Nume prenume elev.................................................................

Cls a II-a
Învățător: JULEI DANIELA
Sc.cu cls I-VIII, NR 10 BOTOȘANI
Prof.de sprijin: P.Ungureanu

CURRICULUM ADAPTAT
pentru activitate remedialaă de predare-îînvaă tţare-evaluare
şţ i integrare a elevilor cu cerintţe şpeciale
claşa a II-a

LIMBA ROMÂNĂ

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La şfaî rşţ itul claşei a III-a elevul va fi capabil:
1.1. Saă recepteze clar meşajele
1.2. Saă cofirme prin replici adecvate îîntţelegerea
meşajului
1.3. Saă diştingaă corect şunetele şţ i şilabele din
cuvinte
1.4. Saă prezinte intereş pentru comunicare
Se recomandaă urmaă toarele activitaă tţi:
- ex. de dezvoltare a acuitaă tţii auditive
- ex. de îîntţelegere a meşajului şţ i comenzii verbale
- formulare de îîntrebaă ri şţ i raă şpunşuri şimple
- converşatţii tematice
- jocuri didactice
- ex. de identificare a şilabelor
- ex. de ştabilire a locului şunetului îîn şilabe şţ i cuvinte
- ex. de identificare a vocalelor şţ i conşoanelor îînvaă tţate
- ex. de exprimare îîn contexte şituatţionale
- poveştiri
- auditţii

2. Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului

2.1. Saă valorifice propriile achizitţii de vocabular - ex. de identificare şţ i denumire a obiectelor din mediul ambiant
- raă şpunşuri la îîntrebaă ri
- jocuri didactice
2.2. Saă -şţ i îîmbogaă tţeaşcaă vocabularul cu cuvinte şţ i - exercitţii de obşervare directaă
expreşii noi - ex. de intuire de imagini
- auditţie de texte(poveşţ ti, poveştiri, poezii)
- jocuri didactice

3. Formarea capacităţii de comunicare verbală

3.1. Saă pronuntţe clar şţ i corect şunetele şţ i cuvintele
3.2. Saă deşpartaă îîn şilabe cuvintele
3.3. Saă conştruiaşcaă enuntţuri şcurte cu şenş (2-3
cuvinte)
- ex. de gimnaşticaă facialaă , lingualaă , mandibularaă
- ex. pentru dezvoltarea auzului fonematic
- ex. de reşpiratţie
- ex. de formare şţ i educare a ritmului vorbirii
- ex. de articulare şţ i pronuntţare corectaă a şunetelor: izolat, îîn
şilabe şţ i cuvinte
- ex. de diferentţiere a vocalelor şţ i conşoanelor
- exercitţii de dictţie
- onomatopee
- ex. de deşpaă rtţire a cuvintelor îîn şilabe
- ex. de compunere a cuvintelor din şilabe date
- jocuri didactice
- exercitţii de formulare de propozitţii prin imitatţie
- denumirea paă rtţilor componente ale unor obiecte din mediul
îînconjuraă tor

4. Formarea(dezvoltarea) capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea)

4.1. Saă şe familiarizeze cu unitaă tţile lingviştice:
propozitţie, cuvaî nt, şilabaă , şunet
- ex. de citire a elementelor grafice
- ex. pentru dezvoltarea capacitaă tţii de a identifica propozitţia ca
unitate lingvişticaă
- ex. pentru dezvoltarea capacitaă tţii de a opera cu şintagme de tipul
„propozitţie, cuvaî nt, şilabaă , şunet” (fonem)
- ex. de identificare a cuvintelor îîntr-o propozitţie şţ i de a reconştitui
 propozitţii din cuvinte
4.2. Saă şeşizeze legaă tura dintre text şţ i imaginile ce-l - exercitţii de realizare a coreşpondentţei cuvaî nt-imagine
îînşotţeşc - ex. de şeşizare a şemnificatţiei textului cu ajutorul imaginii
4.3. Saă aşocieze forma graficaă a cuvaî ntului cu şenşul - ex. de exprimare a îîntţeleşului unor cuvinte dintr-un text citit
aceştuia - ex. de conştruire a unor propozitţii cu cuvinte date
4.4. Saă citeaşcaă corect îîn ritm propriu şilabe, cuvinte - ex. de citire îîn ritm propriu a cuvintelor pe şilabe
şţ i propozitţii şcurte - ex. de citire corectaă a propozitţiilor şcurte
- ex. de citire conşţ tientaă a unui text şcurt

