Concepția despre lume

1)Concepția despre lume.

Caracterul ei social istoric. Structura concepție despre lume.
2)Tipuri istorice de concepții despre lume: mitul, religia și filosofia.
3)Obiectul filosofia. Caracterul lui istoric, funcțiile filosofiei.

Concepție – sistem de idei irarhizat și integrat.

Sunt anumite întrebări ale concepției despre lume:
1.Ce prezinta universul? Este el finit sau infinit în spațiu și timp?
2.Ce loc ocupa omul in acest univers?
3.Ce prezintă creația umana, activitatea umană?
4.Ce prezintă istoria umanitații?
5.Ce este fericirea umană?

Concepția despre lume este un sistem de idei și reprezentări despre natura,

societate, om și locul omului în această lume.
Exista tabloul științific al lumii care ne vorbește doar despre natură și structura
naturii și este concepția despre lume care completează tabloul despre lume cu ființa
umană.
Concepția despre lume include un element precedial: omul și relația omului cu
această lume.
OMULUNIVERSUL
Concepțiile despre lume nu sunt una și aceeași întotdeauna, ele se schimbă, se
transformă îndependență de dezvoltarea societății științei, a culturii, în general a
economiei și tehnicii.
Concepțiile primitive includ în sine un șir de ființe fabuloase, ființe supranaturale,
prin care se încearcă de a răspunde la întrebările importante despre viața umană,
însă o dată cu dezvoltarea științei aceste ideii sunt înlăturate și sunt incluse datele
științifice despre natură, societate și om.
Concepția despre lume depinde de structura societății, nivelul ei de dezvoltare.
La un anumit nivel de dezvoltare a diferitor țări aceste concepte corespund anumitor
varietăți. Sunt concepții despre lume individuale (care depinde de individul dat: de
cultura lui, educația și caracterul).
Elementele concepției despre lume:
-cunoștințe
-sentimente
-emoții
-aspirații
-proiecte
-valori
-convingerii

Concepția despre lume include in sine două blocuri:

a)Intelectual
b)Emoțional-Psihologic și de comportare

a) Blocul Intelectual – este îndreptat spre acumularea cunoștințelor, analiza și sinteza

acestora, verificarea lor, selectarea cunoștințelor adevarate și excluderea
cunoștințelor false.
b)Blocul Emoțional-Psihologic și de comportare – este indreptat spre formare unui
mod de viață de a fi a omului. În acest bloc se includ sentimentele, emoțiile,
aspirațiele, proiectele, valorile și convingerile.

În concepția despre lume distingem două mamente importante:

a)Perceperea lumii
b)Viziunea asupra lumii

a)Perceperea lumii – este formată de emoțiile și sentimentele umane. Ele pot fi

pozitive și negative.
b)Viziunea asupra lumii– este creată de rațiune, de cunoașterea adevărului și
transformarea cunoștințelor in convingirii. Cunoștințele le acumulam din doua părți:
prin credință și dogmatică și prin atitudine critică.

Concepția despre lume are două niveluri:

a)Cotidian (obișnuit)
b)Teoretic

a)Nivelul cotidian – este format de societate, de experiența socială. În el se includ:

cunoștințele științifice, religioase(cunoștințele contradictoriei). Acest nivel nu este
organizat logic, nu este asigurat prin argumentarea științifică, dar este foarte bogat.
b)Nivelul teoretic – se formează pe baza științei, a argumentării logice, fundamentul
lui fiind filosofia.

Tipuri istorici de concepții despre lume: mituri, religia și filosofia.

 Concepțiile despre lume evoluează. Prima concepție despre lume este cea
mitologică. Aceasta se formeaza pe baza legendelor, miturilor, istorisirilor despre eroi
și a ființelor fabuloase.
Concepția despre lume încearcă sa raspundă la întrebarile:
- Cum a aparut lumea?
- Ce prezintă zeii?
- Cum au au apărut valorile umane?
- Care va fi sfîrșitul lumii?

Miturile se divizează in patru categorii:

a) Cosmobonice (cum a aparut lumea)
b) Teogonice (cum au apărut zeii, care sunt domeniile lor de administrare)
c) Etiologice (apariția valorilor spirituale, meseriilor, științelor)
d) Eshatologice (apocaliptice)

Importanța miturilor.
Miturile – prima încercare a omului de a cunoaște lumea, a răspunde la întrebarile
esențiale care sunt puse de viață. Ele se transmit din generație în generație.
În mituri se crează valorile spirituale ale unui neam. Mitul include în sine:
începutul științei, esteticii și religiei.

Religia. (Concepția religioasă despre lume) – se deosebește de mitologie, de

aceea că se bazează pe religie (credință).
Religia divizează lume în doua parți: lumea forțelor supranaturale și lumea
materială.
Lumea supranaturală este veșnică. Ea se amestecă în lumea naturală, dirijează
cu aceasta.
Lumea naturală este teporară și dependent. Esența ei este căutată iîn lumea
supranaturală.
Sunt un șir de izvoare de concepție religioasă.
a) Gnoseologic (al cunoașterii)
b) Politic
c) Psihologic

Religia separă esența de lucru. În psihologia umană sunt elemente care susțin
religia (teama, frica). Religia este și ea în dezvoltare și schimbare. Ea nu în totdeauna
a fost ceea ce este astăzi în religie. Sunt forme primitive și forme contemporane.
formele primitive:
a) Anenismul
 b) Toteismul (credința în existent unui totem care ocrotește un neam și de la
care neamu își ea inceputul)
c) Fetișismul (Credința, puterea magică a unor obiecte)
d) Magia (credința în posibilitatea de a utiliza puterile forțelor supranaturale,
puterile spiritelor)
e) Politeismul
f) Oroteismul (credința în zei)
g) Monoteismul (credința intr-un singur Dumnezeu).

