHV se bazează pe
Reacțiile de combustie ale tinent C, H, S și N în CO 2 , H 2 O, SO 2 și
NU 2 . Unul dintre ele este modelul lui Channiwala (Ec. (2) ) [85], care este
adecvat pentru compușii de combustibil cu o oCo92.25% 0%,
0,43% oHo25,15%, 0,0% oOo50%, 0oNo5,6%, 0,0oSo94,08%
și 0.0oAsho71.4% pentru a măsura 4.745oHHVo55.345%. Acest
modelul se bazează pe 225 puncte de date și abaterea acestui model
este de 1,45–3%. Fassinou et al. [82 ,86] a folosit acest model pentru pre-HHV
dicție de ulei de canola, ulei brut de soia, ulei de palmier și gătit uzat
ulei. Au obținut rezultatele cu o precizie de peste 97%.
autorii au prezentat un model similar (ec. (3)) pe baza celor pertinente
reacții de ardere pentru biodiesel și ulei vegetal HHV folosind
compozițiile lor de acizi grași. Corelația lor a fost în cadrul unei
intervalul de deviație de 0,2-3,87%. Acest tip de model este de asemenea util pentru
alți combustibili pe bază de ulei [79] .
7.10.2. Modele bazate pe masa moleculară sau pe numere de electroni
Kharasch și Sher [87] au raportat HHV de multe clase
compuși organici în funcție de numărul de electroni de valență
prezent în moleculă pentru prima dată în 1925. Cu toate acestea, toate
FAME-urile saturate și nesaturate nu au fost incluse în lor
model (Ex. (4)). Prin urmare, pe baza ideii lui Kharasch, Freedman
[88] , a dezvoltat ecuații diferite atât pentru cei saturați (Ec. (5) )
și nesaturate (Ec. 6 ) FAME-urile și FAEE-urile în funcție de număr
de electroni de valență folosind regresie liniară. Modelele au fost
aproape similar cu o abatere de la 0,0% la 0,44% și 0,0% de la 0,35%
0,62%, respectiv. Au prezentat și alte modele bazate pe
greutatea moleculară (ec. (7) ) și numărul de carbon (ec. (8)) de acid
lanțuri [88]. Modele similare bazate pe lanțul de carbon (ec. (9)) și
greutatea moleculară (ec. (10) ) au fost dezvoltate de alți
cercetători [83] , așa cum este prezentat în tabelul 16. Diferența dintre
coeficientul acestor modele cu cele prezentate de Freedman este
datorită diferențelor de unitate. Verduzco și colab. [43] a dezvoltat un an
corelație empirică pentru a estima valoarea de încălzire mai mare a
FAME în funcție de gradul lor de nesaturare și molecular
greutate. Acest model (Ex. 11 ) a avut un acord rezonabil cu
date experimentale. Cu toate acestea, a existat o medie absolută
abaterea dintre HHV-ul experimental și cel prevăzut de aproximativ
1,92%, când s-au utilizat fracții de masă și aluniță
regula de amestecare.
Într-o altă lucrare, Fassinou [69] a discutat despre HHV-ul îngrijit
compușii trebuie determinați cu cea mai mare precizie
experimental, pentru a obține un mod rezonabil de predicție. Într-un
efort pentru evaluarea datelor experimentale de bază, Fassinou [69]
81
Pagina 21
a dezvoltat câteva modele noi pe baza datelor experimentale
raportat de Knothe [89], Sadrameli [90] , Freedman [91] și
Demirbas (întrebări (12)- 14) respectiv) și au evaluat aceste trei
noi ecuații cu un alt set de date experimentale. ei
a obținut abaterea maximă de 18,39%, 4,83% și 5,17%
privind rezultatele experimentale raportate de autorii menționați,
respectiv.
7.10.3. Modele bazate pe proprietățile fizice ale biodieselului
Demirbas et al. [80] a sugerat prima ecuație (Ec. (15) )
pe baza valorilor de saponificare (SV) și iod (IV) ale biodieselului
și ulei vegetal. Într-o altă lucrare, au propus două corelații
modele pentru HHV de ulei vegetal în funcție de densitățile acestora
(Ex. (16)) și vâscozități (Ex. (19)). Mai târziu, în 2009, au repetat
aceeași strategie pentru obținerea de noi corelații pentru uleiul vegetal (Eqs.
(17) și (19)) și biodiesel (întrebări (18) și (20)) [92] . Noul lor
modelele legate de densitate nu au putut produce un raport rezonabil
ții. Totuși, aceste predicții se bazează pe densitate, vâscozitate,
valorile de iod și saponificare pot prezice HHV biodiesel
cu o precizie mai mică de 4,5%. În categoria acestui tip de
previziuni, există și un singur model (Ex. (22)) pentru HHV de grasimi pure
ester metilic acid, care vin cu regula de amestecare mai mare
valoarea de încălzire [83] . În lucrarea lui Demirbas et al [80] , acest model
a prezentat previziuni rezonabile cu o deviere de aproximativ 2%.
Tabelul 16
Modele pentru predicția valorilor ridicate de încălzire.
Valoare mare de încălzire
cometariu
Ref
HHV ¼
X
n
eu
x i HHV i
(50)
Legea amestecării
Modele bazate pe reacții de ardere
δ i ¼ 0: 3491 C þ1: 1783 H þ0: 1005 S
À0: 1034 O À0: 0151 N À0: 0211 Cenușă
(51) C: Conținut de carbon (% în greutate), H: Conținut de hidrogen (% în greutate), N: Conținut de azot (% în greutate), S: Sulf
conținut (în greutate%), O: Conținut de oxigen (în greutate%), Cenușă: Conetent de cenușă (% în greutate)
[85]
Deviationo3%
δ i ¼ 34:03 C þ121: 64 H À12: 54 O
(52) C: Conținut de carbon (% în greutate),
[69]
H: Conținut de hidrogen (% în greutate)
[82, 86]
O: Conținut de oxigen (% în greutate)
0,2% oDeviationo3.87%
Modele pe baza greutății moleculare sau a numărului de electroni
δ i ¼ 16: 5þ26: 05 EN pentru esteri metilici saturați; kcal = mol
(53) RO: Număr de electroni (număr de electroni de valență)
[87]
À0.6% odeviationo À0.13%
δ i ¼ 25: 11þ25: 80 EN pentru esteri metilici saturați; kcal = mol (54) EN: număr de electroni (număr de electroni de valență)
[88]
À0.5% odeviationo0.44%
δ i ¼ 27: 36þ26: 02 RO pentru esteri metilici saturați Un; kcal = mol
(55) RO: Număr de electroni (număr de electroni de valență)
[88]
À0.35% oDeviationo0.62%
δ i ¼ À431: 08þ11: 03 MW pentru esteri metilici saturați; kcal = mol
(56) MW: greutate moleculară
[88]
δ i ¼ 76: 71þ154: 77 CN pentru esteri metilici saturați; kcal = mol (57) NC: numărul de carbon sau lungimea lanțului
[88]
δ i ¼ 0: 7271: CN þ31: 419 pentru acizii grași saturați; Mj = kg
(58) NC: numărul de carbon sau lungimea lanțului
[83]
δ i ¼ 0: 0518 MW þ29: 76 pentru acizii grași saturați Mj = kg
[83]
δ i ¼ 46: 19À
1794
M i
À0: 21 N db Mj = kg
(60)
Mi: greutatea moleculară a lui FAME
[43]
N: număr de legături duble într-un FAME
Abaterea medie 1,92% USD
δ i ¼ 30: 842: Exp 0: 0013: MW
ð
Acids pentru acizi grași sat & un À sat; Mj = kg (61)
Date experimentale extrase din [89]
[69]
Deviationo18.39%
δ i ¼ 0: 0365: MW þ29: 31 pentru acizii grași sat & un À sat; Mj = kg
(62) Date experimentale extrase din [90]
[69]
Deviationo4.83%
δ i ¼ 8: 277 Ln MW
ð
ÞÀ7: 2132 pentru acizii grași sat & un À sat; Mj = kg
(63) Date experimentale extrase din [91]
[69]
Deviationo5.17%
Modele bazate pe proprietățile fizice ale biodieselului
δ ¼ 49: 43À 0: 041 SV
ð Þþ0: 015 IV
ðÞ
½
Š biodiesel & VO
(64) SV: Valoarea de saponificare Mj / kg
[80]
IV: valoarea iodului,
Deviationo4.55%
δ ¼ 79: 014À43: 126ρ pentru uleiuri vegetale; kj = g
(65) ρ: Densitatea combustibilului lichid (g / cm3)
[81]
Deviationo0.04%
δ ¼ 88: 151À0: 053ρ pentru uleiuri vegetale; MJ = kg
(66) ρ: Densitatea combustibilului lichid (kg / m3)
[92]
Deviationo17.5%
δ ¼ 74: 468À0: 0382ρ pentru biodiesel; MJ = kg
[92]
Deviationo10.78%
δ ¼ 37: 945þ0: 049γ pentru uleiuri vegetale; kj = g
(68) γ: vâscozitatea combustibilului lichid (mm 2 / sec)
[81]
Deviationo0.02%
δ ¼ 38: 052þ0: 0467γ pentru uleiuri vegetale; MJ = kg
[92]
Deviationo1.42%
δ ¼ 38: 998þ0: 6154γ pentru biodiesel; MJ = kg
[92]
Deviationo1.91%
δ i ¼ À93: 4ρþ122: 67 pentru acizii grași saturați; Mj = kg
[83]
Deviationo2.1%
δ¼
32629: 061þ57: 390 a þ71: 795 b þ231: 631 c
þ16: 913 d þ66: 268 e þ70: 501 f þ387: 989 g
þ1228: 692 h À115: 455 i
2
6
4
3
7
5
(72)
a – i: fracții de masă (% în greutate) din acizii grași C14: 0, C16: 0, C16: 1, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3,
C20: 0, respectiv C22: 0.
[93]
Deviationo1.38%
Abaterea medie0,37%
82
Pagina 22
7.10.4. Model bazat pe compoziție
Cel mai recent și singurul model de prezicere a numărului de cetane
pe baza compoziției biodiesel a fost furnizat de Sanli și colab. [93].
Acest model (Ex. (23)) a fost dezvoltat folosind 35 de probe diferite
conținând diferite raporturi de saturați (de la C14: 0 la C22: 0) și
compuși nesaturați (C18: 1, C18: 2 și C18: 3) și s-au obținut
rezultate precise cu o abatere medie de 0,37% și maximă
abatere de 1,38%.
7.11. Valoarea iodului
Valoarea de iod (IV) este o măsură a nesaturației totale, indiferent de
a proporției relative de mono-, di-, tri- și polinesaturate
în interiorul unui amestec. Se exprimă prin g de iod / 100 g probă.
Pe baza definiției molare, fiecare legătură dublă a unui nesaturat
acidul gras (ester) poate da 253,8 g de iod. Acest parametru afectează
câteva proprietăți importante ale biodieselului, cum ar fi stațiunea de oxidare
bilitatea și punctul de conectare a filtrului rece. Valoarea de iod arată zece-
denaturarea atât a uleiului, cât și a grăsimii pentru oxidarea, polimerizarea și formarea depozitelor
la ajutajele motorului, inelele pistonului și canelurile inelelor pistonului. Ulei și
biodieselul cu valori mai mari de iod sunt mai sensibile la oxidare
și mai puțin stabil datorită gradului ridicat de nesaturare. În plus, extrem de
esterii nesaturați tind să formeze compuși moleculari înalte,
ceea ce poate reduce calitatea de ungere a uleiului de motor. Peste
timpul, reducerea IV a unui eșantion demonstrează creșterea de
degradare oxidativă, care permite monitorizarea biodieselului
deteriorare. IV este limitat la 120 în specificațiile europene pentru combustibil
(UNE-EN 14214-2005). Cu toate acestea, limita IV nu este stabilită
specific în toate țările (adică standardul pentru biodiesel din SUA și China).
S-a raportat că polimerizarea are loc doar semnificativ
în esteri cu acizi grași care conțin trei sau mai multe legături duble, care
construiți o porțiune minoră a modelelor de acizi grași din floarea soarelui
(o1%) sau ulei din semințe de soia (8%). Raportul dintre mono-, di- și
esterii tri-nesaturați este factorul cheie, de exemplu, este uleiul de rapiță
în general, considerată a fi o materie primă sigură, în ciuda prezenței
acid linolenic (C18: 3). Cu toate acestea, rezultatele diferitelor teste ale motorului
indică faptul că prezența acizilor puternic nesaturați chiar și în
cantitățile mici au efecte semnificative asupra stabilității la oxidare.
motivul este că pozițiile bisalilice din esterul polinesaturat
moleculele sunt supuse atacului oxidativ. Cu alte cuvinte, C18: 3
cu legături duble la D9, D12, D15 și două poziții bisalilice la
C-11 și C-14 arată o stabilitate scăzută la oxidare în comparație cu
C18: 0, C18: 1 și C18: 2. Prin urmare, se sugerează conținutul
de compuși puternic nesaturați trebuie să fie limitați în bio-
motorină în loc să limiteze gradul total de nesaturare ca
exprimat prin IV [94] . Valoarea de iod este un parametru care este adesea
considerat a determina numărul de legături duble într-o molă
cule de ulei. Practic, valoarea Iodului crește pur și simplu odată cu
valoarea compușilor nesaturați și, prin urmare, este considerată de obicei
o măsură a nesaturației totale. În tabelele 7 și 9, camelina (din
categoria pe bază de ulei necomestibil) și șofrană (din comestibil)
categorie pe bază de ulei) conțin cele mai mari valori nesaturate
compuși și au demonstrat și cele mai mari valori de iod, 146,5
respectiv 143. IV de esteri scade, de asemenea, odată cu creșterea
lanțuri de carbon, care indică faptul că IV depinde de greutatea moleculară.
7.12. Modele de predicție a valorilor de iod
Așa cum am menționat deja, valoarea iodului este sensibilă la carbon
lungimea lanțului și gradul de nesaturare. Modelele legate de
valoarea iodului este prezentată în tabelul 17 . O porție de modele pentru
calcularea valorii iodului se bazează pe acizii grași moleculari
greutate (Ex. (2) ) [72] , precum și gradul său de nesaturare (Eqs.
(2) și (3) ) [95] . Folosind aceste ecuații, valoarea iodului a
amestecul de compuși grași poate fi estimat folosind amestecarea
lege (ec. (1)). În Eq. (2), M Wf este greutatea moleculară a celor grași
compusul și N db este numărul său de legături duble și 253,81 este
greutatea atomică a doi atomi de iod la care se adaugă teoretic
o dublă legătură. În modelul prezentat de Wang et al. [95],
gradul de nesaturare a fost luat în considerare folosind o corelație
bazat pe cantitatea de monoinsaturate și polinesaturate
acizi grași (%). Conform modelului lui Wang, nesaturația
gradul mai mic de 140 în profilul ester al acidului gras generează un combustibil
cu valoarea de iod de 120 care satisface standardul european [95] .
