Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • G. Albu - o Abordare Umanista A Educației

    Încărcat de

    Morgaine le Fay
    83 vizualizări55 pagini
    O abordare umanistă a educației

    Titlu original

    G. Albu - o abordare umanista a educației

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    O abordare umanistă a educației

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    83 vizualizări55 pagini

    G. Albu - o Abordare Umanista A Educației

    Încărcat de

    Morgaine le Fay
    O abordare umanistă a educației

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 55
    ug ra Peale ete reno de (Conia Neil al Cre igo (CNCS) tr Cain Visi Taine ieee Vi ‘Tebnordacar Adana Video Prep despa Maro Baden, Design operon Bropams Desires CIP Biblio Nuon «Ronse ALBU, GABRIEL ‘Oabordaeunanit edail/Gabvel Albu. Pei: Pulel 45,2017 Copyright © Eis Parle 45,2017 rest nerrfloee drum cco itl nei conga ce prota d lili vind depal de propriate elect srw edsrpurdeltSs0/ wen atecomanetc 0 Gabriel ALBU O abordare umanista a educatiei Editura Paralela 45 BIG 22 na 4 SED CUPRINS, nr ears (Capitol 1. ta eluates nei vii ntegratoare sss eh enn Capitol 2 © peagogiea Iiberii nn cect aa Capra 9 Ravel ered met aah Capitol 4 Ede ate rnnnnnnninnnnnit Capitol. acl aspect elaionalesle concep umanite supe educa 61 Capitol 6. edo coat educa ua oS fone Capitol 7. Profesor educa umanis oer Capitol, Die de denvoltare a ere fifi une! vont Tani rope ih nnn a) Abra 401 Resumé fe oO Bibiogrfe = 107 CONTENTS a ‘Chaptee 11a search ofan integrating vision on edstion Chapree2 A pedagogy of Fedor n (Chapter 3. The amare mening of eden (Chapter 4, Education and authentic neem asi (Chapter 5 Relational aspects of the humanistic concep of edueton. (Chapter 6 Cognitive dou and humanistic sion nn (Chapter 7. Teachers and humanistic esto en har Dito fac depen oa ulin mai ‘son oa eduaton Aeros Rew Bibigraphy on 3 TABLE DES MATIERES ge ene ee 9 (Chapt 1, a scherche d'un vision incre sur Puan at Chapt 2, Une pédagogie de ibe ae Chapt 3 Le ene humanize de Védveton os (Chapt 4, Education et authentic. = me pines pecs eondelaconspon uma comeriat CChapie 6 Le douecogitf ec'ucation humanist ws at Chapin 7 Le professeur et duction humans (Chapt 8, Directions de développement de recherche et de eiication ue vison humaine eT EIUCHION eronneminrnnnmnrB Asn os Ren tl 197 i gh %. INTRODUCERE In pedagogies viz al int cel prin ta amea cootemporan ~ pare i cal mai bon Ira este ada dea ne coups dean anumicdomeniy subotdo- ‘axlcomponen sl Primel moment in configuares uni noi virion aupra educates fst cel liner dea eabora, ia nll conii socioinorice deo pedaggi liberi, (Cram exe momen orice demers paidi are nevoie ptr nteme Jerensa deo nou construc core. Imircem i proud care = tut (fi {in caren Forme nt) ne impale Sr ogi enim meni sompromis Hberates Ging! wane, in genera, manifest copula ala Jn pros ereteriformiri ale in prculr. Prin uemare era nevoi de aa si stimulativ abordare: abordar a ct cst cop esi el isan ple hides creativity estonii yi enaiemal Probleme’ Heri configure uni peagogi a Uber ram dedicat un vol ie td Bo pedagogies Degree copia tritatenaduldn, apict in 1998, la EditaraPlior dia Lai ‘Am considers (consider acum) ef tae educa i Hberte exist un rapor eseyial/ubstangal ‘Sepa ch in eda rie am face, anu putem tee peste 0 anumi pro- bmi um +- putea pent copii el acea Ia cltara uman, la umsntate Tas fst beret Sel ps cam ar ote ea oni = aD sulle cops fir 1 rlburm, bse, marlin, ingvimn? Cur ram pues esis dia eld oe al lumi eteronre, com sexrima M. Montes (1538 23) spe ag evn ies splendoares i prompeyimes afl si, fk al limb avait, ejadib lama ia ere ina? Cum am putea eia ‘mitnnen vice in Les i nniformizares (Key, 1978), cid vem ‘Bram ce cedem caer mai bun? Gum am pes eis forme, msi mul say mai jin delet, amie es inegionat de des (Cambone a 1997, p45)? Prin urmar, educa ne pune fa fas unc conuadii, gre de pitruns cx Jnrumente empire pontine, empedve com poste imps ape cinflueaele lrgnoore sun de noises, er independents dip’ consi scopul kim Al sda? Com porem actions dae. comduce, ga lis fr ber deol Sone fl de important a educa, dic bel stuf pare din subst (ion (Geisler, 981, p. 196? Mai rec, cam ne post rece dea ascutre Herat in educa (Ferre, 1973p. 172)? (Albu, 1998 pp 137-138) ‘Orcine + preocpat in mod seros si responsi deduce geo for ‘mares omic om exe 0 mano inert metienoa i indelonat, prin care ma Opedingeatnenit | 1S se reproduce un tip unig 1 end ci mere tip now Sen stocuprin- ural frei educa et independens (Geisler, 198, p. 98) mi pec inde pendenizarce une fing inc depend, suronoizarea finger umane (Geisler, 1977p 106, Edna exe milocl pnts abies bere, sie WH, Kip (apnd Stancio, Nicolesc, Saal, 197.127; nu ereeas oma, ii jk at se reze este de prere M. Debese (197, p. 128). educa nu Snseamni (ou ms poate fnsemna) a Labrie” camen eoaform unui model comp uni i ineamnd Aelbes din tere om + ceacelimpiedic sel nei 4 ees cx) fer posites se implies, se resizere conform feu sia sng de 2 in fe, gen sia (Rebou, fp. 4) daca ving in fel acer, as intracine cae pore Re ind ‘4 giseac stil sto, fi el nso’ pese sponta incocent sau peste o1- mle gata cue si/au ciel implonounit; fie el insu in amir a zea oe ofed feat calurd cx utente uman,eare permite exprimares implies copula comertal ude clear cu ade umane (de, p 48) e cur enc sean wt fe i ed puter «le dbus (ener, 1922p 131) «a pain opal (Albu, 199, pp 140-141). entree precupati de semniiaa ihergi in ede, exe demn de ete ndependengs mo ese un tle umane;drepeurmare, este neces ddeavorare ei pas cu pss. [a acest situa, and un so de eiberarescopll, ‘duc impli ‘Ape de o pans, preps pi asigaraea unui medi (unor condi erere) powivitdezvoleri ve cu minimum de tena pied arcs, B, pede ai pare, preocupares petra ceten condor itene (siolo- tice, pra) pete cetera si marurizarea hi ‘A In adel proces progres de ssosomizar creses pi agurare uni ‘mals, uno Sti in eae cop pont firma liberate, pont da ears de continua crepe acompetenei/peformang sae, impli 4) crea un mali it ms pupa anos, ncurstindo soar de nreers de securate si de susinre& un mia descht la aecepae gin primes desing 'b) Seve impuneres ni mediv acl sin i oti manifest fret, Sincere, Lierates individu ee leat deo educate cae inten ma utente, in care pulses vist i staple de vig adevirte. Liberata ru e ponte reaiza pinto edocaje atc, ine-an media ric, ‘ude tml est gata peeps, prefabs, pus a pune, lar indubitabls 16 | Octonlae stent «eran ‘unde rot et ein: Medi decry al opi scons o am Tian diiron, prosocstnas, nt, fvorabil imbogii expect copii prin insists solu sles ) sere acen ambi care st menynt ative rendngl decir ale dea- ‘oli copia care, concomitens le descursjso pe ee indexable Ca pate a ambiats cop, dacstorul va ata bunelor dpi le individ a 0 dervlaretimpureiterernd prudent dei, ‘ada prtbiltatescaaptitudndefandaee ob pout false tn el ma bon mod (Dewey, 1972, p. 1025 A) aren nrepine un media cae soi if mein ean acu hes eentone $f constucti a eopilu, caret Tncuraeze magna gi “spo de sabi cones un wedi boga in ernie pica) (iden, p17, p18, p25) cates perit copii si exec jude ‘sain impure careamintsc de cele din vig eal (Dewey, Dewey, fay ) ssupravephen cu gr ati conduia clo din medi In ae rete co- plu propia oust condi .putem develo soceate bun pent opi nop, sereF- Key, dack ums constant propria peeecsionare, ei meainem un schimb permanent eu cee ce ete mai bun in eps in eae” (Key 1978 p50) BJ. Dewey consider eledveaia ee anna eae ofr cop conde decree 1972p.) ea nu ump un gol stimulsz epactaea de dere tar. De aces, criteria deapecere a eli educa (clare) devin, pen el nur incre ex eres doviny de eetere contin in cate oer miloae era a race in vin aeast doin” idem, p. 47, Preocuparea pnt for fares asiguaes conde interne ale reer aur om devine dee In cn se refer la pregiirescameailor pent au eda in