Sunteți pe pagina 1din 8

STUDIU BIBLIOGRAFIC CRITIC

1. GENERALITATI
 Dacă medicina nu ar progresa nu ar fi nevoie de lectură critică
 Dar …
- numărul revistelor medicale: >200000, greu de apreciat, ca urmare a ratei de
dispariţie/apariţie; peste 36600 incluse în PubMed; peste 7000 ISI.
- numărul articolelor medicale, în totalitate, creşte şi mai mult
 “PubMed is a service of the U.S. National Library of Medicine that includes over 18
million citations from MEDLINE and other life science journals for biomedical articles
back to 1948”.
Farmacistul trebuie să-şi actualizeze
cunoştinţele continuu:
 Contradicţia timp finit / abundenţa informaţiei
 O căutare prin cuvinte cheie într-o bază
de date pe internet (PubMed):

Ex. Prostate cancer – 78298 art. in ian 2009/ faţă de 64342 în2008 /
82966 la 30.11.09
Prostate cancer therapy – 42189 art. in ian 2009 / faţă de 35562 în2008
 Tipuri de publicaţii:
- reviste cu peer review
- reviste de publicitate – ex. Revue du practicien, Concours medical (articole
comandate şi remunerate)
- presa de informare - Quotidien du médecin, Impact médecin (publică ceea ce
face ca revista să se vândă, în relaţie şi cu sponsorii)
 Lipsa cunoaşterii principiilor unei lecturi critice rapide este în relaţie şi cu tipul de reviste
accesate mai frecvent pe Internet
 Dezvoltarea domeniului lecturii critice:
ex. Franţa: introducerea probei de lectură critică, în 2000, la examenul naţional clasant (echiv.
Rezidenţiatului)
 Metodă bazată pe cea propusă de Universitatea McMaster (Users’ guide to the medical
literature, A manual for evidence –based clinical practice, JAMA Press 2002)

Scopul lecturii critice:


« Să formeze farmacisti, medici practicieni capabili să citească obiectiv şi critic literatura de
specialitate care prezintă rezultate ştiinţifice, pentru a le permite exploatarea rezonabilă a acestor
rezultate în practica farmaceutica si medicală »

Principii:
1. Formularea unor întrebări la care studiul să poată să aducă un răspuns
2. Căutarea de dovezi în literatura medicală
3. Analiza critică a literaturii ştiinţifice
4. Aplicarea rezultatelor în practica medicală, pentru beneficiul pacientului.

2. Farmacictul trebuie să cunoască şi să aplice lectura critică:


 2 “utilizatori”:
A.- membrii comitetelor de lectură (reviste cu peer review)

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice


IP USMF “Nicolae Testemitanu” 1
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
B.- cititorul: dvs., eu – farmacist sau medicul practician, cercetătorul, doctorandul, studentul la
farmacie sau medicină…

Obiective comune / separate:

 Obiective comune:
- să citească repede pentru a câştiga timp
- să aleagă esenţialul

 Obiective separate:
 Lectură aprofundată (A) / lectură rapidă (B)
 A: să verifice originalitatea şi veridicitatea datelor

3. Peer review-ul
(lectura critică d.p.d.v. al redactorilor revistelor în care publicăm)

PEER-REVIEW - exemplu:
1. Lucrarea conţine elemente de noutate ?
2. Aduce informaţii importante despre un subiect abordat anterior ?
3. Există lucrări similare publicate în ultimii 5 ani?
4. TITLUL – este elocvent pentru conţinut ?
5. CUVINTELE CHEIE – sunt corecte şi adecvate ?
6. REZUMATUL– respectă structura standard, este concis şi clar?
7. MATERIALUL / METODA– sunt prezentate şi explicate în mod clar ?
8. REZULTATELE – sunt clare şi prelucrate statistic adecvat ? Răspund ipotezei formulate?
9. DISCUŢIILE – rezultatele sunt discutate într-o manieră adecvată, în raport de lucrările
publicate de către alţi autori ?
10. CONCLUZIILE – sunt susţinute de către datele prezentate ?
11. Referinţele bibliografice sunt exacte, de actualitate, redactate corect ?
12. Lucrarea este prea lungă sau prea scurtă ?
13. Lucrarea este clară şi sistematizată ?
14. Redactarea lucrării este corectă ?
15. Iconografia este adecvată, clară şi în relaţie cu textul ?
16. Sunt respectate regulile etice, studiul are acordul comitetului de etică?