Ambele modele menționate iau în considerare doar numărul de dublu
obligațiunile și valoarea FAME-urilor nesaturate din combustibil,
care sunt direct legate de valoarea iodului biodiesel și
ignorând influența celorlalți compuși. Prin urmare,
dictoni pe baza greutății moleculare și a gradelor de nesiguranță
învățarea are o abatere de până la 11%.
7.12.2. Modelul bazat pe compoziție
Valoarea de iod a unui biodiesel dat poate fi, de asemenea, calculată
folosind compoziția de acizi grași din biodiesel, așa cum este prezentat în Eq.
(4) de Gopinath și colab. [96]. Acest model este capabil să prezică iodul
valori cuprinse între 60,54 și 136,66 g iod / 100 g ulei cu
abaterea maximă de 17%. În cealaltă lucrare [97] , (Ex. (5))
Valoarea iodului a fost modelată pe baza tuturor compușilor efectivi disponibili
capabil în 100 de probe diferite de biodiesel să genereze un model
care este capabil să prezică valoarea iodului în intervalul 14,67
până la 171,50. Acest model este cel mai de încredere cu maxim
abatere de 6,94%. Modelul prezentat de Agrawal et al. [67] poate
prezice, de asemenea, valoarea iodului cuprinsă între 61,3 și 165,0. In orice caz,
după cum am menționat anterior, modelul prezentat de acest autor a fost
dezvoltat pe baza unui număr limitat de date experimentale și a acestora
evaluarea nu oferă rezultate rezonabile (ec. (6) ).
7.13. Saponi fi valoarea cation
Valoarea de saponificare (SV) reprezintă numărul de miligrame
hidroxid de sodiu (NaOH) sau hidroxid de potasiu (KOH)
necesară pentru a saponifica în condiții un gram de ulei sau grăsime
specificate. În general, esterii produși au saponificare similară
valori de ulei ca uleiul corespunzător. Ca exemplu, media
valoarea pentru linoleatul de metil produs din uleiul de floarea soarelui este numai
5% mai mică decât cea a materiei prime, a uleiurilor de floarea soarelui cu acid linoleic și
pentru oleatul de metil, valoarea medie de saponificare este de 1,6%
mai mică decât valoarea de saponificare a oleicului inițial de materie primă
acid [98]. Valoarea de saponificare crește odată cu scăderea molului
greutate culară. Cu alte cuvinte, acizii grași cu lanț scurt au un
valoare mare de saponificare, deoarece au o valoare relativ mai mare
numărul de grupuri funcționale carboxilice pe unitate de masă în comparație
la acizii grași cu lanț lung. De exemplu, valoarea de saponificare a
Palmitat de metil este 207.45, în timp ce cele ale oleatului de metil, linoleatului
și linolenat sunt 189,23, 190,53 și 191,84 mg KOH g –1 .
7.14. Saponi fi modele de predicție valoare de cationi
Valoarea de saponificare este printre proprietățile fizice ale bio-
diesel care poate fi obținut din SV-ul individual al FAME-urilor folosind
reguli de amestecare corespunzătoare, (ec. (1) ). Pentru biodiesel, saponifiantul general
valoarea cationului depinde de cantitatea și masa moleculară a
fiecare ester (adică SV individual), Ex. (2). Prin urmare, saponificarea
valoarea unui eșantion este o măsurare a lungimii lanțului (sau a mediei)
greutate moleculară) a tuturor acizilor grași din ea [99]. saponificare
Valoarea împreună cu valoarea iodului pot avea, de asemenea, un sens asupra
numărul de legături duble într-un compus gras îngrijit, așa cum este prezentat în
Tabelul 18, Ex. (3) .
83
Pagina 23
7.14.2. Modelul bazat pe compoziție
Valoarea de saponificare nu este o proprietate restrânsă a biodieselului
conform standardului UE și astfel, această valoare nu este regulată
raportate în literaturile relevante. În plus, există câteva pre-
modele de dicție pentru această valoare. Valoarea de saponificare a unui dat
biodieselul poate fi corelat cu o compoziție de acizi grași a unei părți
biodiesel cular. În consecință, Gopinath și colab. [96] a dezvoltat o
model de valoare de saponificare bazat pe palmitic, stearic, oleic,
conținut de acid linoleic și linolenic în uleiul vegetal, care este
tabel pentru biodiesel cu SV cuprins între 188 și 207 mg KOH / g ulei.
Acest model a dat previziuni rezonabile, cu o abatere mai mică
decât 3,359%. Celălalt model bazat pe aceeași gamă a fost anterior
trimis de Agarwal [67] . Cu toate acestea, acest model a fost montat doar
la câteva experimente și a ajuns la rezultate slabe.
7.15. Rece fi ltru punctul de colmatare (CFPP)
Proprietățile fluxului rece ale biodieselului sunt motivul care limitează
utilizarea sa pe scară largă. Punctul de conectare a filtrului la rece (CFPP) este un
proprietate importantă la temperatură scăzută a unui combustibil. Este definit ca fiind
temperatura minimă la care trec 20 ml de combustibil
dispozitiv de filtrare standardizat într-un timp specificat (în termen de 60 de secunde).
CFPP este un factor critic mai ales în țările cu temperaturi reci,
deoarece în această temperatură combustibilul începe să cristalizeze sau să producă gel
filtru de combustibil la mufă. În general, combustibilii care conțin un procent ridicat de
acizi grași saturați cu catenă lungă, cum ar fi acidul palmitic (C16: 0),
acidul stearic (C18: 0) suferă de un debit slab de temperatură scăzută
Erties deoarece combustibilii cu CFPP ridicat înfundă mai mult motoarele vehiculului
uşor. Un parametru la temperatură scăzută nu a fost clarificat în
Standardele EN 14214-2005 și ASTM D6751-08. In orice caz,
în funcție de climă, fiecare țară poate specifica anumite temperaturi
limitele de peratură pentru diferite perioade ale unui an.
7.16. Rece Fi lter înfundare modele punctul de predicție
CFPP este influențat critic de acizii grași saturați cu lanț lung
în timp ce esterii nesaturați au efecte neglijabile asupra acesteia. Acord-
în mod practic, CFPP de biodiesel este de obicei corelat cu lanțul
factorul saturat de lungime (LCSF), ( tabelul 19 ). Pe baza acestei idei,
Ramos și colab. [100] a dezvoltat o corelație bună (R2¼0.96), (Ex.
(1)). Esterii nesaturați nu sunt incluși în model deoarece
punctele de topire ale acestor compuși sunt mult mai mici comparativ
la cea a celor saturați. De fapt, compuși nesaturați
se comportă ca solvenți, în care esterii saturați sunt dizolvați și
din care precipită sub influența
Tabelul 17
Modele pentru prezicerea valorii de iod.
Valoarea iodului
cometariu
Ref
IV ¼
X
n
eu
x i IV i
(73)
Legea amestecării
Modele bazate pe legături duble
IV i ¼ 253: 81 Â N db = MW
A
A
100
[72]
7% oDeviationo11.44%
IV ¼ 0: 6683 Â DU þ25: 0364
DU ¼ C n : 1
ð
Þþ2 Â C n : 2
ð
Þþ3 Â C n : 3
ð
Þþ4 Â C n : 4
ð
Þ
(75) DU: Gradul de nesaturare
[95]
Cn: 1: Procent procentual de masă nesaturați.
Cn: 2: procentul de masă al celor nesaturați.
Cn: 3: procent de masă de tri nesaturați.
Cn: 4: procent de masă de tetrainsaturați.
7% oDeviationo9.34%
IV ¼ 35: 9À 0: 212 Â P
ð
0þ 0: 660 Â S
ð
Þ
þ 0: 448 O
ð
1:þ 1:23 Â L
ð
1:þ 1:73 Â LL
ð
Þ
(76) P, S, O, L, LL, sunt procentele în greutate ale Palmitic, Stearic, Oleic, Linoleic și Linolenic în
biodiesel.
[96]
3.359% oDeviationo17%
IV ¼ À6: 9512À1: 01098 C 8: 0 þ4: 71488 C 10: 0 þ0: 20634 C 12: 0
À0: 58867 C 14: 0 À0: 1825 C 16: 0 þ1: 01984 C 18: 0 þ1: 14504 C 18: 1
þ1: 72482 C 18: 2 þ1: 99429 C 18: 3 þ1: 04122 C 18: 1 OH
þ3: 00665 C 20: 0 þ2: 11614 C 20: 1 À0: 13725 C 22: 1
(77)
C8: 0, C10: 0, C12: 0, C14: 0, C16: 0, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3, C18: 1OH, C20: 0, C20: 1, C22: 1¼Mass
procent de biodiesel.
[97]
Deviationo6.94%
IV ¼ 118: 156À0: 82 C 16: 0 þ0: 1015 C 18: 0 À0: 6491 C 18: 1
þ0: 46815 C 18: 2 þ0: 98992 C 18: 3 À0: 8052 C 22: 1
(78) C16: 0, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3, C22: 1¼ procent de masă în biodiesel
[67]
Tabelul 18
Modele de predicție a valorii de saponificare.
Saponi fi valoarea cation
cometariu
Ref
SV ¼
X
n
eu
x i SV i
(79)
Regula de amestecare
Model bazat pe molecule
SV i ¼ 56: 106 = MW i
A
A
(80) MW: greutatea moleculară a anumitor acid gras
[321]
56.106: Greutate moleculară de potasiu Hydroxde (g / mol)
[99]
db amestec ¼
X
A f 2:21
IV
SV
pentru amestec de FAME (81)
Valoarea de iod IV ”
[99]
SV: Valoarea de supunere
Db: numărul de legături duble într-un ulei sau grăsime
Model bazat pe compoziție
SV ¼ 268À 0: 418 Â P
ð
1À 1: 3 S
ð
Þ
þ 0: 695 Â O
ð
0þ 0:77 Â L
ð
0: 847 Â LL
ð
Þ
(82) P, S, O, L, LL, sunt procentele în greutate ale esterului Palmitic, Stearic, Oleic, Linoleic și Linolenic din biodiesel. [96]
Deviationo3.359%
SV ¼ 127: 252þ1: 007 C 16: 0 þ0: 2444 C 18: 0 þ0: 6912 C 18: 1
þ0: 61122 C 18: 2 þ0: 59772 C 18: 3 À0: 82348 C 22: 1
(83) C16: 0, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3, C22: 1¼ procent de masă în biodiesel
[67]
Deviationo20%
84
Pagina 24
temperatura. În celălalt model sugerat de Sarin [101], doar
continutul de acid palmitic, care este dominanta saturata com-
lire sterline în cele mai multe probe de biodiesel, a fost luată în considerare. Acest model (Ex.
(2)) se bazează pe compoziția acizilor grași disponibili în 20 de diferite
amestecuri de biodiesel de palmier cu jatrofa și pongamie care conțin
acid palmitic cuprins între 0–45% cu o deviație de 1,03%.
Cu toate acestea, abaterea poate fi de până la 7% în biodiesel în care alte
compuși saturați sunt observați în principal. LCSF poate fi, de asemenea, pre-
trimis pe baza punctelor de topire ale compușilor saturați și
fracția lor de masă. În conformitate cu cunoștințele autorilor, doi
modelele sunt disponibile pe baza punctului de topire a grăsimilor saturate
acizi. Unul a fost sugerat de Wang et al. [95] (Ex. (3)) folosind
compoziția de acizi grași din zece biodiesel lemnos, care a avut în vedere
lungimea lanțului de carbon C14: 0 – C20: 0. Celălalt model (Ex. (4))
a fost propus de Sarin și colab. [100] care a analizat compoziția FAME
21 de amestecuri biodiesel diferite, luând în considerare lanțul de carbon
lungimea C18: 0 – C24: 0 și a găsit o relație bună între
conținutul de ester metilic al acidului palmitic și CFPP. Însă
abaterile ambelor modele bazate pe punctul de topire au fost
raportat a fi în jur de 9-10%.
Conform diferitelor rapoarte, biodieselul este bogat în lanț lung
esterii metilici saturați au prezentat cel mai rău CFPP, în timp ce nesaturați
compușii joacă un rol ușor pozitiv în reducerea biodieselului
CFPP. În celelalte modele sugerate (întrebări (5) și (6)), CFPP din
biodieselele sunt corelate cu conținutul de compuși nesaturați
împreună cu lungimea lanțului de carbon. Așa cum am menționat anterior,
sence de legături duble reduce forțele atractive între
molecule și determină scăderea valorilor CFPP. asemănător
modelul este de asemenea disponibil pentru esteri de etilici acizii grași (FAEE), Eq. (7).
7.17. Punct de nor (CP) și punct de scurgere (PP)
Al doilea parametru important pentru aplicații la temperatură joasă
cationul unui combustibil este punctul cloud (CP). Temperatura la combustibil
începe să formeze un aspect tulbure din cauza formării de solidificat
ceara se numește „cloud point (CP)”. Prezența ceară în motorină sau
biowax din biodiesel îngroașă uleiul și înfundă filtrele de combustibil și
injectoare în motoare. Punctul de turnare este temperatura la care
cantitatea de ceară este suficientă pentru a gelifica combustibilul și astfel combustibilul nu poate fi
mai pompat. Dieselul convențional are un nor mai mic (mai bun)
punct și turnare în comparație cu biodiesel. Punctul de nor din
motorina se află în intervalul de la À17 la À8 ° C, în timp ce punctul de nor este de
biodiesel se situează în intervalul 262–289 K. De altfel, punctul de turnare de
motorina se situează în intervalul de la 36 până la 30 ° C, în timp ce punctul de turnare
de biodiesel este o în intervalul 258–286 K.
Legăturile duble au un efect semnificativ asupra cristalizării datorate
interacțiunile lor moleculare. Geometria spațială a moleculelor con-
legarea dublei legături împiedică agregarea de molecule la nivel inferior
temperatura și, prin urmare, compușii nesaturați se cristalizează
mai lent decât compușii saturați. Linolatul de metil este solid la
À35 ° C în timp ce oleatul de metil nesaturat se topește la À19 ° C și
acidul stearic se topește la 39 ° C. Esterii de metil de palmier au frig slab
proprietăți de curgere cu un punct de nor de 14 ° C și PP de 10 ° C deoarece
au un grad de saturație mai mare decât rapița și soia
esteri cu un punct mediu de scurgere de À4 ° C și -10 ° C și; nor
punct de 0 ° C și, respectiv, 5 ° C [102] . Potrivit lui Rodrigues
și colab. [103], legăturile duble situate la mijlocul carbonului
lanțul duce la un punct de nor mai mic decât legăturile duble găsite în apropierea
capetele lanțului de carbon. În plus, molecule cu mai scurte și
lanț de carbon liniar, care au o atracție mai puternică a van der Waals
se poate cristaliza la temperatură mai scăzută în comparație cu moleculele cu
lanț de carbon mai lung.