Funcțiile religiei:
a) Cognitivă – religia este o forma de explicare a lumii, în condițiile lipsei unei
cunoașteri științifice.
b) Acționară – religia este o formă de extensie a capacitaților umane limitate de
acțiune.
c) De reducere a anxietății.
d) Socială – Funcția religiei de a afirma superioritatea morală a societății asupra
membrilor ei. Menținînd astfel solidaritatea acestora.
e) Complexatorie – imposibilitatea de a protesta în lumea noastră.

Filosofia – prietenia cu înțelepciunea această noțiune este introdusă de Pitagora.

‘’Filosuful nu este înțelept, căci înțelepți sunt doar zeii. Filosuful tinde catre
înțelepciune’’.
În înțelepciune se include două momente: cunoștințele și morala.
În filosofie principalul este rațiunea, gîndirea logică, argumentare poziției, spre
deosebire de religie (credința).

Primii pași ai filosofii sunt legați de analiza miturilor, religiei, experienței de toate
zilele. Evidențierea raționalului din acestea. Spre deosebire de științele concrete,
flosofia este preocupată de cunoașterea întregului, a lumii în general. Fiecare știință
cunoaște doar o parte a lumii.
Pentru a studia integritatea acestuia filosofia folosește categoriile și legile, principiile.
Ea este preucupată de ultimile principipii ale acespui lumi.
Filosofia in dezvotarea ei sa separate. Din ea au apărut un șir de științe filosofice:
metafizica, ontologia, estetica, etica, teoria cunoașterii și filosofia științelor concrete.
Obiectul filosofiei.Functiile filosofiei.
Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un ir de teme de studii.In
general exista un sir de scoli filosofice care considera ca obiectul filosofiei este directia
de care sint ei preocupati.Unii filosofi sint preocupatide intrebari inguste:filosofia
limbii,filosofia stiintei su a constiintei.Ei considera ca anume cu aceasta trebuie sa se
ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de probleme mai largi cum ar fi relatiile
dintre diferite sfere ale existentei,stiinta si religie,constiinta si cunoastere,limba si
constinta.Insa sint filosofi care considera ca filosofia este preocupata de realitate in
general si acestia au creat sisteme filosofice care descriu realitatea ca o
integritate.Astfel de filosofi sint:Aristotel,Toma D’Aquino si Hegel.
Daca am executa prin Hegel,atuncia aceasta are filosofia
spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.
Sistematizarea punctelor de vedere asupra obiectului de filosofie.
-Filosofia este o invatatura despre existent in general.Reprezentanti:Scolile filosofice
din China si India,Aristotel,filosofia evului mediu,neotomismul si existentialismul.
-Filosofia este o invatatura despre cunoastere morala,om in general.Acestea
sint:filosofia antropologica,pozitivismul partea 1-2.
-Filosofia este o invatatura despre tot ce exista,dar nu despre o sfera specifica a
realitatii.Reprezentanti:Hegel si Feierback.
-Filosofia este o invatatura despre ideal,valori,datorie.Reprezentanti:Platon,scoli
neoplatoniere,Unserl.
Obiectul filosofiei este realitatea in general,existent care se studiaza prin principia
si care studiaza legile generale ale existentei.
Domeniile de cercetare ale filosofiei.
1)ontologia(metafizica)-acest domeniu cerceteaza primele principia ale realiatii sau
ultimile cauze ale lucrurilor.
2)constiinta-cerceteaza structura constiintei umane,puterea ei de
cunoastere,posibilitatile umane de a modela constiinta.
3)gnosiologia-cerceteaza procesul cunoasterii umane,nivelurile cunoasterii.
a)filosofia stintei-cerceteaza metodele cercetarii stiintifice.
4)axiologia-cerceteaza valorile umane,sructura lor,cultura.
Partile filosofiei:
-Metafizica-primele principii ale lumii.
-Logica-legile gindirii si structura gindirii,formele ei.
-Estetica-stiinta despre frumos.
-Etica-stiinta etica,normele de comportare ale omului.
Functiile filosofiei:
1.Functia gnosiologica-filosofia ca si alte stiinte are metodele si procedeile sale prin
intermediul carora cunoaste realitatea.In general filosofia este o stiinta critica.
2.Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare
deosebit de metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de
cercetare,in anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte
stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei.
3.Functia conceptuala-filosofia creaza un sir de conceptii despre lume.
 4.Functia de pronostie-poate prognoza intimplarile.
Functia conceptuala-pentru a explica functia conceptuala trebuie sa cunoastem ca in
filosofie exista o intrebare care se numeste:intrebarea esentiala a filosofiei,care ne
arata cum se separa conceptiile despre lume,dup ace criteriu.Aceasta este intrebarea
despre raportul constiintei si a existentei.
Aceasta intrebare are doua parti:1)ce ste primar : constiinta , gindirea sau materia ?
Reiesind dinraspunsul filosofului la prima parte a intrebarii esentiale a filosofiei
acestea se separa in idealisti si materialisti.
-Materialistii presupun ca material este primara,adica ea a existat in totdeauna.De
dezvoltarea materiei,de miscarea ei depinde constiinta,adica pentru materialism
constiinta este secundara,dependent,deci ea este produsa de materie,adica de fiecare
daca cind vorbesc despre constiinta trebuie trebuie sa cautam care este sratul material
care-l produce.
-Idealismul-invers,considera ca constiinta este primara,ca ea poate exista inafara
substantivului material.El se imparte in doua parti:
a)obiectiv
b)subiectiv
a)Idealismul obiectiv- presupune existent unei ratiuni supreme,adica a unui spirit
material care produce legile carora se supune existent materiala.Idealismul obiectiv
este apropiat de religie(Hegel,Platon).
b)Idealismul subiectiv-presupune ca primare sint senzatiile umane,anume ele produc
aceasta lume si ca lumea aceasta este o totalitate de
senzatii.Reprezentanti:Emanuel,Kant,Berkely.
Partea a doua a intrebarii esentiale a filosofiei
Poate fi cunoscuta sau nu aceasta lume?Marea majoritate a filosofilor considera ca lumea
poate fi cunoscuta,ca constiinta umana reflecta adevarat aceasta lume.O parte a
filosofilor,si anume idealistii subiectivi considera ca noi nu pitem cunoaste,de aceea ei se
numesc Agnostici.