capcana locuriloe comune fale, ine, persone, supe) a pasivismulivcome- ig ceil otc sft; fn capeanaauosufieng sau prea kc ease pot in stimula fora pe care presupune oie construc s socorstrci in big cu pai exten prblenelr (ese cer reaohate ti cols) in dept ama dea cchinbtoary na ela iordaree itoprfsiondr la esunoutereaunorinstanyesuperioare meen deur eatin arabe, dec de a cote ce inscarand va tearbid pf deolre, Petra re prin uci o in beri, vom arm pe ct ne ston psi, ‘eiiarea emitoarelr recompni 81G2aa 2) Cop poate pest inveye din ovce spi de viapiavantjons sa dezavanajoas, ei av nereuy,frorbil sa nefavorbi util sau na tech, ireasc sau neireac. El poate qi: * sideprind ide sensu, conclu, aia, modus de abordare ezlares 1s sinieze gs seadecver a nous sia, eine fe spo und, ma lucid, ma eifct, a sigue, msi feace, mai dexchi a slg ‘ila sprinies celia I evtareaapeaelor gs inland, Si onpanizeze i reorganieze permanent experiena, seizing 4 il ind oferele meduhi (sii de vi) in usinere provi ceter. ‘marin iia eapaciaten de a dina evolfinexperieael care mez Principal premist a deevoltsi ces cre janis, oxo, eporvonitates ‘educa ete, dap Dewey, imaturaten. Ea ae in coneepia mentorai pro esvismului uenstowrl water: forme dup presiunca exerci din enesir, i capacitatas dea invita din experen disponible de a eine dino experient cesa ce este wil petra a face ft fcalir iat situaie tesioar; este puerea individu de 2p modifica aciunile pe baza rezakatlor amurioay apace de ni devo dipoztile, de a pela factor din expeinga sverioal usin sein ulkeroare idem, p40). ~ Deprndersinjelte instrument des depsi snail noi mu ca ele rence de dereglare In apore ca aoutte suilo de vial cand devin ting nrc sclerozeaz, ack .valorifinres posible date de 6 num sane de watt pin valorficaea props posibili. potent prin edueae” functioned aunt se gsi nf uni or liber (dem, p49). Liberte in edu (deci, 0 cae pnt liberate) presupane +s prep copil si frocifcen permanent condi sale de vag in seasulinereselo, asp, erste i atocunoatei sale + aaveninezeetein sine sin edueto, 5 dep angoass, teams, ‘+ aves (emai bin tsi valor nsrumente cual perra control situs de = nadieatic oe 1) Cop poate pea ales eeraren gi maturiarea discern permite mu ext fie prompt, si mu ateze oc fayorbi mui et adi ferences intimpli ec ce semen ic ei din url rile mas pu echivalente ormares cacti de alge prin cae peice, toro, coplui s ay se iit, st au wegieseze, sf nu and sau seit legen i permite 8 mi Aslege opines aii/shors: nena cunt fn minds dire conjonctrt ‘uy puri simply tse abandoneze hazard, Prin get sleged ial hot (al opronai 2 nce unghilnesgurags ie reduce ier suspen~ Aisi cuesuli vii Peace de ap formula crite dup care sse conduc idea teletions cen cel ete pot consis pent coi 0 oportun ns de lmeriorizadimensinesopyuni prompreyefiente Dewey, 1972). 6) Cpl weft mai ep aca sing, fw ontgnories elf, Ade cooperate devine te mfr, diinuinda-se repeat necestata conduct le, ‘In concepyia iJ. Locke era fare important ca, pin educate, copilot te focmere depedeves deus conduce sing (1971, 5.9) Spencer veda cla duc in eer nel ine cre eva autocondace (gma a wi cond de ai De aces, el recomands dininusres eit wai apd pol «condacer pirat, rubituind-, in mines copll, a acenatoguernare cae provine din prvi“ tunes ezulateloe” In aceaeth situa cukvarea rept ftlii deacon ftrlngre samc nd al vai din conser Sngeres cere fail devenes, pens Spence, proriate Dac ace fara picipal ene l edocfel ste aurono- Insure inva, crete loe ber, sn once at eda utente ee sito lisrre i (it mai rapid. Nevoiaauoinliarsi demonstrat celzares i efcastits seta Fear miso lca se apreian§ dp ntararen rept futoomie clu educat © ide, intra, deci, © maximo cena o de- mons osefiane ete. ant ebestive a misrain cae ale rgese saa or lig stonoma subictui..Cu ee educa duu mi mule, serie EE. Geiser, ‘att devine mai pin edt. Feel special lect cont, desi inl turares aces dea duce, Feeare mised educational au se apreia’ dup byneresimediaé a comportamenrlui dor Gin acest exz, educsia sar supane ofan de discipiare) Tagua lumen exit ete doar una dine lle pose, o aera elit [liming nic na le poste elimina pe elate,Orce me eal, a fume de iinraiexitent, coexist cu ake limi posible. Tiara nevoie de ansa de ase proicet aon i ami iptetce, de pois itinerai de vig posible. Lames ste va f mere deschis la proce fsotdeana tn faa none ens alterna te gent care ate sa poste fo seat In cee ea nt ia flow dsj Lumea poate primi ovicn side a ecare contribu ‘Ayaan, pentru educa devine cenit ultra Idol, ivr dere ans eet auocric,proicin de alternative (Licean, 199, p. 91). bette ene revulstl eds! in sera posible implies dabindies prin scsi a une cultura procul idem, p. 103) 1) Copal se sit eliberat afc. Side pier pits s parteneri, cept nIntegme de cole evstr,permignda--e a parcpe gsi la ‘ere dup peri i cop pi pout formula expr ft ini gindurlle $i simntnlese pate devo urls dace ah nals poate elibera de propria aie ‘Aro cind cops sime in gl lor, por aceepta $e el por comanica, aati CR. Rogers (apad Reboul, fa, pp. 501, Este vorba de fnew ssjre i iatalares unl aumosiore de acceptare si de ncederes in care cop poate inna propre penal. Een exprimiei liberi in educate o con sttuie necesates fur aelor condi elit prin eae eoplal/inral ‘hi ponies sf-adued peopea contibui (specify) la interes grapul sist practice sll civil acai, nes indrumaresedacstoru le o pro ‘emt cae privet propria attain spirulina un ita pur aur ath Aeininvele lai Dewey, 197, p. 288) [berate ia educa nu cee smu indeamn anche ines prope ‘a presupne gi times inv, iminaes ella ens sung primal ‘ng, p colaborseleooperze (Adler, apd Sani, Noes, Saal, 197, p 161) (Alb 1995, pp. 141-181). ‘Din cle precizte pnt acum, rel iro ining edueai atenicl erates leo n() pote Freeza. Report ea devine ws rapor tre ‘oferelucstorliceees eleva, expen, aciane uni pesouneasupra alti, ‘rma propunind ntervenioferind-i service, Oferta real ene ace care trezeyedovng i constringe pe cine s-0 acape- Ea ma impli nc o ol falc un angsjament, i ese doar o simp posite pus la dispoaie nee sine educa aut oles ete constant, lucatorlpropune to timpul posi 9 activi. Ace oferteprovoack cee cae, a rind lor, proven ol er Uedmallrw vUidend unit «oon crea Inschimb item brort, rine, noc ofl cele pia decive si bligti,prin impuner yi constrdngeri. Esto pervert ce nu mi peemie ati itt eminamente construe a subiectlu, cae zit leg cae ar rebui vee aia tke h cen, ctceoferele cei se areas, sf emi slernatve..Ratmne, pur simp, suponeres, cae nu exe nicidecum edadva” (Lobrot, 1977, pp. 275-276). (Este, desigu,vorba de supunees re, piv, ne- productvi) leva ee fe cre dre erie, x crc, i manfitliberates, sy dabindees wnictate. De ase, ee Uist de emcee ite $i aciune tdcitive caren les eporeasé mam varices, dipourv, esting s- ual care cer copilr: ib i niaivesreaineze alger ia hows (De Bartolome, 1981; 8 (e) decd ssi asume eespowsailii sf ereze, st lmagineze (Tolsoi, 1975) a abeast (Beedise, 1992s lope sf mu cedeze la Primal ee sn fa cer cae pa i fakin rice anoiament,Incerind si] Hlemobilizez; 5+ manifest rtona, argument spel eri aoc Latoat aces, se adaug sail cre tle intres: dialog oo ret, doviog de nevspiee Seneca fa). Cd educa asi dine in ule ‘unui eopl dora de imbogafie sufleeas, xa asigurat fundamental une vey provctiv bere (Alb, 199, pp 182-15. In conch, din cle de mai sos reese faptl cf elaine 0 onde lnlenbl beri opt cu, acto unde n ese berate ma pote fii ue river din’ diner desea educaie ene ibertatea.Liberates conse ‘conti ndamen a edacafe, dup cum educa, conotte arama’ 2 liberi. Concept a deacitontoare de puter lucas includ: pede o pat Prsocupeespenira un media fron creer spew de a cee contin fb (cs aja ala, bog de eredeve Fisiguants pe de alt pare, preocupaes pene itrenirea condi iotenene- tesa eretri si doin de cetere. O elie eduetvi aut eae o relate line o oer continu, pus ls dsporte de educator, i cereen formulas