1.

Elasticitatea se numeşte proprietatea materialelor:

a. de a se deforma sub acţiunea forţelor exterioare şi de a reveni la
forma lor iniţială după ce solicitarea care a produs deformaţia şi-
a încetat acţiunea;
2. Plasticitate se numeşte proprietatea materialelor deformate:
d. de a nu mai reveni la forma iniţială după ce forţele exterioare şi-au
încetat acţiunea.

3. Fragilitatea este proprietatea unor materiale:

a. de a nu permite practic deformaţii plastice până la rupere, ea fiind o
proprietatea opusă plasticităţii.
4. Fluajal se numeşte proprietatea unor materiale:
a. de a se deforma în timp lent şi continuu, sub acţiunea unor sarcini
constante;
5. Duritatea este proprietatea unui material:
a. de a opune rezistenţă la pătrunderea din exterior în stratul său de
suprafaţă a unui obiect din material mai dur, sau de a se uza greu prin
frecare;
6. Turnabilitatea reprezintă proprietatea unor materiale:
a. de a lua forma şi dimensiunile impuse în urma solidificării materialului
topit introdus într-o cavitate numită formă de turnare;
7. Călibilitalea reprezintă proprietatea unor materiale:
a. de a deveni mai dure în urma răcirii lor bruşte de la o anumită
temperatură;
8. După numărul de metale care se extrag din ele minereurile pot fi:
c. răspunsurile a. şi b. sunt adevărate;
9. În siderurgie în furnal se obţine:
b. oţel;
10.Aliajele Fe-C sau Fe-Fe3C sunt:
c. răspunsurile a. şi b. sunt adevărate;
11.Aliajele Cu-Sn ( staniu / cositor) se numesc:
a. bronzuri;
12.Aliajele Cu-Zn se numesc:
a. alame;
13.Denumiri ale aliajelor aluminiului pot fi:
a. duraluminiul;
14.Principalele avantaje ale turnării sunt:
a. posibilitatea realizării unor piese de geometrie complexă, cu cavităţi
interioare şi pereţi relativ subţiri
15.Vâscozitatea este influenţată de:
b. toate răspunsurile anterioare sunt adevărate.
16.Grosimea stratului solidificat este proporţională cu căldura absorbită de
formă. Viteza de deplasare a frontului de cristalizare numită şi viteză de
solidificare poate fi dirijată în limite largi astfel:
d.toate răspunsurile anterioare sunt adevărate.

17.Părţile componente principale ale unei

forme de turnare (figura) sunt :
a. reţeaua de turnare, cavitatea formei,
maselota;
18.Deformarea plastică este metoda de
prelucrare realizată:
a. cu ajutorul unei scule de presare,
fără aşchiere, prin care metalul capătă altă formă, volumul însă
rămâne constant;
19.Principalele dezavantaje ale deformării ar fi:
d.răspunsurile a. şi b. sunt adevărate.

20.Clasificarea procedeelor de deformare după temperatura la care se

desfăşoară deformarea:
a. răspunsurile a. şi b. sunt adevărate; nici un răspuns
nu este adevărat.

21.Laminarea este procedeul de deformare plastică a metalelor:

a. la cald sau la rece realizat prin trecerea forţată a materialului prin
intervalul dintre doi cilindri care se rotesc în sensuri contrare sau în
acelaşi sens;
22.Extrudarea este operaţia de prelucrare plastică a metalelor şi aliajelor:
a. prin trecerea forţată a materialului prin împingere printr-un orificiu al
unei scule, cu dimensiunile secţiunii transversale mai mici decât
cele ale secţiunii materialului iniţial;
23.Trefilarea este procedeul de deformare plastică a materialelor
a. realizat la rece prin care se obţin sârme cu diametrul mai mic de 5
mm şi constă în tragerea sârmei laminate printr-o filieră cu
diametrul mai mic decât diametrul sârmei;
24.Tragerea este procedeul de deformare plastică a materialelor:
a. prin care se obţin, fără încălzirea materialelor, bare, ţevi sau sârme
şi constă în trecerea forţată a materialului printr-o matriţă a cărei
secţiune este mai mică decât secţiunea iniţială a materialului;
25.Tehnologiile de fabricare a ţevilor depind de felul produselor obţinute şi pot
fi:
d. nici un răspuns nu este bun.