7.18. Modele de predicție a punctelor cloud și a punctelor de turnare
7.18.1. Modele bazate pe termodinamică
Din păcate, majoritatea modelelor dezvoltate sunt potrivite
pentru amestecul amestecat. Există doar câteva modele pentru pur
biodiesel sau FAME pur, așa cum este rezumat în tabelul 20. Imahara [104]
a explicat că punctul de nori este o temperatură bazată pe
echilibru modinamic între stările solide și cele lichide ale a
compus și astfel pot fi calculate condițiile de echilibru
din egalitatea de fugacitate a fiecărei componente din solid și
lichid
faza f L
i T ; P ; x L
eu
A
A
¼ f S
i T ; P ; x S
eu
A
A
.
In conformitate
la
the
Tabelul 19
Modele pentru predicția punctului de conectare a filtrului rece
CFPP
cometariu
Ref
CFPP :: 1 C
ð Þ ¼ 3: 1417 LCSF À16: 477
LCSF ¼ 0: 1 C 16: 0
ð
0þ 0: 5 C 18: 0
ð
Þ
þ 1 C 20: 0
ð
1þ 1: 5 C 22: 0
ð
Þþ 2 Â C 24: 0
ð
Þ
(84)
LCSF: Factorul saturat cu catenă lungă pentru C16: 0-C24: 0 C: Fracția în masă a acidului gras saturat (în greutate%)
[100]
Deviație medie3.4%
CFPP C
ð Þ¼ 0: 511 P FAME À7: 823 0o PAME o45
(85)
PFAME: Conținutul de ester metilic al acidului palmitic
[101]
1,03% oDeviationo7%
CFPP :: 1 C
ð Þ ¼ 1: 7556 Â LCSF À14: 772
LCSF ¼
X
MP n Â C n
ð
Þ = 100
(86)
LCSF: Factorul saturat cu catenă lungă pentru C14: 0-C20: 0
[95]
MP n : Punctul de topire al acidului gras saturat
C: fracția în masă a acidului gras saturat (% în greutate)
CFPP :: 1 C
ð Þ ¼ 8: 9243 LCSF À19: 325
LCSF ¼ MP C 18: 0 C C 18: 0 þ MP C 20: 0 C C 20: 0
MP C 22: 0 C C 22: 0 þ MP C 24: 0 C C 24: 0
(87)
Deviație medie9,1%
LCSF: Factorul saturat cu catenă lungă pentru C18: 0-C24: 0
[100]
MP n : Punctul de topire al acidului gras saturat
C: fracția în masă a acidului gras saturat (% în greutate)
Deviație medie10.3%
Modele dublu bazate pe obligațiuni
CFPP :: 1 C
ð Þ¼À0: 561D U FAME Þþ43: 967 0o U FAME ¼ 84
ð
Þ (88)
U FAME (% în greutate): conținutul total FAME nesaturat.
[101]
Media devierii0.88%
CFPP ¼ 18: 019 N C À0: 804 U FAME
(89)
N C : număr mediu ponderat de atomi de carbon
[66]
U FAME (% în greutate): conținutul total FAME nesaturat.
Media devierii0,84
CFPP 1 C
ð Þ¼À103: 47þ7: 30 N C À0: 59 U FAEE
(90)
N C : numărul mediu ponderat de atomi de carbon
[107]
U FAEE (% în greutate): conținutul total FAEE nesaturate.
Coeficient de determinare ¼R2o14%
85
Pagina 25
teoria termodinamică, raportul fiului în ambele faze poate fi
descris după cum urmează:
ln
f L
eu
f S
eu
¼
Δ H m ; eu
RT m ; eu
T m ; eu
T
±1
A
Δ C i
R
T m ; eu
T
±1
þ
Δ C i
R
ln
T m ; eu
T
unde Δ H m, i T m, i și Δ C i sunt entalpie, temperatura de topire și
diferența de capacitate termică a unei componente pure i între
forme solide și lichide. Δ C i este suficient de mic pentru a fi neglijat.
în comparație cu alți termeni. Prin urmare, modelul poate fi simplificat în
Eq. (1) . Ei au descoperit că punctul nor al biodieselului nu putea fi decât
calculat după cantitatea de esteri metilici ai acizilor grași saturați
indiferent de compoziția esterilor nesaturați. Bazat pe acest lucru
model, punctul nor de biodiesel poate fi determinat cu ajutorul
abaterea maximă de 1,83% pentru eșantioanele care conțin cantitate mare
de compuși saturați.
Lopez și colab. [105] a utilizat aceeași abordare pentru a descrie
echilibrul de fază a acidului gras și a derivat mai multe ecuații pentru
puncte de topire și entalpii de topire pentru a prezice punctul nor
din numărul de carbon de biodiesel. Acest model a fost doar
testat pe amestecuri binare (amestecuri care conțin două saturate
compuși), care a demonstrat un acord rezonabil. Cu toate acestea, în
atât modelele menționate anterior, bazate pe termodinamică, cloud
punctul este specificat mai degrabă de cantitatea de compuși saturați
decât esteri nesaturați, deoarece compuși grași nesaturați
au puncte de topire mai mici în comparație cu cele saturate. Ca
rezultat, previziunile acestor modele arată o mare abatere pentru
biodiesel care conține esteri de acizi grași nesaturați.
Cercetările anterioare au arătat că forțele atractive dintre
moleculele, care scade cu prezența legăturilor duble
afectează proprietățile debitului de temperatură scăzută. În schimb, inter-
forțele moleculare, care cresc odată cu lungimea lanțului determină
valorile proprietăților fluxului rece să crească. Cu alte cuvinte,
valorile proprietăților de curgere la temperaturi joase cresc odată cu
gradul de saturație și lungimea lanțului de carbon. În consecință, o serie
de modele au fost dezvoltate și corelate cu
numărul mediu de atomi de carbon și compoziția totalului
FAME nesaturate din biodiesel (întrebări (3) și (5) pentru CP și Eqs.
(4) și (6) pentru punctul de turnare).
Sarin și colab. [101 , 106] a prezentat o serie de semi-empirice
model pentru proprietăți de curgere la temperaturi joase bazate pe biodiesel
compoziţie. Au derivat două seturi de ecuații de predicție pentru
fiecare proprietate cu flux rece (CP, PP și CFPP). Unul se bazează pe
compoziția FAME-urilor nesaturate totale (UFAME) (întrebări (3) și
(4)), în timp ce cealaltă se bazează pe compoziția acidului palmitic
ester metilic (PFAME), care este componenta dominantă a
Tabelul 20
Modele pentru predicția punctelor cloud și a punctelor de turnare.
Cloud and Pour Point
cometariu
Ref
Modele bazate pe termodinamică
f L
eu
f S
eu
¼ exp
T À T m ; eu
RT
Δ H m ; eu
T m ; eu
!
¼ θ i T ð Þ¼ γ L
eu xi
γ S
eu zi
(91)
Δ H m, i : Entalpia de topire a acidului gras metil saturat
[104]
T m, i : Temperatura de topire a acidului gras metil saturat
xi: Fracții molă ale unei componente i în lichid
zi: Fracții alunițe ale unei componente i în solid
γi L : Coeficientul de activitate al unei componente i în lichid
γi s : Coeficientul de activitate al unei componente i în solid
Deviație1.83% pentru eșantioane care conțin compuși cu un nivel ridicat de saturate
T mi K
ð Þ¼À0: 3033 C 2
n þ15: 50 C n þ127: 1 pentru Cn impar
T mi K
ð Þ¼À0: 4114 C 2
n þ19: 52 C n þ85: 54 pentru cuptorul Cn
Δ H mi
kJmol À 1
¼ 3: 828 C n À7: 427 pentru Cn impar
Δ H mi
kJmol À 1
¼ 3: 932 C n À10: 98 pentru cuptorul Cn
(92)
T mi : Temperatura de topire a acidului gras saturat de metil
[105]
Δ H m, i : Entalpii de topire a acidului gras metil saturat
C n : numărul total de atomi de carbon în moleculă
Deviație 1,36% pentru eșantioane binare care conțin compuși cu un nivel saturat mare
Modele bazate pe structură moleculară
CP 1 C
ð Þ¼À0: 576ð U FAME Þþ48: 255 ð0 U FAME ¼ 84Þ
(93)
FAME U : Conținutul total de FAME nesaturate din biodiesel
[106]
Deviație 1,05% pentru eșantioanele dominate de compuși U FAME
PP 1 C
ð Þ¼À0: 626ð U FAME Þþ45: 594 0o U FAME ¼ 84
ð
Þ
(94)
[106]
Deviație1.83% pentru eșantioanele dominate de compuși UFAME
CP 1 C
ð Þ ¼ 0: 526 P FAME À4: 992 0o P FAME O45
ð
Þ
(95)
PFAME (% în greutate): Conținutul de ester metilic al acidului palmitic din biodiesel
[106]
Deviație1.16% pentru eșantioanele dominate de compuși P FAME
PP 1 C
ð Þ ¼ 0: 571 P FAME À12: 24 0o P FAME O45
ð
Þ
(96)
PFAME (% în greutate): Conținutul de ester metilic al acidului palmitic din biodiesel
[106]
Deviație1.56% pentru eșantioanele dominate de compuși PFAME
CP 1 C
ð Þ ¼ 18: 134 N C À0: 790 U FAME
(97)
[66]
Deviationo1.1%
PP 1 C
ð Þ ¼ 18:88 N C À0: 790 U FAME
(98)
[66]
U FAEE : Conținutul de FAEE total nesaturate din biodiesel
Deviationo1.43%
CP 1 C
ð Þ¼À81: 62þ5: 87 N C À0: 45 U FAEE
(99)
[107]
U FAEE : Conținutul de FAEE total nesaturate din biodiesel
Abatere: Nu este rezonabil
PP 1 C
ð Þ¼À125: 04þ8: 61 N C À0: 62 U FAEE
(100)
[107]
U FAEE : compoziția FAEE -urilor totale nesaturate
CP K
ð Þ¼ 299: 6 y C 16: 0 þ378: 5 y C 18: 0
þ266: 5 y C 18: 1 þ265: 2 y C 18: 2
(101)
y C16: 0 , y C18: 0 , y C18: 1 , y C18: 2 ¼ procent de masă în biodiesel
[65]
CP 1 C
ð Þ¼ À40: 278þ0: 514 C 16: 0 þ0: 6364 C 18: 0 þ0: 38363 C 18: 1
þ0: 35362 C 18: 2 þ0: 26341 C 18: 3 À0: 58623 C 22: 1
(102)
C16: 0, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3, C22: 1¼ procent de masă în biodiesel
[67]
PP 1 C
ð Þ¼À30: 324þ0: 667 C 16: 0 þ0: 4065 C 18: 0 þ0: 11791 C 18: 1
þ0: 23225 C 18: 2 þ0: 17162 C 18: 3 À0: 48149 C 22: 1
(103)
C16: 0, C18: 0, C18: 1, C18: 2, C18: 3, C22: 1¼ procent de masă în biodiesel
[67]
86
Pagina 26
FAME saturate în cele mai multe biodiesel pe bază de legume (întrebări 5, 6 ).
Cu toate acestea, previziunile acestor modele doar luând în considerare
fie compuși saturați sau nesaturați rezultă într-o cantitate mare
abatere pentru biodiesel care conține ambii compuși. Prin urmare, Su
și colab. [66] a luat în considerare principalii factori care determină norul și
se toarnă puncte pentru a fi cantitatea de esteri nesaturați și
numărul mediu ponderat de atomi de carbon. Au derivat două
ecuații pentru punctul cloud (Ec. 7) și se toarnă punctul (Ec. (8) ).
predicțiile acestor ecuații arată erori rezonabile pentru biodie-
sel conțin atât esteri de acizi grași saturați cât și nesaturați.
Modele similare au fost dezvoltate de Bolonio și colab. [107] în termeni de
proprietățile fluxului rece ale esterilor etilici ai acidului gras (FAEE). Aceste
modele (întrebări (9) și (10) ) au fost dezvoltate pe baza a 11 diferite
biodiesel pur și au fost corelate cu valori R2 slabe ale
0,89 și 0,76 pentru punct de nori și respectiv de turnare.
Celelalte trei metode (întrebări (11 -13) ) sunt corelații ale
nor și toarnă puncte împotriva compoziției saturate și
esteri metilici ai acizilor grași nesaturați din biodiesel. Totuși, corect,
niciunul dintre aceste modele nu ar putea atinge o previziune rezonabilă datorită
gama limitată de date experimentale pe care se aflau modelele
dezvoltat. Eq. (11) prezentat în [65] a fost elaborat pe baza
9 biodiesel diferite care conțin compuși saturați de C12: 0 (0–
48% în greutate), C14: 0 (0-1818% în greutate), C16: 0 (4,2-42,7% în greutate) și C18: 0 (2–
15,4% în greutate) și compuși nesaturați de C18: 1 (6,7–60,8% în greutate),
C18: 2 (1,6–69% în greutate) și C18: 3 (0,3–9,2). Aceste biodiesel conțineau
de 1,7-13% în greutate necunoscut, ceea ce face rezultatele dezvoltate
model nesigur. Ecuații. (12) și (13) au fost, de asemenea, dezvoltate pe baza
număr limitat de probe de biodiesel conținând compus saturat
kilograme de C16: 0 și C18: 0 și compuși nesaturați de C18: 1,
C18: 2, C18: 3 și C22: 1.
8. Concluzie
Datorită avantajelor ecologice și economice, bio-
motorina a câștigat multă atenție în ultimele decenii ca potențial
substitut pentru motorina pe bază de petrol. Cu toate acestea, biodiesel propune
Ertii sunt printre principalii factori determinanți în cantitatea de biodiesel
aplicații. Acest studiu are ca scop furnizarea profundă și cuprinzătoare
o idee intuitivă asupra proprietăților biodieselului produs din legume
uleiuri, care sunt principalele materii prime pentru biodiesel. În consecință, grasul
profiluri compoziționale acide de 28 comestibile și 40 vege necomestibile
uleiuri de masă împreună cu principalele lor proprietăți fizice și chimice
înainte și după transesterificare au fost colectate și investite
dependente. Obiectivul principal a fost de a evidenția relația dintre
profilurile FAME și proprietățile biodieselului. Prin urmare, în sec
o parte a acestei lucrări, o revizuire detaliată a modelelor disponibile în
literatura pentru predicția principalelor proprietăți determinante a fost
efectuat. Modelele au fost clasificate în structură moleculară
modele, modele termodinamice și pe bază de compoziție
modele. Pentru unele proprietăți, interacțiunile sau relațiile
între diferite proprietăți ale biodieselului au fost, de asemenea, colectate
acolo unde este disponibil. În general, este binecunoscut faptul că vâscozitatea, cetanul
numărul, iar valoarea de încălzire scade ca număr dublu
obligațiunile cresc. Toate aceste proprietăți cresc din cauza
creșterea masei moleculare. Spre deosebire de proprietățile anterioare,
densitatea crește odată cu scăderea greutății moleculare și crește-
insaturarea. Rezumând discuția pe pre-biodiesel
modelele de dicție pot ajuta cercetătorii să aibă o idee generală despre
modele pentru prezicerea proprietăților biodieselului. Cu toate acestea, în multe cazuri
cel mai potrivit model de predicție nu poate fi selectat din cauza
limitarea intervalului.