de ‘copltnie. fer presipune rot tnpul post i acti et ma dives fae elevate penta vita copuli, provocind eerie li, care, la rind roplaz si delangenn ai ofee luo acumulare continu ever se desche, luepay i ator suse spostoae, pe cate le solicit probleme preocupie Prin fetl serie educa crea condi autdesinei un cop {ota independent fy de dinar exer tot nl apts conduc ing, fades limped gst easel prin propile puter: un cop pt sii procure fnformatile necesae sf le amine crcl valoifis in epee com poramenral si; un cop apts se sensibileze, atl ict si examinee et mai found efetle soil ale comportamentli si (Geisler, 1975p. 155 un cop ‘pts alg st decd pe tema ilorilorsperoae le umanii i realize peviormanteindividuale (Geisler, 198, p 104. ieee Opmineieastensn | 22 ener male frmars libri indidualeitn cai nei eo oud concept pelagosic, deo nous pedagosie: 0 podagogie a fri ‘impuli ta floeu vii spit, formic de sine, crea o pedagoge opt pst i nerezitoar fn nero uli dea-siexrima eea ear mai profundn- oafundabl in eo pedagogic «ibid, fr de cae nimic mo se poate primeni o pedagope dsc I orc experince a pte spor cugetal uma; 0 pedagoge chimbitiso pedagogic since a dslogul rasional, i care Prime’ aegumentl, ca yi ude lor; a in prim rad opedagogi a secur Pic una firma pedagogiea procul Tnconunare iberti in educa exe exprimares personality un stem spi deschis iin ery, senultatal pencils organiza in expansiane™ (Allport, 198, p96). Confirmaresaculleducutiv o reprezint dscontinwtates (Alb, 1998, pp. 157-138). SENSUL UMANIST AL EDUCATIEI | B Cel deal doles moment important, care marctcaifcarea vr mle supra eden, oda ca teeere impuli sin cumpina dine mien al Iles fia leafs celal form principale cordoaae ale ue once umaine ‘wun edcaic. le aa fst prevent fn erareaRepre pnt o conse xa pa educa pein ae 2005 fda la Editors Parl 45 din Pye Desig insite crete nostri in para cu le a exist lit tra de specials, sake poner de vedere relrtoare la abordare umaixt cca Tre make (ale) poi, un mod de ordre mania et cel et salient fi evlucns luca in conde expansion fr precedent a thn ehnolo- Wiel comemporane Hse concep care se ocups ipa ~ de ela cdiee clara Iehnologct i clra umn de only see educa into asemenea reli. ‘Bundoars, anl dire emai virleng cri a sie sient hiper- Ishnolgiate ete gnzoral gaan G. Anders. Aceta sine fap ch iberatea ‘mul poz ui cena in cadel lami su deveni obsoles Local i find Tat de tebnick (i de ehnologe~ a. G.A) 9 de prcenl ede antonomsizare ln rapore cu cretral et uman. Prin wma, faculstea de producer + om epi, prin ele sl,maginai renbiltaen capac acestia dea lelege cera cea predus™ (2014, p28), precum fi capactats Ii de a previziona fete ei supe ie sl 9 asupasocieti, pe wemen media ung. Fie eto him ca are, fie et suntem congtien de acaesscaparant emevisoare ealtate eam tert ino fome ot mi pln) de spate, Sterl ‘wosora a deve fond umes nant. Am jun, are stim inn site — trode G, Anders (2014) ~tn eae feeareapuatsaistace nevoin aor apart, ar spin propia existen mpune la nd i, aor apart nevoia de no parte” (p. 37) tno asemenes lume, consider filosofl german, om se tere ca find wn sara inte te sparse coum aparst penir ae apse st ct un ape Oe rater, teers ec) One ‘010 pies aliunral nel magni des const sau fnfuneal unor proiste choice deja relizate” idem, p67) orn curs de rezare ‘Avtoral merge pind acolo incc aa fapal pouiviteuia eu et mizera ‘omului-producitor devine mai mar, at mii aco cu ata avi a uniat mull el Fek opie Funcionrimes apattelor sale subspurtlo i «a sub-subapuraelor gi sporete din nou prin acess, desgur,# propia mizeis ‘icc cit mal muiceal mai complica devine aceat biroerafie autocrat, {Guat mai zadanice devin ceri al de a rime pe misura lr. atl se poste spune, pe bund deeptate, cl mizras are drepe elec acumulares de aprate, fer aceasta la nda Go scumulare a zeril le” ide, p74). Prin niversu masalor ial tehnologie! wale mal tec in imperial hibr- lula ial supericiai, Hod in uema sa grail inniseute ale matt sale” (idem. (Carma transforma xisteng! umane de chnoogi i fa spar oi procese ‘+ Odinioal~ obser gindoral juenalsal german ~ era mengionat fn ofagoe ptologa apne fall gedotes uni om sunt ip sacosat,derslees lor optima suilizta lr, exigenre morale iar neglarea sto reprimarea lr, imorale. Cees eer alsbil aun penta ‘om revi cum parti pein sdete> Boise fc cal bert, tees lea rdpéezenind o obliga, iar repsinare lr, fae ioral. “Maple ut stalentle ilelornostre™ (2014 p.7, 833 ‘+ Apis pe ing faptal cl ne ingriim de perfectionareawabiitiiloe” pro dhwelor tence pita ehnologice, le devin principal now educate. Bundoar, am ajuns a ceea ce ne formeard qi ne deformeaz, cea ce ne model ne remodels Se aparal isl; le mu sunt oar obec tle unei posit uli prin ster tuncpa lor stable, deter ‘mind ulzares oral ile al vit moat; pe seurt ne determina pe noi” (dem, pp. 140-141), ce ce loam cea gil vor (ai era 6G, Anders (2016) aati ch ~in es echnalogii—suntem nttdenuna inlaena de apart pe cae le oles, ci Rare spars presupune so spune> un por fnere ni semenis nse noi i err, ine cri noi (p-230), Prin wemare sdecoperie tne rst niidatt doe descper tec” 2016, p- 229, 3) [Aparatele nu sat neate din poner de welere moral. Adevirul est porvcgin- Aitoruui german ~ ed fear apa, oda ce apse, est, dja, prin spl fap Sl aneyioniei sal, implicit o modal 9 flosr sale e fcare apes, prin “apa perormanysor especie, oat dj un ol oe mora un) deat {in prealabil” (dem, p. 230) Mayin ete eplatoare a numeroase activi, rea capaci ale mul, De ea depinde~int-o mare misur—cliateaacestora. contra eli dire (tot mai iatense x om cu spare, G, Ander const uritoarele cna dominate erie 2] 4d dome vie de fecre 2 near an deve Face aaron etn primal rind o lume a lnrvlr ga aparatelor iv er exe renin lane ‘oamenior care exis lari parte” (2016p. 62, sas ‘+ lumea ou se mien dvi bere amen, i die rotl- turism aperctelor” (2014 p. 114, sa dim sub aditarua tec" respec tehnolgil (2016p 113) + deasemenes, aston consatt ici li exteriare au cele inter rioare” 20.155, en}s omen entero ving cen interior irda, umes exterioar ae pure x autora, lines interioad se eupane Aecizilor control es adapta acestor; ues exeriou i one Fi racic victors, lumea intron ig rie gf cecunoepte ifn eres ronal (au gproape eta eat acum Is disryahmi exteriors, Apr, n vziunea li. Anders, lames este dominat/coneroadetbnick fide ehnologie. Oameni se vid evo el se adaptene (ac i ve conformeze) ‘chinbisilor, evolu, povecior yi contcingor asters, Omul- ste G. Andes (2016) ~ seme blgat af armezemayna,peniru cx merge inane” (p39, 5) In uncle inert, leibilii i l adap lor soil, oameni se rm con- Nilo ~ de fape— i alerge in pas au in rma tcc sa eehalogik actual tour. Ei sone nevoir st lege cu linha coast” dup ele, cele care sunt i frst, fi continu si alrge chiar iad Binuiese dja et le au deveni na doar detinal loci i syle al earerilor (Ander, 206, p. 317). Din acex per de weer, dc ar ers etn wn mpernti cnteporc (eat puto amin deel Kann) lar pte na a «Acne in age lint main ‘pineal pats fi maxis aparatuls a cis parte ei su vi deveni” saa, formula in mod neativ ar pues sun: Nw action mcodat afl ct maxing sn tle i 0 contri pe cen a apart ace part iam vidoe” (ide, p. 308,52). TInconcepia i G. Anders (216), apace oss permanent la schimbiie ‘ot mi frecven> ale societies, fond, oadsptre a sparse inven fo lost deni Tem wremur incre le, apeacle nan adapt lle (p. 4548) TInaceste cdi, caren ne mal ont oamen: sunt mode de sayin ‘sun deja condiiona prin sparatleaceriore fel preg pent alice” ‘are vor vei ide) Scola eda insele sunt cupeinse i contoate de stem ‘puter existente de tehnoogie momentulu ale fer moment prezent IN. Sclg 200) ne stage tna suntent— permanent ~ ameniga de nea computrlor 9 crestelorproduelor elctronice, El tind ne ng Ie seape de sub conto. In ssensane evident cultura tehnoogich inifio-ch lov deve ~int-an witor mai mult sau mai pin ndepietat~ dominant |= prevalent in woat sfersle vii socnle. Ca fun fl de elame nous i bravi> {The Brave New World) ali A. Hurley, vom singe de sf rim ino exltark complet programaté de computer si cicuteeleewonice”, sie N Sci (200, 128 la mednl predominant chnologic, tenis, lcoic,ansietaten,depri- area nervat, vile pats, dependents si depersonaliarea sunt fenomene ‘arene bigot, arg repindit. Ele au legiar en fapal eb siseme! uman ‘ete aim a mut mpi emer mecnice, negli au pur simply ‘imiaind componensle lai educational, pbologice yf morale", mecfoneazi storl (2008 9.159). Teresa de retere idevoleares mals, educaia nu poate fconfiscath de impertvle cali enologc. ba are nev de imensiunen uals, peo- ‘copa de creer gi devolarea mula interior idem, p 142). Dupi N. tcl (2203), rl ulm al educa exe 4s revelezecopillu lumen drepiiy fx frumosuli umes bine, mea cual eelorle valor cardnae cherate s-lcondocd in vit i impunk un ls jute sf sipinssl foe aos fi neomenccui care gmenins si dneugs (. 