5. Formarea(dezvoltarea) priceperilor şi deprinderilor de exprimare scrisă

5.1 Saă şcrie corect şemnele grafice - ex. de deşenare, colorare, de haşţ urare a unor forme şţ i figuri date
- ex. de şcriere a elementelor grafice
5.2 Saă şcrie corect litere, şilabe, cuvinte şţ i propozitţii - ex. de tranşcriere şelectivaă
- ex. de copiere
- ex. de şcriere dupaă dictare( doar cuvinte şţ i propozitţii de 2-3
cuvinte)
5.3. Saă formuleze îîn şcriş propozitţii şcurte pe baza - ex. de ordonare a cuvintelor îîntr-o propozitţie dataă
unui şuport concret - ex. de alcaă tuire a unor enuntţuri plecaî nd de la actţiuni, obiecte,
imagini
- exercitţii-joc de ştabilire a acordurilor gramaticale
5.4. Saă reşpecte ortografia cuvintelor şţ i punctuatţia - Ex. de marcare a şemnelor de punctuatţie
îîn şcrierea enuntţurilor(literaă mare la îînceputul - ex. de copiere şţ i de tranşcriere a unor cuvinte şţ i propozitţii
propozitţiei şţ i îîn cazul numelor proprii, punctul) - ex. de îîncadrare corectaă îîn paginaă , de apreciere corectaă a
şpatţiului dintre cuvinte
- ex. de şcriere dupaă dictare

Conţinuturile învăţării
clasa a II-a

I. Fonologie şi articulaţie
1. Educarea atentţiei şţ i auzului fonematic
2. Corectarea pronuntţiei cuvintelor monoşilabice, bişilabice şţ i polişilabice
3. Jocuri didactice
II. Lexic
1. Denumiri de fiintţe, lucruri, ştaă ri. De exemplu: „Saă ne cunoaşţ tem”, „Cine şunt?”, „Unde traă im?” Jocuri care şaă ducaă la identificarea
îînşuşţ irilor.
2. Identificarea actţiunilor şţ i verbalizarea lor
III. Structuri gramaticale
1. Propozitţia şimplaă dezvoltataă
2. Jocuri didactice cu exerşarea diferitelor ştructuri gramaticale avaî nd drept şuport imaginile.
IV. Receptivitatea şi expresivitatea comunicării
1. Exprimarea verbalaă , nuantţataă cu reşpectarea intonaă rii accentului.
2. Poveştiri dupaă imagini.
3. Audierea şţ i repoveştirea unor lecturi.
4. Jocuri îîn care şe mimeazaă diferite perşonaje
V. Organizarea tematică
„Anotimpurile”, „Sţ coala”, „Familia mea”, „Ţţ ara noaştraă ”, „Comportare corectaă ”, „Formule de adreşare”
Criterii de evaluare
- IÎntţelegerea meşajelor
- Exprimarea claraă şţ i corectaă a cuvintelor
- Formularea de raă şpunşuri la îîntrebaă ri
- Identificarea unor perşoane şţ i a unor obiecte(cu şuport material)
- Comunicarea expreşivaă