1. S-a constatat că modelele bazate pe Rackett prezintă rezultate bune
predictibilitatea biodieselului. Cheia predicției de succes
depinde de selectarea atentă a celor două puncte de referință
(densități) cerute de această metodă. Grup pe bază de contribuție
modelele pot obține și rezultate rezonabile.
2. În ceea ce privește vâscozitatea, modelul prezentat de Krisnangkura,
care este un model dependent de temperatură și are un altfel
expresie pentru esteri cu acizi grași saturați cu catenă scurtă și lungă,
este cel mai de încredere. Cu toate acestea, abaterea sa tinde să crească la
temperaturi mai scăzute. Cu toate acestea, acest model are potențial
care trebuie îmbunătățită prin corelație pe baza unei game largi de date.
3. Există un deficit de modele adecvate în ceea ce privește blițul pentru biodiesel
punct. Majoritatea modelelor adecvate au fost dezvoltate
bazat pe date limitate sau accentul lor nu se rezumă numai la biodiesel pur
dar ia în considerare și amestecul de biodiesel etc.
4. Numărul de cetane al esterilor metilici poate fi prevăzut cu exactitate
dintr-o varietate de caracteristici moleculare și proprietăți fizice
erties. Dintre modelele bazate pe proprietăți biodiesel, unul
legate de punctul de fierbere oferă rezultate fiabile și printre
modele bazate pe structura moleculară, modelul oferit
de Lapuerta oferă cele mai bune rezultate.
5. Valorile mai mari de încălzire pot fi prezise cu precizie de o varietate de
modele. Cu toate acestea, modelul prezentat de Channiwala pe baza
reacția de ardere pertinentă și un alt model de dezvoltare
operați pe baza profilului compozițional al acidului gras al FAME poate
faceți cele mai fiabile predicții. Productivitatea
alte modele sunt limitate la compuși speciali, cum ar fi saturații
acizi grași.
6. În compararea ecuațiilor pentru a prezice valoarea iodului,
modelul care raportează profilul IV la compoziția FA este cel mai mult
fiabile și pot prezice valori în intervalul 14,67 până la
171.50 cu succes.
7. În ceea ce privește valoarea saponificării, lipsește modele adecvate.
8. CFPP este influențat critic de acizii grași saturați cu lanț lung,
în timp ce esterii nesaturați au efecte neglijabile. În consecinţă,
modelul prezentat de Ramos unde este CFPP pentru biodiesel
se poate prevedea folosirea factorului saturat cu lanț lung
rezultate fiabile. Celălalt model care poate obține rezultate precise
a fost prezentat de Su, care se bazează pe media ponderată
numărul de atomi de carbon și conținutul total de FAME nesaturate.
9. În ceea ce privește punctele cloud și de turnare, majoritatea modelelor (cu excepția
cele bazate pe profilul compozițional FA) pot produce rea
rezultate sonore cu abatere similară. Cu toate acestea, modelele
ar trebui să fie angajați în domeniul lor de limitare adecvat la
atinge cea mai înaltă precizie de predicție.
Confirmare
Autorii sunt recunoscători Universității din Malaya High
Subvenție de cercetare a impactului (HIR-MOHE-D000038-16001) de la
Ministerul Educației Superioare Malaezia și Universitatea Malaya
Unitatea Bright Spark care a susținut financiar această lucrare.
Referințe
[1] Portal, TS Proiectat consumul global de energie din 1990 până în 2035, până la
sursa de energie (în milioane de tone de echivalent petrol) 2016; Disponibil de la:
<http://www.statista.com/statistics/222066/projected-global-energy-con
sump-by-source /〉.
[2] BP Energy Outlook 2035; 2016. Disponibil de pe: 〈http://www.bp.com/en/glo
bal / corporativ / energie-economie / energie-perspectivă-2035.html〉.
[3] (S &T) 2 Consultanți Inc. Reduceri ale emisiilor de GES din producția mondială de biocombustibili
ducirea și utilizarea. Toronto, Ontario: Alianța globală a combustibililor regenerabili; 2015 .
[4] Sajjadi B, Abdul Aziz AR, Ibrahim S. Investigație, modelare și revizuire
parametrii efectivi în transesterificarea asistată cu microunde. Reînnoi
Sustain Energy Rev 2014; 37 (0): 762–77 .
87
Pagina 27
[5] Datta A, Mandal BK. O revizuire cuprinzătoare a biodieselului ca alternativă
combustibil pentru motorul cu aprindere prin compresie. Reînnoirea energiei durabile Rev
2016; 57: 799-821.
[6] Go AW și colab. Evoluții de esterificare in situ (trans) pentru biodiesel
producție: o recenzie critică. Renew Sustain Energy Rev 2016; 60: 284-305 .
[7] Baskar G, Aiswarya R. Tendințe în producția catalitică de biodiesel din diverși
materii prime. Renew Sustain Energy Rev 2016; 57: 496–504.
[8] Verma P, Sharma MP, Dwivedi G. Impactul alcoolului asupra producției de biodiesel
și proprietăți. Renew Sustain Energy Rev 2016; 56: 319–33 .
[9] Ashraful AM și colab. Producția și compararea proprietăților de combustibil, motor
performanța și caracteristicile de emisie ale biodieselului din diferite
uleiuri vegetale comestibile: o recenzie. Energy Convers Manag 2014; 80: 202–28.
[10] Anwar A, Garforth A. Provocări și oportunități de îmbunătățire a fluxului rece
proprietățile biodieselului prin cataliză eterogenă. Combustibil 2016; 173: 189–208 .
[11] Schuchardt U, Sercheli R, Vargas RM. Transesterificarea uleiurilor vegetale: a
revizuire. J Braz Chem Soc 1998; 9: 199–210 .
[12] Sajjadi B, Abdul Aziz AR, Ibrahim S. Analiza mecanică a cavitației
transesterificare asistată pe caracteristicile biodieselului. Ultrasonice Sono-
chem 2015; 22: 463–73 .
[13] Sajjadi B, Raman AAA, Ibrahim S. Influența puterii ultrasunetelor asupra acusticii
fluxuri și formațiuni de micro-bule într-un reactor sonor cu frecvență joasă:
matematica si simularea computationala 3D. Sonochem cu ultrasunete
2015; 24 (0): 193-203.
[14] Sajjadi B și colab. Investigarea convecției și difuziei în timpul biodieselului
producție într-un reactor cu membrană ambalată folosind simularea 3D. J Ind Eng
Chem 2014; 20 (4): 1493–504 .
[15] Sajjadi B și colab. Simularea 3D a producției de esteri de metil acizi grași într-un
reactor de membrană ambalat Fuel Process Technol 2014; 118 (0): 7–19 .
[16] Hoekman SK și colab. Revizuirea compoziției, proprietăților și speciilor biodiesel
cifications. Renew Sustain Energy Rev 2012; 16 (1): 143–69 .
[17] Tat ME, Van Gerpen JH. Viteza sunetului și modulul izentropic în vrac alchil
Monoestere la temperaturi și presiuni ridicate. J Am Oil Chem Soc
2003; 80 (12): 1249–56 .
[18] Tat ME și colab. Viteza sunetului și modulul izentropic în vrac al biodieselului la
21 ° C de la presiunea atmosferică la 35 MPa. J Am Oil Chem Soc 2000; 77
(3): 285–9 .
[19] Chhetri AB, Watts KC. Densitățile de biola de canola, jatrofă și nucă de săpun la
temperaturi și presiuni ridicate. Combustibil 2012; 99: 210–6 .
[20] Dzida M, Prusakiewicz P. Efectul temperaturii și presiunii asupra
proprietățile fizico-chimice ale petrolului diesel și ale combustibilului biodiesel. Combustibil
2008; 87 (10-11): 1941-8.
[21] Dymond JH, Malhotra R. Ecuația Tait: 100 de ani în continuare. Int J Termofizi
1988; 9 (6): 941–51 .
[22] Pratas MJ și colab. Densitate biodiesel de înaltă presiune: măsură experimentală
ments, corelație și ecuație cubică-plus-asociere de stat (CPA EoS)
modelare. Combustibili energetici 2011; 25 (8): 3806–14 .
[23] Schedemann A și colab. Măsurarea și corelarea densităților de biodiesel la
presiuni de până la 130 MPa. Combustibil 2013; 107: 483–92 .
[24] Schmid B, Gmehling J. De la van der Waals la VTPR: The sistematic
îmbunătățirea ecuației de stat van der Waals. J Fluide supercritice
2010; 55 (2): 438-47.
[25] Kontogeorgis GM, și colab. Zece ani cu CPA (Cubic-Plus-Association)
Ecuația de stat. Partea 1. Compuși puri și sisteme auto-asociate. Ind
Eng Chem Res 2006; 45 (14): 4855–68 .
[26] Kontogeorgis GM, și colab. Zece ani cu CPA (Cubic-Plus-Association)
Ecuația de stat. Partea 2. Sisteme de asociere încrucișată și multicomponente.
Ind Eng Chem Res 2006; 45 (14): 4869–78 .
[27] Weidlich U, Gmehling J. MODEL UNIFAC MODIFICAT. 1. PREDICȚIA VLE,
h ** E, ȘI gamma ** infinit. Ind Eng Chem Res 1987; 26 (7): 1372–81.
[28] Bhirud VL. Teorie a stărilor corespunzătoare în patru parametri: lichid saturat
densitățile fluidelor anormale. AIChE J 1978; 24 (5): 880–5 .
[29] Ruan DF și colab. Predicția proprietății fizice pentru biodiesel cu ulei de gătit.
Open Fuels Energy Sci J 2014; 7: 62–8 .
[30] Brut J, Sadowski G. Aplicarea teoriei perturbațiilor la un lanț dur
fluid de referință: o ecuație de stare pentru lanțurile cu godeuri pătrate. Faza de fluide
Echilibru 2000; 168 (2): 183–99 .
[31] Dong NH, Thuy NT, Tho VDS. Prezicerea temperaturii / presiunii depinde
densitatea combustibililor biodiesel. Petrovietnam J 2012; 10: 46–58.
[32] Oliveira MB și colab. Dezvoltarea moleculelor simple și transferabile
modele pentru producția de biodiesel cu ecuația de stare soft-SAFT. Chem
Eng Res Des 2014; 92 (12): 2898–1111.
[33] Elbro HS, Fredenslund A, Rasmussen P. Metoda de contribuție a grupului pentru
predicția densităților de lichid în funcție de temperatură pentru solvenți, oli-
gomeri și polimeri. Ind Eng Chem Res 1991; 30 (12): 2576–82.
[34] Ihmels CE, Gmehling J. Extinderea și revizuirea contribuției grupului
metoda GCVOL pentru predicția densităților lichide ale compusului pur. Ind ing
Chem Res 2003; 42 (2): 408–12 .
[35] Pratas MJ și colab. Densitatea biodieselului: măsurători experimentale și pre-
modele de dicție. Combustibili energetici 2011; 25 (5): 2333–40 .
[36] Spencer CF, Danner RP. Ecuație îmbunătățită pentru predicția lichidului saturat
densitate. J Chem Eng Data 1972; 17 (2): 236–41 .
[37] Reid RC, Prausnitz JM, Poling BE. Proprietățile gazelor și lichidelor. Nou
York: McGraw-Hill; 1987 .
[38] Yuan W, Hansen AC, Zhang Q. Prezicerea proprietăților fizice ale biodieselului
pentru modelarea combustiei. Trans Am Soc Agric Eng 2003; 46 (6): 1487–93 .
[39] Yamada T, Gunn RD. Volumuri molare lichide saturate. Ecuația rachetelor. J
Chem Eng Data 1973; 18 (2): 234–6 .
[40] Blangino E, Riverós AF, Romano SD. Expresii numerice pentru vâscozitate,
tensiunea de suprafață și densitatea biodieselului: analiză și valida experimentală
TION. Phys Chem Liquids 2008; 46 (5): 527–47.
[41] García M și colab. Densitatea esterilor alchilici și a amestecurilor sale: O comparație și
îmbunătățirea modelelor predictive. Combustibil 2013; 103: 232–8 .
[42] Soave GS. O ecuație non-cubică a stării pentru tratarea hidrocarburilor
lichide în condiții de rezervor. Ind Eng Chem Res 1995; 34 (11): 3981–94.
[43] Luis Felipe RV, Javier Esteban RR, Alicia del Rayo JJ. Prezicerea cetanului
numărul, vâscozitatea cinematică, densitatea și valoarea de încălzire mai mare a biodieselului
din compoziția sa de acid ester metilic. Combustibil 2012; 91: 102–11 .
[44] Lapuerta M, Rodríguez-Fernández J, Armas O. Corelație pentru estimare
densitatea combustibililor de esteri ai acizilor grași și implicațiile acestuia. Un propus
Indicele de cetane biodiesel Chem Phys Lipids 2010; 163 (7): 720–7.
[45] Freitas SVD și colab. Evaluarea modelelor predictive pentru vâscozitatea bio-
diesel. Combustibili energetici 2011; 25 (1): 352–8 .
[46] Tat ME, Gerpen JHV. Vâscozitatea cinematică a biodieselului și amestecurile sale cu
combustibil diesel. J Am Oil Chem Soc 1999; 76 (12): 1511–3 .
[47] Yuan W, Hansen AC, Zhang Q. Prezicerea visco-dependentă de temperatură
ositatea combustibililor biodiesel. Combustibil 2009; 88 (6): 1120–6.
[48] Pratas MJ și colab. Densitățile și vâscozitățile acidului gras metil și etil
esteri. J Chem Eng Data 2010; 55 (9): 3983–90 .
[49] Krisnangkura K, Yimsuwan T, Pairintra R. O abordare empirică în pre-
dictând vâscozitatea biodiesel la diferite temperaturi. Combustibil 2006; 85 (1): 107–13.
[50] Ceriani R, și colab. Model de contribuție de grup pentru prezicerea vâscozității grașilor
compuși. J Chem Eng Data 2007; 52 (3): 965–72.
[51] Boog JHF și colab. Determinarea alcoolului rezidual din biodiesel prin intermediul acestuia
punct de aprindere. Combustibil 2011; 90 (2): 905–7.
[52] Afectează WA, McLaren GW. Proprietăți de inflamabilitate ale soluțiilor de hidrocarburi
în aer. J Chem Eng Data 1972; 17 (4): 482–8.
[53] Saxena P, Patel JC, Joshipura MH. Prezicerea presiunii de vapori a acidului gras
esteri metilici. Procedia Eng 2013; 51: 403–8 .
[54] Joshipura MH, Patel RJ. Modelarea presiunii de vapori a acidului gras și a acidului gras
esteri metilici folosind ecuații cubice de stare. Asia-Pac J Chem Eng 2015; 10
(2): 170–7 .
[55] Carareto NDD și colab. Puncte intermitente ale amestecurilor care conțin esteri etilici sau
biodiesel etilic și etanol. Combustibil 2012; 96: 319–26 .