68) Mai preci, autor are in ‘esdee ea prin educate form un om content de sng de mania wn om Fmeligns, senile furor, ark bin, raion, magna, tpn pe sing care cut continu se descifreze pe sine x lames dn jurul a 5 alg ys ans forme; un om ct face psn fae ceva iin mea storia in care tee" (105. ack ne stein Saag ito cultus predominant tchnologick (tt nai mt chnclogirnd, eotaliteacunostneor despre fumes obietvi ma va ‘ayunde i lor rubietiv le om, dct aoe date dese lea raters fn yor inn, udev a ivare,tebunjel priuae ale omuluis de justi, de deride bing deface, de ube de comaniune nf drei a sng, ac lean caving, ma vor ntefine consis vias mpl a omului sia ‘omni lea parting atin a vom vedea conan cu 0 nou babaie” (2003p. 70 * ‘Desigar uanyeazdautorl cei ino, bale tis, mu este vrba despre 0 negara tency tehnoloic a mportne! lor pentru eer, aneionare ‘icc lumicontemporane. © asses Inercae ents, eident mv Nu despre ‘Susinerea ideals existent narrale onl este vorba, Un asemenes ideal “cunde in fod ~ eum a pune Hobbes ~ 0 Wi sac, ures, brut seu I, Saal (ne) presne asopra 2s ciel venologi ape arogans lo, supe cul de Te seips de sub contol uma de ase fare importa om “ns 2003, p, 156). De acess, atorlaprevianS cl intestatea umanl ms poate clade caltoras eduaiatehnolopce, dar nic culura gi edoayia umaniste, In ‘reme co ~ sei N Sali (2003)~ prin cara umanist ne vindcim de infil, 38 | Oeanrcummnn coca lepesonalzare, dependent, rin cukuratehoologict ne emancpim de narcisism, Abi autism (p12). ‘Un alemod de abordaresrportlidntre edocs umaisn consi tol legate pngowa postmodern. . Bidogeans (202) consider wpedgogin Postmodern incearci sine demonsweze, pia variants #2 uranic ve poste onstri o pelagosie consonant cu abordarea existent personality por: nde de deca accentuaren subi perme cru sian iin Personae in totaltaes i unciatese, fs accep ca in, contet find cl psa un punce de vedere original apa li” (pp. 30-31). Paradigms ed ional uma —cam © mameteastoarn ini (2002) reproduce a ivel ‘ostemultedocavcoordoaatle fundamental le parades soio-cultursle ine amume ceneaea pe pesouns, pe cree, pe evolu” (31) ‘te respects culatd sobicetvitaen (ge dimensanes raonal, oii Walesvsi, elu din concept existent idea centri pe soe, privc fi ule, pags waist ccenrucazt via a imeroars cu prediletieimi ects) expres acesiea gin se serie gutones (2002) .n norma ma hist promot in educa ubicctve x cares dul” (34). Din po Ptvt wmanist,sufine L. Bivlogesna (2002), aobisrltebuie si elised opr valor se aceizeze in existe, sind nteaana drum into une conert Is are reflected intro imagine pelabrcata” (p41) Din puncral de vedere al astoaei,.podagoii ununisi considers ck ete inportane si jut subictl feud (ea) ce 2 sus in pls in joul educa al liberi awcetcai Acestjo este chia success in edscati bit lucie i seacordeinredere Sse ingldui sl cerctexe ce ves cee cel nt ever, act ind cond ner auenicn ovr cae cones lsat ‘apresve in capt cu neeileprblemele personals. Gusrl pene invite este Alescopert prin sine ins, abandonind defensiitaten,exprimand proprileincer- iin etind seria propi existent (p40). In acest comer, pe lings coneatzaes copula i legtus cu propria pool ico propria a mailer restare un ak clement serial co sui ecrizarea, 4 rela fete intense nel alate pe cle oc Joe uae i mafiatra cultura avd o expeint de vs dest de bog pets il obsolete lecive mpi ascend L lupe L- Bilas (2002p. 29). Educator va incur ve aords needs celica ee peri a sctivittea ducati, demersal cultural sf fe anal al mile inslesr, a Wuminiilor i clcidailor sau chiar al compensirior” (p29). Tort, pins goa, .eerizarea in nee educa este manera dea rspunde intebitoc, problemclr, indir, esigund ate evolya fing! umane care schizo ‘eat cunoate, competefe practice progres ir vis fe™ ii 62). ‘Gx toate scone, din punctl de vedere al L Bilogeany, mo securzarearimine et malin valores educa dn perspec uma ject. 292.29) “Teed in revel unele puncte de vedere refeoar la raportl dnt esi. si umanisn, au putem si mune opr ~ fic i foarte pe sur! = la abordares prihologie! umanise- Dup J. Cantlon (1969, apd Buhler Allen, 1972p. 102) ‘eral educapel se datreiz pel de ineres entra cea ce este oml i coxa ce tte individal uma. Majriateaelevlor, gin exle mai dese caur,remarca Roger nc din ani °60 ai secoluli al lea, se pling e sun ata a nie obit de manipulat” (pad dm, p.12)- Ml prea den wopit epg ck ‘isos fnvior pofeoei na le reconose iensates, ale da sentimental ‘lvaloread ova. acest sng temeilsoriceel cai lorcie erste pos ie ete recmoayeea neva foci cate valoos, iv Ch. Bl iM. Allen (1972, p94) Reprezenanipibologi’ umaniste recunos: fae cl umanismal ste sitstrumentl cel ai ficient in tars indivi, a grupurilorovekrui tem care se smteinadecvarin propria li umaitte (vides p. 108) ‘Sistemul de faviindne unit ~noteazd Bublr gi Allen (1972) ~ vies formareaomului radical” (a ui Madow/Hampden-Tores, care nu ve teme de schimbare te, rind aie conornismul ct pi nonconformismal, poste rez fn conlrantarea cu diferite aspect denomanizanee ale acest (p- 104). acca coon ce il eferioare lao abordare mans sees se Insc iS. Hilton. Elsonstat caret imal sistem de invpimint i implicit, 2 olin cade unl socio dosaste tot mi mut pe spat tot mai larg de] tehnologie ide birocraie ‘Ca urmare a creer sl, specail englezo-nord-amercandesprinde urmttoarele caraterints ale scitii in cae(-o vem sa nu) tim 2016 + tehnologa, co evolia i spectaculas cu poduseleo tot mai isp toarelentante, puters ei inreibit des libra gde a educa, 2 fox od nestor camille sing timp ce aca eae Tne rep nebuai~ a, ir, considera demoday”(p. 12 + omogenzare comnitiloe nossre de che mari, lille i puter ‘ese langur de magatine,aeborele yi toe ma oalatle lor gta comercial” (p. 222} Tylenol cas nee noe toes cen ae ‘+ poluare eri, pindanlu« mir dar fia minor valor ose, fausate de spac iesponable de protec x marketing” (223) *+ probleme sociale de main grave cae devin to ma grave idem), 4+ cular corporal ce pare a fr pers, sd idem + bincl lt adul lo,.a perdu de mule veme orc egitur cu cara ‘uman’* dem, p. 280; totdat,,concentrarea puter economic bia siloe~ onsati auorl- a ansfonnat in ptere polit” idem, 9.232, + pret x semimeanl corp sintematice se eatin idem p. 234, + In aca contex:macroscih.micle firme ~ notsziS. Hin ~ tee prina-o pecoud ror mai die ee de mae concurni lor sa folos puere in mod inovet pear =f mentne cote de pia prin inimiac, amie, manipulare for” (dem, p.239 cleo dorm sav mise ne place sa en ne plas nem ano ‘usin un aserenes proces, even de- ace ci un mea economic st ple de atu ear a devent mr slerorate dominate deed ‘e propre inereseorganivatorice (finance - na. ~ GA) dedt de caleale oamenilor eu cate interactions" idem. 21), In acess ordine de ide, G. Hamel (2012) obser ereares une! pripati lowe inva isu. Marea lor mora sw ma cred cele mai puternice Innit alesocitiaeyonass in interes lor" (p. 217) Ele ind copays isi deprsonalzee si contolere ia cle msi mil amsaunte ale comporanen- {uly