Istoria Ploiestiului

Cu privire la data înființării și la primii locuitori ai unei localități cu numele

Ploiești există puține mărturii scrise. Din punct de vedere istoric, apariția
actualei așezări nu este atestată în niciun izvor.

Istoricii și arheologii au scos la iveală o serie de mărturii semnificative care

atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a
civilizațiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidență unele
vestigii mezolitice în zona Ploiești-Vest și a unor așezări neolitice în zona
Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din
perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane.

Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării Românești, într-o

poiană spre marginea de miazănoapte a nesfârșitului Codru al Vlăsiei, a poposit
un cioban, Moș Ploae, împreună cu cei 7 feciori ai săi cu turmele sale. Găsind
aici iarbă bună pentru oi, dar și ceva pământ rodnic pentru agricultură, nu a
plecat mai departe, ci a construit case pentru el și pentru copiii lui, întemeind o
așezare căreia i-a dat numele său. Cât adevăr conține această legendă este greu
de spus. Se mai povestește că Ploieștii aveau șapte case și un schit de maici și că
locuitorii, înmulțindu-se, și-au cucerit locuri de case și ogoare, ca toporani în
luptă cu pădurea.

Așezarea a apărut probabil în prima jumătate a secolului XIV-lea din

mileniul trecut, cam în vremea cuprinderii acestor locuri între hotarele tânărului
stat Țara Românească. Poate că întemeietorii Ploieștiului au fost într-adevăr
ciobani, trecând cu turmele pe un tradițional drum de transhumanță, „Calea
Oilor”, astăzi o importantă arteră a orașului unde se află sediul poliției
municipale. La fel de bine se poate ca acești primi locuitori să fi fost și țărani,
fugiți de prin satele lor de răul vreunui boier mai hrăpăreț.

Și asupra numelui așezării, legenda s-a confruntat cu părerea unor

cercetători. Unii dintre ei susțin – părere care apare ca o ipoteză și în Dicționarul
geografic al județului Prahova (1897) – ca numele orașului vine de la ploaie,
„căci odată fiind înconjurat de păduri mari ce mergeau din partea de nord-vest a
urbei și se continuau până la Carpați, cantitatea de ploaie a fost și este mare”.
Clima orașului nu confirmă însă, cel puțin pentru ultimul veac, această ipoteză,
regimul precipitațiilor nedepășind aici media pe țară.
 Legenda

"Ploestii - ca aproape toate orasele noastre - s-au nascut dintr-un sat.

Originea acestui sat se pierde in trecutul indepartat.
Legenda vorbeste de un grup de sapte case, pitit intr-o poiana a codrilor
Vlasiei, subt un mos - Ploae...Intemeietorii satului Ploesti s-au asezat la
marginea Vlasiei, demult, in niste vremuri aspre, caci altfel ei ar fi ales
locuri nu atat de tari. Cei sapte gospodari au fugit de undeva -loviţi de
ostasi straini, subt prigoana unui stapan, executaţi cu cruzime de dabilari
la butuc si-n fum de ardeiu rosu. Mai demult sau mai devreme, ţaranii
condusi de mos Ploae - au venit de cine stie unde cu stupii si cu vitele.

Inceputurile satului Ploesti se confunda cu munca apriga a defrisarii

padurii. Urmasii au redat perfect aceasta truda in stema Ploestilor: doi lei
care desradacineaza un stejar.

Unii cercetatori ai trecutului Ploestilor cred ca acest sat (poate chiar oras)
dateaza dinainte de 1400. In sat era o bisericuţa de lemn,- un schit de
maici cum zice tradiţia. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat in
1639 Biserica Domneasca, cu hram la Sf. Petru si Pavel.

Satul n-a ramas izolat. Intre Ploesti si Brasov au existat demult legaturi comerciale. Carausii din Ploesti
aduceau din vechime marfuri brasovene, mai intai pe drumul Teleajenului, apoi de-a lungul raului
Prahova. Astfe, in socotelile orasului Brasov pe anii 1500 - 1550 sant trecuţi in listele de plata caţiva
carausi ploesteni: la 1503 Radu, la 1543 Dragoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Draghici si Neagu. Printr-
un document din 1567, Petru Voda - fiul lui Mircea Voda - recunoaste logofatului Coresi cumpararea a
cinci razoare de mosie de la Avrut din Ploesti..."

Cresterea targului Ploesti

"Targul Ploesti este legat de numele lui Mihai Viteazul - acel care s'a razvratit impotriva Turcilor si care,
pentru un moment a unit intr-un singur corp toate provinciile romanesti..

Mihai Viteazul a dat ingaduinta sa se faca targ la Ploiesti. In piata veneau cu marfa negustori si
mestesugari, care isi descarcau desagii si puneau lucrurile pe jos. Aici se intindeau cojoace si scurteici,
cum si gateli stralucitoare pentru femei. Apareau mamularii, tivlicheri, plapumari. Iar in obor se aduceau
"producturile". Trageau carutele cu peste, lemne si cu vin. Vanzarea se facea langa caruta. Alaturi se
vindeau vitele....

Cum s'a intemeiat targul Ploesti, asa s'au intemeiat toate targurile romanesti - si asa iau ele fiinta chiar
subt ochii nostri...

Dupa 1600 se tineau intre Teleajen si Prahova doua targuri saptamanale: unul la Targsor si altul la
Ploesti...

Desvoltarea Ploestilor continua metodic. La mijlocul veacului XVIII Ploestiul e numit "oras de capetenie".
"In Ploesti stateau acum, - scrie d. Zagorit , - capii judetului Prahova, ispravnicii.

Mosnenii urmau sa stapaneasca nesuparati mosia si targul Ploesti...."

"Monografia orasului Ploesti" - Mihail Sevastos