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice


IP USMF “Nicolae Testemitanu” 2
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
4. Lectura critică d.p.d.v. al cititorului

 Obiective
 Reguli
 Întrebări
 Lectura critică pe capitole:
 LECTURĂ RAPIDĂ
 LECTURĂ DETALIATĂ

OBIECTIVE:
Obiectivele lecturii critice pentru cititor

 Deprinderea tehnicii de lectură rapidă


 Nu citiţi ceea ce nu este util pentru practica dvs. sau ceea ce include o
metodologie falsă.
 Învăţaţi unde să căutaţi informaţia într-un articol.
 Lectura critică se bazează pe cunoştinţe metodologice serioase
 Randomizare, metode statistice, indici de dispersie... (modul IV: biostatistica în
cercetarea medicală)
 Utilizarea datelor în rezolvarea cazurilor clinice
 Confruntarea medicului/ cercetătorului/ studentului cu multitudinea mesajelor şi a
răspunsurilor pentru o anumită problemă de cercetare. Decizia în situaţii de
incertitudine.
 Traducerea mesajului pentru pacient.

REGULI: Lectura critică a unei publicaţii medicale:


6 reguli de bază
1. Sa ştii ce vrei / ce trebuie să citeşti
2. Să nu fii orbit de prestigiul revistei (dar să ţii cont iniţial)
3. Să nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar să ţii cont iniţial)
4. Să cunoşti regulile lecturii rapide pentru a elimina ceea ce este inutil
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice
IP USMF “Nicolae Testemitanu” 3
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
5. Să ştii să aplici o grilă de lectură
6. Să ai cunoştinţe de epidemiologie clinică

INTREBĂRI:
5 întrebări care trebuie puse (utilitate practică):
1. Este un articol care raportează un studiu original sau un review ?
2. Care sunt: obiectivul studiului şi întrebarea (ipoteza de lucru?)
3. Metodologia este verificată ?
4. Care sunt rezultatele?
5. Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu ?

Lectura critică pe capitole


a. LECTURĂ RAPIDĂ
b. LECTURĂ DETALIATĂ
IDENTIFICAŢI: 
1°) Subiectul articolului medical printre următoarele: evaluarea unui medicament, unei proceduri
diagnostice, a unui tratament, a unui program de depistare, estimarea unui prognostic, anchetă
epidemiologică. 
2°) ”Întrebarea” la care autorii îşi propun să răspundă (ipoteza de lucru).

ANALIZAŢI METODOLOGIA (MATERIAL ŞI METODĂ)


3°) Identificaţi caracteristicile populaţiei studiate şi ale populaţiei la care se vor putea aplica
concluziile studiului.
4°) Analizaţi modalităţile de selecţie ale pacienţilor, a metodelor de analiza,  criteriile de
includere şi de excludere.  
5°) Identificaţi tehnica de randomizare şi verificaţi coerenţa sa.  
6°) Evaluaţi posibilitatea de comparare a loturilor (substantelor) supuse studiului (lotul
martor/lotul studiat)
7°) Discutaţi evoluţia loturilor de pacienţi, studiată în relaţie cu numărul de pacienţi incluşi.
b) Metodele 
8°) Asiguraţi-vă că metoda utilizată este coerentă, se adaptează scopului propus, va putea aduce
rezultate pentru întrebarea iniţială.  
9°) Verificaţi dacă metodele de analiză statistică sunt adaptate studiului şi mărimii loturilor de
pacienţi utilizate
10°) Verificaţi respectarea regulilor de etică medicală.

ANALIZAŢI MODUL DE PREZENTARE AL REZULTATELOR 


11°) Analizaţi prezentarea, precizia şi claritatea tabelelor şi figurilor, coerenţa cu textul şi
utilitatea lor.
12°) Analiza statistică: verificaţi prezenţa indicilor de dispersie care să permită aprecierea
variabilităţii datelor.