rsilororinatponae..De obiac,notend autora bane —indivi= ul ete cel care seuss conformeze insti inves” (idem, p. 221). are ct boas acral cares ewprins mares majortat «oganzailor et, cea ce tuoral«nunit, coma (ders, p. 268) G. Hama jus la concuzia ptrivit lca ruc erguizatilor un sxpracontrolt §pstconraite Sua spracon- tlt in sensu el manager fcearc dein contra supa pees multor lero In mo exces, § sunt poscontole din caza fap heist prea mi vuper= vino ipres male decree care impun contol in loc ex acest ek provind dela ume x starr similar ica urmare extent! unoe nome” (2012, p 271, 24 Pescur, ete vorba de un meu Gasieionlorgnizatce) afi depute de sara mand” (Hikos, 2016p. 241). Inataricircumstanye, unl dine lari semnifiatve yi desirable le 20 lei calturi(ecidentle) ee acela de « umaniza insu ongeizaile ‘Nu trebuie~ne atenionead G. Harel 2012) ~ frm cw onganinai cat las Ae dort din punce de vedere ex, cre sur ifleibile i imumane. Posen consti onpnizai(inelasivceajelark— a. ~G.A.) noble prin een Io, cae respect Input rextoar se chm name de afi nevoie ofc, nef ne impicion seoturoriaseoucais | 31 Ch ne places (neo recunoastem sau ny, stem de ain se supune ‘cela cerine pi rendge macrosocile. Eau mai funcionenzk dec (in pe In rind) is mele cing ie os dos, pr simp, pera a dezvoka mingle ‘ilo, cestvtsta i spontanitss lor, doar pene mbopsscaleurs ga le falta vas sults. Asfel,adninisstoc sitemuli educaionl pun —n cea kl mare partes preaupiilor le ~ ciel, atic, sandardele, eerie pro- ‘ele camitative nainteneleilor, a paiculariiilor i tlentelor lor individual, cin dezumanizat educa copilr nog const S, Hilton (216, p. 7) AAworal observ cum ,gcolile raters elev cape nite stats, mpunind pl ude itn pe ei no ~ cirri ~ penta bn anunie rea Tate” hide), Act mod de pron ena foal) te, dup presen ‘possi britanico-nrd-americn,.un tod dexaruoe de a peg pena inh idem Juan tare mod de conceper side funcionre sistemuli de Tavita, opi oye puncteszS. Hilton (2546) - sunt produse de mas in oo cre Sn literaiment,proectate si semene cu nix fabric” (idem, p. 9) Ele gol soe cantatvine, one copleite de clare tenlor ps exameneer Sant lias in fll aco eal (mane yi interamane) necuantifcaile sari (ible) decaracer ale clei siete, eventual enemorizaen gi arbi ia lividus Din acer pence de vedere, ete superficial si le misurim (eleilor ~ fu = GA) sucenl in fut de et de bine se prezict lun test academic. $ ‘anor initarea mai profund care jus progeseze.Abordarea nos acali~ Inengonea cerettorl britanico-nor-amercan~ elming creatives ind dualiates din rocesl neti, impanind eopilr un sl comun, in loc si live evluce igleeul ex osmen cw gindire independents. Exe momenta entra ai make coli umane" (p97). Probable in raportcu cola inumans (48 ou reeaua de sol imamane), woul mand (es regs de sol wane) este aces could rezonabil birorais, ‘are plese de I primordilaes elev fade dateleseatince, dea patcla lui i psho-cokarale soci, istnd iegleaga i dezvlie cea ce site fll npn yd arage Aca coal ete yous mere propa de cite, Ichi, bucurile i problemelefcSrailev al si Pra urmare,o seal uma ee ogo njeleeri a propre exept, ‘ooperaricu fear lyin parte, pe msurs iu ncrest in producers men fineres une! stmoafere empatce, cade, plcue, ce inspirttncredre, daring de Iuaienare a individual, dar respectare valor ce intemeiaat facts 8 emenesstmosfer Ea este soul a respec a incur, asses per- ton ierui opi Seoul umant exe o youl zimberlui a admisi! deo motional iu sings debroerae” (p. 360), Ese vorb de organiza nd ‘umeni sn une ttc respect, custo, cutters, in funete de pro- blemele particularily comtentele de way prope “Lea toate ace, fpreunt eu ele se aang, presum o vedem ex ma ‘mul dine nok expansiaca si dominai brook. In viziunes bi § Hilton 2016) ne conruatin cs fenomene i strucrr bircratice nu ‘mane niente la problemele oumenr, eu el sti copeioae Simple spa, elim ino ,econorie a birocrajilr fcuk de birocr entra irocrai" (9243). ‘Am ahs in poncl i are lspundem ls bircrai cu tot mai mak bio crac nat mle ogul egulemene spec (de, p 243), Oda autos fares acest, muncitoriy angst, lacttors ant eedui la costr iar lien a sede venta idem, p. 242) de asemenes, imperaivee sister procs Iai (biroceatice ~ na. ~ G.A.), at degra det oameniy sun cele are, de fp, conduc” (idem). Sstermlebirocravic tot ai bine pus a punct gli ~ po test iS, Hikon (20}6)~umaitate primar i legtunile personae, buna tmptia naturale ale clo ni mi dite oi” (p. 257, Pe scust aja cum antipa ne avetiaa clebrlsociolog M. Weber, trim in pliner. bro, DuplS. Hilton (2016), biroeraia i sandardizares nea aus fn aces punct (p22), chiar dct ele s-m ew fn numele progres al fi {em economicorfnanei. Ins cereonitral enpezo-nor-amerizanprecizez {ape poet era doar pentrachoves ete al woicinte ma inseamad cl este ‘mai bun (idem, . 23) orc exe aficient este (nu poate) aceepail din ‘punc de vedere man, fn ale imprejuie efiienpapoate submina mare parte in coca cone face mani", ne averse, pe bunk dreptate,E. Moroz0" Hilton, 2016, p23) . "Fenomenalbroerat i sistemlebiroerasce date sbeseprezengaempaticl fn rail dine amen, txoda,pioviszewz fee fn detriment oxmenilor (dem, 28) ar aun hndvorbim de fe (i suntem mere tot mai obsdai decir sic rpoarte, proc otic ama) gnu de cameni din spate lor, sayim pia a aven poi rosie” idem, p. 3). ind earacterzath de toate aceite importante fi grave probleme, socitatea occidental pune lagen Incercare delararl ei umanism. Mai mult, presiss 5 Hikon 2016) problema este nui sstemul, car impinge fsare deze nen cadru ear et, liralmente, name, pun cifele (tase cree ~ na GA) insinteseamenilor”(p. 3. 5 on ui ok ri ar mp sce ven” (2046p. 316-212) pate pi de ea rela educative, a foarte rareor moment de crispae gi de pietdoteainredri ta sine nan care unt deravastecomparailitate i excesul ‘raat Es este 0 youl desert cere nobles si rumen sin eole ‘oman ete o scala rexponsabiiri ga responsabiti, co grit pentru dem- ritatea i pentru sniatea tropeate, nina suleteasc fcc pariipane tel didsi-edvea, Socal mu a asad doae iver renee repro Ghcee informafilr-canoqi, ci fnseamn alt ume ca empaca, 20> ono, onetiate, cau munca in echipd recite, bare, compasinnes rezoleareaprolemeor, nova ndiren crc, clmul,armonia gi cumpita ‘ea, aii cae (le) asigurdcopllor xo platformd pe care st consriasek 0 va fect, de succes” (ikon, 2516p. 10) mas anak ee weer nla une se predes clevlor nen mod eae i ez pe fiecare dine ep prim lo, ca fiayeumane” (ikon, 2016, p 117,80) Fissare cop, de ound 8, te dep 1slfie dcat inten mod (et) mal uman” (der, p18) Profesor sun el ind or, exp com mare mami de ceine noe native ide por (bier), ma mult sas mai prin rezonaile~ att numeri it in continu; unorIngute,rigde i epszante standarde pofesionale, unor “pllcoar i uniformizatoare normed ease Inyo inumane, murs ele ae profesor une tata tn, Hse impun deste gi orinetorror, sunt “ameninaexpus la strvsl normelor al obietvls sistem “Aya cum fae eleven unis, ot are fear profesor este uni. Petr «propre, fcere dine ci le $a profesor, deopotrn’— steele ot abt posits ok guest qcols cat se ptr ~ care epoutvepte uct lr. “Acasa represiti—n aiues ul Hilton (2016) ~o dace mal umant”(p 119) Pe scr, joule wmand ete ga lc fn cate proferor i lei sant tat comeneyte" idem, p 120,50.) ‘Agadar aver nevoie ct ma urgent de un stem de fnviimdne ma umang espe, dese sstem acu adeviat cores, oat, care nu diseriminezs die Titel tpur de ool admniate pe diferent ealipubice, coli lantopi Increprinder sociale nonprofit, cli ncrativ, ata veme et suse fonda pe o ‘zd corecl gi sont grtute, nu percep tne, adevzaa diverse educaional near i tutor ie oferso panel opal pone a oferi cop oeducai dl ‘allt; notns 5, Hilton 26 pp 128 129) {Ta mares lor major, steele de invighmn sunt proiecate sk advobeuc ingesiosite, creative, emp, compaiune, diverse i unicates, fund ‘mente de valor, Ie atta reme cit sole vor concepts ¢ vor funciona ca iste fabri, ,copit nop vor