Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, BUCUREȘTI

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT: PSIHOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ ȘI


MANEGEMENTUL RESURSELOR UMANE

ANUL UNIVERSITAR: 2019/2020

ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

DEMISIA

DISCIPLINA: DREPTUL MUNCII

TITULAR DISCIPLINĂ : PROF. UNIV. FAINISI FLORIN

STUDENT: VASILE MIRELA-IONELA , CNP 2880329293525


ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ ( Legea 53 DIN 2003, Art.55
lit. C)

DEMISIA

Încetarea contractului individual de muncă este reglementat în capitolul V din Codul


Muncii republicat, art. 55 lit. c) consemnând faptul că, contractul individual de muncă poate
înceta ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părti, în cazurile și în condițiile limitative
prevăzute de lege. Prin urmare, angajatorul poate determina încetarea unilaterală a
contractului individual de muncă numai în cazurile și în condițiile stabilite de lege. Salariatul,
poate denunța unilateral, oricând, orice contract individual de muncă și fără a fi obligat legal
la motivarea deciziei sale. Din acest punct de vedere putem spune ca poziția părților este
inegală și apare ca fiind defavorabilă angajatorului. Datorită aplicării principiului libertății
muncii, salariatul are libertatea de a pune capăt, oricând, în mod unilateral, contractului
individual de muncă. Important este faptul că un asemenea act juridic unilateral trebuie
reglementat de legiuitor.

Sediul materiei este reprezentat de art. 81 în Codul muncii republicat, care la


alin. (1) specifică: prin demisie se întelege actul unilateral de voința a salariatului care,
printr-o notificare scrisă, comunică angajatoului încetarea contractului individual de
muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

În doctrina există păreri contrare referitoare la forma demisiei. În opinia


domnului Ion Traian Stefănescu, cerința notificării scrise certifică în mod categoric
faptul că demisia nu este un act juridic care să se prezume. Refuzul angajatorului de a
înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace
de probă. Autorul consideră că o demisie tacită în dreptul nostru este imposibilă, ea
poate fi înaintată numai în scris, constituind unul dintre actele juridice unilaterale care
trebuie notificat – forma de manifestare a voinței salariatului mai mult decât elocvența.
Chiar dacă domnul Ștefănescu interpretează legea mai mult după spirirul ei, în
interesul protecției juridice a salariatului, trebuie să remarcăm textul instituit de
legiuitor.

“Dreptul salariatului de a demisiona este în mod esențial un drept discreționar, care nu


este îngrădit decât de abuzul de drept. Notificarea scrisă adresată angajatorului este un
înscris în accepțiunea de instrument de probă astfel că demisia poate fi exprimată în
scris sau oral, ori poate rezulta dintr-un comportament al salariatului.” ( Ticlea A. 2010)

În plus, decizia salariatului nu este legată de notificarea scrisă, aceasta având rolul de
a-l înștiința pe angajator despre termenul de preaviz. Lipsa notificării nu duce la
nulitatea demisiei, dar poate constitui temeiul unei cereri de despăgubire din partea
angajatorului pentru prejudiciul suferit. Demisia nu se prezumă, dar acest lucru nu
înseamnă că poate fi exprimată numai în scris. Ea poate fi exprimată oral, fără ca
manifestarea de voință a salaritului să nască dubii, la fel cum demisia poate rezulta
dintr-o atitudine tacită a salariatului, din care rezultă că voința acestuia de a pune capăt
contractului individual de muncă este clara, serioasă și fără echivoc. Demisia poate fi
tacită dacă “tăcerea” salariatului este elocventă și fără echivoc.

Alineatul (2) din același articol 81 prevede că angajatorul este obligat să


înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă
dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba. “Potrivit
principiului simetriei, demisia va trebui să fie comunicată organului care este
împuternicit să angajeze și să disponibilizeze personalul, organ care a exprimat
consimtământul angajatorului la încheierea contractului de muncă. Important de
menționat este și faptul ca pentru a-și produce efectele, demisia nu trebuie să fie
aprobată de angajator, ca urmare a caracterului unilateral al acesteia, în temeiul art. 55
lit. c) ”.( Anastasiu A.,2005)

Conform alineatului (3) art. 81 salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.


Totuși, nimic nu îl împiedică pe salariat ca în notificarea scrisă remisă angajatorului să
precizeze și motivele demisiei. Însă, aceste motive invocate nu au nicio relevanță
juridică, demisia producându-și efectele ca act unilateral de voință fără a fi necesară
motivarea ei.

În virtutea principiului libertății muncii, există și o limitare a dreptului


salariatului de a demisiona: insituirea unui termen de preaviz. Acesta operează în baza
prevederilor legale, independent de faptul că nu a fost menționat explicit de salariat în
demisia sa. Este o soluție care răspunde în mod firesc interesului legitim al
angajatorului de a avea timp pentru a găsi un înlocuitor. Părțile pot conveni cu privire
la durata termenului de preaviz. Alineatul (4) stabilește totuși niște limitari – nu poate
fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv,
mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere. De
remarcat este faptul că prin acordul părților s-a stabilit numai durata preavizului, fără
a se considera că s-a produs însăși încetarea contractului individual de muncă prin
voința lor comună. Termenul de preaviz începe să curgă de la notificarea sa
(comunicarea) sa, fără să se includă și ziua comunicării.

Din coroborarea alin. (4) cu alin. (7), reiese faptul ca angajatorul poate renunța
la beneficiul termenului de preaviz. Această renunțare, de asemenea este un act juridic
unilateral.

