Bazele ingineriei autovehicu/elor rutiere.

Elemente teoretice ~i ap/icative

1
Compunerea, organizarea generala ~i
dimensiunile principale ale autovehiculelor rutiere

Tema i~i propune urmatoarele: cunoa~terea ~i identificarea subansamblurilor

componente ale autovehiculelor, organizarea generala a acestora ~i cunoa~terea rolului lor
functional, cunoa~terea ~i determinarea principalelor dimensiuni ale autovehiculului.

1.1. ELEMENTE TEORETICE

1.1.1.Compunerea §i organizarea generalii a autovehiculelor rutiere

Autovehiculul pe ro~i este alcatuit din mai multe ansambluri, subansambluri ~1
mecanisme, care pot fi 1mpartite in urmatoarele grupe (fig.1.1 ):
- motorul1;
- transmisia (ambreiajul 2, cutia de viteze 3, transmisia longitudinala 4, transmisia
principala 5, diferen?-alul 6, arborii planetari 7);
- sistemul de conducere (direc?-e 8 ~i fdnare 9);
- sistemul de sus?-nere ~i propulsie (suspensia 10, cadrul 11, pun?-le 12 ~i ro?-le 13);
- caroseria 14;
- instala¢le auxiliare (elementele de pornire, semnalizare, control, ventilatie,
incalzire ~i alte dispozitive auxiliare).
In func?-e de solutia constructiva, transmisia longitudinala poate exista sau nu in
constructia autovehiculului.
Motorul, care constituie sursa energetica a autovehiculului, transforma energia
chimica a combustibilului folosit in energie mecanica, necesara mi~carii autovehiculului.
Grupul motor cuprinde mecanismul motor (mecanismul biela-manivela),
mecanismul de distribu~ie ~i instala~iile auxiliare (instalatia de alimentare, instala?-a de
ungere, instala?-a de racire, instalatia de aprindere ~i instalatia de pornire).
Transmisia serve~te la modificarea, transmiterea ~i distribuirea momentului motor
la ro?-le motoare ale autovehiculului. Schema generala a transmisiei este determinata de
numarul pun?-lor motoare, dispunerea motorului ~i de tipul transmisiei.
Motorul impreuna cu transmisia ~i ro?-le motoare formeaza echipamentul de
trac~iune al autovehiculelor pe ro?-.
Grupul sistemelor de conducere este format din sistemul de direc?-e ~i sistemul
de fdnare. Sistemul de directie are rolul de a orienta rotile de directie in functie de felul
, ' ' '
9
Bazele ingineriei autovehicule/or rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

traiectoriei mi~carii autovehiculului ~i de a asigura acestuia o manevrabilitate buniL

Sistemul de franare asigura incetinirea sau oprirea autovehiculului din mers, evitarea
accelerarii la coborarea pantelor ~i imobilizarea autovehiculului oprit.

7
Fig.1.1. Compunerea ~i organizarea generala a unui autovehicul

Grupul sistemelor de sustinere ~i propulsie, alcatuit din suspensie (arcuri,

amortizoare, elemente de ghidare), cadru (cand este ansamblu distinct), punti §i roti,
asigura susp.nerea elastica a masei autovehiculului pe ol ~i rransforma mi~carea de rotap.e
in mi~care de translape in vederea deplasarii auto\ehiculului.
Caroseria reprezinta suprastrucrura auto,ehiculului ~i este construira ~i amenajata
in funcp.e de tipul ~i destinapa autovehiculului. La auto\ehiculele la care lipse~te cadrul,
rolul de sus~ere al acestuia esre preluat de caroserie care, in acest caz, se nume~te
caroserie portanta.

10
 Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~i ap/icative

Instalatiile auxiliare au rolul de a imbunatati confortul ~i productivitatea

autovehiculului in exploatare ~i de a mari siguran~a in circulat!e. Aici intra sistemul de
porrure, instalat!a de semnalizare, instalat!a de incalzire ~i climatizare, ~tergatoarele de
parbriz.