fe. Vor continua si fie atti ca nie produse ‘hm nip oie le une map. Or copii ny soe produ. Ei su vitoral ost meri aac ite oameni" (Hilton, 2016p. 138) Dept uma, conchide specialist btasico-sord-american, exe neva de Ui kom de fig sates ne fcursjere ne inspire tot copii, St ne hidem «solie-fbrct ist nefacem oie mai mane” (2016 p. 13). Desigur cin tetatvadeelaborare a oe vciun unit apes esi Tote menjonate yi naliate pind acum anu sunt gma pot i sbepreinte Inimalizate (ew ait mai putin jgnorats, dar ic sopragprecite. Contribuind Ie (yal lat ngelegereaeeprelor i peoblemeor uae! atare concep, elena ot oh pels, acorns simeizate” (Alb, 2005, p, 7-0). Tiiisares une vio’ umanse arvprs eda inca, din punta nste ever, ale repre semniiative Tate ace, a eit (der pp. 10-16): Isle primul rid, dosing tending une ct msi mar sproper 3 edvete ‘de preocuprie i dilemele orl ngeles cx persounk (in devnie, in ceestere Prtenct; susinem oct mai stuns lotus ite abordares educate peor Namal el reap in eretre cop fea i in inlee 9s sits Indenvotare oe tn acest conte, inceniontm o (i) ma resent teoceiare (il extrem de ld nee anumite inte eliza eu o nuit mereu seul = ejea de concep), o (lt) ma mick pondere a afirmatilr/judecilr nor Inve (le geo ebwi .0 mai mares asumart implica; ntenpontm anlzarea problemele educate (comtemporae) aga cum sta ele cur se maifet dle {Mh moment dit (.proaspee%, neprloeat, autendce), ca hain gi umbrele Jog importante prince insele, ca fenomenedesfguae ale educa, nedeformate ‘nu estompte de ruin ide prejudect. De ale, e poate observ probabil — ‘ln fomulie noaste i in snsuie e) sei fare rar caval tebe” ‘Asante dork demonstrexe ciel cori f asinsein acu ncrce ma laeiter de norm, mu au pretenia deaf umate yi especate necondionst (am leanforma gadienpsho- pedagogic im-ogndiearoganc, de ip dcaoral), te nu se vor af prinepi normatve, co 0 nechivoc notk de pereasane si oblivite, Génireapstopedagogc,conepileaupra edu au sua au ot tesuiive (in eerie), ropa, imperative in raport eu sfne i compor: lamentle educative? Credem cfm acimea educeio pot evita fore) pune ove scuit mai pune norme gi principi universal) ntuck Hear state ‘inenjFoemacv’ ee unc, nei, repeal iar penta atentc man, et "at singe vere pane el nr ini sin e—rlen opcm yr Satan pn devo aoe bepress ron su post imine dete une, nei, irepetabil-Expsriens psibopedagorcl 3 fects dine noi (ores, wii-experientl,cotand) xe wick ne Prem, ave dpa inpangm ce nov xy cam expr rouse Ag vetaba ar fee vali ce mai nen prof ‘Nu puum dct sn prope preset unl only ce ar file ae setilor nour feel ees, experiment eatin. Nig Perr ollie dem or orn (i) or ha rl per a leet (pic expr no ieee, poste ma profede Srvc de ale nar Nu pote 8 vorb dst de inl prezen: tre din eae care pte in pee (sk intadrk gh de cin epee etna eee Es entra propria aan epic propre mane concept, Dae nt fea Rom dep (fqn) one conan popes nour xpere edoofo Imo propel nora stem oxy In rapa pure sere Veil Teun pole profesional, ude (ornate, in rgor os propa ape de sin ong nga so ior ders, log, tke Eye asupra educate, nimic nu se wees a fi gia rimine inchs vig spun pean) o dat pn deans, Ete vob, pr simp dsp tite econ dpe ose anc sme eps trove paz, Ta exe das prem ii fl, pero el sora Toa eves mers i lary sn aide pl ude rindi pani wn imps oc crn (ot) ma ‘rm pln de sed oman a pint Se mpcres ronal one tonic {oamenlor (oll namics cnr al dn ind an al reprints uc (oii) vision ma sopra uaa! ont deste de deg peo po pdoor sl ete a ls desi ovis Tc nti ia pata ose i oan ‘oot tno one To ne cain al ear can ‘Ecatrlomaive mu cn secu slo nets fea lr enna Ft lores mene contisi oe apasomenel ete pena, fa ‘ils de vest! pepe str exe oma in ‘Socal cee esse eon en Din se pst de ede ce ee crs rae cee ced pee nur ca err susan elon pte coi, ee ‘Bite fel sebrperi rn ecco rotor einen eo {omits rind enero pf che lpr Dea {arte pote de-opmoiles ue asyoielcat frme 53d mec cad ree seeping co lai pre ah sede pri penn omer point a ‘She erp cpr cones pose Inulloale (epg de evouiavrmuclr gi spiral oamenilor, de cps Inomeite peo anuni expeieagh profesional fot a atare rep general vale Hil} empiric, sesprofundss, neproblematizas i nevaloiiea concept Moi pris, este vor despre elberaes~ pe cit ne tn puting ~ din oi- onl prsidecilor nefavratile, pe deo pate, dezvoliei noaste ea educator Fl pode sls ps, sprofandie experientl noaste edveati-formatve Sant ade jude ce vin sse mean din ips de preocspare reals peor cee cee fntimpls Dinter we yore (nema), din ips sacezeloeautenice ale experieglor wofevonsle, devia ets de elders din consringre prude x concretzezl prin PRs sinc i superfine « wnor oneal care impute iin elid nnd (aor de Seo conraie/descopri fenomene, isi co Teil semnifestive). Fee e nea, fe cle aprofuneazi pe ce aneiar, nile nll ne sa ne realuinperepile, concept, modelele tortie, sf ne einem 9 ne eprelucri expeviena cure cine eatin derlare Din uncral nostr de were, exit multe prides in ere wa pert”, ‘aim nvict” cop cleel in eace ne-am pier no npn, educator, dominal Flconstrny de stem de ineigiman, de repli, ceil funeile iasivuo- Td ml aeclerst al vie Fir e neg oportaniae, wits imporans, Toul, criyl,sitmal 9 une iseauponae ~ dels un anumit moment 5 nso anu Kini acepebiii— uiformizezd, sesearh insriinexzi, Foul laine. © ine lucruilor si fapeloe din caren nema pate ope [aproaps) ime Devenim pon, smpli pon, pene ruil, cern, lg Tui nsiuionsle Tne no wsemene Graonal stun rapor cu oamen, Ii port ew fearepersand in pre (lat cx entiate: coe, clabortor, elev, Lopll ete), printer devine inertia us (entimentolcksunem aepuincoi cd lofi evade din ea) Ajunger, ane, 8 accprien ~ poate pentru cham obost, rns peer cn ene ines, pate penta cu mst fi aes ine. 3, Un al wiles reper a ua (psi) vicuni umaniste aupra educa se ole a perceperes i inelegerea educate mai pon din punct de vedere formal, Ios insiional si mai mule din panctl de vedere al unc relat diets, hence fee came, informale- Cv ale cavite, ne ineresezi mai ales fondal Fat forma ders nomen educas-formati Ne cleric la ite Iori educa mai degra a nivel ela dices, i aectiv-cooperame, Linpais, d comunicre (verbal nonverbal) formal, deci in adel unot Iojlemente instiayonale, cele mat mule dnt ele pe cit de gid, ot) pe ait Udine, Tem ne dati de elle de ptr, de auortavism decom tilt, ierathice, de trae a diverge formal, cu ove interaise(delintate din emir tm mod aba, mo dln nse) fa bse ies aa = arbicarls comport I sce mar ndem sh ne aropiom/tgin de elie cui co reapct it~ Fro ponerse i care cori, pea jt al reich (clei copii care ne jt 8 rye (educator ex came ca pi) Ino sie de (pst vine e propane 5 eden mai py erie problemele Ae pe poste unorcoordonate sate, opaninatoris ata al mle de pe pote urgr ide ca 2, evenimentclr, peo, pole Aveo Inver fcazen pe interne vi volves snore, Ane eestor sce, dire educator. die levi dine maa 9 pi rile), dine cle ping lis nr eats p de © fe ‘context sociocultural, pede al parte “Apa ne propane st ne apropem de cae inividualiate~ al ne ‘dev ~ ap cum enc pei exper capacitance ingles, ‘Sat mand unc vlorue pine np: De aremeey ne prop sh abo Si es ais rp (ei iid sei epi ese “fn al paroles rod un le oper we (psi) conspl mane pra acc np oS ml sincera csr a provost sk ‘pa mar decider din pare evr nop sto visa engl ht, Stvaorc bial pe eae i consti entra pnt al adce 9 iw n aga oi at eft pout fe de pers aloe uate incre ‘een sin nrederrespros, connate sin eect de ig imiepest ipron dog cooper, bar satnere, tle arm inte epi, Spl espaaliate mentale, one, principal eoaqere 9 valor area ger suena butt, omens aire ee Ete York, ese, ema me sincera abordareaeprfundar daca 5 al nile rid, drim ma megonin un reper: peace pir Ingres sullen med caren pin sco da lege cars i stiles igen ui For copie ct ma deep apreir lp deepiinc lo, Cena cafacumuleze un aa it ma opty Se mal ines doar pot mins dar mu pen ult. Ne nem: Cam de un? Cum dea jn ne irre aril onl? De (eg imagine de