ANALIZAŢI CRITIC DISCUŢIILE ŞI CONCLUZIILE


13°) Natura şi precizia criteriilor de judecată a rezultatelor  
14°) Criteriile de variabilitate prezentate şi cele care ar mai fi putut fi luate în considerare.
15°) Logica discuţiilor şi gradul de structurare. Identificaţi ce aduc datele din literatură în relaţie
cu rezultatele studiului. Care este opinia personală a autorului.
16°) Semnificaţia statistică a rezultatelor.  
17°) Importanţa clinică a rezultatelor. 
18°) În ce măsură rezultatele răspund ipotezei iniţiale. 
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice
IP USMF “Nicolae Testemitanu” 4
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
19°)  În ce măsură concluziile sunt justificate de rezultatele obţinute.

5. Lectura critica în relaţie cu tipul articolului


 Articole originale
 Articole de sinteză
 Editoriale, puncte de vedere, corespondenţe

6. Reguli generale ale lecturii critice pentru un articol original


Structura unei publicaţii originale
(structura IMRAD)

 Introducere
 Material şi metodă
 Rezultate
 Discuţii
 + Bibliografie

Titlul
Titlul este sugestiv, în conformitate cu întrebarea propusă?

- Factorul studiat
(intervenţia, ce s-a studiat)
- Criteriul de judecată
- Planul experimental
- Populaţia studiată

Intervenţia: Criteriul de Planul


ce s-a judecată: experimental
studiat/utilizat? substratul

Populaţi
a

Exemplu
Versiune publicată

« Strategii de depistare a hepatitei virale C în medicina de familie: rezultatele unui studiu


randomizat bicentric »

Versiune propusă
« Depistarea hepatitei C: un studiu randomizat cu date provenind de la 184 medici de familie din
Doubs şi l’Ile de France »

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice


IP USMF “Nicolae Testemitanu” 5
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
Rezumatul
Rezumat standardizat
 Obiective
 Context
 Obiective propriu-zise
 Material şi metodă
 planul experimental
 loc
 populaţie
 intervenţie
 criterii de evaluare
 Rezultate
 Concluzii
 Exemplu:
Penicillin for acute sore throat in children: Randomised, double blind trial

The Journal of Pediatrics, Volume 145, Issue 1, Pages 136-137


P. Little
OBJECTIVE: To assess the effectiveness of penicillin for three days and treatment for seven
days compared with placebo in resolving symptoms in children with sore throat. DESIGN:
Randomised, double blind, placebo controlled trial. SETTING: 43 family practices in the
Netherlands. PARTICIPANTS: 156 children aged 4-15 who had a sore throat for less than seven
days and at least two of the four Centor criteria (history of fever, absence of cough, swollen
tender anterior cervical lymph nodes, and tonsillar exudate). Interventions Patients were
randomly assigned to penicillin for seven days, penicillin for three days followed by placebo for
four days, or placebo for seven days. MAIN OUTCOME MEASURES: Duration of symptoms,
mean consumption of analgesics, number of days of absence from school, occurrence of
streptococcal sequelae, eradication of the initial pathogen, and recurrences of sore throat after six
months. RESULTS: Penicillin treatment was not more beneficial than placebo in resolving
symptoms of sore throat, neither in the total group nor in the 96 children with group A
streptococci. In the groups randomised to seven days of penicillin, three days of penicillin, or
placebo, one, two, and eight children, respectively, experienced a streptococcal sequela.
CONCLUSION: Penicillin treatment had no beneficial effect in children with sore throat on the
average duration of symptoms. Penicillin may, however, reduce streptococcal sequelae.

Partea introductivă
 Problema de studiat şi justificarea
 Ipoteza de lucru
 Obiectivul studiului
Obiect, întrebare, plan experimental
 Care este obiectul studiului? Este acesta enunţat clar?
 Care este întrebarea studiului? Este aceasta enunţată clar?
 Care este planul experimental?
Identificaţi:
1. Intervenţia sau factorul studiat (test, medicament, tratament ...)
2. Criteriul de judecată (eveniment clinic, boala de diagnosticat…)
3. Planul experimental
4. Populaţia (contextul)

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice


IP USMF “Nicolae Testemitanu” 6
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
Materialul şi metoda
 Populaţia (includere, excludere),
 Locul studiului,
 Randomizarea,
 Tehnicile utilizate,
 Schema experimentală,
 Criterii de judecată,
 Metodologia de analiză statistică,
 Aspectele etice.
 Criteriile de includere sunt precise?
 Modul de recrutare a pacientilor este precizat?
 Sunt precizate detalii despre tipurile de pacienti?
 Verificati efectivele de pacienti (se regasesc in tot articolul?)