[56] Gmehling J, Rasmussen P. Puncte de flash ale amestecurilor lichide inflamabile folosind
UNIFAC. Ind Eng Chem Fundam 1982; 21 (2): 186–8 .
[57] Liaw HJ și colab. Un model matematic pentru prezicerea punctului de bliț al binarului
soluții. J Loss Prev Process Ind 2002; 15 (6): 429–38 .
[58] Phoon LY și colab. Analiza predicțiilor punctului flash de culoare verde personalizate
motorina prin metode de contribuție a grupului Unifac. J Eng Sci Technol 2014: 110–9.
[59] Yuan W, Hansen AC, Zhang Q. Presiunea de vapori și punctul normal de fierbere
predicții pentru esteri metilici puri și combustibili biodiesel. Combustibil 2005; 84 (7–
8): 943-50.
[60] Gülüm M, Bilgin A. Densitatea, punctul de aprindere și valoarea de încălzire a porumbului
amestecuri de biodiesel și motorină. Fuel Process Technol 2015; 134: 456–64 .
[61] Anzanello MJ, și colab. Selecția de Wavenum HATR-FTIR pentru predicția bio-
motorina / diesel amestecă punctul de aprindere. Chemom Intell Lab Syst 2015; 145: 1–6 .
[62] Prugh RW. Estimarea temperaturii punctului de aprindere. J Chem Educ 1973; 50 (2):
A85 .
[63] Ateeq EA. Viscozitatea și determinarea punctului de inflamabilitate în biodiesel în fizică.
nablus: Universitatea Națională Najah; 2015 .
[64] Catoire L, Paulmier S, Naudet V. Estimarea punctelor închise ale cupei închise a
Amestecuri de solvent combustibile. J Phys Chem Date de referință 2006; 35 (1): 9–14 .
[65] García M, și colab. Prezicerea prin simulare a proprietăților biodiesel normalizate
a mai multor amestecuri de materii prime. Bioresourc Technol 2010; 101 (12): 4431–9.
[66] Su YC. Selectarea metodelor de predicție pentru proprietățile termofizice pentru
modelarea proceselor și proiectarea produsului la fabricarea biodieselului. În: Pro-
încetări ale ingineriei chimice. Institutul Politehnic Virginia și
Universitatea de Stat Virginia; 2011.
[67] Agarwal M, Singh K, Chaurasia SP. Prezicerea proprietăților biodiesel de la
compoziția de acizi grași folosind regresia liniară și tehnicile ANN. indian
Chem Eng 2010; 52 (4): 347–61.
[68] Geller DP, Goodrum JW. Efectele unor esteri metilici ai acidului gras asupra motorinei
lubrifierea combustibilului. Combustibil 2004; 83 (17-18): 2351–6 .
[69] Fassinou WF. Valoare mai mare de încălzire (HHV) a uleiurilor vegetale, grăsimilor și bio-
evaluare pe baza de HHV a acizilor grași puri. Energie 2012; 45
(1): 798-805.
[70] Klopfenstein WE. Efectul greutăților moleculare ale esterilor acizilor grași asupra cetanului
numere ca combustibili diesel. J Am Oil Chem Soc 1985; 62 (6): 1029–31.
[71] Freedman B, Bagby MO. Prezicerea numărului de cetane de n-alcooli și metil
esteri din proprietățile lor fizice. J Am Oil Chem Soc 1990; 67 (9): 565–71.
[72] Mohibbe A, Amtul W, Nahar NM. Perspective și potențial de metil cu acid gras
esteri ai unor uleiuri din semințe netradiționale pentru utilizare ca biodiesel în India. biomasa
Bioenergie 2005; 29: 293-302.
[73] Bose PK. Abordare empirică pentru a prezice numărul de cetane de biodiesel.
Int J Automot Technol 2009; 10 (4): 421–9 .
[74] Piloto-Rodríguez R și colab. Prezicerea numărului de cetane folosind biodiesel
rețele neuronale artificiale și regresie liniară multiplă. Conversație energetică
Gestionează 2013; 65: 255–61 .
[75] Gopinath A, Puhan S, Nagarajan G. În legătură cu numărul de cetane de biodiesel
combustibili pentru compoziția lor de acizi grași: un studiu critic. J Autom Eng 2009; 223
(4): 565–83 .
88
Pagina 28
[76] Bamgboye AI, Hansen AC. Prezicerea numărului de cetane de combustibil din biodiesel
compoziția de ester metilic a acidului gras (FAME). Int Agrofys 2008; 22
(1): 21–9 .
[77] Allen CAW și colab. Prezicând vâscozitatea combustibililor biodiesel din grașii lor
compoziția de ester acid. Combustibil 1999; 78 (11): 1319–26 .
[78] van Bommel MJ, Oonk HAJ, van Miltenburg JC. Măsurători ale capacității de căldură
a 13 esteri metilici ai acizilor n-carboxilici de la octanoat de metil la metil
eicosanoat între 5 K și 350 K. J Chem Eng Data 2004; 49 (4): 1036–42.
[79] Demirbas A, și colab. Estimarea valorilor calorice ale combustibililor din lignocelulozice.
Energy Sourc 1997; 19 (8): 765–70.
[80] Demirbaș A. Proprietățile combustibilului și calculul valorilor mai mari de încălzire de
uleiuri vegetale. Combustibil 1998; 77 (9-10): 1117-20.
[81] Demirbaș A. O cale directă către calculul valorilor de încălzire ale combustibililor lichizi
prin utilizarea măsurătorilor de densitate și vâscozitate. Manager conversii energetice
2000; 41 (15): 1609-1614.
[82] Fassinou WF și colab. Compoziția acizilor grași ca mijloc de estimare a nivelului ridicat
valoarea de încălzire (HHV) a uleiurilor vegetale și a combustibililor biodiesel. Energie 2010; 35
(12): 4949-54.
[83] Sadrameli SM, Seames W, Mann M. Predicția valorilor mai mari de încălzire pentru
acizi grași saturați din proprietățile lor fizice. Combustibil 2008; 87 (10–
11): 1776-1780.
[84] Mehta PS, Anand K. Estimarea unei valori mai mici de încălzire a uleiului vegetal și
combustibil biodiesel. Combustibili energetici 2009; 23 (8): 3893–8.
[85] Channiwala SA, Parikh PP. O corelație unificată pentru estimarea HHV a solidului,
combustibili lichizi și gazoși. Combustibil 2002; 81 (8): 1051–63 .
[86] Fassinou WF și colab. Corrigendum la „Compoziția acizilor grași ca mijloc de a
estimați valoarea ridicată a încălzirii (HHV) a uleiurilor vegetale și a combustibililor biodiesel ”
[Energie (2010) 35: 4949–4954]. Energie 2012; 46 (1): 704 .
[87] Kharasch MS, Sher B. Concepția electronică despre valență și căldură a
arderea compușilor organici. J Phys Chem 1924; 29 (6): 625–58 .
[88] Freedman B, Bagby MO. Căldura de ardere a esterilor grași și a trigliceridelor.
J Am Oil Chem Soc 1989; 66 (11): 1601–5 .
[89] Knothe G. Dependența proprietăților combustibilului biodiesel de structura grasă
esteri alchilici acizi. Fuel Process Technol 2005; 86 (10): 1059–70 .
[90] Sadrameli SM, Seames W, Mann M. Predicția valorilor mai mari de încălzire pentru
acizi grași saturați din proprietățile lor fizice. Combustibil 2008; 87 (10-
11): 1776-1780.
[91] Freedman B, Bagby MO. Căldura de ardere a esterilor grași și a trigliceridelor.
J Am Oil Chem Soc 1989; 66 (11): 1601–5.
[92] Demirbas A. Prezicerea valorilor mai mari de încălzire pentru biodiesel din acestea
proprietăți fizice. Energy Sourc Partea A: Recov Util Environ Effects 2009; 31
(8): 633-8.
[93] Sanli H, Canakci M, Alptekin E. Prezicerea valorilor mai mari de încălzire a deșeurilor
uleiuri de prăjit ca materie primă de biodiesel. Combustibil 2014; 115: 850–4 .
[94] Schober S, Mittelbach M. Valoarea iodului și biodiesel: Limitarea este încă
adecvate? Lipid Technol 2007; 19 (12): 281–4 .
[95] Wang LB și colab. Influența compoziției acizilor grași din biodiesel lemnos
plante pe proprietățile combustibilului. J Fuel Chem Technol 2012; 40 (4): 397–404.
[96] Gopinath A, Puhan S, Nagarajan G. Modelarea teoretică a valorii iodului și
valoarea de saponificare a combustibililor biodiesel din compoziția lor de acizi grași.
Renew Energy 2009; 34 (7): 1806–11 .
[97] Barradas Filho AO, și colab. Aplicarea rețelelor neuronale artificiale pentru a prezice
vâscozitatea, valoarea iodului și perioada de inducție a biodieselului axat pe studiu
de stabilitate oxidativă. Combustibil 2015; 145: 127–35.
[98] Predojević Z, Škrbić B, Đurišić-Mladenović N. Transesterificarea linoleicului
și uleiuri de floarea soarelui oleice pentru biodiesel folosind CaO ca un catalizator de bază solidă. Sursă
J Serbian Chem Soc 2012; 77 (6): 815–32.
[99] Knothe G. Indici de structură în chimia FA. Cât de relevant este iodul
valoare? J Am Oil Chem Soc 2002; 79 (9): 847–54.
[100] Ramos MJ și colab. Influența compoziției acizilor grași a materiilor prime pe
proprietăți biodiesel Bioresourc Technol 2009; 100 (1): 261–8.
[101] Sarin A și colab. Amestecuri de biodiesel sintetizate din necomestibile și comestibile
uleiuri: efecte asupra punctului de conectare a filtrului rece. Combustibili energetici 2010; 24 (3): 1996–
2001.
[102] Lanjekar RD, Deshmukh D. O revizuire a efectului compoziției din
biodiesel la emisie de NOx, stabilitate oxidativă și proprietăți ale fluxului rece.
Renew Sustain Energy Rev 2016; 54: 1401–11.
[103] Rodrigues JdA și colab. Corelarea structurii chimice și a proprietăților fizice
de esteri de ulei vegetal. J Am Oil Chem Soc 2006; 83 (4): 353–7.
[104] Imahara H, Minami E, Saka S. Studiu termodinamic asupra punctului cloud al bio-
diesel cu compoziția sa de acizi grași. Combustibil 2006; 85 (12-13): 1666–70 .
[105] Lopes JCA și colab. Prezicerea punctelor cloud de biodiesel. Combustibili energetici
2008; 22: 747-52.
[106] Sarin A și colab. Efectul amestecurilor de biodiesel Palm-Jatropha-Pongamia pe
punctul de nor și punctul de turnare. Energie 2009; 34 (11): 2016–21 .
[107] Bolonio D, și colab. Estimarea performanței fluxului rece și a stabilității la oxidare
de esteri etilici ai acizilor grași din lipide obținute din Escherichia coli . Energie
Combustibili 2015; 29 (4): 2493–502 .
[108] Wikipedia, enciclopedia gratuită. Disponibil de la: 〈https://en.wikipedia.org/
wiki / Caprylic_acid>.
[109] TESTUL ACCU DYNE. Disponibil de la: 〈https://www.accudynetest.com/visc_
table.html>.
[110] Lutton ES. În: Markley KS, editor. Acizii grași: chimia, proprietățile lor,
producție și utilizări. New York: intersersivitate; 1967 .
[111] Formo MW, și colab. Ulei industrial și produse grase Bailey. John Wiley & Sons;
1979 .
[112] Lipide S&J. Disponibil de la: 〈http://www.sjlipids.com/fattyacd.htm 〉〉.
[113] VVF Limited, Fișă tehnică de securitate a materialelor. Disponibil de pe: 〈〈 www.vvfltd.com 〉〉 .
[114] Mezaki R, Mochizuki M, Ogawa K. Date tehnice privind amestecarea. in. 1 edEl-
știință mai severă; 2000 .
[115] Lide, DR CRC Manual de chimie și fizică. 90. ed. Boca Raton,
Florida: CRC Press; 2009 .
[116] Valeri D, Meirelles AJA. Viscozități ale acizilor grași, trigliceridelor și ale acestora
Amestecuri binare. JAOCS 1997; 74: 10 .
[117] Linstrom PJ., Mallard WGE. Webbook NIST Chemistry, referință standard NIST
numărul de baze de date ence
[118] Sigma-Aldrich Co .; 2014.
[119] Mezaki R, Mochizuki M, Ogawa K. Date tehnice privind amestecarea. 1 edElsevier
Science BV; 2000 .
[120] Noureddini H, Teoh BC, Clements LD. Viscozități ale uleiurilor vegetale și grase
acizi. JAOCS 1992; 69: 12 .
[121] TG, C., și colab., Acizi grași folosiți ca materiale de schimbare de fază (PCM) pentru termice
Depozitarea energiei în aplicațiile materialelor de construcție; 2006.
[122] MP, Santa Cruz Biotechnology. Disponibil de pe: 〈http://www.scbt.com/data
foaie-215408-acizii miristoleic-acid.html>.
[123] Acid miristoleic: structură, proprietăți, surse. Disponibil de la: 〈http: // www.
tuscany-diet.net/lipids/list-of-fatty-acids/myristoleic/>.
[124] Moser BR, Vaughn SF. Evaluarea esterilor alchilici din uleiul de Camelina sativa ca
biodiesel și sub formă de amestec în componente diesel cu conținut scăzut de sulf. Bioresourc
Technol 2010; 101 (2): 646–53.
[125] Öztürk E. Caracteristici de performanță, emisii, combustie și injecție
a unui motor diesel alimentat cu biodiesel din săpun cu ulei de canola și alun
amestec. Fuel Process Technol 2015; 129: 183–91 .
[126] Demi̇ rbaș A. Combustibili biodiesel din uleiuri vegetale prin catalitice și non-catalitice
transesterificări alcoolice supercritice și alte metode: un sondaj.
Energy Convers Manag 2003; 44 (13): 2093–109 .
[127] Goering CE, și colab. Proprietățile combustibilului a unsprezece uleiuri vegetale. ISSN 0001-2351.
Societatea Americană de Ingineri Agricoli; 1982. p. 1472–83 .
[128] Ramadhas AS, Jayaraj S, Muraleedharan C. Producție de biodiesel de la nivel ridicat
Ulei de semințe de cauciuc FFA. Combustibil 2005; 84 (4): 335–40.
[129] Lingfeng C și colab. Transesterificarea uleiului de semințe de bumbac în biodiesel prin utilizarea
Catalizatori de bază solizi eterogeni. Combustibili energetici 2007; 21 (6): 3740–3.
[130] Woo C, și colab. Dependența combustiei motorului de variațiile raportului de amestec
de biodiesel și ulei de nucă de cocos catalizat de lipază. Combustibil
2016; 169: 146–57 .