ine vanzten doar defor iofeala ming? De ce= einem au depor a sjune a acd in cules orev ope Tn? Pin ure, cm de -a crest dec perpetuns cen peje? at eo dak loner ci ad ome nats ome el a ————————— "hm rm am di el sme a ae mong somal flint De en cent ot sul ci Th? Dec dm pea pj porn Taare nour pihopdaggicrs Coudene wh wore I pea fst Vari ma egal epee ‘meen coil pop det epee allt es) a “Sune ou pve aes at format dc i omen dst pe roca Of dc uo ny dick ne foc oe tat nse omenee sha, pr sp hue Jur tv impres. Ete ens econ soul ingen ave sat oar, tig gener profil se) tre meepe sr del peu ear tua resont ste) peupon ae (oa) ex ice de elle ce Ae a cong! ces cea poten dae eit; poem ne roa Gps) sto lad ini. th are (poibe)conii, sume ei pun nie ec vn oamer pneu (hi are kt it) et oe fx pe pon ue) dorcel lo Ml fai nu scons inclncup! poplin nese cop io” de nal {fi neerenscetl lor pos ss, nro imics tale pect Aerodnemar pa depron Qt phi de m- Imeduraisproape tone = ack nu chiar tte de condi suet osteo pen atl een (psi bai ro cn av iit paces ogc Com, di en ac End vr dre lca mo psc ote pia sil omen Malet Teepe etre der iepran iol opm de flr Go [3b conus pohopedagogc. Pe fondl noe aa abort ti [vant igure meoculoneconspal ~ dar recip plate- econouten fa ‘selina aac oe ieee smc ‘el Ga ev ft er sta pats cr de Sos fn ew mo see Fao fendiline Rte on trelcoy ae Teen roa er em de ae Siac sce a polar plone co mae ein ne ie af Ee en epee argon ice na pseu von nr a, {To Mantra ues nora una ol SS Sm nc Sr es de oi opine (one) gre profes auteurs safle nas (al ed ‘atoilor, ma cultvai sau ai puia cua igoaesenflrlé celor pe care i ‘ete sane ele cae das or tme educa (Albu, 200, pp. 10-16) ‘Cam sevede mi-am una lmiaun o concider edt Indeeolaree ura in cars ows cla, profesional ae rmomeate EDUCATIE $1 AUTENTICITATE, | 4 Un alk moment important, lees, ere a marestdezvlttea (espestiv, ‘odes gi sprofundares wri aspen educa, oda cu matuizaret met ‘apn exons, profesons sige, pe deo parce, goat cu evlopia Yoeltifinoasre im noile cont sonomise, Rance, police instiayonale, Inala idcologize,z owt cell dessin i confrusini c o reali nei. Th ering nai ato lume mai bund, mai exigent cu ex ns wal sesponsa~ Il mi ira eleva, t-una a espectinivalonlor demi mane, anor Alin reli culate, Garb, slid, prone, mica da seama cfr Ave mule a confuzd teatnecompromitesre, iniostare, obsedats de imagi- Iu/e aparene as educa eens mari gt importante probleme e¥neas A ivi condin ci de comunicaeaintromand, de rela interpersonal, de Taligizars sociecg, Cu timp, igind rept din propia suni,mi-am At ft ta bine seam oh universl soil emt alee din dous dimensin una, Aion verti, original: ha, nsoenti, fl, dois, surogat. Din acest, Jit de veers am consider ck aver neve deo asl de capactate andamen- Til pin cies discernem ite cele dou componente, fenomene ale veg. M-am At Soa, mai depart, e$ membri sone in goana lor dupa prot dupa itg/vibile soci ~ srt prodocitor ms sum de ora, comporamente Ji fapi utente dae de loro, comporamente fate inautenie, mimetics, Feline, proglie seis i le marginalizcze pe cel veri rin unre am dat cama, nro primasan, mulicameni asp a Aven, l vloare verb, dar ~ ml dite f~ tm mod itn, impeovi- i kor, 8 desir, fr snc, cf —pu x simplu ~ pentru aires o Imagine (n prope ochi isi csorals) vorbis. (Ola ecere timp, mi-am lariat mailimpede Fpl ein umes Inca ete dit kim (sc ane autexcladem, precum a fica, de exepl, i Witgentin) 0 lame a agin, a superviezi, a aparentelor, a fol — i fonrte wor, vb ie serupal subataiee crue aon, verte co {ol ils cee init inno, Soreaes generar (i poate, chiar suing) forme Jnr de via, scptore,zgomotoe, strut, cane, argon da iene, Hiei, efemers, de prose. tai arent a problemle educa icalurit de dviga de dawns prin ool ion ving noastdinss, am jun ingle ‘one soci noustre. En consecings, am cust smi distance de premisele (lone) ale unui tnviimineinelecwals, ai repes, menoton, dans, ree, ‘bat (doa) de examene, centeat pe tansmiteres,inmagazinarea gi reproduce: To mai ies cit mai complet a conynutuliprogramelor, manvalelor sin fe ese ma sliiate mecanisme psibice sone gindien algortmici, memoria Feet yi mocivaia eninsec nace isu, sm cur sm apopi de un ip detnvipimdns (mai) vu, (inal xii, (nai nari 9 atraty, deseis ai cite problemele leu ale tuonorall din lle nous ty cite ele le soci (hiper)concurengle Ail, senile devin percepia de sng, ivlul tn de sine, ieredereaf sin, Uipalses de sororeei,de anrrncten de sincere de antracrlinae, Aline a de vin (a leva ia dasa ec ‘Am vot in vedere o geal in cave levi nein cooperezs in care uk ust (poi, ate cons) de etre educator, unde edueatorl exe lila problemele yi ensvil eleva Frmarea i enprimares propriei i loi Inst, ine ase de seoat, nu ne mai incereseazd (pn la striden) Ineligeje sevilr(coesientl lor de inclgena, ci in condi in care majo- tian au itelignrd bunt foarte buat ~ ne inereseat ce se face cu aceastt Ineligen ne ineresean valor, princpileg semnificapile care oitemelaz ‘ovina [Nu credem scoala webue si soak —in primal sind ~ oament ining, Ait oun care apc se inplinease hse autorealizeze, sis exprne pe sine I olaborze ssi contoleze (cum yu mai bie, spre folonl lr sl elolal) vin [Ne incerseaz, agar ca elon sf comsraiasc, edifice cu incligenta a, Mai inde ib o bua imagine despre sn; gen soi ingle) roblomclo ex cae se confunts, si-s% asuome responsabiliat, sf stbleased st linfveze ela cu cea. Pe cur, neocon ans dea nea preocupat tl pun cit de deep este elev mai als profunaimes,atenticisteseinlor Ti peta lu de a exede in sin in cela, dea se respeca gi de i respect pe ol dn jul su. De sees am cata art zones afecio-motoatonal « Tele educative ete oad deimporanc, dct nu chiar mai importa decdt ype copii. Prin urmare, ete neceae sf acordim o eal (unin) Hoi at oniversutuafect-mosvaional l elev el al educatoruti™ (lb, 2002, pp. 13-14, Thre coordonatle educate inawemtcemeagionsns ‘+ Prodomin dirareacoplulin aport cu anumiteobstive yi standarde cerute din exerir(ul lumi copilul’), formulate de instayespeciiaate, + edu dine aprailefundamentle ale fing’ mane, a fe paste~ feck eat cop adolescent, tink, adult su tran ~ et accea de 2 faut, de a fee leew utente, de aave ovat sven rea 1 leds se pote afl in central lupe! pent a ext gi forms oameal utenti, care fac sr tet, o ig utenti todas, pent 2 linia steyttea i formacea wnor oamen inauteni, care fr ers faa, cate duc o vin fale i intretin preudorltiimerpersonale, cae a extent de fap “+ lpn educate ne aati Snel penerati tfc destin re ate ‘coatnue forme gale de consul uti 8 nu ine in cap Seve fail teestora Problematica auteniii in educate fost o constant preocuptlo feimnlor mele, Ei iam ddiat cares intitle fn care educa antotice spire a Editura Poor dn a, nck din aml 2002 De afl aceasth probe rn frimns i ml preocup acum gi dorese sh revi, simi clrife~ tn cont ‘sre ~conceptl de educate aunt La oprivre ten, param coastatae, pe ling (imprean cu) oautensc tate es (Taplr, 299), una jargoulu (Adorno, 215), exis una a educa Sling, reflectnd hung ecead, mam dat sem cl exist cl pute face ‘param eave ca varianseratv la cea impu din exterior fmt, con lino cern biecive general-insisonae obligato ndifereti~in fond —l utloritil inerecle de cunoastere i nevole de eretere ale copilielevlui ale ficeiri copl/le in are, flat in process! dervoli contri personal aii, (Orie incercare (one prin e ns) de apropieve de amentiitatea eda sil satack percept individsse formate si comuolate sit de gija acu az ‘dean, opine clr ings preocupai de baie presi. Ea este un pj tun exerci oportune de prevenie san de dinnare a deperonaizvi i educate. ‘Am cunts dezvol 9 stn o anu aang, prin urmar, st rm sun anunsie mod de abordare, cae f cnfere mai mult ceren gi unitate sub Seatulipbolgi leds. Opsunen tore fondamentl stein are stat a baza abordsiproblemelor educate au fost, i pricipl principles con: cluzile paihologic umanis-fenomenclogie cele ale psihotsapiciexisenpilise