Rezultatele
 În exprimarea rezultatelor se respectă criteriile de judecată?
 Sunt utilizate teste statistice? Sunt acestea adecvate?
 Tabelele şi figurile sunt clare şi au relaţie cu textul?

Analiza statistică
1. Testul ales reflectă tipul de date analizate ?
2. Testul ales este cel mai adecvat pentru analiza variabilităţii datelor ?
3. Rezultatele sunt analizate după protocolul enunţat ?
4. Dacă au fost alese teste statistice mai puţin cunoscute, autorul a justificat alegerea lor?
 Teste Diagnostice - Sensibilitate, Specificitate, valoare predictivă pozitivă şi negativă…
 Studii caz-control – Odds Ratio (OR), diferenta

 Cohortă şi Studiu controlat et randomisat (RCT) – Risc relativ (RR) Reducere Relativă a
riscului (RRR), Reducere absolută a riscului (RAR)

Capitolul « discuţii »
 Sunt discutate principalele rezultate ?
 Sunt discutate punctele « forte » şi punctele slabe ale studiului ?
 Este discutat locul studiului, prin rezultatele sale faţă de rezultatele altor autori ?
 Sunt discutate implicaţiile clinice şi de sănătate publică ?
 Sunt discutate alte direcţii de cercetare, viitoare ?

Variabilitatea rezultatelor
1. Sunt luate în discuţie principalele cauze de variabilitate a rezultatelor ?
2. S-a ţinut cont de acestea ?
3. Consideraţi că ar mai putea exista şi alte cauze de variabilitate?
4. Este posibil ca aceste cauze de variabilitate să invalideze rezultatele?

Analiza critică a referinţelor bibliografice

 Forma :
 Stilul « Vancouver »
 Referinţele bibliografice sunt prezentate în ordinea citării în text
 Denumirea revistelor este abreviată conform abrevierilor clasice
 Pot fi citate doar documente publicate sau uşor accesibile pe INTERNET
Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice
IP USMF “Nicolae Testemitanu” 7
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica
 Conţinutul :
- Pentru toate faptele şi datele ştiinţifice prezentate trebuie citate referinţe bibliografice.

7. GRILE DE LECTURĂ
Exemplu

BIBLIOGRAFIE
1. Dudley H. The presentation of original work in medicine and biology. Churchill
Livingstone, 1977.
2. Jolly D, Ankri J, Chapuis F, Czernichow P, Guillemin F, Lecture critique d’articles
médicaux. Masson, Paris, 2005.
3. Murrell G, Huang C, Ellis H, Research in medicine. A guide to writing a thesis in the
medical sciences. Cambridge University Press, 1990.
4. Gagnon R. Évaluation méthodologique des essais cliniques: utilisation de grilles. Le
médecin du Québec, 1993, 28(1): 33-47.
5. Greenhalgh, Trisha. How to read a paper : the basics of evidence based medicine. BMJ
Publishing Group London, 2006,
6. Salmi LR. Lecture critique et rédaction médicale scientifique : comment lire, rédiger et
publier une étude clinique ou épidémiologique. Elsevier, Paris, 2002.
7. Malinovski JM, Pain L, Juvin P, Langeron O, Riou B, Martin C. Aidé a la lecture d’une
étude scientifique. Comité des référentiels cliniques de la Société française d'anesthésie et
de réanimation. Annales françaises d'anesthésie et de réanimation, 2000, 19(3):209-16.
8. Casteel CP, Mortillaro NA, Taylor AE. Teaching effectiveness analysis plan applied to
lectures in medical physiology. Advan Physiol Edu 1989, 256: 3S-8S.
9. www.spim.jussieu.fr

Suport de curs la Metodologia cercetarii farmaceutice


IP USMF “Nicolae Testemitanu” 8
Catedra Chimie farmaceutica si toxicologica

S-ar putea să vă placă și