Tema:Filosofia orientala antica.

1)Filosofia in China antica.Scoli filosofice din China antica.
2)Filosofia in India antica.Scoli filosofice in India antica.

Filosofia Chineza apare in sec.al VII-lea in.erei noastre si se bazeaza pe un sir de idei
social-politice,religiose si filosofice.In ce priveste ideile sociale,ele tin de forma statului
Chinez.Acesta este un stat despotic,in care imperatorul are in miii puterea suprema.In
economie ii apartin toate paminturile,in religie este primul preot si in stat primul
administrator.Din punct de vedere a religiei,este considerat fiul cerului(Vani),locutiitorii ,lui
au aceiasi putere doar localii.
Ideile religioase si filosofice le gasim in cartile vechi ale Chinei,pe care era dator sa le
cunoasca orice carturar.Acestea sunt:Cartea istoriilor,Cartea cintecelor,Cartea
schimbarilor.In aceste cart este lansata ideie cum ca cerul este puterea suprema in
univers(Teani-cerul).
O alta ideie este ideia despre existenta unei legi universal Dao(Tao),care dirijeaza toate
lucrurile in univers.Oamenii trebuie sa cunoasca aceasta lege si trebuie sa se supuna
ei.Exista doua particule de energie yni si yang care participa la crearea lucrurilor,la crearea
universului in general.Aceste particule nu exista de sinestatator,exista doar impreuna.
Yni-intunericul,femininul,noaptea.
Yang-lumina,masculinul,activul,ziua,soarele.
Inafara de acestea au aparut un sir de idei morale,idei despre comportarea umana:
respectul fata de oameni,fata de parinti,fata de fratele mai mare.
Pe baza acestor idei au aparut un sir de scoli.Cele mai importante sunt:
1.Confucianismul
2.Daosismul.
3. Moismul.
4.Legismul(fa-tzea).

1.Confucianismul apare in sec.VI in.erei noastre si este fondata de catre marele chinez Con-
fu-tze(Confucius).Ideile principale ale acestei scoli,sunt legate de formarea unui stat
puternic,a unei personalitati alese si a moralitatii umane.Confucius considera ca statul este
tot ca o familie,dar una mai mare.Relatiile in stat,trebuie sa fie aranjate ca si in
familiei.Acest punct de vedere este considerat conservator,pentru ca Confucius sustine
ideile arhaice despre stat.Dupa parerea lui, inperatorul este tatal tuturor,de aceea el are
functie deosebita si trebuie sa aiba grija de toti si trebuie sa fie exemplu pentru toti.Supusii
sint copiii lui,ei il respecta si ii urmeaza comportamentul,daca comportamentul este bun,
atunci oamenii se supundar daca nu atunci ei sint impotriva lui.In loc de aceasta apare
legatura barbat nobil.Acesta are anumite calitati:intelept,nu este partinitor(nu tine cu o
prte a societatii,tine cu toti).Inafara oamenilor alesi in societate sint oameni alesi.Acestia au
grija numai de sine,adica de o parte a intregului.Alte calitati ale omului ales:este
umanist,respecta oamenii,omul ales cunoaste calea de mijloc.Este o regula de aur in
comportare:”Nu fa nimanui ceeea ce nu-ti doresti tie”.
Confucius a sustinut ritualurile.Confucianismul cu vreme s-a transformat in religie,si este
religie oficiala in China.
“Cel ce invata si nu gindeste,nimic nu dobindeste,pe cel ce nu invata si doar gindeste,mare
pericol il pindeste”.
2.Moismul-scoala din sec.V in.erei noastre,de catre Mo-tze.Ideia principal a aceste scoli tine
de incercare de a pune baza unor relatii sanatoase in societate.El sustine ca relatiile dintre
oameni trebuie sa se bazeze pe iubirea generala.Argumenteaza aceasta teza a sa in
urmatorul mod:cerul,care este forta suprema,nu face deosebire intre oameni,el nu separa
oamenii in bogati si saraci,destepti si naivi, in state mari si mici.Cerul fata de toti se atirna
la fel,pe toti ii iubeste la fel.Omul intelept trebuie sa urmeze calea cerului.
In societate lucrurile stau altfel.Multe dintre problemele sociale se rezolva prin violenta.Dar
violenta spune ca nu rezolva probleme,ea le agraveaza.

