Carbohidraţii: fără ei nu există viaţă

Carbohidraţii trebuie să reprezinte 50% din hrana zilnică. Acestea sunt cifrele oferite de către orice
specialist în nutriţie. Mai aveţi nevoie de 30% grăsimi, iar restul reprezintă proteinele de calitate. Pare
atât de simplu, dar vorbim despre o poveste cu multe nuanţe.

Carbohidraţii sunt unica hrană de care are nevoie creierul, chiar dacă vorbim despre un organ format
aproape integral din materie grasă. Carbohidraţii intervin de asemenea în toate sistemele metabolice şi sunt
sursa de energie principală pentru întreaga zi.

Surse de carbohidraţi sunt legumele, cerealele, fructele, mierea, iar dintre cele procesate - zahărul.

Însă doar persoanele care consumă preponderent legume, fructe cu tot cu coajă şi cereale integrale îi
furnizează celui mai complex organ din corp hrana cu adevărat necesară.

Specialiştii recomandă ca ponderea cea mai mare de carbohidraţi să fie asigurată prin aport de
legume.

Ce conţin  legumele?

Legumele sunt alimente bogate în apă (până la 90%). În plus, conţin glucide (medie 5%) şi proteine (1- 2%).
Conţinutul de lipide este scăzut (mai putin de 1%), însă acestea sunt de bună calitate. Legumele conţin între
20 şi 100 mg de acizi graşi esenţiali de tip omega 3.

Cu un conţinut de fibre de 2-4%, în special celuloză, legumele reglează tranzitului digestiv, având de
asemenea şi capacitatea de a diminua glicemia.

Recomandarea nutriţioniştilor este să consumaţi cel puţin 3 legume sau fructe pe zi. În plus, trebuie să vă
asiguraţi zilnic un aport de 35-40 de grame de fibre.

Glucidele pe care le conţin legumele dulci sunt cele cu absorbţie lentă. În felul acesta, organismul îşi ia
energia necesară, dar şi nutrienţii de care are nevoie, iar pancreasul nu va secreta extrem de rapid
insulină, aşa cum se întâmplă în cazul consumului de zahăruri cu absorbţie rapidă.

Aceleaşi zaharuri cu absorbţie lentă sunt furnizate de fructele cu tot cu coajă şi cerealele integrale. Ele dau
implicit şi senzaţia de saţietate multă vreme, deci nu veţi fi tentaţi să faceţi abuzuri alimentare.

Povestea amidonului 

Amidonul, în cea mai mare parte solubil, se descompune în glucoză, prin coacere sau fierbere, care se
absoarbe foarte repede.

Este vorba de amidonul pe care îl găsiţi în pâine albă, în cartofii prăjiţi, în pastele din faină albă sau în alte
cereale fără coaja.
Sunt produsele care conţin doar calorii goale şi vă agresează pancreasul inutil.

Însă 10% din amidon este amidon rezistent, substanţă valoroasă care se găseşte în porumb, mazăre, cartofi
copţi în coajă, făină de grâu integrală, cereale integrale, banane, pere, mere.

Carbohidraţii răi sunt foarte rapizi

La polul opus glucidelor cu absorbţie lentă stau carbohidraţii cu absorbţie rapidă, reprezentaţi de zahăr,
cereale fără coajă, dar şi de miere. Aceştia forţează pancreasul să descarce insulină rapid, ca să fie asimilaţi
de ţesuturi.

La 30 de minute apare din nou senzaţia de foame şi, cel mai probabil, de dulce. Dacă nu conştientizaţi acest
obicei alimentar, veţi mânca din nou carbohidraţi cu absorbţie rapidă.

Este un cerc vicios şi principalul mecanism al apariţiei diabetului de tip 2. Deşi este sănătoasă, mierea
se absoarbe rapid şi creşte glicemia, de aceea trebuie consumată cu moderaţie.

Atenţie! Şi fructele şi cerealele fără coajă se transformă în zaharuri cu absorbţie rapidă.