1.1.2. Variante de organizare a autovehiculelor

Modul in care se amplaseaza motorul ~i puntea sau puntlle motoare determina a~a
numita ,solutie de tract!une". Fiecare constructor alege una sau mai multe solu¢ de
tract!une pentru modelele sale in funct!e de destinat!a vehiculului produs.
Astfel exista autovehicule 4x2 (prima cifra reprezinta numarul rotilor iar a doua
cifra reprezinta numarul rotilor motoare), 4x4, 6x4, 6x6, 8x4, 8x6, 8x8.
La majoritatea automobilelor sunt utilizate transmisii mecanice realizate dupa
diferite scheme, in funct!e de destinat!a autovehiculului, dispunerea motorului ~i a pun¢
motoare. Transmisiile pot fi: mecanice, hidromecanice, hidrostatice, electrice ~i mixte.
In funct!e de numarul rot!lor motoare ~i nemotoare, autovehiculele pot fi realizate
in diferite variante:
• 4x2 sau 4x4 (fig 1.2)- autovehicule cu doua punti;

a b c
Fig.1.2. Autovehiculele cu doua punt!

Varianta 4x2 cu puntea motoare dispusa in spate (fig.1.2.c) se inta.lne~te la

aproape toate tipurile de autovehicule, iar 4x2 cu puntea motoare in fata (fig.1.2.b) este
utilizata de regula la autoturisme ~i mai rar la unele autoutilitare ~i autocamioane.
Varianta 4x4 (fig.1.2.a) se utilizeaza la unele autocamioane ~i la autoturismele cu
capacitate de trecere marita (autoturisme de teren).

• 6x2, 6x4, 6x6 (fig. 1.3) - autovehicule cu trei punti;

--tH~GxG.
a
B- I H~Gx4. B- b

6x2
c
II--6x2 d
m-
Fig.1.3. Autovehiculele cu trei punt!

11
Bazele ingineriei autovehicule/or rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

• 8x4, 8x8 (fig.1.4) - autovehicule cu patru punti.

a b
Fig. 1.4. Autovehiculele cu patru punp

Variantele 6x2, 6x4, 6x6, 8x4, 8x8 (fig.1.3 ~i 1.4) se folosesc la autocamioane ~i
ttactoare.
in aceste figuri rople motoare sunt reprezentate cu culoare mai inchisa.

1.1.3.Cunoa§terea §i determinarea dimensiunilor autovehiculelor

Principalele dimensiuni care caracterizeaza construcpa unui autovehicul sunt:
dimensiunile principale ~i caracteristicile geometrice ale capacitafii de trecere Ia merstt! rectiliniu, respectiv
fn virq;.
1.1.3.1.Dimensiunile principale se definesc in condipa de repaus a
autovehiculului, planul sau de sprijin este orizontal, rople au direcpa corespunzatoare
mersului rectiliniu ~i presiunea interioara a aemlui din pneu este cea indicata de fabricant.
in fig. 1.5 sunt prezentate principalele dimensiuni geometrice ale autovehiculului,
conform STAS 6689 / 2-80.

A
L

Fig. 1.5. Dimensiunile principale ale auto\ehiculului

Lungimea L, reprezinta distanta dinrre doua plane 'erticale, perpendiculare pe

planul longitudinal de simetrie al autovehiculului ~ rangen e la punctele extreme din fata
~i din spate. Toate elementele din fap sau din parele auro,ehiculului (d.rlige de ttacpune,
bare de protecpe) sunt incluse in ace ste doua plane.
Lavmea 1, reprezinta disranp dinrre do - e 'erticale ~i paralele cu planul
longitudinal de simetrie, tangente la auto\ehi :re ,.i de alta a sa. Toate organele
laterale ale autovehiculului fixate rigid, cu ex
intre aceste doua plane.
inal~imea autovehiculului, H dintre planul sau de sprijin ~i
planul orizontal tangent la panea "-''"""~,., ........... ·culului, fara incarcatura, cu
pneurile umflate la presiunea indica -

12
 Bazele ingineriei autovehicu/elor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

Ampatam~ntul, A, reprezinta clistanp dintre axele geometrice ale punplor

autovehiculului. In cazul autovehiculelor cu trei pun? ampatamentul se define~te ca
clistan~a dintre axa pun?i fa~a ~i jumatatea clistan~ei celor doua pun? din spate.
Ampatamentul autovehiculelor cu mai mult de trei pun? se defmqte ca suma clistan~elor
consecutive clintre axele punplor, incepand cu puntea din fa~a. La autovehiculele care
tracteaza semiremorci ampatamentul se calculeaza cu suma dintre clistanp de la axa pun?i
fa~a la axa pivotului de trac?une ~i clistanp clintre aceasta ~i planul vertical ce trece prin
axa primei osii a semiremorcii.
~cartamentul B, reprezinta distanp clintre planele mediane ale roplor aceleia~i
pun?. In cazul pun~lor spate echipate cu ro? duble, ecartamentul se defmqte ca fund
clistan~a dintre planele perpencliculare pe calea de rulare paralele cu planul de simetrie al
autovehiculului, care tree la jumatatea clistan~ei clintre rople de pe aceea~i parte a pun?i
respective.
Consola fa~a, h, reprezinta distanp dintre doua plane verticale transversale, care
tree, respectiv, prin punctul extrem din fa~a al autovehiculului ~i prin axa pun?i fa~a.
Consola spate, lz, reprezinta distan~a dintre doua plane verticale transversale, care
tree, respectiv, prin punctul extrem din spate al autovehiculului ~i axa pun?i spate.

