Amplificatoare de putere

1. Se aplicã un semnal sinusoidal la intrarea unui amplificator

funcţionând în clasã A. Unghiul de conducţie al elementului
amplificator este:
a) 360°;
b) cuprins între 180 ° si 360°;
c) 180°;
d) mai mic de 180°;

2. Se aplicã un semnal sinusoidal la intrarea unui amplificator

funcţionând în clasã B. Unghiul de conducţie al elementului
amplificator este:
a) 360°;
b) cuprins între 180 ° si 360°;
c) 180°;
d) mai mic de 180°;

3. Se aplicã un semnal sinusoidal la intrarea unui amplificator

funcţionând în clasã AB. Unghiul de conducţie al elementului
amplificator este:
a) 360°;
b) cuprins între 180 ° si 360°;
c) 180°;
d) mai mic de 180°;

4. Se aplicã un semnal sinusoidal la intrarea unui amplificator

funcţionând în clasã C. Unghiul de conducţie al elementului
amplificator este:
a) 360°;
b) cuprins între 180 ° si 360°;
c) 180°;
d) mai mic de 180°;

5. Din punctul de vedere al structurii topologice etajele de

ieşire se împart în:
a) etaje clasã A, etaje clasã AB, etaje clasã B, etaje
clasã C, etaje clasã D;
b) etaje asimetrice (emitor comun, bazã comunã,
colector comun, etc), etaje simetrice (emitor comun în
contratimp, colector comun în contratimp, diferenţiale,
cascode diferenţiale, etc) ;
c) amplificatoare de curent sau de tensiune;
 d) amplificatoare transimpedanţa sau transadmitanta.

6. Din punctul de vedere al clasei de functionare etajele de

ieşire se împart în:
a) etaje clasã A, etaje clasã AB, etaje clasã B, etaje
clasã C, etaje clasã D;
b) etaje asimetrice (emitor comun, bazã comunã,
colector comun, etc), etaje simetrice (emitor comun în
contratimp, colector comun în contratimp, diferenţiale,
cascode diferenţiale, etc) ;
c) amplificatoare de curent sau de tensiune;
d) amplificatoare de transimpedanţă sau transadmitanţă.

7. Figura 1 prezintă caracteristica de transfer a unui etaj:

uO Regiunea de
blocare
EC Regiunea activã
normalã
Regiunea de
uCEsat saturatie
uIN
0.5V 1V
Figura 1
a) emitor comun
b) bază comună
c) colector comun
d) diferenţial

8. Figura 2 prezintă caracteristica de transfer a unui etaj:

uO
Regiunea de
EC blocare

Regiunea de Regiunea activã

saturatie normalã

-1V -0.5V uIN

Figura 2
a) emitor comun;
b) bază comună;
c) colector comun;
d) diferenţial.

9. Figura 3 prezintă caracteristica de transfer a unui etaj:

 uO
Regiunea de
EC saturatie

Regiunea activã
normalã
Uγ EC uIN

Regiunea de
blocare
Figura 3
a) emitor comun;
b) bază comună;
c) colector comun;
d) diferenţial

10. Caracteristica de transfer a unui etaj emitor comun este

prezentată în figura:
a.) b.)
uO
Regiunea de
uO
EC saturatie
Regiunea de
EC blocare
Regiunea activã
normalã Regiunea de Regiunea activã
saturatie normalã
Uγ EC uIN
-1V -0.5V uIN
Regiunea de
blocare
c.) d.)
uO
T1 saturat
uO Regiunea de EC
blocare T2 conduce
EC T1 blocat
Regiunea activã
normalã -EE -Uγ
Regiunea de Uγ EC uIN
uCEsat saturatie
uIN T1 conduce
0.5V 1V
T2 blocat
-EE
T2 saturat

11. Caracteristica de transfer a unui etaj bază comună este

prezentată în figura:
a.) b.)
 uO uO
Regiunea de Regiunea de
EC saturatie EC blocare

Regiunea de Regiunea activã

Regiunea activã saturatie normalã
normalã
-1V -0.5V uIN
Uγ EC uIN

Regiunea de
blocare

c.) d.)
uO
T1 saturat
uO Regiunea de EC
blocare T2 conduce
EC Regiunea activã T1 blocat
normalã
-EE -Uγ
Regiunea de
uCEsat saturatie Uγ EC uIN

0.5V 1V uIN T1 conduce

T2 blocat
-EE
T2 saturat

12. Caracteristica de transfer a unui etaj colector comun este

prezentată în figura:
a.) b.)
uO
Regiunea de uO
EC saturatie Regiunea de
EC blocare
Regiunea activã Regiunea de Regiunea activã
normalã saturatie normalã
Uγ EC uIN
-1V -0.5V uIN
Regiunea de
blocare
c.) d.)
uO
T1 saturat
uO Regiunea de EC
blocare T2 conduce
EC Regiunea activã T1 blocat
normalã
-EE -Uγ
Regiunea de
uCEsat saturatie Uγ EC uIN
uIN T1 conduce
0.5V 1V
T2 blocat
-EE
T2 saturat
13. Figura 4 prezintă caracteristica de transfer a unui etaj ce
funcţionează în clasă:
uO
T1 saturat

