ȘOCUL

PROF.GEORGIANA CRISTEA

ȘOCUL este o tulburare funcțională a întregului organism,ca răspuns la acțiunea unui agent agresiv,în
urma căreia se instalează anoxia țesuturilor și acumularea produșilor de catabolism.

Principalii factori etiologici care pot determina stările de șoc sunt :

Hemoragiile

Traumatismele

Arsurile

Electrocutarea

Deshidratări masive

IMA,Tamponada cardiacă,EPM,Septicemiile,Anafilaxia,unele cauze neuroendocrine

TIPURI DE ȘOC :

-Șocul hipovolemic , provocat de pierderile de sânge sau de plasma.

-Șocul cardiogen apare prin scăderea funcției de pompă a inimii(IMA,miocardite,tulburări de

ritm,tamponada cardiacă,pneumotorax cu supapă,embolii pulmonare)

-Șocul toxico-septic(infecțios)

-Șocul anafilactic

-Șocul neurogen apare după dureri intense.Traumatismele induc blocarea sistemului nervos simpatic
periferic.

FACTORI FAVORIZANȚI :

Oboseala

Insomnia

Starea de denutriție

Frig

Căldură excesivă

TABLOUL CLINIC INDIFERENT DE FACTORII ETIOLOGICI:

Tabloul clinic este precedat sau însoțit de simptomele bolii de bază

Bolnavul de cele mai multe ori stă culcat în decubit dorsal,nemișcat,inert ,somnolent

Faciesul este palid,acoperit de transpirații reci,cu privirea în gol

Ochii încercănați și înfundați în orbite

Buzele uscate,frecvent cianotice.

Tegument rece și palid,uneori cianotic (marmorat),acoperit cu transpirație vâscoasă,rece.

Cianoza unghiilor

Tahicardie peste 100 pe minut.

Hipotensiune

Dispnee cu tahipnee și bătăi ale aripilor nasului

Oligurie extremă până la anurie

ȘOCUL TRAUMATIC

Măsuri generale:

Înlăturarea factorului șocogen:eliberarea victimei de sub acțiunea agentului

traumatizant,întreruperea curentului electric,înlăturarea agentului termic

Aprecierea rapidă a stării F.V:

Stabilirea pulsului la artera carotidă și femurală

Stabilirea prezenței și eficienței mișcării respiratorii.Controlăm permeabilitatea căilor aeriene ,la

nevoie administrăm oxigen pe mască sau sondă nazofaringiană

Evaluăm rapid leziunile,craniu,abdomen,torace,membre.

Hemostază dacă este cazul

Bolnavul va fi menținut cu membrele inferioare ridicate la 35,45grade(învelirea cu pături)

în spital:

Puncționarea unei vene cu un ac de calibru mare urgent,pt.că în următoarea perioadă de

decompensare,venele vor deveni colabate

Recoltarea sângelui pentru analize de laborator.

Grup sanguin,alcoolemie,examene uzuale

Refacerea volemiei cu : soluții macromoleculare(substituenți de plasmă dextran 40,70 sau

marisang).Preîntâmpină hipoxia sau anoxia celulară

Preparate de gelatină:marisang(plasmogel,haemacel) conțin și elecroliți

Perfuzie cu 500-1000ml soluție înlocuitoare de plasmă va menține volemia traumatizatului la care se

adaugă electroliți
Analgezice majore mialgin la care se adaugă diazepam

Urmărirea FV , Oxigenoterapie

ȘOCUL CARDIOGEN

Dintre factorii etiologici care provoacă șocul cardiogen,cel mai important este Infarctul de
miocard.Șocul cardiogen se poate instala odată cu debutul infarctului sau poate surveni în cursul
evolutiei,situație în care hipotensiunea se instalează progresiv.

TABLOUL CLINIC

Este precedat sau însoțit de semnele boliii de bază:

Dureri precordiale

Dispnee

Anxietate

Palid cu extremități cianotice,transpirații profuze,puls mic

TA prăbușită

PRIMUL AJUTOR

Culcarea și sedarea bolnavului,combaterea durerii,factor de întreținere și agravare a șocului

Poziția ușor semișezând dacă tensiunea arterilă o permite(pericol de hipoxie cerebrală)

Sedative:1-2 tablete extraveral sau 1 diazepam

Analgezice:fortral 10-30 mg(1fiolă are 30mg)

Oxigenoterapie prin sondă nazofaringiană

Controlul FV.în caz de stop cardiorespirator-reanimare.

TRATAMENT ÎN SPITAL

Bolnavul trebuie imobilizat la pat:decubit dorsal,cu membrele inferioare ușor ridicate

În caz de dispnee severă sau edem pulmonar se ridică ușor planul patului,membrele inferioare raman
la orizontală.