1.1.3.2.Caracteristicile capacitatii de trecere ale autovehiculelor

la mersul rectiliniu
Capacitatea de trecere a unui autovehicul reprezinta capacitatea acestuia de a se
putea deplasa pe drumuri neamenajate, in teren natural fara drum ~i de a putea trece peste
obstacole de anumite marimi. Capacitatea de trecere este cliferita in func?e de tipul,
construc?a ~i destina?a autovehiculului.
Aceasta caracteristica nu este foarte importanta la autovehicule destinate circula?ei
pe drumuri bune, cum sunt autoturismele de ora9, autobuzele urbane ~i interurbane, dar
ea se impune la autoturismele utilitare ~i variantele lor, la autocamioane ~i chiar la
autobuzele u~oare, care trebuie sa circule 9i pe drumuri neamenajate.
Cea mai mare capacitate de trecere o au autovehiculele de construc?e speciala
numite "tot-teren'~ care pot circula atat pe drumuri neamenajate cat ~i in teren natural, fara
drum, in concli?i de ploaie, zapada, polei, etc., ca 9i autovehiculele speciale (militate sau
care lucreaza in exploatari miniere, petroliere, in concli?i de ~antier, etc.). Aceste
autovehicule au o capacitate de trecere imbunata?ta ~i datorita tracfiunii integrale, care
distribuie momentul motor la toate rotile autovehiculului.
'
Capacitatea de trecere se imbunata~e~te prin folosirea transmisiilor la care, la
schimbarea treptelor de viteze, nu se intrerupe fluxul de putere dintre motor ~i ro?le
motoare. Un autovehicul cu capacitatea de trecere marita trebuie sa permita depa~irea
obstacolelor fara riscul "suspenddriz11 ro?lor motoare ~i sa asigure corelarea clintre foqa de
trac?une maxima la ro? ~i aderen~a acestora cu calea de rulare.
Caracteristicile geometrice ale autovehiculului, care caracterizeaza capacitatea de
trecere (fig.1.6) sunt urmatoarele: lumina sau garda Ia sol- c, raza longitudinald de trecere - p 1,
raza transversa/a de trecere- p 1 , unghiurile de trecere din fafd -a 1 ~i din spate -a 2 •
Garda la sol- c reprezinta distan~a, masurata pe verticala, dintre partea cea mai
de jos a ~asiului autovehiculului complet incarcat ~i calea de rulare. Acest parametru
reprezinta inal?mea maxima a obstacolelor care pot fi trecute de autovehiculul incarcat la
sarcina nominala, fara sa le atinga. Partea cea mai coborata a ~asiului se gasqte, de obicei,
13
Baze/e ingineriei autoveh icu/e/or rutiere. Elemente teoretice $i ap/icative

sub puntea din fata sau sub carterul puntii din spate, in dreptul transmisiei principale. La
unele autovehicule, partea cea mai joasa poate fi baia de ulei a motorului (la unele
autobuze la care motorul este amplasat la mijlocul autobuzului, sub podea.

Fig.1.6. D imensiuni caracteristice pentru capacitatea de trecere

T abelul 1.1. Garda la solla diferite cate orii de automobile

Garda la sol, in mm
150 ........... 220
210 ........... 222
240 ........... 270
260 ...........320
400 .......... .450

Raza longitudinala de trecere p, reprezinta raza suprafetei cilindrice

e. fig.1.6 tangenta la rotile
:::i- auro•ehiculului, situat intre
~-r~,-r··.,ente.i peste care poate sa tread
io e. Cu cat aceasta raza este
• ehiculului este mai mare.
din fa¢, rotile din spate ~i la punctul eel mai
pun?-. Raza longitudinala determina conturul
autovehiculul, fara sa 0 atinga cu punctele cele
mai mica cu atat capacitatea de trecere a