T2 conduce EC
T1 blocat

-EE -Uγ
Uγ EC uIN

T1 conduce
T2 blocat
-EE
T2 saturat
Figura 4
a) A
b) B
c) AB
d) C

14. Figura 5 prezintă caracteristica de transfer a unui etaj ce

funcţionează în clasă:
uO T1 saturat
EC

-EE
EC uIN
T2 conduce T1 conduce
T1 blocat T2 blocat
-E E
T2 saturat

Figura 5
a) A
b) B
c) AB
d) C

15. Figura 6 prezintă un amplificator de putere în clasã A utilizând

transformator de ieşire. Transformatorul Tr are rolul:
 EC
Tr

RB1 RL
iIN
C1 uO

uIN
RB2 RE CE

Figura 6
a) de polarizare;
b) stabilizare termicã;
c) de a asigura transferul maxim de putere în sarcinã;
d) de sarcinã.

16. Randamentul unui amplificator ideal în clasã A, având sarcina

cuplatã prin transformator este:
a) 78%;
b) 25%;
c) 50%;
d) 90%.

17. În figura 7 este reprezentată schema de principiu a unui

amplificator în contratimp cu tranzistoare complementare
funcţionând în clasã B. Randamentul amplificatorului este
aproximativ:
+EC

T1

uIN
T2 RL uO

-EE
Figura 7
a) 78%;
b) 25%;
c) 50%;
d) 90%.

18. Pentru un amplificator care lucrează în clasă A punctul static

de funcţionare (vezi figura 8) se alege în punctul:
 PDmax
iC

IC max Dreapta dinamicã de

sarcinã
*
A
*
B
UCE max

**
C D
uCE

Figura 8
a) A;
b) B;
c) C;
d) D.

19. Pentru un amplificator care lucrează în clasă AB punctul static

de funcţionare (vezi figura 8) se alege în punctul:
a) A;
b) B;
c) C;
d) D.

20. Pentru un amplificator care lucrează în clasă B punctul static

de funcţionare se alege în punctul:
a) A;
b) B;
c) C;
d) D.

21. Distorsiunile de racordare sunt caracteristice etajelor ce

lucrează în clasă:
a) A;
b) B;
c) AB;
d) C.

22. Figura 9 prezintă un etaj de amplificare ce lucrează în clasă:

 +EC
ID
T1
D1
D2
T2 RL uO
uIN

-EC
Figura 9
a) A;
b) B;
c) AB;
d) C.

23. Figura 9 prezintă schema de principiu a unui etaj de putere ce

lucrează în clasă AB. Generatorul de curent ID, împreună cu
diodele D1 şi D2 au rolul de a asigura:
a) stabilizarea termică a etajului;
b) reactie negativă locală;
c) prepolarizarea tranzistoarelor T1 si T2;
d) stabilizarea PSF.

24. Figura 9 prezintă schema de principiu a unui etaj de putere ce

lucrează în clasă AB. În absenţa semnalului de intrare,
potentialui emitorilor este:
a) aproximativ +EC;
b) aproximativ -EC;
c) apropiat de zero;
d) depinde de valoare sarcinii.

25. În practicã, tranzistoarele din amplificatoarele în contratimp

clasã B au jonctiunea bazã - emitor prepolarizatã direct astfel
ca prin fiecare tranzistor sã circule un mic curent de repaus.
Despre aceste amplificatoare se spune cã lucreazã în clasã
AB. Prin aceasta se urmãreste:
a) mãrirea randamentului;
b) mãrirea amplificãrii în putere;
c) mãrirea benzii de trecere;
d) reducerea distorsiunilor de trecere;
Răspunsuri corecte

1. Răspuns corect a.) 14. Răspuns corect c.)

2. Răspuns corect c.) 15. Răspuns corect c.)
3. Răspuns corect b.) 16. Răspuns corect c.)
4. Răspuns corect d.) 17. Răspuns corect a.)
5. Răspuns corect b.) 18. Răspuns corect b.)
6. Răspuns corect a.) 19. Răspuns corect c.)
7. Răspuns corect a.) 20. Răspuns corect d.)
8. Răspuns corect b.) 21. Răspuns corect b.)
9. Răspuns corect c.) 22. Răspuns corect c.)
10. Răspuns corect c.) 23. Răspuns corect c.)
11. Răspuns corect b.) 24. Răspuns corect c.)
12. Răspuns corect a.) 25. Răspuns corect d.)
13. Răspuns corect b.)