Monitorizarea permanentă a FV,culoarea ,temperatura tegumentului,diureza

Analize de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic,hematocritului,azotemiei

Monitorizarea cu înregistrare continuă a E.K.G, T.A,determinarea presiunii venoase,det.PO2,a O,PH

plasmatic,excesul de baze,rezerva alcalină.
Calmarea durerii cu ajutorul analgezicelor,morfina in principiu este contraindicată în șocul cardiogen
din cauza efectelor hipotensoare.(doze mici de morfina, mialgin,fortral dacă durerea este severă)

La bolnavii în șoc sever,care nu mai percep durerea se administrează anxiolitice

Oxigenoterapie 6-8 l sondă nazofaringiană;intubație,ventilație mecanică

Administrarea de lichide volemice

Rolul asistentului medical este foarte important,trebuie să urmărească în permanență semnele

patologice și să anunțe medicul

Optimizarea funcției de pompă cardiacă prin administrarea de dopamină și alte cardiotonice

Administrarea antiaritmicelor și a altor medicamente cardiace specifice

Corectarea acidozei metabolice

Administrarea de corticoizi

ȘOCUL ANAFILACTIC

Apare în cursul reacțiilor alergice imediate,grave

Alergie medicamentoasă

Înțepătură de insectă

Alergie alimentară

În șocul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstițiu care,alături de vasodilatație
determină prăbușirea tensiunii arteriale

TABLOUL CLINIC:debut brusc

Stare de rău general

Semne cutanate(erupții cu caracter acut)

eriteme difuze,însoțite sau nu de prurit

Urticarie

Edem al pleoapei,al feței

Manifestări respiratorii:

edem laringian

IRA

Crize de dispnee cu respirație șuierătoare,provocate de bronhoconstricție

Tulburări cardiovascualare
hTA,tahicardie

Cianoză,tuse

Tulburări neurologice

Anxietate,acufene,vertij

Uneori convulsii,comă

Manifestări digestive

Greață,vărsături,dureri abdominale,diaree

CONDUITĂ DE URGENȚĂ

Aplicarea de garouri .ligatura deasupra locului inoculării.în jurul locului inoculat se injectează 1mg
adrenalină diluat in 10 ml ser fiziologic.

Garoul strâns,pentru a bloca întoarcerea venoasă,desfacut 2-3 minute la interval de 10-15 minute

Poziția Trendelemburg pentru a bloca ischemia și leziunile cerebrale ireversibile.

Adrenalina este medicamentul de elecție în șocul anafilactic.

0,5-1mg subcutanat.se poate administra și IM.În cazuri grave-I.V foarte lent

Corticoizi ,numai după administrarea de adrenalină, HHC ca doză de atac intravenos lent

Lichide volemice :dextran 70 în cantitate 500-1000 ml la care se adaugă o cantitate dublă sau triplă
de ser glucozat

Oxigenoterapie

Miofilin în cazuri de bronhoconstricție severă,lent i.v

IOT în caz de spasm laringian, bronhospasm prelungit pentru combaterea hipoxiei,însoțită de cianoză
generalizată.

Traheostomie,dacă nu se poate aplica IOT

Antihistamine cu rol preventiv, nu curativ.

FOARTE IMPORTANT:

Bolnavul va ramâne sub supraveghere clinică 24 de ore,șocul putând recidiva.

ȘOCUL SEPTIC

În urma pătrunderii bruște în circulație a unor bacterii,toxine se instalează insuficiența vasculară

acută.

ETIOLOGIE
este provocat îndeosebi de :bacterii Gram negative ,enterobacterii:E
coli,Proteus,Klebsiela,Salmonela,Shighella,Brucella,Clostridium..și bacterii Gram pozitive ,îndeosebi
stafilococi prin endotoxine și exotoxine eliberate,care exercită un efect complex vasoactiv și citotoxic

Pe primul loc se situează șocurile care-și au originea în infecțiile urogenitale (trecerea spontană sau
prin intervenții chirurgicale sau manevre exploratoare)

Pe locul doi –infecțiile generalizate cu punct de plecare tractul intestinal,căi biliare sau aparatul
bronhopulmonar.

SIMTOMATOLOGIE:

Prezența unei infecții locale sau generale

Scăderea tensiunii arteriale

Tegument la început uscat și cald ,apoi umed și rece

Extremități cianotice

Oligoanurie

Șocul septic evaluează în 3 STADII:

Stadiul I-perioada de hipotensiune caldă sau șoc hiperdinamic sau compensat.

Hipertermie,hipotensiune arterială,tahicardie,tahipnee,tegument uscat și cald,anxietate

Stadiul II -perioada de hipotensiune rece sau șoc hipodinamic sau decompensat

Agitație sau somnolență,tulburări psihice,TA scăzută,tahipnee,tahicardie,tegument umed și

rece,extremități cianotice,oligoanurie

Stadiul III -șoc ireversibil

Hipotermie,stupoare,confuzie,comă,prăbușirea TA și tulburări metabolice maxime

TRATAMENT

Recoltări necesare pentru diagnosticul bacteriologic

Asistentul medical trebuie să respecte cu strictețe măsurile de asepsie

Antibiotice în funcție de germenul izolat,conform antibiogramei.

Corectarea tulburărilor hemodinamice cu:dextran 40,plasmă,sânge,soluții electrolitice

Oxigenoterapie 8-10 l/minut.

Alte medicamente care se recomandă la nevoie:dopamină,corticosteroizi,medicație vasoactivă

,heparină,în caz de coagulare intravasculară diseminată=CIVD,combaterea acidozei metabolice cu
soluții de bicarbonat 8,4 la sută
OBLIGATORIU:

Îndepărtarea sursei de infecție prin intervenție chirurgicală(când este cunoscută și abordabilă

chirurgical)

DE REȚINUT:

Asistentul medical trebuie să fie conștient că de promptitudinea și corectitudinea cu care execută

recomandările medicului depinde în mare măsură succesul terapeutic.