T a be lul1 2 Valon. al e razet. l ong1tu

'dinld
ae e trecere
Tipul autovehiculului Raza longitudinala de trecere, in m
Autoturisme cu capacitate cilindrica mica 2,5 ...... .. ... 3,5
Autoturisme cu capacitate cilindrica mijlocie 3,5 ...... ..... 5,5
Autoturisme cu capacitate cilindrica mare 5,5 ........... 8,5
Autocamioane u~oare 2,5 ........... 3,5
Autocamioane mijlocii 3,0 ........... 5,5
Autocamioane grele 5,0 ........... 6,0
Autocamioane cu capacitate mare de tractare 2,0 .......... 6,0
 Bazele ingineriei autavehiculelor rutiere. Elemente teoretice $i aplicative

Raza transversaBi de trecere p1 reprezinta raza suprafetei cilindrice

convenponale, fig.1.6, tangenta la punctul eel mai coborat, din fata sau din spate ~i la
pneuri. Aceasta raza aratii marimea obstacolelor, in plan transversal, peste care poate trece
autovehiculul. Valori mici ale razei transversale determina o capacitate marita de trecere a
autovehiculului.

Fig.1.7. Schema de calcul pentru raza longitudinala ~i transversala de trecere

Atunci d.nd se cunoa~te o parte dintr-o curba ~i coarda corespunzatoare acesteia,

fig.1.7, se poate determina, informativ, marimea razei curbei respective cu relapa:

(1.1)

Astfel in cazul calculului informativ al razei longitudinale de trecere p 1

inlocuind cota S cu ampatamentul autovehiculului (L) ~i cota H cu garda la sol (c) rezulta:

Lz
Pt=- (1.2)
8.c

Asemanator in cazul calculului informativ al razei transversale de trecere p 1

se inlocuie~te cota S cu ecartamentul autovehiculului (B) ~i cota H cu garda la sol (c):

Bz
P~ =- (1.3)
8 ·c
Unghiurile de trecere a 1 - in fata §i a 2 - in spate sunt determinate de
cmgentele la pneul din fa~a, respectiv din spate ~i partea cea mai din fata, respectiv din
spate a ~asiului sau caroseriei, fig.1.6.
La circulapa pe un drum accidentat ~i mai ales in situapa in care autovehiculul urea
sau coboarii unele denivelari incilnite pe calea de tulare, este posibil sa atingii drumul cu
ca:patul din fata sau cu eel din spate. Probabilitatea este cu acit mai mare cu cat unghiurile
de rrecere sunt mai mici ~i cu cat consolele sunt mai mari.

15
Baze/e ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

.
T a belui 1 3. UJDglhiurile de ttecere 1a di£ente
. categoru.. d e automo bile
Tipul autovehiculului a.t(O) a. 2 [01
Autoturisme 20 ........... 30 15 .......... .20
Autocamioane 40 ........... 60 25 ...........40
Autobuze 10 .......... .40 6........... 20
Automobile cu capacitate mare de ttecere minim 45 minim 35

1.1.3.3. Caracteristicile capacitalii de trecere ale autovehiculelor

la mersul in viraj
Virajul unui autovehicul este considerat corect dadi rople directoare ruleaza fara
alunedi.ri laterale. Penttu aceasta este necesar ca toate rople autovehiculului sa descrie
cercuri concentrice in jurul unui singur punct, numit centro instantaneu de viraj - CIR
(punctul 0 din fig.1.8).
L
'+--- ------------ ------------+'
: :
: I

r,

0 (CIR)

Fig.1.8. Razele de viraj ale autovehiculelor

In cazul automobilelor cu rople directoare fa~a centtul instantaneu de viraj este

situat la interseqia dintte axa punpi spate ~i axele roplor directoare. Penttu aceasta ttebuie
ca roata de direq:ie interioara virajului sa fie rotita cu un unghi de bracare mai mare ded.t
unghiul de rotire a ro?J. exterioare virajului (8; > 8e).
Cu ajutorul fig.1.8 se pot determina rela¢1e de calcul penttu raza exterioara Re,
respectiv, penttu raza interioara H. a virajului:

L B-b . L B-b
R =--+--• R.=---- (1.4)
' sinO, 2 ' tgBi 2

in care "b" reprezinta distan~ dintte axele pivoplor in jurul carora se vireaza rople
directoare.