Consider c cle reprezine uncle dinte cele mai indeepsiecurente psikolo oe si pubocerspeutice pentru fundamentarea actlq iaeracun formative eal Wma eg el aaa le cer cnn amumitinrerval de snp, cpl schizonezeo anu Camiate de iformatifcunoytinge stabi lr obligatoru pene e fir achisijionaea lr, aoicele me poste fits i ale 2one yi accede ahead’ ale cunougeri; xe obliga x inet era cei s-a sab icogenestonair luis Cavintl contra de nding cel ma es urlia ene reba; pein eae ad ‘alimpune, cere, reglementear, sncionear cop Rial nv ee cal imps decrigele de parcurgere a un progr de sti petit impos prin bazeme evaluative periodic; (Corina principal ene scos pour era copil ii ingens — pe ‘eto as ml sm fin interactive ~ ceca ce Se orescence rege djs Satsfciacoplull ese dependent de peformanya Iu, mlsura pi rier preformlate de cue specialists CCopill nu ate decir opyunes sspuneri la progeamul deja proiett onganizat de ctreadultul-specialsyspaiol de iniitvs gi de migca fst foarte igus, src ing, Predomind controll; acest ip de educa ete foarte lega de exerci controll, orc liberd iniatvs neoiahi este rseane (in fon nesveit Eat cea utorinenadultli/dusetorui ramen si despre ree ‘te incomtestabl procrsten (intinr lt eu copil independent de pariculartiledeparcre ale evi) 1N-au oprea mare important eriosiiil, cutee, ineresclecopt le, mai drab, perurbsprocesuleducati (al er subst ste [Enpeienay ces oe te dea copia aunt we — eventual ~ in misura cate favorizeardaingereaobietvelor(prelformulte de cite ad ( zeae de aces Este un ip de educate impus, pov cs anamiterglementi, regu mente Eraluacea ete cbligatorie; en tnde sf dein scop fn sine cevingle rela intog procerledacai, Edvcatoral face cea ce ise cee potrvt documentlor care gid accvittea si baremelor finale prestabiite de cite spcilipis Se destioar int-an media predminane coer; sane sopravegbes (specie premise) disiplina, sselares, supunereas Adal dtine nresgao responsable; 4 scl gre une exh cin apar nt seve prom susyionate; tle ercead ingore, Mai dear, ine coordonsele educa antntic reine 4 "Pine cams de natrantrioar a copii, | Crocs un spit de maifstce it malar i it mai liber copii, + te gril cw imei copiblu, ca ivornesceat de inglegere a tot ea cel inconjoark + Nu are obiesive presales eles defines rept fcontnuyin spor ‘oxperientle in fone de acest, cu cringe cop, pe deo pare, si constatrle meticulase, dar binerotoare ale educatorl, pede al pane, + ventral vine mere eu proponer coll le argumentxzis + stra sine seam de reacile copii, creazi stv problems tic stimulative,sugeate de copll insist stimlese3 gadis, seta de canoer, dar fet pris novia de descoper etori/zone noi de cunosstere, de ceretare; 4+ lustre se bucurd de descopeisile copii areincredere tn ck 4+ autora ete ensures nw are nisi clip in vedere il preoeupl au Aorite; principal Ii este impunerea aussi i atenia i starea sulletsse a copiuu creativity scorciele luis erecta au once presse plies nt shietvelor adulela specs; cle se constiuie si se organizeaz din ters pe mura interes (mneru in exinders) a capaci cognitive pice slecoplalu + Principal coordonstor al activi educstrull este cwriziats fi ma rifle coil in procsul wae vig sale + rin urmar,contnataie sane lesb, deschis, noncompartimentate (Gndiscipine de sud sau ar curiclare ‘+ Objesivl tneredees cop nl neuf wa, fm camens bucura fi doring Ii neincsta de a canoase, dea pecepes + Eustoral re concentene pe sl emoyionale ale copilu 1+ Serelizeara prin colaborerea profesor-eley, a funcie de evlutia cop Iulia ering, dorinelor, interes ‘+ Adukal vine eu caren de tm, de probleme de povey de jocuri, de setivcis Sint Ia mate prep dalogul insrederes recipe, consukare, spinal Incursjnrensdmiraia, epoca: + Ritmo neti este cll cop + Poncol inal mu este atl evalu impose in imiteimervale de timp, satisfac cop mlumire i fprl cal ee cen i do ies se desvok aosvluaress + Discpin se inst prin insip atenyin coneentara copii stacy vitten activin cate v3 anasit (rupravegheat ssurint de ade); + Dervollresponsbilaes cop, ost cu manfesarearesponsbil ‘api.aduleli ‘+ resupune scl, grjela nied) tnvapare diner Cred laa putem vorbi deo efucai par inated ide una pur stent Puen fxn neh practic sle este! predominaneinsbrentce practi educa predominan:auente Toad, considerim i no ncerere de proper de lca sutnt prin sbordarea vir adste wam putes depisiprejudects confor cies ‘dct, este neo privim mere (numa) I celle ec a ly). Cre eet nectar prvi gan, aul. oad, emt trina eae eds ‘ative. Es are efete~ msi mie su mai pin profunde~ 9 anupra nose. $i oa seinen intotdesuna cov. Fsteczol ein rai de formare-de ‘votre nem seama de pursuit noasue phe, morale, de momen ti noni de naling de opinilanonts de Zckreiraa le emofonal ‘Aculeducatpleack del educator, De aoe, ete neces cae e der deze de a autoobservate etre observatig, de la autoinvestigatiela investi, 1a auroconvorbice la convorbice. Agaar, nw ete vorba rma despre pba evn despre pibolegia adults, noms despee ait parent ate atone, unl exterior chia i ete wba despre relia edad cu una leer ele, ete cunonete un alt recproc faa, cae tan adinradees, suspcines, gees, adverstara se reduc la valor accepabile de sulci riciei relat umane (dack nu curva, chia, eliminate), Cred ct numa cast scar nintrioral eli educative a sor doi partener poate deter ‘un auteatic ct de formare" (Albu, 200, pp. 15-16 De ssemenes, in herrea Edvcs, rofeorl orem pir a Bai aralela 45 din Pte inal 2009, a abort ae dimensan le ater (eine legte de impure © anus prctcare formals edacstie) 2. Autentctatea in comunicate interpersonal, b. Autetictte in rele interpersonal 6. Autntcitatea in elec Atentiaea in comaricareainterperonalé Firs mai consi vre engi suntem ne care comunicim care ia ‘hate noses majortate~ ne dovim sf comunicim. .CH vere ae stsacem In nod corepunsieor webungle i lueruie morg conform atepetsornoasee, {oil pare e ese in regu. Cand apa ns perturba sau insta in derlarea Wil oust (bigs) resin el ceva ou menge com reve say cum nea Aor Hnt i exzal eomunicari(inerpersonale). Cc putem comics ne sail {ui otespunzitoreebvings comonisri,vaga nossa i urmess ese curl ‘Gh isn mod epeleonstan, ipingm icles i comunicare cuca ‘aie’ cia ms (msi) pute pur simolu sf comunicin cu ey (esnin cd Wiel ower pate cvs fundamental Ne di rama ok sem ce pane of rem ‘ne come, cee sf ae dezluim, suntem dspugi st scl, dar ay Aen cul vor eu cine discus sa pe cine ascot, cf ne sap err importante (Win tin car e aft an tur devil lox) (Albu, 2909, 220) Gr cameni matuci din punc de vedere prikosocs foarte re ne puter Inyo sa puter ace confi oe cele dou str ares de comanicae cea de Iieulocomunicie”, De aces, atc cing pring, opel, copii, ele, prof For ol, peeteni te. sentimental ins ~ momentan sau plang — Invite vor de fap cu comunic, ie pseadocomunics. lar psedocomun {area se pose incnde, pentre unica o pat de we in vig lo, poate agit din {ice ns ml pone fol de rertal lami, cu vate aati, respiagele Fone 6. Aces nisi po reine suspends, ancy tao zand ceo, Fietaivesdstelenecesare (acolo unde ae poste ante cazul i sufcient) ale {olor care conviquies 9 interscionszs. Credem tne et (foarte important pet: + Ajthincemoment l deriluinlor/autoderslurlor ne ale; 4A tlc important, profane, apropire impli reac eterlocwoel + Au nc ami cuastepciinerelisteinoportune; + Ane formula un tee ma cla opgiunilr noses 4 cera dim (ac eve czas mul densttelconsienl preven insula, un nivel lel comuniir iacrumane Gotepersorle) sob ave ne aim in preudocomnicae gi de aca aver sansa nel bone sts FT a oi si pox ang pk ato nk punt (a tn i) ge de ule dc poaecomanca nape de ec pe i se Nini (Citra coordonat ale comunizai auentie Eat sincera, substan, pling de congout, Ease consti x rete strc, a monsennl dilogulilinterafiunil ‘Aver toni dspombitaea desl inege pe eels aver state aft {avorabil iampintiidellor sa dezalior lis, Sntem preg fl aculim erpatc (incase sean cfnd nu sunt

    S-ar putea să vă placă și