3)Daosismul(Lao-tze)-ea considera ca exista o lege suprema in univers.Aceasta este legea

Dao(Tao).Ea supune toate lucrurile,inteleptul trebuie sa o cunoasca.Aceasta lege este
formata din doua parti,in care o parte se manifesta,este data in organe senzoriale,alta parte
nu se manifesta,este ascunsa de aceste organe,dar anume ea este principal.Ea trebuie de
cunoscut,pentru ca din ea apar lucrurile,si in ea se intorc.Partea care se manifesta este Dao
cu nume,acestea sint obiectele fizice.Partea care nu este data in organe senzoriale este Dao
fara nume.Daca am vrea sa intelegem Dao fara nume,asta ar insemna vidul(adincul,
neintelesul).

4.Legismul-sec IV in.erei noastre.Impeuna cu confucianismul incearca se rezolve problema

formarii unui stat puternic.Spre deosebire de Confucianism care considera ca omul este de
natura buna,si ca el poate fi schimbat prin educatie,legismul sustine ca omul de natura este
rau,nu poate fi schimbat in educatie,mai mult ca atit,morala strica omul.Atunci cum poate fi
dirijat omul in stat?Prin legi,in fata legilor toti sint egali,insa legile sint aspre,si omul pentru
orice greseala,trebuie sa fie pedepsit crunt.Ei sustin ideia formarii unui stat despot.Omul
este dirijat prin recompense,pentru fapte bune se mutumeste,pentru rele se pedepseste.
Acesti ginditori au fost impotriva stiintei si filosofiei.Au cerut sa fie arse cartile,pedepsiti
oamenii de stiinta.

-Filosofia Indiana-apare in sec.VII-lea in.erei noastre,dar este o filosofie mai mult

religioasa.Fundamentele ei le gasim in structura sociala a Indiei antice I in vizualele
culturale.India antica este alcatuita dion patri sociale sau clase(caste)Dintre 4
caste,2inferiare si 2 superioare :
1)Brahmnilor(a preotilor)-pun baza primei filosofii si religiei care se numeste brahmanismul.
2)ksatrii-razboinicii,politicienii.
3)Vaisi-oamenii simpli(clasele inferioare)-meseriasii,negustorii,taranii.
4)Sudrilor-casta oamenilor fara drept(somerii).

Visualele cultural se gasesc in cartea sfinta a indienilor”Vede”(cunostinte)

Ideile filosofice in cartea”Upanisade”-ideia despre geneza lumii.Aici se spune ca de la
inceput universul avea o stare despre care nu se poate de spus nici ca exista nici ca nu
exista.Starea amorfa,integra.Cu timpul acest intreg se divizeaza in parti contrar opuse:
cer-pamint,lumina –intuneric,viata –moarte.
Ideia despre substanta lumii.Substanta lumii Bragma este o energie cosmica.Aceasta
sustine viata(Brahman-Dumnezeu).Viata se transmite prin respiratie.Bragma(respiratie),
identic cu sufletul.Indienii sustin ca sufletul este vesnic,nu moare dar se reincarneaza in alt
corp.Procesul de reincarmare joaca locul principal in India.In legatura cu aceasta au aparut
un sir de idei care explica legatura sufletului cu Dumnezeu.
1)carma-legea universal,rasplateste sufletul cu o viata noua.
2)samsara-suferinta.
3)nirvana-iesirea din aceasta suferinta.

-Filosofia Greciei si Romei Antice.

1)Filosofia cosmologica?
2)Filosofia clasica?
3)Filosofia elenista?

1)Filosofia cosmologica:
Gindirea filosofica a Greciei trece prin trei etape:
a)presocratica(cosmologica)
b)clsica
c)antropologica(elenista)

In etapa presocratica principalii reprezentanti ai filosofiei grecesti sint:

-scoala din Milet (Tales,Anaximandru).
-scoala din Eleea(Parmenide).
-scoala democritica.

1.Problema importanta care este analizata de aceasta filosofie este problema principiului
lumii:-Care este materialul din care sint alcatuite lucrurile in univers?Aceasta problema este
importanta pentru ca se poate raspunde a intrebarea:-de unde apar lucrurile?
Aceasta problema mai este numita problema substantei.
Unul dintre ginditorii scolii Tales considera ca substanta universal este apa.El spunea:-din
apa apar lucrurile si in apa se dizolva.In genere elemental lumii au fost considerate:apa,
apeironul,aerul si focul.O alta problema importanta care este analizata la aceasta etapa
este problema miscarii.-Dece are loc miscarea(shimbarea,transformarea lucrurilor)?
Filosoful Heroclit care analizeaza aceasta problema sustine ca miscarea isi are izvorul sau in
contradictie,ca fiecaare lucru este compus din parti contradictorii si anume lupta lor adduce
la schimbarea acestei lumi,laa transformarea lucrurilor.El spunea:-Nu poti intra de doua ori
in apele aceluiasi riu.
O alta problema importanta este a existentei si neexistentei.Aceasta problema este
analizata de scoala din Eleea.Reprezentantii scolii sustin ca existent poate fi inteleasa doar
de ratiune,si ca organele senzoriale nu pot cunoaste existent,ele pot produce doar
pareri(opinii).
Democrit este cel care a descoperit structura lucrurilor.El a sustinut ca lucrurile sint
alcatuite din atomi si vid.Este primul giditor care orbeste despre existent atomilor.