16
 Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

Din relapile (1.4) se observa cii rniqorarea razelor de viraj ale autovehiculului se
obpne prin marirea unghiurilor de viraj ale ro9J.or de direqie. De aceea, la unele
automobile, pentru a rniqora razele de virare ~i pentru a cre~te capacitatea de trecere, se
recurge la folosirea ro9J.or directoare la ambele punp, ceea ce perrnite reducerea la
jumatate a razei de viraj, pentru acela~i unghi de inclinare ()a roplor. De asemenea, la
unele autocarnioane cu mai multe punp motoare primele doua punp au ro9J.e directoare.
in acela~i scop la autobuzele foarte lungi, ro9J.e ultimei punp sunt directoare, ca ~i ro9J.e
pun¢ fata.

1.1.3.4.Capacitatea de indircare §i remorcare

Prin capacitatea de fnctircare a unui autovehicul se in~elege numarul maxim de persoane
sau cantitatea maxima de bunuri materiale care pot fi transportate de ciitre acesta.
Parametrul care defme~te capacitatea de indircare este cunoscut ~i sub denurnirea de
greutate uti/a - G" pe care autovehiculul o poate transporta ~i este o caracteristicii
constructiva importanta.
Greutatea utih'i Gu se precizeaza, de obicei, prin numarul de locuri, pe scaune ~i in
picioare, la autovehiculele destinate transportului de persoane sau prin sarcina utila
rransportata ~i numarul de locuri din cabina, la autovehiculele destinate transportului de
bunuri materiale.
in conforrnitate cu STAS 6926 / 1-90, la determinarea greutapi utile se vor considera
urmatoarele:
- greutatea personalului de serviciu permanent la bard- 75 daN;
- greutatea unui pasager- 68 daN;
- greutatea bagajului pentru un pasager - 7 daN la autoturisme ~i autobuze
urbane ~i 25 daN la autobuze turistice.
Greutatea proprie Go este determinata de suma greuta9J.or tuturor elementelor
componente ale autovehiculului, atunci d.nd acesta este alimentat cu combustibil,
lubrifianp, lichid de riicire, roata de rezerva ~i trusa de scule, tara persoane la bard.
Greutatea utila Gu impreuna cu greutatea proprie a autovehiculului Go formeaza
greutatea totala Ga, intre aceste marimi exiscind relapa:

(1.5)

uncle: G 0 = 10-m0 , [N]; (1.6)

Gu = 1O·mu, [N]; (1.7)
G0 = 10 · m0 , [N]. (1.8)

in care ma , mu respectiv m 0 reprezinta masa totala, mas a utila respectiv masa proprie a
autovehiculului, iar ci&a 10 reprezinta accelerapa gravitaponala -10 m/s2.
Masa totala a autovehiculului (m0 ) face parte din parametrii generali ai acestuia
~ reprezinta suma dintre masa utila (mJ ~i masa proprie (m0 ).

(1.9)

17
Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~; aplicative

Masa utila m u reprezinta o caracteristidi constructiva esentiala

, a autovehiculului,
prin ea caracterizandu-se posibilitaple de utilizare a acestuia. Masa utila este determinata
de capacitatea de incarcare a autovehiculului, prevazuta prin tema de proiectare sau
adoptata funqie de tipul autovehiculului, in concordanta cu capacitatea de indircare a
tipurilor similare de autovehicule.
Masa proprie m 0 este o miirime ce caracterizeaza construqia autovehiculului ~i
este determinata de suma maselor tuturor sistemelor ~i subsistemelor componente, dnd
autovehiculul se afla in stare de utilizare.
Pe baza acestor recomandari, greutatea utila Gu se determina cu urmatoarele
relatii:
- pentru autovehiculele destinate transportului de bunuri:

(1.10)

uncle: N - numarul de locuri in cabina;

gmc- greutatea indrditurii transportate, [N];

- pentru autoturisme:

(1.11)

uncle: N - numarul de locuri din autoturism;

gt,s - masa bagajului suplimentar (dad nu se precizeaza prin tema, se adopta in
limitele 50-200 daN);

- pentru autobuze urbane:

(1.12)

uncle: N I - numarul de locuri in picioare;

N2 - numarul de locuri pe scaune;

- pentru autobuze interurbane:

Gu =75+(68+20)-N, [N] (1.13)

uncle: N- numarul de locuri pe scaune;

- pentru autobuze turistice:

Gu =75 · 2+(68+25)-N, [N]. (1.14)

Raportul dintre greutatea proprie Go ~i greutatea utila Gu poarta numele de

coeficient T/G de utilizare a greutapi autovehiculului:

18
 Bazele ingineriei autovehicu/elor rutiere. Elemente teoretice $i aplicative

(1.15)

Acest coeficient este important mai ales la autocamioane ~i autotrenuri.