[131] Demirbas A. Biodiesel: o alternativă realistă pentru combustibil pentru motoarele diesel. Londra:
Springer; 2008 .
[132] Bello EI, Daniel F. Optimizarea producției de biodiesel și ulei de semințe
caracterizare. Appl Sci Rep 2015; 9 (3): 172–80.
[133] Moser BR. Prepararea esterilor metilici ai acizilor grași din alun, bogat în oleic
uleiuri de arahide și nucă și evaluare ca biodiesel. Combustibil 2012; 92 (1): 231–8.
[134] Canoira L și colab. Biodieselul din ceara de ulei de Jojoba: transesterificare cu
metanol și proprietăți ca combustibil. Bioenergie pentru biomasă 2006; 30 (1): 76–81 .
[135] Demirbas A. Biodiesel din ulei de laur prin trans-metanol comprimat
esterificare. Sourc de energie Partea A: Recov Utili Environ Effects 2010; 32
(13): 1185–94 .
[136] Kivevele T, Huan Z. Influența contaminanților din metale și aditivii antioxidanți
Tive privind stabilitatea la depozitare a biodieselului produs din uleiuri necomestibile din
Origine din Africa de Est (uleiuri Croton megalocarpus și Moringa oleifera). Combustibil
2015; 158: 530–7 .
[137] Azad AK, și colab. Perspectiva uleiului de semințe de moringa ca combustibil durabil pentru biodiesel în
Australia: o recenzie. Procedia Eng 2015; 105: 601–6 .
[138] Sanjid A și colab. Investigarea experimentală a amestecului de biodiesel cu muștar
proprietăți, performanță, emisii de evacuare și zgomot într-un motor diesel nemodificat
motor. Procedura APCBEE 2014; 10: 149-53.
[139] Fadhil AB, Abdulahad WS. Transesterificarea muștarului (Brassica nigra)
ulei de semințe cu etanol: purificarea esterului etilic brut cu activat
carbon produs din prajitura degresata. Energy Convers Manag 2014; 77: 495–
503.
[140] Lama-Muñoz A, și colab. Producția de biodiesel din ulei de măsline de abur -
tratat alperujo. Bioenergie pentru biomasă 2014; 67: 443–50 .
[141] Che F, și colab. Explorarea unei materii prime promițătoare pentru producția de biodiesel din
Țările mediteraneene: un studiu privind esterificarea liberă a acidului gras din măsline
ulei de pomacee. Biomasă Bioenergie 2012; 36: 427–31.
[142] López I, și colab. Efectul utilizării de biodiesel / motorină cu ulei de măsline
amestecuri într-un motor cu aprindere prin compresie: analiză exergică preliminară. Energie
Convers Manag 2014; 85: 227–33 .
[143] Abreu FR, și colab. Utilizarea complexelor metalice ca catalizatori în travers
terificarea uleiurilor vegetale braziliene cu diferiți alcooli. J Mol Catal A:
Chem 2004; 209 (1–2): 29–33 .
[144] Pérez Á, și colab. Iarna biodieselului de arahide pentru îmbunătățirea fluxului rece
proprietăți. Bioresourc Technol 2010; 101 (19): 7375–81 .
[145] Baydar H, Turgut I. Variații ale compoziției de acizi grași conform unora
proprietăți morfologice și fiziologice și regiuni ecologice din semințe oleaginoase
plante. Pădurea Turk J Agric 1999; 23 (Suplimentul 1): S81–6 .
[146] Geller DP, Goodrum JW, Knapp SJ. Proprietățile combustibilului din ulei din punct de vedere genetic
alterată Cuphea viscosissima. Ind Crops Prod 1999; 9 (2): 85–91.
[147] Giannelos PN și colab. Ulei din semințe de tutun ca alternativ diesel: fizic
și proprietăți chimice. Ind Crops Prod 2002; 16 (1): 1–9 .
[148] Ulei de mac de ops Aksoy L. (Papaver somniferum L.) pentru prepararea bio-
motorină: optimizarea condițiilor. Energie aplicată 2011; 88 (12): 4713–8 .
89
Pagina 29
[149] Schinas P, și colab. Ca alternativă, uleiul de semințe de dovleac (Cucurbita pepo L.)
materie primă pentru producția de biodiesel în Grecia. Bioenergie pentru biomasă
2009; 33 (1): 44-9.
[150] Bello EI, Anjorin SA, Agge M. Producția de biodiesel din dovleacul flutat
(Telfairia Occidentalis Hook F.) Ulei de semințe. Int J Mech Eng 2005; 2 (1): 22–31.
[151] Yang FX și colab. Prepararea biodieselului din Idesia polycarpa var. vestita
ulei de fructe. Ind Crops Prod 2009; 29 (2–3): 622–8.
[152] MohamedMusthafa M, Sivapirakasam SP, Udayakumar M. Comparative stu-
moare pe motor diesel diesel de respingere a căldurii scăzute cu cenușă zburătoare la performanță și
caracteristicile emisiilor alimentate cu tărâțe de orez și pongamia ester metilic și
amestecul lor cu motorina. Energie 2011; 36 (5): 2343–51.
[153] Bora BJ, Saha Marea Britanie. Evaluarea experimentală a unui biodiesel din tărâțe de orez - biogaz
rulați motorul diesel cu combustibil dublu la diferite rapoarte de compresie. Energie reînnoită
2016; 87 (partea 1): 782–90 .
[154] Kong W, și colab. Îmbunătățirea procesului de extracție cu solvent a uleiului de tărâțe de orez.
Chem Eng Res Des 2015; 104: 1-10.
[155] Zhang Y, Wong WT, Yung KF. Producția într-un pas de biodiesel din orez
ulei de tărie catalizat de zirconiu modificat prin acid clorosulfonic prin intermediul simultanului
esterificare și transesterificare. Bioresourc Technol 2013; 147: 59–64.
[156] El Boulifi N, și colab. Optimizarea și stabilitatea oxidativă a producției de biodiesel
din uleiul de tărâțe de orez. Renew Energy 2013; 53: 141–7.
[157] Evangelista JPC, și colab. Sinteza aluminei impregnate cu potasiu
catalizator de iod pentru producerea de biodiesel din ulei de tărâțe de orez. Procesul de combustibil
Technol 2012; 104: 90–5 .
[158] Pali HS, Kumar N, Alhassan Y. Caracteristicile de performanță și de emisie ale unui an
motor diesel agricol alimentat cu amestecuri de esteri metilici Sal și motorină.
Energy Convers Manag 2015; 90: 146–53.
[159] Vedaraman N, și colab. Ester metilic al uleiului de Sal (Shorea robusta) ca substitut
motorină - un studiu privind pregătirea, performanța și emisiile sale în direct
motor diesel cu injecție Ind Crops Prod 2012; 36 (1): 282–8 .
[160] Pali HS, Kumar N. Sal Ulei de semințe: un potențial material de alimentare pentru producția de biodiesel.
Niet. J Eng Technol 2014; 5 .
[161] Ahmad M, și colab. Energie regenerabilă ecologică din susan bio-
diesel. Energy Sourc Partea A: Recov Util Environ Effects 2009; 32 (2): 189–96 .
[162] Sarve A, Sonawane SS, Varma MN. Producție de biodiesel asistată cu ultrasunete
din ulei de susan (Sesamum indicum L.) folosind hidroxid de bariu ca het-
catalizator erogen: Evaluare comparativă a abilităților de predicție între
metodologia suprafeței de răspuns (RSM) și a rețelei neuronale artificiale (ANN).
Ultrason Sonochem 2015; 26: 218–28 .
[163] Saydut A și colab. Ulei de semințe transesterificat (Sesamum indicum L.) sub formă de a
combustibil biodiesel. Bioresourc Technol 2008; 99 (14): 6656–60.
[164] Combustibili diesel pe bază de trigliceride Srivastava A, Prasad R. Reînnoiește energia durabilă
Rev 2000; 4 (2): 111–33 .
[165] Sim JE, și colab. Efectul ratei de reacție asupra produselor transformate din uleiul de germeni de grâu
prin etanoliza lipazei imobilizate. Food Sci Biotechnol 2013; 22 (2): 295–300 .
[166] Mahmoud AA, Mohdaly AAA, Elneairy NAA. Germen de grâu: o imagine de ansamblu asupra
valoarea nutritivă, potențialul antioxidant și caracteristicile antibacteriene. Alimente
Nutr Sci 2015; 6: 265–77 .
[167] Rao R, Zubaidha P, Kondhare D. Producția de biodiesel de la Argemone Mex-
ulei de semințe de icana folosind carbonat de mangan cristalin. Poloneza J Cheml Technol
2012; 14 (1): 65–70 .
[168] Dipti S, SSP, Prerna P. Producția de esteri și biogaz din mexican
mac. Afr J Environ Sci Technol 2010; 4 (12): 866–71 .
[169] Da Rós PCM, și colab. Biodieselul din uleiul de babassu: caracterizarea produsului
obținute pe cale enzimatică accelerată prin iradiere cu microunde. Culturi ind
Prod 2014; 52: 313-20 .
[170] da Silva RB și colab. Catalizatorii ionilor Cu (II) și Co (II) adsorbiți în chitosanul utilizat
în transesterificarea uleiurilor de fasole de soia și babassu - O nouă cale pentru biodiesel
sinteze. Bioresourc Technol 2008; 99 (15): 6793–8.
[171] Atapour M, Kariminia HR. Caracterizarea și transesterificarea iranianului
ulei de migdale amare pentru producția de biodiesel. Appl Energy 2011; 88 (7): 2377–81 .
[172] Iha OK și colab. Aplicația potențială a Terminaliei catappa L. și Carapa
Uleiuri de guianensis pentru producția de biocombustibili: Proprietăți fizico-chimice ale îngrijitului
uleiuri vegetale, metilesteri și bio-uleiuri (hidrocarburi). Culturi ind
Prod 2014; 52: 95–8 .
[173] Mutinsumu M, și colab. Proprietățile biodieselului de la Cannabis sativa și Carapa
semințe de procedură prin cataliză omogenă. Revista internațională de agricultură
și știința alimentelor. 2014; 4 (2): 59–63 .
[174] Panwar NL, și colab. Evaluarea performanței unui motor diesel alimentat cu
Ester metilic al uleiului de semințe de ricin. Appl Therm Eng 2010; 30 (2–3): 245–9.
[175] Nurdin S, și colab. Sinteza economică a combustibilului biodiesel din uleiul de ricin
catalizator de bază de coajă de midie (MS – BC). Energy Procedia 2015; 79: 576–83.
[176] Armendáriz J, și colab. Evaluarea a unsprezece genotipuri de plantă cu ulei de ricin ( Ricinus)
communis L. ) pentru producerea de biodiesel. Ind Crops Prod 2015; 77: 484–90 .
[177] Sánchez N, și colab. Analiza completă a metanolizei uleiului de ricin pentru a obține
biodiesel. Combustibil 2015; 147: 95–9.
[178] Yang J, și colab. O evaluare a producției de biodiesel de la Camelina sativa
cultivat în Nova Scotia. Ind Crops Prod 2016; 81: 162–8.
[179] Özçelik AE, Aydoğan H, Acaroğlu M. Determinarea performanței, emisiilor
și proprietățile de ardere ale amestecurilor de biodiesel de camelină. Conversație energetică
Gestionează 2015; 96: 47–57 .
[180] Sun Y și colab. Optimizarea producției de biodiesel cu densitate ridicată de energie
ulei de camelina sativa în condiții supercritice de 1-butanol. Combustibil
2014; 135: 522–9 .
[181] Rosa HA și colab. Biodieselul produs din uleiul de crambe din Brazilia - un studiu al
performanța și emisiile într-un generator de motoare cu ciclu diesel. Reînnoiește Durați
Energy Rev 2014; 38: 651–5.
[182] Wazilewski WT și colab. Studiul crambei de metil (Crambe abyssinica
Hochst) și stabilitatea oxidantă a biodieselului din soia. Produse pentru culturi industriale
2013; 43: 207-12.
[183] Knothe G, Cermak SC, Evangelista RL. Ulei de Cuphea ca sursă de biodiesel cu
Proprietăți îmbunătățite ale combustibilului cauzate de conținutul ridicat de decanoat de metil †.
Combustibili energetici 2009; 23 (3): 1743–7 .
[184] Knothe G, Cermak SC, Evangelista RL. Ulei de Cuphea ca sursă de biodiesel cu
Proprietăți îmbunătățite ale combustibilului cauzate de conținutul ridicat de decanoat de metil.
Combustibili energetici 2009; 23: 1743–7 .
[185] Producția Singh SP, Singh D. Biodiesel prin utilizarea diferitelor surse
și caracterizarea uleiurilor și a esterilor acestora ca substitut al motorinei: a
revizuire. Renew Sustain Energy Rev 2010; 14 (1): 200–16 .
[186] Bouaid A, Martinez M, Aracil J. Producția de biodiesel din bioetanol și
Ulei de Brassica carinata: studiu de stabilitate la oxidare. Bioresourc Technol 2009; 100
(7): 2234–9 .
[187] Bouaid A și colab. Studii pilot efectuate pe producția de biodiesel folosind Brassica
carinata ca materie primă. Catal Today 2005; 106 (1–4): 193–6.
[188] Cardone M și colab. Brassica carinata ca o cultură alternativă de ulei pentru producția de
biodiesel în Italia: evaluare agronomică, producția de combustibil prin transesterificare și
caracterizare. Biomasă Bioenergie 2003; 25 (6): 623–36.
[189] Zapata N, și colab. Calitatea biodieselului și a tortului de presă obținute din Euphorbia
lathyris, Brassica napus și Ricinus communis. Ind Crops Prod 2012; 38: 1–5.
[190] Wang R, și colab. Producția și proprietățile selectate ale combustibilului din biodiesel din
uleiuri necomestibile promițătoare: Euphorbia lathyris L., Sapium sebiferum L. și
Jatropha curcas L. Bioresourc Technol 2011; 102 (2): 1194–9 .
[191] Wang QY și colab. Lubrifiant biodegradabil de la Idesia polycarpa Maxim. var.
vestita Diels Oil Vols. Adv Mater Res 2012: 512–5 .
[192] Rizwanul Fattah IM și colab. Producție de biodiesel, caracterizare, motor
performanța și caracteristicile emisiilor de laur Alexandrian malaezian
ulei. RSC Adv 2014; 4 (34): 17787–96 .
[193] Goodrum JW, Geller DP. Influența esterilor metilici ai acizilor grași din hidro-
uleiuri vegetale xilate pe unsoare de combustibil diesel. Bioresourc Technol 2005; 96
(7): 851–5 .
[194] Goembira F, Saka S. Metodă avansată supercritică de acetat de metil pentru biodiesel
producție din ulei de pinnata Pongamia. Renew Energy 2015; 83: 1245–9 .
[195] Sarve AN, Varma MN, Sonawane SS. Ecografia a asistat biodiesel în două etape
sinteza din ulei de trigle Schleichera necomestibil folosind o pisică eterogenă
alyst:
cinetică
și
termodinamică
analiză. ultrasonare
Sonochem
2016; 29: 288–98 .