26.Sudarea este un procedeu tehnologic de:

a. asamblare nedemontabilă a două sau mai multor piese, prin difuzia
reciprocă a atomilor în zona îmbinării;
27.Energia primară de la care provine energia termică necesară încălzirii
locale a pieselor în procedeul de sudare poate fi:
a. mecanică, căldura fiind generată prin lovire, frecare sau ca urmare
a deformării elastice sau plastice; termochimică, căldura rezultând
în urma unor reacţii exoterme de combustie; electrică, căldura
producându-se pe baza efectului Joule (arc electric, rezistenţă
electrică, inducţie); radiantă, căldura rezultând în urma localizării
energiei radiante într-un spaţiu redus (laser, fascicul de electroni);
28.Arcurile electrice utilizate la sudură sunt:
a. 1-cu acţiune directă, cu electrod nefuzibil; 2- cu acţiune directă, cu
electrod fuzibil; 3- cu acţiune indirectă;

29.Materialele de adaos folosite la sudarea cu arc electric sunt:

a. sârmele de sudură; electrozii înveliţi; fluxurile şi fondanţii;
30.În realizarea procesului de aşchiere sunt necesare următoarele mişcări:
a. mişcarea principală care poate fi de rotaţie sau translaţie, de regulă
este cea care are viteza cea mai mare; mişcarea de avans,
secundară care asigură deplasarea sculei în direcţia zonei de
prelucrat pentru a detaşa de fiecare dată o nouă aşchie; mişcarea
de aşchiere, care este mişcarea relativă dintre piesă şi tăişul sculei;
31.Laminorul este sistemul de maşini care serveşte la:
a. realizarea procesului de deformare plastică, deseori în mai multe
stadii, cât şi a operaţiilor ajutătoare, necesare la fabricarea
laminatelor;
32.Extrudarea În funcţie de modul sau direcţia şi sensul de curgere al
materialului ce se extrudează, extrudarea poate fi:

d.de toate tipurile menţionate.

33.Principalii factori care influenţează trefilarea sunt:

d. Ambii factori.
34.Principalele avantaje ale tragerii sunt:
d.ambele.

35. Un criteriu de clasificare important este cel al poziţiei reciproce a

elementelor îmbinate. După acest criteriu, îmbinările sudate cap la cap pot
fi:
D.de ambele tipuri.

36.Arcul electric este:

a. o descărcare de durată între doi electrozi executaţi din materiale
conducătoare electric, în condiţiile existenţei unei diferenţe de
potenţial suficientă pentru a asigura un înalt grad de ionizare a
spaţiului dintre aceştia;
37.Structura arcului electric pentru sudare cuprinde:

a. coloana arcului 1,

38. După felul curentului sursele de

curent alternativ pentru sudare pot fi :
a. transformatoarele de curent pentru sudare, mono sau trifazate;
39.Prelucrarea prin aşchiere a metalelor constă în:
a. detaşarea unui strat de material, sub formă de aşchii, cu ajutorul
unei scule;
40.Maşina de prelucrat prin aşchiere din figură este:

c.maşină de rectificat

41.Elementele principale ale unui cilindru de laminare sunt:

 a. 1- tablie, 2 fusuri, 3 rozete;
42.Avantajele extrudării constau în:
a. datorită schemei stării de tensiune de comprimare triaxială există
posibilitatea de deformare plastică a metalelor şi aliajelor cu
plasticitate redusă; astfel se obţin piese care prin alte procedee nu
s-ar putea obţine, mai economice, cu o mare productivitate, precizie
şi de o calitate superioară.
43.Care dintre factorii precizati influenţează procesul de trefilare:
c.Nici unul;

44.Câteva dintre avantaje ale tragerii sunt:

d.toate.