Etapa clasica:In aceasta etapa reprezentantii sint:

1.Sofistii.
2.Socrate.
3.Platon.
4.Aristotel.
Sofistii sint invatatori de intelepciune. Ideile lor principiale sint legate de procesul de
cunoastere.Problema adevarului si argumentarii adevarului.Acestia considera ca exista
numai un singur adevar,ca fiecare opinie este adevarata.
-De ce nu exista adevar?
Lumea lucrurilor este in vesnica miscare,schimbare si individual care cunoaste tot este in
miscare,de aceea nu poate exista un singur adevar.Ei au incercat sa argumenteze aceasta
pozitie,creind logica care se numeste,pro si contra.Prin ea se incearca se se argumenteze
orice pozitie ca adevarata daca este necesar sau falsa daca este necesar.
Impotriva acestor idei a venit Socrate.El sustine ca in stiinta poate exista doar un singur
adevar,si adevarul se gaseste in concept(notiune).Conceptele descriu esenta lucrurilor,adica
adevarul.Dupa parerea lui Socrate,adevarul nu este in lucru,ci in ratiunea umana.
Socrate spunea:-Cunoastete pe tine insuti.
Platon este un idealist.El spune ca exista doua lumi:
1)lumea lucrurilor senzoriale
2)lumea ideilor.
Aceste lumi sint deosebite.Ideile sint vesnice.Ele nu se schimba,sint modele,forme pentru
lucruri,lucrurile invers,sint temporare,nu au existenta vesnica.Despre lucruri,exista si nu
exista in acelasi timp.Acestea sint umbre au copii ale lucrurilor.
Aristotel(384-322)i.e.n.El creaza sistemul sau filosofic,care initial este indreptat impotriva
teoriei ideii lui Platon.Ideile lui Platon dor dubleaza lumea,defapt, in univers nu exista
altceva decit lucruri senzoriale.Despre lucruri,despre natura lor se poate afla prin
cunoasterea cauzelor.
Notiunea de cauza este analizata de Aristotel si este fundamentala pentru cunoasterea
stiintifica.El sustine ca sunt 4 tipuri de cause:
1)cauza materiala.
2)cauza formala
3)cauza eficienta
4)cauza finala.
Primele doua cauze explica structura lucrurilor.Ultimele doua cauze explica cum are loc
miscarea.
Cauza eficienta,este cauza procedurii,si cauza finala este”incotro merge dezvoltarea unui
lucru”.
Aristotel a creat metafizica(stiinta despre primele priciopii ale acestei lumi),este creatorul
logicii(stiinta despre structura gindirii si legile gindirii).In logica el studiaza formele gindirii
care sunt:
-conceptul sau notiunea
-judecata
-rationamentul.
In afara dea asta el a creat fizica,ude studiaza formele miscarii.

Epota elenista include urmatoarele scoli:

1)scoala epicuriana(sustine ca fericirea umana conta in putinta noastra de a limita placerile
si a indrepta framintarile sufletesti si mai ales frica).
2)scoala stoicilor(sustine ca fericirea umana conta in libertatea omului).
3)scoala scepticilor(sustin ca fericirea umana este in retinerea de la rationament,pentru ca
lumea aceasta este contradictorie si cunostintele noastre sint contadictorii,iar noi nu
cunoastem adevarul).
4)scoala neoplatonienii(religioasa,care ca considera fericirea umana consta in cunosterea
lui Dumnezeu).

Tema :Filosofia medievala si cea renascentista.

1)Filosofia medieval(Aureliu Augustin,D’Aquino)?
2)Filosofia renascentista(Panteismul si dezvoltarea stiintelor naturii)?

Filosofia medieval(apare in sec.II pina V-VI) si dezvoltarea ei trece prin 3 etape:

-Etapa apologeica
-Etapa patristica
-Etapa scolastica.
In general filosofia medieval este religioasa. Ea analizeaza premele religiei,ideile evreice(din
Biblie).A ceasta filosofie are un loc secundar,ea doar talmaceste problemele religioase.In
multe cazuri este considerate :”servitoarea bisericii”.
Marea majoritate ai filosofiei sint preotii,”parinti ai bisericii”.
Izvoarele filosofiei medievale:
1)sunt ideile morale si istorice ale poporului evreu.
2)sunt teorii si conceptii despre(din) religie.
3)crestinismul.
Aceasta filosofie va fi o sinteza a tuturor acestor idei.

Ideile acestei filosofii:

-Ideia existentei istoriei sale(credinta in existenta alesilor lui Dumnezeu,existent unei legi
dupa care trebuie sa se conduca fiecare om(compus din cele 10 porunci ale lui Dumnezeu)).
-Ideia despre revenirea Mesiei.
-Ideia existentei religiei.
-Ideia revelatiei.

Biblia este o carte sfinta,a fost inspirata de catre Dumnezeu si ce este scris in ea este purul
adevar.

*Izvorul Greco-roman care a inclus un sir de idei ale lui Platon,a neplatonienilor,a lui
Aristotel si a stoicilor.
De la Platon este luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala.
De la neoplatonieni este luata ideia erarhizarii lumii.Dupa ei sint trei niveluri ale acestei
lumi:
1)lumea neorganica
2)omul
3)lumea spiritual.
Omul face legatura dintre aceste doua lumi,prin suflet.Sufletul face parte din lumea
spiritual,iar corpul din lumea materiala.
De la Aristotel au fost preluate ideile despre forma si continut, prin care forma este
considerate spiritual(sufletul),iar continutul este material.Forma formelor este considerat
Dumnezeu.
De la stroici este preluata ideia despre soarta umana.c aceasta este predestinate.