Constructorii acestor autovehicule aq:ioneaza, pentru miqorarea coeficientului l]c , prin
reducerea greutapi proprii ~i prin transportarea unor greutap. utile cat mai mari, fara
w:mari negative asupra duratei de funcp.onare a autovehiculului.

T abelul1.4. Valori a e coe fi cientului l]c pentru di erite categorii de autovehicule

Greutatea
Nr. Greutatea Coeficientul
Tipul autovehiculului proprie
crt. utila [daN] T/G
[daN]
1. ROMAN R 8135 F 5.450/5.600 6.650 I 6.500 0,819/0,861
2. ROMAN R 10215 F 7.100/7.800 8.900/8.200 0,797/0,951
3. ROMAN R 12215 DFK 7.700 10.500 0,733
4. ROMAN 26.385 DFS 9.500 16.500 0,575
5. ROMAN 16.320F 6.680 10.000 0,668
Autotractor cu semirermorca Tip 8
6. 11.044 8.500 1,3
ARM1
Autotractor cu semirermorca Tip 12
7. 13.700 16.000 0,85
ATM1
8. DAC 7.120 FAE 4.100 3.000 1,36
9. ROCAR 112 UDM 16.000 7875 2,03
10. ROCAR 117UD 12.890 10.200 1,26
11. ROCAR35CD 2.200 1.800 1,22
12. IVECO STRAUS 7.400 12.300 0,60
13. IVECO DAILY 35 CI 1 FURGON 3.500 3000 1,16
IVECO DAILY 50 CI 1 AUTO
14. 5.200 3000 1,73
~ASIU
15. IVECO DAILY 35 C I 3 FURGON 3.500 4.000 0,875
16. ARO 240 1.900 615 3,08
17. HUMMER 3.000 300 10
JEEP GRAND CHEROKEE 2,7
18. 2.055 451 4,55
CRD
MITSUBISHI P AJERO 3,2 Di-D
19. 2.290 615 3,72
GLS
20. NISSAN PATROL GR 3.0 TDI 2.410 670 3,59
TOYOTA LANCRUISER 3.0 D4-D
21. 2.180 670 3,25
VIP
22. BMW325xi 1.510 500 3,02
23. Jaguar X-Type 2.5V6 1.581 454 3,48
24. Volvo 850 TDI Kombi 1499 500 2,99
25. Mercedes C240 4matic Avangarde 1.630 555 2,93
DACIA pick-up 1304 (cu cabina
26. 1115 1145 0,97
simpla)
27. DACIA pick-up 1307 (cu cabina
1155 1075 1,07
dubla)
28. ARO 10.6 (cu cabina simpla) 1210 1140 1,06

19
Bazele ingineriei autovehicule/or rutiere. Elemente teoretice $i oplicative

Greutatea totaHi Ga a autovehiculului se consideci aplicatl in centrul de greutate,

situat in planul vertical ce trece prin axa sa longitudinala, iar repartipa ei pe punple din
faJa, Gt, ~i din spate, G2, se face in funcpe de pozipa centrului de greutate. Aceasta pozipe
se apreciaza, conform fig.1.9, prin coordonatele longitudinale a ~i b respectiv inalpmea
hg.

a b
L

Fig.1.9. Coordonatele centrului de greutate

Centrul de greutate al autovehiculului constituie un parametru important

pentru deftnirea modului de distribuire a greutlpi totale Ga pe punp, pentru organizarea
generala a autovehiculului ~i poziponarea tuturor elementelor sale componente.
Centrul de greutate exista ca o rezultanta a tuturor centrelor de greutate ale fiecarui
element constructiv al autovehiculului. El are o pozipe variabila in raport cu suprafata de
sprijin a autovehiculului pe cale, pozipe care depinde de dispunerea incarcaturii in raport
cu axa longitudinala sau transversala a autovehiculului, de regimul de deplasare rectilinie
sau in viraj, de regimul de accelerare sau de franare.
in condipi statice centrul de greutate are o pozipe bine deterrninata, care
influenJeaza greutatea ce revine fiecarei punp.
in planullongitudinal al autovehiculului, in fig.1.9, centrul de greutate este situat la
inalpmea hG fata de calea de rulare, iar faJ:i de punple faJ:i ~i spate, se afla amplasat la
distantele a, ~i respectiv b.
Cunoscand ca suma greutaplor care revin punplor autovehiculului este egala cu
greutatea totala Ga a acestuia, se poate scrie relapa:

(1.16)
in care:
Gt este greutatea care revine pun¢ fa? in condiJii statice, [N];
Gz este greutatea ce revine punJii spate in condiJii statice, [N].
Greutatea totala Ga este consideratl concentrata in centrul de greutate al
autovehiculului, iar repartizarea sa pe punple acestuia depinde de coordonatele centrului
de greutate prin relapa:

(1.17)

20
 Bazele ingineriei autovehicu/elor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

Coordonatele centrului de greutate in funqie de ampatamentul autovehiculului se

determina cu relapile:
O=G2.L[m] (1.18)
Go

(1.19)

uncle: L = a + b, [m] reprezinta ampatamentul autovehiculului ~i poate fi determinat

prin masurare directa.

T a b e lul15 V alon me dii. pentru parametru centrulw. d e masa al autove hi cuuw

0
l l .
Tipul autovehiculului
Parametrul Stare a
Autoturism Autobuz Autocamion Auto tractor
a Gol 0,45-0,54 0,5--0, 65 0,46-0,55
- 0,61-0,67
L Inciircat 0,49-0,55 0,5--0,68 0,6--0,75

Cunosc:ind greutatea care revine fiedrei punp a autovehiculului se poate

determina greutatea pe fiecare roata GRin condipi statice, folosind relapa:

(1.20)

unde: n reprezinta numarul de rop ale pun¢ i.

Greutatea care revine unei rop constituie, alaturi de viteza maxima, unul dintre
parametrii de alegere ai pneului care urmeaza sa echipeze autovehiculul.
in fig.1. 9 este reprezentat modul de determinare a greutapi ce revine pun¢ fa~a .
.:hemaniitor se poate determina ~i componenta greutapi autovehiculului ce revine pun¢
5p2te.
:in cazul in care autovehiculul tracteaza o remorcii la capacitatea sa de inciircare
trebuie adaugata capacitatea de indrcare a remorcii

a b
L
Fig.1.10. Repartipa greuta¢ pe punp
21
Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~; aplicotive

In practica, repartizarea greutapi pe punp ~i coordonatele centrului de greutate se

detennina prin cantarirea succesiva, incii a autovehiculului in inttegime (Ga), apoi partea
ce revine punpi din fap. (Gt) ~i partea ce revine punpi din spate (Gz), cain fig.l.10.
Greutatea admisa pe punte este limitata de distan~a dintte punp ~i de calitatea
drumului. In cazurile drumurilor cu imbracaminte tare, greutatea admisa pe punte nu
poate depa~i 10 000 daN pentru punp situate la dis tan~e mai mici de 3m ~i 9000 daN
pentru punple care au intte ele mai mult de 3m.
Detenninarea inalpmii centrului de masa se face prin a~ezarea autovehiculului intt-
o pozipe inclinata (fig.1.11) avand rople din fata sau din spate pe platforma unui cantar.

Fig.1.11. Detenninarea inalpmii centtului de masa

Dad se considera ca s-a cantarit partea de greutate ce revine punpi spate, Gz', se
face suma momentelor foqelor in raport cu axa punpi din fap. ~i se obpne:

G 2 ,Lcosa -G0 acosa -G0 (hG -r)sina = 0 (1.21)

L (1.22)
Ga =G2 -a

hG = a[~:· - l)ctga + r , [m] (1.23)

uncle: a - unghiul de inclinare al autovehiculului;

r - raza ropi autovehiculului;
a - distan~a dintte puntea din fa? ~i centrul de greutate al autovehiculului.
In tabelul 1.6 sunt date valori medii ale inalpmii centrului de greutate pentru diferite
tipuri de autovehicule:

22
 Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

.
T a b e lull 6 V a1one
·1 me e maltunJ.l centru1U1. de greutate
Inaltimea hg a centrului de greutate [m]
Tipul autovehiculului
neincarcate inc arc ate
Autoturisme 0,5 ... 0,75 0,55 ... 0,8
Autobuze 0,7 ... 1 0,9 ... 1,1
Autocamioane 0,7 ... 1 0,8 ... 1,3

1.2. PARTEAAPLICATIVA~I DESFA~URAREA TEMEI:

Etapele desfa~uriirii temei sunt:

:;;;. Prezentarea compunerii generale a autovehiculelor pe rap: desen cu indicarea
ansamblurilor componente;
? Schemele cu variantele constructive de autovehicule funcpe de numarul roplor ~i
.respectiv al punplor motoare;
~ Identificarea in laborator a elementelor componente ale autovehiculelor rutiere cu
recizarea rolului funcponal al fiecaruia.
? Tabelul cu dimensiunile generale masurate pentru un numar de 10 autovehicule
diferite.
T abeu
1 11 D'1mensmru e genera e masurate pentru 1verse autove hil
cue
N r. Ecartament Consola Garda Ia
Autovehicul Traqiune Lungime Lalime iniillime Ampatament
crt fatii/ spate Fata/spate sol
I
2

-·
9.
10.

U. AUTOEVALUAREA CUNO~TINTELOR DOBANDITE

1. Definip autovehiculul.
2. Reprezentap schema unui autovehicul ~i identificap ansamblurile respectiv
subansamblurile componente ale acestuia.
3. Desenap schemele pentru variantele de dispunere a roplor ~i respectiv punplor
motoare ale unui autovehicul in funcpe de numarul acestora.
4. Definip ~i reprezentap pe desen ampatamentul, ecartamentul ~i consola
&sa/ spate ale unui autovehicul.
5. Definip capacitatea de incarcare a unui autovehicul ~i reprezentap pe
desen dimensiunile care caracterizeaza capacitatea de trecere a unui autovehicul.
6. Definip condip.ile inscrierii corecte in viraj a unui autovehicul, fara ca sa apara
2lunedri laterale ale roplor directoare.
7. Ce putep spune despre capacitatea de trecere a unui autovehicul care are raze de
aecere de valori mari ? Dar despre un autovehicul cu raze de trecere de valori scazute ?
Definip ~i reprezentap pe desen garda la sol ~i unghiurile de trecere ale autovehiculului.
8. Exemplificap grafic ~i explicap modul de determinate a coordonatelor centrului
de greutate al autovehiculului: a, b, hg.

23
Bazele ingineriei autovehiculelor rutiere. Elemente teoretice ~i aplicative

9. Pentru un autovehicul cunoscut (L, B, b) determinap dependenta grafidi dintre

unghiul de virare al ropi interioare 8; ~i raza interioara virajului R;, respectiv dintre unghiul
= =
de virare al ropi exterioare 8e ~i raza exterioara virajului Re (8; 0- 450, 8e 0- 300).
10. Cunoscand urmatoarele date despre un autocamion: greutatea utila este de 6650
daN; coeficientul de utilizare a greutapi este 0,85; ampatamentul este de 5650 m; este
prevazut cu doua punp, se cere sa se calculeze:
a) repartizarea greutapi totale a autocamionului pe punp ~i pe fiecare roata;
b) coordonatele orizontale ale centrului de masa ale autocamionului in raport cu
pun tea din fa¢/ spate.
11. Cunoscand urmatoarele date despre un autovehicul: masa proprie este de 1418
kg; masa utila este de 1950 kg; ampatamentul este de 2,512 m; este prevazut cu doua
punp; distanta pe orizontala dintre centrul de masa ~i osia din fata a autovehiculului
reprezinta 0,53 din valoarea ampatamentului, se cere sa se calculeze:
a) repartizarea greutapi totale a autovehiculului pe punp ~i pe fiecare roata;
b) coeficientul de utilizare a greutiipi autovehiculului;
c) distan~a pe orizontala dintre centrul de masa ~i osia din spate a autovehiculului.
12. Considerand cii intr-un autoturism se afla 4 pasageri, masa proprie a
autoturismului 1225 kg, ampatamentul2580 m, iar distan~a pe orizontala dintre centrul de
masa ~i puntea din fa~a a autoturismului reprezinta 0,49 din valoarea ampatamentului, se
cere sa se calculeze:
a) greutatea totala a autoturismului;
b) coeficientul de utilizare a greutiipi autoturismului;
c) repartizarea greutapi totale pe punp ~i pe fiecare roata;
d) distanta pe orizontalii dintre centrul de masa ~i puntea din spate a autoturismului.
13. Cunoscand urmatoarele date despre un autocamion: greutatea utila este de 7100
daN; greutatea totala este de 16000 daN; ampatamentul este de 5,750 m; este previizut cu
doua punp, se cere sa se calculeze:
a) coeficientul de utilizare a greutapi;
b) coordonatele orizontale ale centrului de masa ale autocamionului, in raport cu
puntea din fa~a/ spate.

24