45.Un criteriu de clasificare important este cel al poziţiei reciproce a

elementelor îmbinate. După acest criteriu, îmbinările sudate prin
suprapunere pot fi:
d.toate cele menţionate.

46.În figură sunt prezentate trei tipuri de sudură cu arc electric, ce tip
reprezinta schema din figura a):
 a. sudură cu acţiune directă, cu electrod nefuzibil;
47.Fenomenul de producere a arcului la sudarea directă cu electrod fuzibil se
numeşte amorsarea acestuia şi se realizează prin:
a. atingerea electrodului pe piesă (scurtcircuitarea acestora), urmată
de îndepărtarea electrodului până la o distanţă aproximativ egală
cu diametrul electrodului;
48.După felul curentului sursele de curent continuu pentru sudare pot fi :
d.ambele tipuri.

49.În vederea realizării procesului de aşchiere este necesară existenţa

sistemului tehnologic format din:
d.toate cele mentionate.

50.Maşina de prelucrat prin aşchiere din figură este:

c.maşină de
găurit

51.Prin calibrare în cadrul

procesului de laminare se
înţelege calculul şi
construcţia formelor
secţiunilor succesive ale
calibrelor, astfel ca plecând
de la secţiunea iniţială a
semifabricatului să se ajungă
la secţiunea produsului finit
prin aceasta urmărindu-se:
 d.toate cele de mentionate.

52.Neuniformitatea deformaţiei la extrudare este influenţată de mai mulţi

factori:
c.de toţi cei menţionaţi;
53. Care dintre factorii precizati influenţează procesul de trefilare:
d.Ambii.

54.Tragerea se aplică:
d.în ambele cazuri.

55.Un criteriu de clasificare important este cel al poziţiei reciproce a

elementelor îmbinate. După acest criteriu, îmbinările sudate în colţ pot fi:
d.toate cele menţionate.
56.În figură sunt prezentate trei tipuri de sudură cu arc electric, ce tip
reprezinta schema din figura b):

a. sudură cu acţiune directă, cu electrod fuzibil;

57.Structura arcului electric pentru sudare cuprinde:

b. aureola 2,
58.Pentru amorsarea arcului este
necesară o anumită valoare a
tensiunii, denumită tensiune de
amorsare:
a. Uam=55÷60V, care
depăşeşte valoarea tensiunii
necesară arderii arcului
Ua=15÷40V;
59.Principalele elementele geometrice ale cuţitelor sunt:
d.ambele.

60.Maşina de prelucrat prin aşchiere din figură este:

D.morteză.
61.Principalele criterii după care se clasifică laminoarele sunt:
d.toate cele de mai sus.

62.Neuniformitatea deformaţiei la extrudare poate fi micşorată prin:

c.toate metodele menţionate;

63.Care dintre factorii precizati influenţează procesul de trefilare

D.Toti.

64.Tragerea se aplică:
d.în toate cazurile prezentate.

65.Un criteriu de clasificare important este cel al poziţiei reciproce a

elementelor îmbinate. După acest criteriu, îmbinările sudate în colţ pot fi:
d.toate cele menţionate.
66.În figură sunt prezentate trei tipuri de sudură cu arc electric, ce tip
reprezinta schema din figura c):
 B.sudură cu acţiune indirectă;
67.Structura arcului electric pentru sudare cuprinde:

d.pata catodică 4.

68.Stingerea arcului electric se poate

produce în două situaţii:
D.în ambele situaţii.

69.Tăişurile părţii active a sculelor care participă în mod direct la detaşarea

aşchiilor şi se definesc astfel:
a. tăiş principal – obţinut la intersecţia feţei de degajare cu faţa de
aşezare principală, tăiş secundar – obţinut la intersecţia feţei de
degajare cu faţa de aşezare secundară;
70.Maşina de prelucrat prin aşchiere din figură este:
a. strung;