Ideile crestine:
-ca Isus Hristos pedepseste tot ce ester au(violenta,razboaiele,bogatia).
-relatiile dintre oameni si relatiile cu Dumnezeu se stabilesc prin iubire.

*Perioada opologica incearca sa apere ideile crestinismului.Aceasta etapa este impotriva

gindirii rationale si a filosofiei grecesti.
*Epoca patristica creaza un sistem filosofico-religios.Ea incearca sa utilizeze teoriile grecesti
pentru explicarea canoanelor bisericesti si a ideilor religiei.In aceasta perioada se folosesc
mai des ideile lui Platon si neoplatonienilor.
Unul dintre cei mai mari filosofi ,Aureliu Augustin.El este caconizat ca Sf.Augustin.Ideia
principala pe care se bazeaza este fericirea umana.El demonstreaza ca omul poate fi fericit
doar prin credinta in Dumnezeu.Omul care nu crede este nefericit.
Aureliu Augustin:-Iubirea fata de sine adusa pin ala dispret fata de sine ca fiinta
pacatoasa,este esenta iubirii fata de Dumnezeu.,si iubirea fata de sine adusa pina la dispret
fata de Dumnzeu,este viciu.
A.Augustin ca si Biblia sustine ca Dmnezeu este creatorul acestei “Cine este Dumnezeuu?”
Fiinta Dumnezeiasca dupa Augustin nu este materiala,ea este spirit,adica duh.
O alta problema care este analizata de A.Augustin este problema libertatii umane si a
pacatului.El sustine ca omul este o fiinta libera.Dumnezeu ia dat libertatea ca sa aleaga.
Alegerea care o face omul si este vrednica sau nevrednica(pacatoasa sau nu).Daca alegem
sufletul(duhul) atunci nu sintem in pacat,dar daca alegem trupul(corpul) sintem in pacat.

*Etapa scolatica
In aceasta epoca apar doua curente filosofice:realismul si nominalismul.Ele lupta intre ele in
anumite pozitii.Realistii sustin ca ideile exista inafara omului,independent de el,si acestea
sint ideile lui Dumnezeu dupa care el a creat lumea.Unul dintre ginditorii acestei epoci
,Anselm,sustine ca ideile de dreptate,adevar bunatate si de frumusete exista real,obiectiv,
nu numai in gindirea umana dar si in gindirea lui Dumnezeu.Dupa aceste idei este creata
lumea.
Impotriva acestei teorii sau ridiat nominalistii,care invers considerau ca ideile sint doar
sunete(efemere) si ca defapt exista doar lucruri individuale,iar lumea a fost create nu din
ratiunea lui Dumnezeu,ci din vointa lui.Ei sustineau ca Dumnezeu mai intii a creat lumea si
numai dupa aceea a inteles ce prezinta ea.
Scolastica a inaintet o teza:”dublul adevar”.Aceasta teza sustine ca exista doua adevaruri:
1)adevarul religios;
2)adevarul stiintific.
Intre aceste adevaruri exista o anumita relatie.Adevarul religios este primar,adevarul
stiintific este secundar.Daca devarul stiintific corespunde celui religios,atunci totu-i normal,
daca nu corespunde acesta este fals.
Tot la aceasta epoca se analizeaza relatia dintre ratiune si credinta.Ratiunea este
umana,este limitata.Credinta descopera adevarul dumnezeiesc,ea este suprema,de aceea
sustine ca cunoasterea adevarata este cunoasterea prin credinta.

2)Filosofia renascentista(14-15 in erei noastre) a aparut in Italia.Aceasta epoca este

impotriva culturii si filosofiei mwdievale.Daca aceasta cultura(cultura teogenica) cu
Dumnezeu,Renasterea pune in prim-plan “omul” sie este o cultura antropocentica.Ea se
manifesta in arta,picture,sculptura,arhitectura muzica si literatura.Apar un sir de personae
remarcabile ca:Dante Alidee,Bocacio,Rafaello,Mikel Angelo.Toti acestia sint considerate
umanisti,incep a gindi asupra finite umane,ce prezinta aceeasta si cum trebuie sa fie.In
prim-plan se ridica frumusetea umana,intelepciunea si libertatea.

Tema :Filosofia moderna.

1)Generalitati la epoca moderna.
2)Filosofia empirista.
3)Filosofia rationalista.

I)Aceasta epoca dureaza din sec.XVI-XIX.Ea incepe cu un sir de revolutii sociale,de trecere la
epoca capitalista. Prima revolutie are loc in Olanda,in sec.XVI-a.Aceasta este un razboi de
eliberare nationala impotriva dominatiei Spaniei.
II)Revolutie in Anglia, in sec.XVII-lea.Este o revolutie de lunga durata, de la 1642-1680.

In sec.XVIII-lea vine o revolutie din Franta.Aceste revolutii au permis ca aceste tari sa se

dezvolte rapid in domeniul industriei si stiintei.

Se dezvolta urmatoarele domenii ale stiintei:

-matematica(este descoperit sistemul de coordonate de catre Descartes,calculul diferential
de catre Leibniz si Newton.
-astronomia(descoperiri foarte serioase,descoerirea lui Kopernic,care demonstreaza ca
centrul sistemului planetar este soarele,cercetarile lui Galileo Galilei,care demonstreaza ca
legile miscarii sint aceleasi in tot universul.Pina la el se considera ca obiectele sau lucrurile
ceresti au o miscare deosebita de lucrurile de pe Pamint.
Cercetarile in domeniul astronomiei demonstreaza ca orbitele corpuilor ceresti nu sint
ideale(sferice) si au forma eliptica(de elipsa).Aceasta a fost demonstrata de catre Iohan
Ghepler.Aceasta sa valizat cu formularea legilor lui Newton,depre miscarea corpurilor si
legea atractiei universale.