[196] Sharma YC, Singh B. O materie primă ideală, kusum ( Schleichera triguga ) pentru pre-
parare de biodiesel: optimizarea parametrilor. Combustibil 2010; 89 (7): 1470–4 .
[197] Knothe G, Cermak SC, Evangelista RL. Esteri metilici din uleiuri vegetale cu
acizi grași hidroxi: Comparație de lesquerella și esteri metilici de ricin. Combustibil
2012; 96: 535–40 .
[198] Saravanan N, Nagarajan G, Puhan S. Investigație experimentală asupra unui diesel DI
motor alimentat cu esterul Madhuca Indica și amestecul diesel. Biomasă Bioe-
nergy 2010; 34 (6): 838–43.
[199] Palash SM și colab. Producție de biodiesel, caracterizare, motoare diesel
performanța și caracteristicile emisiilor de esteri metilici din Aphanamixis
ulei de polystachya din Bangladesh. Energy Convers Manag 2015; 91: 149–57.
[200] Bora MM, și colab. Sinteza și caracterizarea oleanderului galben ( Thevetia)
peruviana ) rășină alchidă pe bază de ulei din semințe. Ind Crops Prod 2014; 52: 721–8.
[201] Betiku E, Ajala SO. Modelarea și optimizarea Thevetia peruviana (galben
oleander) sinteza biodieselului de ulei prin coji Musa paradisiacale (plantain) as
catalizator eterogen de bază: un caz al rețelei neuronale artificiale vs. răspuns
metodologia suprafeței. Ind Crops Prod 2014; 53: 314–22 .
[202] Deka DC, Basumatary S. Biodiesel de înaltă calitate din oleander galben ( The-
vetia peruviana ) ulei de seminte. Bioenergie pentru biomasă 2011; 35 (5): 1797–803.
[203] Yarkasuwa CI, Wilson D, Michael E. Producția de biodiesel din galben
Uleander (Thevetia peruvian) Ulei și Biodegradabilitatea acestuia. J Korean Chem Soc
2013; 57 (3) .
[204] Hosamani KM, Hiremath VB, Keri RS. Surse de energie regenerabile din
Michelia Champaca și Garcinia indică uleiuri din semințe: o sursă bogată de ulei. biomasa
Bioenergie 2009; 33 (2): 267–70.
[205] Siddalingappa Hotti, Hebbal O. Producția de biodiesel și proprietățile de combustibil din
ulei de semințe Champaca (Michelia champaca) necomestibil pentru utilizare în motor diesel. J
Therm Eng 2015; 1 (1): 330–6.
[206] Phoo ZWMM, și colab. Evaluarea semințelor de lapte indian ( Calotropis gigantea )
ulei ca materie primă alternativă pentru biodiesel. Ind Crops Prod 2014; 54: 226–32 .
[207] Bora DK și colab. Producția de biocombustibil din uleiul de semințe de Mesua ferrea L. Int J ing. Tehn
Rez 2014; 2 (9) .
[208] Kushwah YS, Mahanta P, Mishra SC. Câteva studii privind caracteristicile combustibilului din
Mesua Ferrea . Heat Transf Eng 2008; 29 (4): 405–9 .
[209] Aslam M, Saxena P, Sarma AK. Tehnologie ecologică pentru producția de biodiesel
din Mesua Ferrea L . Ulei de semințe. Energy Environ Res 2014; 4 (2) .
[210] Ngayihi Abbe CV, și colab. Un studiu asupra modelului fenomenologic 0D pentru motorină
simularea motorului: Aplicarea la arderea bio-esterului de metil Neem
diesel. Energy Convers Manag 2015; 89: 568–76 .
[211] Merlin AZ și colab. Dezvoltarea și investigarea experimentală a unui biodiesel
dintr-o plantă lemnoasă necomestibilă: neemul. Reînnoirea energiei durabile Rev
2015; 52: 201-8.
90
Pagina 30
[212] Agarwal AK, Khurana D, Dhar A. Îmbunătățirea stabilității la oxidare a biodieselului
derivate din Karanja, Neem și Jatropha: înaintează în direcția
comercializare. J Clean Prod 2015; 107: 646-52 .
[213] Betiku E și colab. Modelarea matematică și optimizarea parametrilor de proces
studii efectuate prin rețea neuronală artificială și metodologia suprafeței de răspuns: a
caz de neem necomestibil (Azadirachta indica) sinteză de biodiesel cu ulei de semințe.
Energie 2014; 72: 266–73.
[214] Sarin R, Sharma M, Khan AA. Studii asupra uleiului de Guizotia abyssinica L.: Biodiesel
sinteza și optimizarea proceselor. Bioresourc Technol 2009; 100 (18): 4187–92 .
[215] Haldar SK, Ghosh BB, Nag A. Utilizarea putranjiva roxburghii nesupravegheate
ulei necomestibil ca combustibil în motorul diesel. Renew Energy 2009; 34 (1): 343–7.
[216] Devan PK, Mahalakshmi NV. Caractere de performanță, emisii și combustie
caracteristicile uleiului de poon și amestecurile sale diesel într-un motor diesel DI. Combustibil 2009; 88
(5): 861–7 .
[217] Ong HC și colab. Producția și proprietățile comparative ale combustibilului din biodiesel din
uleiuri necomestibile: Jatropha curcas, Sterculia foetida și Ceiba pentandra.
Energy Convers Manag 2013; 73: 245-55 .
[218] Hasan AP, Wakil MA, Kafy MA. Perspectivă de tărâțe de orez pentru producția de biodiesel
în Bangladesh. Procedia Eng 2014; 90: 746–52.
[219] Dhawane SH, Kumar T, Halder G. Abordare centrală de proiectare a compozitului
optimizarea de păstăi flăcăioase derivate din abur, carbon activat pentru abur pentru utilizarea sa
ca catalizator eterogen în transesterificarea uleiului de Hevea brasiliensis.
[220] Nivetha S, Roy DV. Efectul antioxidanților naturali și sintetici asupra oxidativului
stabilitatea FAME-urilor obținute de la hevea brasiliensis. J Energy Chem 2013; 22
(6): 935-41.
[221] Onoji SE și colab. Ulei din semințe de cauciuc: o sursă potențială regenerabilă de biodiesel pentru
dezvoltare durabilă în Africa subsahariană. Manager conversii energetice
2016; 110: 125–34 .
[222] VSHariharan, Reddy KV și Rajagopal K. Studiul performanței,
caracteristicile de emisie și combustie ale unui motor diesel folosind lamaie de mare
combustibili pe bază de petrol. Indian Journal of Science and Technology 2 (4): p. 43-47.
[223] Barekati-Goudarzi M, Boldor D, Nde DB. Transesterificare in situ a semințelor de
copaci invadatori chinezesti (Triadica sebifera L.) într-un lot cu microunde
sistem (VERDE3) folosind hexanul ca co-solvent: producție de biodiesel și
optimizarea proceselor. Bioresourc Technol 2016; 201: 97-104.
[224] Zhang X, Huang W. Producția de combustibil pentru biodiesel prin transesterificare a
Ulei de sâmbure chinezesc cu KNO 3/ Catalizator MgO. Procedia Environ Sci
2011; 11 (partea B): 757–62 .
[225] Liu Y, Xin Hl, Yan Yj. Proprietăți fizico-chimice ale uleiului de stillingia: fezabilitate
pentru producția de biodiesel prin transesterificare enzimatică. Culturi Ind. Prod
2009; 30 (3): 431–6 .
[226] Stavarache CE și colab. Syringa ( Melia azedarach L. ) Ulei de fructe: un potențial
sursa de combustibil pentru biodiesel. Rev Chim (Bucure ti) 2008; 59 .
[227] Manh DV și colab.
Evaluarea parametrilor pentru producția de biodiesel din
Uleiuri de Tung neamestecate și amestecate prin proces asistat cu ultrasunete. J Taiwan
Inst Chem Eng 2012; 43 (3): 368–73 .
[228] Chen YH, Chen JH, Luo YM. Combinație complementară de biodiesel din
uleiuri cu acid gras și cu lanț mediu. Renew Energy 2012; 44: 305-10 .
[229] Van Manh D, și colab. Producția de biodiesel din ulei de tung și ulei amestecat
proces de transesterificare cu ultrasunete. J Taiwan Inst Chem Eng 2011; 42
(4): 640-4.
[230] Shang Q, și colab. Proprietățile biodieselului cu ulei de Tung și amestecurile sale cu 0 # diesel.
Bioresourc Technol 2010; 101 (2): 826–8 .
[231] Chen YH, și colab. Producția de biodiesel din uleiul de tung ( Vernicia montana ) și al acestuia
proprietăți de amestec în diferite compoziții de acizi grași. Bioresourc Technol
2010; 101 (24): 9521-6.
[232] dos Santos ICF și colab. Studii de Terminalia catappa L . ulei: caracterizare și
producția de biodiesel Bioresourc Technol 2008; 99 (14): 6545–9 .
[233] Chakraborty M, Baruah DC, Konwer D. Investigarea terminaliilor ( Terminalia
belerica Robx.) ulei de semințe ca sursă prospectivă de biodiesel pentru India de Nord-Est.
Fuel Process Technol 2009; 90 (12): 1435–41.
[234] Chakraborty M, Baruah DC. Investigarea stabilității la oxidare a Terminaliei
biodiesel belerica și amestecurile sale cu petrodiesel. Procesul de combustibil Technol
2012; 98: 51–8 .
[235] Sarin R, Sharma M, Khan AA. Terminalia belerica Roxb. uleiul de semințe: un potențial
resursa biodiesel. Bioresourc Technol 2010; 101 (4): 1380–4 .
[236] Yang FX și colab. Studii privind prepararea biodieselului din Zanthoxylum
ulei de semințe de bungeanum Maxim. J Agric Food Chem 2008; 56 (17): 7891–6.
[237] Silitonga AS, și colab. Studiu experimental privind performanțele și emisiile de eșapament
Sions ale unui motor diesel alimentat cu amestecuri de biodiesel Ceiba pentandra.
Energy Convers Manag 2013; 76: 828–36 .
[238] Palash SM și colab. Situația tehnologiilor de atenuare a NOx și a acestora
efect asupra performanțelor și caracteristicilor de emisie ale combustibilului biodiesel
Motoare cu aprindere prin compresie. Energy Convers Manag 2013; 76: 400–20 .
[239] Palash SM și colab. Impactul aditivului antioxidant de reducere a NOx asupra perfor-
carcasa și emisiile unui motor diesel cu mai mulți cilindri alimentat cu Jatropha
amestecuri de biodiesel. Energy Convers Manag 2014; 77: 577–85 .
[240] Barrios CC și colab. Efectele biodieselului pe bază de grăsime animală asupra unui motor diesel TDI
performanța, caracteristicile de ardere și numărul de particule și mărimea
emisii de tributare. Combustibil 2014; 117 (partea A): 618–23 .
[241] Altun Ș. Efectul gradului de nesaturare a combustibililor biodiesel asupra evacuării
emisiile unui generator de energie diesel. Combustibil 2014; 117 (partea A): 450–7 .
[242] Atabani AE și colab. O evaluare comparativă a proprietăților fizice și chimice
ertii de biodiesel sintetizate din uleiuri comestibile și necomestibile și studiați pe
efectul amestecului de biodiesel. Energie 2013; 58: 296-304 .
[243] Abollé A, Loukou K, Henri P. Densitatea și punctul de nor al amestecului de ulei diesel-
ture cu uleiuri vegetale drepte (SVO): palmier, varză, bumbac,
nucă de nucă, copra și floarea soarelui. Biomasă Bioenergie 2009; 33 (12): 1653–9.
[244] Bello EI, Adekanbi IT, Akinbode FO. Producția și caracterizarea
ulei de nucă de cocos ( Cocos Nucifera ) și esterul său metilic. Eur J Eng Technol 2015; 3
(3): 25–35 .
[245] Saleh HE. Studiu experimental privind reducerea oxidului de azot cu motor diesel
care funcționează cu ester metilic jojoba prin recircularea gazelor de eșapament. Combustibil 2009; 88
(8): 1357-1364.
[246] Xu YX, Hanna MA. Sinteza și caracterizarea pe bază de ulei de alun
biodiesel. Ind Crops Prod 2009; 29 (2–3): 473–9.
[247] Younis KA, Gardy JL, Barzinji KS. Producția și caracterizarea biodiesel
din ulei de semințe de susan provenit local, ulei de gătit folosit și alte produse comerciale
uleiuri vegetale din Erbil-Kurdistanul irakian. Am J Appl Chem 2014; 2 (6): 105–11 .
[248] Salaheldeen M, și colab. Caracterizarea fizico-chimică și comportamentul termic
de amestecuri de biodiesel și biodiesel - motorină obținute din Moringa pere brut
ulei de semințe de grina. Energy Convers Manag 2015; 92: 535–42.
[249] Mofijur M, și colab. Efectul amestecului Biodiesel-diesel asupra fizico-chimice
Proprietățile Biodieselului Produse din Moringa Oleifera. Procedia Eng
2015; 105: 665–9 .
[250] Verma P, Sharma MP, Dwivedi G. Evaluarea și îmbunătățirea fluxului rece
proprietățile uleiului de palmier și biodieselului său. Energy Rep 2016; 2: 8–13 .
[251] Kaya C și colab. Ester metilic al uleiului de semințe de arahide (Arachis hypogea L.) sub forma a
potențial de alimentare pentru producția de biodiesel. Energie reînnoită 2009; 34
(5): 1257–60 .
[252] Silva TA și colab. Biodiesel metilic și etilic din uleiul de pequi ( Cariocar
brasiliense Camb .): studii de producție și termogravimetrică. Combustibil
2014; 136: 10-8.
[253] Mihaela P, și colab. Perspectivele uleiului de șofran ca sursă de biodiesel pentru Sud
Europa de Est (studiu comparativ: șofran, soia și rapiță). Combustibil
2013; 111: 114-9.
[254] Nagaraj G. Semințe oleaginoase: proprietăți, prelucrare, produse și proceduri. Nou
India Publishing Agency; 2009 .
[255] Betiku E, Adepoju TF. Optimizarea metanolizei susanului ( Sesamum indi-
cum ) caracterizarea uleiului la biodiesel și a calității combustibilului. Int J Energy Environ
Ing. 2013; 4 (9) .
[256] Sanford SD, W, Shah PS, Wee C, Valverde MA, Meier GR. Feedstock și
raport privind caracteristicile biodieselului; 2011.
[257] Alhassan Y, și colab. Transesterificarea con-solvenților a uleiului de semințe de bumbac în
biodiesel: efectele condițiilor de reacție asupra calității acizilor grași metil
esteri. Energy Convers Manag 2014; 84: 640–8.
[258] Panagiotopoulos IA și colab. Producția de biodiesel și biohidrogen din
tort de semințe de bumbac într-un concept de biorefinărie. Tehnologia Bioresource
2013; 136: 78–86 .