PROF.DE SPRIJIN UNGUREANU PARASCHIVA

Nume prenume elev.................................................................
Clş a II-a
IÎnvaă tţaător: JULEI DANIELA
Sc.cu clş I-VIII, NR 10 BOŢOSţ ANI
Prof.de şprijin: P.Ungureanu
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă
La şfaî rşţ itul claşei a III-a elevul va fi capabil:
1.1. Saă valorifice îîn mod matematic informatţiile din
mediul ambiant
1.2. Saă recunoaşcaă forme plane (paă trat, dreptunghi,
cerc, triunghi)
1.3. Saă şcrie, şaă citeaşcaă numerele naturale de la 0 la
100 şţ i şaă compare numerele naturale mai mici
decaî t 20 utilizaî nd şimbolurile: <, >, =.
1.4. Saă maă şoare şţ i şaă compare lungimea, capacitatea
şau maşa unor obiecte, foloşind unitaă tţi de maă şuraă
nonştandard adecvate
2. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
2.1. Saă coreleze expreşiile matematice cu
şimbolurile
2.2. Saă verbalizeze îîn mod conştant operatţiile
efectuate cu grupele de obiecte
3. Dezvoltarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare de probleme
3.1. Saă exploreze modalitaă tţi variate de a
deşcompune numere mai mici ca 20
3.2. Saă rezolve operatţii de adunare şţ i de şcaă dere îîn
concentrul 0-30, cu şprijin concret
3.3. Saă rezolve probleme care preşupun o şinguraă
operatţie dintre cele îînvaă tţate
Conţinuturile învăţării
MATEMATICĂ
CLASA A II-A
Exemple de activităţi de învăţare
Se recomandaă urmaă toarele activitaă tţi:
- ex. de obşervare a obiectelor din mediul ambiant prin modalitaă tţile:
obiectual-actţionalaă , imagişticaă , conceptualaă
- exercitţii de comparare şţ i grupare a obiectelor
- decuparea unor figuri geometrice deşenate
- recunoaşţ terea şţ i deşcrierea verbalaă a formei obiectelor din mediul
îînconjuraă tor
- identificarea formelor plane îîn modele şimulate şţ i îîn naturaă
- exercitţii-joc de reprezentare prin obiecte şau deşene(puncte,
cerculetţe, liniutţe etc.) a oricaă rui numaă r din concentrul 0-20 şţ i
aşocierea grupurilor de obiecte şau deşene cu numaă rul de elemente
coreşpunzaă tor
- exercitţii de numaă rare din 1 îîn 1, din 2 îîn 2, din 5 îîn 5, deşcreşcaă tor
şţ i creşcaă tor, cu şţ i faă raă şprijin de obiecte
- exercitţii-joc de maă şurare cu palma, creionul, paharul, bile etc. a
lungimii meşei şau capacitaă tţii unor obiecte
- comparaă ri de lungimi de obiecte avaî nd aceeaşţ i lungime şau
lungimi diferite
- ex. de ştabilire a coreşpondentţei dintre şemnul matematic şţ i
expreşiile apartţinaă toare
- exprimarea cu voce tare a expreşiilor matematice
- jocuri cu grupe de obiecte şţ i verbalizarea operatţiilor
- ex. de deşcompunere a numerelor îîn şumaă de numere mai mici
- ex. de aflare a termenului necunoşcut prin manipulare de obiecte
şau prin îîncercaă ri şucceşive
- utilizarea de deşene/ şcheme/ reprezentaă ri pentru a clarifica
modul de calcul
- jocuri de numaă rare
- grupaă ri de obiecte/ deşene pentru evidentţierea operatţiilor
- ex. de calcul cu numere naturale
- rezolvarea problemelor îîn care numerele şunt date obiectual şau
figurate prin şimboluri: puncte, cerculetţe, figuri geometrice etc.
- rezolvarea problemelor cu date numerice
- recunoaşţ terea şituatţiilor concrete şau a expreşiilor care cer
efectuarea unor adunaă ri şau şcaă deri( au fost, au venit, au plecat, au
rămas, am luat, am adăugat)
I. Numerele naturale de la 0 la 100
1. Numerele naturale de la 0 la 30
2. Numerele naturale de la 30 la 100
3. Scrierea, citirea şţ i numerelor de la 0 la 100
4. Compunerea, deşcompunerea şţ i compararea(ordonarea) numerelor de la 0 la 30
II. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-30, cu sprijin concret
1. Conceptul de adunare şţ i de şcaă dere
2. IÎnşuşţ irea notţiunilor şpecifice operatţiilor de adunare şţ i de şcaă dere
3. Formarea ratţionamentelor matematice implicate la operatţiile de adunare şţ i de şcaă dere(punerea la un loc, creşţ tere, luare,
micşţ orare şţ i aplicarea aceştora îîn rezolvarea problemelor actţionare, imagiştice, grafice)
4. Exercitţii de adunare şţ i de şcaă dere de la 0 la 30 oral şţ i îîn şcriş
III. Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie

NOTĂ: Planul terapeutic va porni de la acţiuni concrete de : reunire, punere la un loc, adăugarea pentru simbolul „+”,
respectiv luare pentru simbolul „-“.

Criterii de evaluare

- IÎntţelegerea meşajelor tranşmişe prin limbaj şpecific matematicii

- Corectitudinea rezolvaă rii operatţiilor îînvaă tţate
- Utilizarea frecventaă a limbajului matematic îîn deşcrierea etapelor de rezolvare
- Rezolvarea problemelor ce preşupun o şinguraă operatţie .

PROIECŢAŢ,
PROF.DE SPRIJIN PARASCHIVA UNGUREANU