In baza acestor schimbari din epoca a fost nevoie sa se cerceteze metodologia

stiintei.Adica,sa se creeze o stiinta despre metodele de cercetare.In legatura cu asta au
aparut doua curente filosofice:
-curentul empirist;
-curentul rationalist.
Empirismul sustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prin observatii si
experimente.
Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele logice.Aceste
curente luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impristilor si susineau ca cercetarea
lucrurilor care sunt in schimbare nu pot da cunotinte adecvate,si doar matematica,care
cerceteaza in general poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea
adecvata incepe de la lururile individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt departe de
adevar.

Din curentul rationalist face parte:Descartes,Leibniz si Spinoza.

Din curentul empirist fac parte:Bacon,Holbes,Berkeby si Hume.

2)Filosofia empirista.
Primul filosof empirist este Becon.Acesta lupta impotriva gindirii scolastice,gindirii
medievale.El considera ca principalul in dezvoltarea omenirii este stiinta.El
spune:”Cunostintele sint putere”.Anume el cerceteaza erorile care sint raspindite in
gindirea umana.Aceste erori sint numite idoli.
Prima greseala:idolul tribului;
Idolul cavernei;
Idolul pietei;
Idolul teatrului.
Cercetarea,spune el,se face pe calea inductile,se pun experimente si pe urma datele
experimentelor se analizeaza si se generalizeaza.El a descoperit un set intreg de metode
experimentale printer care pot fi evidentiate:metoda prelungirii experimentului, inversarea
experimentului,excluderea calitatii principale,utilizarea unei legi natural.
Datee primate de a rezultatul experimentului se generalizeaza prin trei tabele:
1)tabela preezentei
2)tabela absentei
3)tabela gradelor.

Empirismul este de 2 tipuri:

-materialist
-idealist;
Dintre empiristii materialisti fac parte:Holbes,Becon si Locke.
Din empiristii idealisti fac parte:Berkeley si Hume.

Daca am vorbi despre empirismul pur,Reprezentantul principal este:Locke.El este impotriva

teoriei rationaliste despre idei.Sustine ca ideile nu sint nascute cum sustine Descartes, ca
idele apar in rezultatul exxperientei.Asupra organelor senzoriale actioneaza lucrurile,analiza
senzatiilor care se capata in rezultatul acestor actiuni si ne da ideile.Sunt doua tipuri de
experiente:
1)exterioara
2)interioara.
Ideile despre lucruri apar in rezultatul experientei exterioare,iar ideile ce tin de viata umana
apar in rezultatul reflectiei asupra proceselor psihologice si fiziologice.

-Empirismul idealist.
Unul dintre principalii in acest current este Berkely.El considera ca lumea nu-i altceva decit
o totalitate de senzatii.Este impotriva conceptelor si notunilor generale.Critica notiunile
de:materie,miscare,spatiu si timp.Spune ca toate acestea nu sint altceva decit totalitati de
senzatii.Analizeaza notiunea de materie,si zice ca nu exista materie,-“Ce inteleg eu prin
materie?...Aceasta este un substrat a lucrurilor”.
Dar de fapt daca eau in parte un lucru, aceasta nu-I altceva decit senzatiile mele.

Hume-este un sceptic,cel care se indoieste de puterea de cunoastere a omului.Hume

considera ca sint doua tipuri de stiinte:
1)stiinte logice sau rationale(matematica si logica);
2)stiintele naturii(fizica);
Stiintele logice,spune el,dau adevaruri veritabile,pentru ca in procesul gindirii nu pot fi
contradictii.
Stiintele naturii se bazeaza nu pe logica,dar pe fapte,dar faptele sint contradictorii.Trebuie
sa demonstreze ca intre fenomen si cauza este o relatie necesara,dar anume acest lucru nu-
l poate demonstra stiinta.Ceea ce numim noi relatie necesara intre cauza si efect,nu-I decit
o deprindere a noastra.

3)Filosofia rationalista.
Unul dintre cei mai mari reprezentanti in acest domeniu este Descartes.Ca si Bacon este
impotriva gindirii scolastice,dar va merge pe alta calesi va spune:”-Cercetarea adevarata
este legata de matematica si metodele matematice sint cele mai bune.Rezultatele ei sint
vizibile,clare si simple”.
REGULI DE CERCETARE ALE LUI DESCARTES:
I)regula evidentei-nici o ideie care este utilizata in cercetare nu poate fi indoielnica,ideile
trebuie sa fie adevarate.
II)regula analizei-orice problema rebuie divizata in partile ei component pentru ca problema
sa devina clara si simpla.
III)regula sintezei-rezultatele capatate in procesul analizei trebuie unite pentru ca sa
capatam un obiect nou,ideal,construit dupa regulile mintii,ca sa fie clar.
IV)regula verificarii-procesul gindirii trebuie verificat pentru ca sa nu a vem omiteri.