[259] Fără SY. Uleiuri vegetale necomestibile și derivații acestora pentru motorina alternativă
combustibili în motoarele CI: o revizuire. Renew Sustain Energy Rev 2011; 15 (1): 131–49.
[260] Rakopoulos CD și colab. Studiul comparativ al performanței și al emisiilor a
injecție directă Motor diesel utilizând amestecuri de motorină cu uleiuri vegetale
sau bio-dieseluri de diverse origini. Energy Convers Manager 2006; 47 (18–
19): 3272-87.
[261] Altın R, Çetinkaya S, Yücesu HS. Potențialul utilizării de combustibili vegetali ca
combustibil pentru motoare diesel. Energy Convers Manag 2001; 42 (5): 529–38 .
[262] Shah M, și colab. Conversia catalitică a uleiului de jojoba în biodiesel de organotină
catalizatori spectroscopici
și
cromatografice
caracterizare. Combustibil
2014; 118: 392-7.
[263] Al-Hamamre Z, Al-Salaymeh A. Proprietățile fizice ale (jojoba oilþbiodiesel),
(jojoba oilþdiesel) și (biodieselþdiesel) amestecuri. Combustibil 2014; 123: 175–88.
[264] Huzayyin AS, și colab. Evaluarea experimentală a performanței motorului diesel
și emisii folosind amestecuri de ulei de jojoba și combustibil diesel. Conversație energetică
Manag 2004; 45 (13–14): 2093–112.
[265] Shehata MS, Razek SMA. Investigarea experimentală a motorului diesel
caracteristici de performanță și emisie folosind amestec de jojoba / diesel și soare
ulei de flori. Combustibil 2011; 90 (2): 886–97.
[266] Sanford S, și colab. Raportul privind caracteristicile materiei prime și biodiesel. Reînnoi
Grupul energetic 2009; 416 .
[267] Ghadge SV, Raheman H. Optimizarea procesului pentru producția de biodiesel din
ulei de mahua (Madhuca indica) folosind metodologia suprafeței de răspuns. Bioresourc
Technol 2006; 97 (3): 379–84.
[268] Wilkes MA, și colab. Efectul genotipului și mediului asupra biodieselului
calitate preparată din muștar indian (Brassica juncea) cultivată în Australia.
Ind Crops Prod 2013; 48: 124–32 .
[269] Sajjadi B și colab. Analiza și optimizarea alcalinei asistate cu ultrasunete
transesterificare ulei de palmier prin RSM și ANN-GA. Chem Eng Commun 2016 p.
nul-nul .
[270] Borges KA, și colab. Producția de combustibil de metil și biilizil etilic din ulei de pequi
( Caryocar brasiliensis Camb .). Uleiuri Chem Chemol 2012; 48 (2): 83–9 .
[271] Rashid U, și colab. Sinteza și caracterizarea uleiului de semințe de mac metil
esteri. Energie, resurse și tehnologie de mediu; http : //dx.doi.org/
10.1016 / j.cjche.2016.01.007 , în presă.
[272] Kaimal VK, Vijayabalan P. O investigație detaliată a carbonului de ardere
caracteristicile unui motor diesel DI alimentat cu ulei din plastic și metil cu tărâțe de orez
ester. Jurnalul Institutului pentru Energie.
[273] Sarin R și colab. Amestecurile de biodiesel Jatropha - Palm: un mix optim pentru Asia. Combustibil
2007; 86 (10–11): 1365–71 .
[274] Ikwuagwu OE, Ononogbu IC, Njoku OU. Producția de biodiesel folosind cauciuc
[Hevea brasiliensis ( Kunth. Muell .)] Ulei de semințe. Ind Crops Prod 2000; 12 (1): 57–62.
91
Pagina 31
[275] Singh D, Singh SP. Producția de costuri scăzute de ester din ulei necomestibil
Argemone mexicana. Bioenergie pentru biomasă 2010; 34 (4): 545–9 .
[276] Ceriani R, și colab. Densitățile și vâscozitățile uleiurilor vegetale cu valoare nutritivă.
J Chem Eng Data 2008; 53 (8): 1846–53 .
[277] Fadhil AB, Aziz AM, Altamer MH. Acetat de potasiu susținut pe activat
carbon pentru transesterificarea uleiului nou necomestibil, ulei de migdale amare. Combustibil
2016; 170: 130–40 .
[278] Chhibber VK, Joshi Harish Chandra, Saxena SK. Sal (Shorea Robusta), an
Combustibil de ulei vegetal alternativ ecologic și ecologic
Comparație cu uleiul diesel. Adv Pure Appl Chem (APAC) 2012; 1 (2) .
[279] Kivevele TT și colab. Impactul aditivilor antioxidanți asupra stabilității la oxidare
de biodiesel produs din uleiul de Croton Megalocarpus. Procesul de combustibil Technol
2011; 92 (6): 1244–8 .
[280] Semințe de Aliyu B, Agnew B, Douglas S. Croton megalocarpus (Musine) ca
sursă potențială de biodiesel. Biomasă Bioenergie 2010; 34 (10): 1495–9.
[281] Evangelene DR, Radha TaKV. Producția de biodiesel din ulei de muștar folosit
și analiza performanței sale în motorul cu ardere internă. J Resourc de energie
Technol 2010; 132 (3): 37–42 .
[282] Meher LC, Naik SN, Dass LM. Metanoliza uleiului de Pongamia pinnata (karanja)
pentru producția de biodiesel. J Sci Ind Res 2004; 63: 913–8.
[283] Kumar R, Tiwari P, Garg S. Transesterificare alcalină a uleiului de in pentru biodiesel
producție. Combustibil 2013; 104: 553–60 .
[284] Dixit S, Kanakraj S, Rehman A. Uleiul din semințe de in ca resursă potențială pentru bio-
diesel: o recenzie. Renew Sustain Energy Rev 2012; 16 (7): 4415–21.
[285] Demirbas A. Producția de combustibili biodiesel din ulei de semințe de in folosind metanol
și etanol în condiții SCF non-catalitice. Bioenergie pentru biomasă 2009; 33
(1): 113–8 .
[286] Puhan S, și colab. Efectul acidului gras nesaturat biodiesel asupra combustiei
caracteristicile unui motor cu aprindere prin compresie DI. Bioenergie pentru biomasă
2010; 34 (8): 1079–88 .
[287] Puhan S, și colab. Efectul presiunii de injecție asupra performanței, emisiilor și
caracteristicile de ardere ale uleiului de lin linic înalt de ester metilic într-un DI
motor diesel. Renew Energy 2009; 34 (5): 1227–33.
[288] Raheman H, Ghadge SV. Performanța motorului cu aprindere prin compresie cu
mahua (Madhuca indica) biodiesel. Combustibil 2007; 86 (16): 2568–73 .
[289] Godiganur S, Suryanarayana Murthy CH, Reddy RP. 6BTA 5.9 G2-1 Cummins
testarea performanței motorului și a emisiilor utilizând esterul metilic mahua (Madhuca
indica) amestecuri ulei / diesel. Renew Energy 2009; 34 (10): 2172–7.
[290] Pinzi S, și colab. Compoziția ideală pe bază de ulei vegetal pe bază de biodiesel: o recenzie
de implicații sociale, economice și tehnice. Combustibili energetici 2009; 23
(5): 2325-41.
[291] Bora DK, Nath R. Utilizarea esterului metilic de ulei nahar (NOME) la motoarele CI. J Sci Ind
Res 2007; 66: 256–8.
[292] Karmakar A, Karmakar S, Mukherjee S. Producția de biodiesel de la Neem
spre diversificarea materiilor prime: perspectiva indiană. Reînnoiește energia durabilă
Rev 2012; 16 (1): 1050–60.
[293] Sahoo PK și colab. Dezvoltarea de biodiesel din ulei din semințe de polanga cu o aciditate ridicată
și evaluarea performanței într-un motor CI. Combustibil 2007; 86 (3): 448–54.
[294] Aravind A, Joy ML, Nair KP. Proprietăți lubrifiante ale arborelui de cauciuc biodegradabil
semințe (Hevea brasiliensis Muell. Arg) ulei. Culturi și produse industriale
2015; 74: 14-9.
[295] Li Q, Yan Y. Producția de biodiesel catalizat de Pseudomonas imobilizat
cepacia lipaza din uleiul de Sapium sebiferum în faza micro-apoasă. Appl
Energie 2010; 87 (10): 3148–54 .
[296] Kibuge RM, Kariuki ST, Njue MR. Influența proprietăților combustibilului asupra arderii
caracteristicile uleiului de semințe de prune acre (Ximenia americana L.) în comparație cu
Jatropha curcas L. ulei de semințe. Renew Energy 2015; 78: 128–31.
[297] Veljković VB, și colab. Producția de biodiesel din tutun (Nicotiana tabacum L.)
ulei de semințe cu un conținut ridicat de acizi grași liberi. Combustibil 2006; 85 (17-18): 2671–5 .
[298] Usta N, și colab. Proprietățile și verificarea calității biodieselului produs din
ulei de semințe de tutun. Energy Convers Manag 2011; 52 (5): 2031–9 .
[299] Usta N. Utilizarea esterului metilic de ulei din semințe de tutun într-un indirect turbocompresat
motor diesel cu injecție Biomasă și bioenergie 2005; 28 (1): 77–86.
[300] Jiao J și colab. Biodiesel din Forsythia suspans [(Thunb.) Vahl (Oleaceae)]
ulei de semințe. Bioresourc Technol 2013; 143: 653–6.
[301] Producția Kumar Tiwari A, Kumar A, Raheman H. Biodiesel producție din jatrofa
ulei (Jatropha curcas) cu acizi grași fără conținut ridicat: un proces optimizat. bio-
Bioenergie de masă 2007; 31 (8): 569–75.
[302] Ganapathy T, Gakkhar RP, Murugesan K. Influența timpului injecției
caracteristicile de performanță, de ardere și de emisie ale biodieselului Jatropha
motor. Appl Energy 2011; 88 (12): 4376–86.
[303] Chauhan BS și colab. Studiul de performanță și emisii de ulei de Jatropha preîncălzit
pe motor diesel de capacitate medie. Energie 2010; 35 (6): 2484–92.
[304] Karmee SK, Chadha A. Prepararea biodieselului din uleiul brut de Pongamia
pinnata. Bioresourc Technol 2005; 96 (13): 1425–9.
[305] Pinzi S, și colab. Compoziția ideală pe bază de ulei vegetal pe bază de biodiesel: o trecere în revistă
implicații sociale, economice și tehnice. Combustibili energetici 2009; 23: 2325–41.
[306] Sahoo PK și colab. Evaluarea comparativă a performanței și a emisiilor
caracteristicile biodieselului pe bază de jatropha, karanja și polanga ca combustibil în a
motorul tractorului. Combustibil 2009; 88 (9): 1698–707 .
[307] Sureshkumar K, Velraj R, Ganesan R. Performanță și încărcarea emisiilor de evacuare
caracteristicile unui motor CI alimentat cu ester metilic Pongamia pinnata (PPME) și
amestecurile sale cu motorina. Energie regenerabilă 2008; 33 (10): 2294–302.
[308] Raheman H, Phadatare AG. Emisiile și performanțele motorului diesel
amestecuri de ester metilic karanja și motorină. Bioenergie pentru biomasă 2004; 27
(4): 393-7.
[309] Puhan S, și colab. Ester metilic cu ulei de Mahua (Madhuca indica ulei de semințe)
caracteristicile de preparare și emisie de biodiesel Bioenergie pentru biomasă
2005; 28: 87–93 .
[310] Moser BR, și colab. Producția și evaluarea biodieselului de la cenusierul de câmp
(Thlaspi arvense L.) ulei. Combustibili energetici 2009; 23: 4149–55.
[311] Hegde A, Rao K. Studiul de performanță și de emisie a motorului CI 4S folosind
calophyllum inophyllum biodiesel cu aditivi. Int J Theor Appl Res Mech
Eng (IJTARME) 2012; 1: 2319-3182.
[312] Ghosh, BB., Haldar SK, Nag A. Sinteza Biodieselului din uleiurile Jatropha,
Karanja și Putranjiva pentru a utiliza în motorul Ricardo și performanțele sale &
Măsurarea emisiilor În: Lucrările celei de-a patra internaționale BSME-ASME
conferință de inginerie termică; 2008. Dhaka, Bangladesh.
[313] Ahmad J și colab. Studiul proprietăților combustibilului din biodiesel pe bază de ulei din cauciuc.
[314] Edwin Geo V, Nagarajan G, Nagalingam B. Studii privind funcționarea cu combustibil dublu a
ulei de semințe de cauciuc și bio-diesel cu hidrogen ca combustibil indus. Int J
Hydrog Energy 2008; 33 (21): 6357–67 .
[315] Akhtar T, Tariq MI, Rana SI. Producția de biodiesel din ulei de semințe de melia azedarach.
- POSTER A-81. În: Lucrările conferinței internaționale privind generarea puterii
tehnologii de sisteme de eerație. Universitatea din Sargodha Pakistan; 2010.
[316] Perumal, AA. Caracterizarea Biodieselului din Litsea glutinosa, în Bio-
tehnologie și tehnologie alimentară, Universitatea de tehnologie din Durban: Durban.
[317] Naveen K, Pillai TP, Pon A. Investigarea experimentală a compresiei variabile
raport motorul diesel utilizând ulei Ziziphus Jujuba în cadrul Conferinței internaționale din
Inovații în inginerie și tehnologie (ICIET'14). Jurnalul Internațional al
Cercetări inovatoare în știință, inginerie și tehnologie: India; 2014.
[318] Meng X, Jia M, Wang T. Prezicerea densităților de biodiesel pe o temperatură largă
raza de acțiune până la 523K. Combustibil 2013; 111: 216–22 .
[319] Ramírez Verduzco LF. Densitatea și vâscozitatea biodieselului în funcție de
temperatura: modele empirice. Renew Sustain Energy Rev 2013; 19: 652–65.
[320] Chang AF, Liu YA. Modelarea procesului integrat și proiectarea produsului bio-
fabricarea motorinei. Ind Eng Chem Res 2009; 49 (3): 1197–213.
[321] Talebi AF, Tabatabaei M, Chisti Y. BiodieselAnalyzer: un software ușor de utilizat
pentru prezicerea proprietăților biodieselului potențial. Biofuel Res J 2014; 1
(2): 55–7 .
92

Recenzii 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Recenzii 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina 1

O revizuire cuprinzătoare asupra proprietăților comestibile și necomestibile

Recenzii privind energia regenerabilă și durabilă

Adresa de e-mail: azizraman@um.edu.my (AAA Raman).

b C20: 1-OH (lesquerolic).

c Malvaloyl (C18: Cyopopropene este).

d Sterculoil (C19: Cyopopropene este).

e elaeostearate de metil (ME, C18).

e Echivalent atmosferic punctul T-90.

B. Sajjadi și colab. / Recenzii privind energia regenerabilă și durabilă 63 (2016) 62 - 92

S-ar putea să vă placă și