Tema:Filsofia contemporana.
1)Filosofia pozitivista
2)Filosofia vietii
3)Filosofia marxista
4)Filosofia existentialist
5)Filosofia neotomista

1)Etapa pozitivista-Auguste Compte demonstreaa ca dezvoltarea societatii depinde de

nivelul de dezvoltare a gindirii(a stiintei).El spune ca societatea a trecut prin trei etape de
dezvoltare a gindirii:
-Etapa teologica
-Etapa metafizica
-Etapa pozitiva.

-Etapa teologica este caracterizata de credinta.Gindirea este religioasaa,cauzelee tuturor

fenomenelor sint considerate fortele supranaturale.Dupa Compte acest tip de gindire este
gresit,el nu poate rezolva nici o problema.

-Etapa metafizica a gindrii este o etapa de tranzitie.Aceasta analizeaza esentele lucrurilor,

primele pincipii.Dupa Compte ea nu se prea deosebeste de prima etapa,pentru ca in
aceasta etapa fortele supranaturale sint inlocuite de esente.

-Etapa pozitiva-gindirea umana este adecvata.Ea cerceteaza evenimentele si fenomenele

reale,cerceteaza cauzele fenomenelor,prin aceasta sis sau dezvoltat stiintele positive.

Compte face clasificarea stiintelor:

-matematica
-astronomia
-fizica
-chimia
-fiziologia
-fizica sociala(sociologia)
-morala.

La ce reduce Compte filosofia?

Spune ca filosofia generalizeaza cunostintele din stiintele positive.

2)Etapa doua a pozitivismului(mahist),pune problema eliberarii stiintelor de teoriile gresite

si de notiunele pustii.Aceasta etapa incepe cu lucrarea lui Ernest Mach,fizician”Istoria
mecanicii”,in care demonstreaza ca un sir de termini foositi in mecanica si mai ales in
mecanica lui Newton nu au valoare stiitifica(sint pustii).Sut criticate notiunile de:timp
absolute,spatiu absolute si miscare absoluta.
La etapa mahista,pozitivismul deviaza in idealism subiectiv,care sustine ca stiinta de fapt,
nu cerceteaza lucrurile dar cerceteaza datele sezoriale,care sint numite”primele elemente”.

-Etapa neopozitivista
Russel si Wittgenstein:Acesti filosofi considera ca in stiinta trebuie de studiat limbajul
stiintific(cum formuleaza si se exprima stiinta).Ei presupun ca unele torii sint formate
gresit,Aceste teorii le numesc “teorii metafizice”.Pentru a gasi greselile in aceste teorii,este
ncesar de cercetat limbajul stiintific.In urma cercetarilor,ei ajung la concluzia:ca exista doua
tipuri de problem stiintifice:
-tautologice(analtice)
-sintetice.
Celelalte propozitii sint lipsite de sens.In teorii apar greseli pentru ca ele contin propozitii
fara sens.
Dupa parerea lor,propozitiile upa structural or se deosebesc.Sint propozitii
elementere(atomare) si propozitii compuse(molecular).
-Propozitiile compuse intotdeuna pot fi impartite in propozitii atomare si pot fi verificate.
Russel si Wittgenstein in cercetarile lor au formulat propozitiile principale ale logicii
matematice.

2)Filosofia vietii.
Shopenhauer(1788-1860) si Neitsche.
Este un current irationalist(nu crede in puterea ratiunii umane) si ratiunea va fi inlocuita
prin alte elemente.
Shopenhauer-este inlocuita de vointa,iar la Neitzsche-de instinct.Ei nu considera ca ratiuea
este caracteristica principala a gindirii umane.

Shopenhauer incearca sa creeze un sistem integru despre realitate,prin care ar intelege

esenta si taina acestei lumi.Critica toate sistemele filosofice,critica filosofia clasica
germane pentru idealism,pentru ca aceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Citica
sistemele materialiste pentru opacitate,critica religia pentru intelegerea otimista a
lumii.Dupa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fi corectata.
Spune:”Unii oameni ar fi in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentru asi vopsi
cizmele”.Lumea din toate punctele de vedere ester ea,d.p.d.v. estetic lumea seamana cu o
caricature,d.p.d.v.intelectual lumea seaman cu o casa de nebuni,d.p.d.v. moral lumea
seamana cu o casa de tolerant,si in general lumea seaman cu o inchisoare.
Punctul lui de vedere este pesimist.El demonstreaza ca substanta acestei lumi este vointa,si
ca vointa este irationala,ea este avida si oarba.
-Care este esirea din situatie?
-“Trebuie sa ne fie mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa avem compasiune fata de
oameni,sa ne jertfim pentru ei”.

Neitzsche(1844-1900).El incepe filosofia sa de la filosofia lui Shopenhauer.Dar se spune ca

Shopenhauer a gindit negative despre viata.Viata este o bucurie,dar principaul in viata nu
este viata lunga(de durata),dar este principla clipa care-ti da posibilitate sa te
transformi( perfectionezi).Religia si filosofia eropeana este decadenta.Ea sustine ca exista
doua lumi:
-senzoriala
-rationala
Cea senzoriala pe care religia o transforma intro lume cereasca(lume care nu exista).
Adevarat este insa ca exista doar o singura lume,senzoriala.Critica religia si morala,Si
considera ca evreii sint vinovati,fiindca au raspindit religia,asta insa ii sustine pe cei slabi.
Este vinovat Socrate pentru ca a sustinut morala,a intarit pozitia ratiunii in cultura
europeana,insa era foarte slaba pentru a intelege realitatea.Adevarul il intelege instinctual
si nu ratiunea.El sustine ca instinctual da posibilitate de a transforma aceasta lume.