Pe durata preavizului contractual individual de muncă continuă să își producă


toate efectele. În baza acestui alineat (5) salariatul prestează muncă și primește salariul
corespunzător stabilit în contractul de muncă.

Problemele apar în momentul în care nu este respectat termenul de preaviz. Într-


o opinie, “nerespectarea acestui termen și părăsirea serviciului constituie abatere
disciplinară și poate fi sancționată prin concedierea celui în cauză conform art. 61 lit.
a.” (speta relevanta – Tribunalul Suprem, s. civ. dec. nr.393/1989). ( Stefanescu, I.T,
2007). Concomitent, ca urmare a părăsirii intenționate a locului de muncă, în măsura în
care a produs și un prejudiciu material, persoana în cauză va fi obligată să platească
despăgubiri. Angajatorul nu poate, însă, să emită o decizie de concediere a salariatului
pentru faptele anterioare depunerii demisiei sale și nici pentru fapte neimputabile
salariatului respectiv. Totuși, în ceea ce privește concedierea în perioada de preaviz –
posibilă pentru motive imputabile salariatului – ar putea să reprezinte, de la caz la caz,
un abuz săvârșit de angajator.

Într-o altă opinie, mai moderată, angajatorul are dreptul să aplice în cadrul
acestui termen, sancțiunea disciplinară corespunzătoare gravității abaterii comise de
salariatul, care și-a exprimat voința de a demisiona. Puterea disciplinară a
angajatorului asupra salariatului în cauză se exercită atât cu privire la abaterile
săvârșite de acesta în perioada preavizului, cât și cu privire la abaterile comise înainte
ca salariatul să demisioneze.

Conform alin. (6) Art. 81 în situația în care în perioada de preaviz contractul


individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat
corespunzător.

Alineatul (7) stipulează: contractul individual de muncă încetează la data


exprirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către
angajator la termenul respectiv.

Efectul demisiei operează de drept, iar demisia – act unilateral – nu poate fi


retractată decât cu acordul angajatorului astfel că acordul parților pentru încetarea
contractului individual de muncă poate avea loc numai în situația în care demisia nu
mai operează, fiind retrasă. Acordul părților se poate referi la revocarea demisiei în
perioada preavizului nicidecum la încetarea contractului individual de muncă. Dacă
angajatorul și-a dat acordul la retractarea demisiei de către salariat, termenul de
preaviz nu mai curge. Cele două părți ale contractului individual de muncă pot decide
încetarea acestuia prin acordul parților numai după retragerea demisiei salariatului,
acceptată de angajator. Desigur, după împlinirea termenului de preaviz retragerea
demisiei nu mai este posibilă, astfel încât acordul părților pentru încetarea contractului
individual de muncă este lipsit de obiect, demisia producându-și efectul: încetarea
acelui contract.

Ultima dispoziție din articolul 81, alin. (8) se referă la faptul că salariatul poate
demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin
contractual individual de muncă. Aceasta ipoteză are în vedere nerespectarea
termenului de preaviz, nerespectare care trebuie motivată, putând avea temei chiar
neindeplinirea unei obligații contractuale de către angajator. Dreptul la demisie nu este
însă limitat, acesta se manifestă tot printr-un act discreționar al salariatului care nu
trebuie motivat. Doar neexecutarea preavizului trebuie motivată.

Codul muncii republicat mai reglementează o situație de încetare a contractului


de muncă din inițiativa salariatului la art. 31 alin. (3) referitor la perioada de probă.
Încetarea are loc printr-o notificare scrisă, fără preaviz și fără a fi necesară motivarea
acesteia.

Construirea unei scrisori de demisie


Scrieți o scrisoare civilă, succintă, care conține următoarele:

 Data scrisorii- Includeți data la care trimiteți scrisoarea pe linia din stânga sus,
deasupra adresei.
 Adresa- trebuie să urmeze un model oficial de scrisoare de afaceri. Utilizați numele
companiei pe prima linie, urmată de adresa străzii, orașului și codul poștal.
 Destinatar- este de obicei managerul dvs. - puteți utiliza prenumele. Dacă situația o
solicită, vă puteți adresa unui public mai mare, precum unitate, echipă, departament
sau întreaga companie.
 Declarație de demisie- Trebuie să precizezi că renunți la prima teză.
 Data plecării- Este necesară o dată clară de plecare, deoarece permite managerului
dumneavoastră să strategeze calea de urmat.
 Motivele plecării (opțional)- În această secțiune, folosiți cuvinte diplomatice și
oferiți un motiv pentru plecarea dvs. Motivele acceptabile pot varia de la problemele
generale de sănătate, petrecerea mai mult timp cu familia, relocarea , schimbarea
carierei și multe altele..
 Mulțumesc Secțiunea- Asigurați-vă că încheiați scrisoarea mulțumind managerului
dumneavoastră și dacă vă simțiți recunoscători, recunoașteți oportunitatea pe care v-
au oferit-o.
 Semnătura- Dacă trimiteți o copie tipărită a scrisorii, semnați deasupra numelui dvs.
dactilografiat. Un nume tipat este suficient ca o scrisoare de demisie online.
Concluzie:
O scrisoare de demisie este un document funcțional care poate fi utilizat în multe situații de
ieșire. De obicei, documentul semnifică faptul că timpul dvs. în poziție se va încheia în zilele
următoare. Fii pregătit pentru toate situațiile și adaptează-ți scrisoarea pentru a se potrivi cu
situația.

BIBLIOGRAFIE

3.Anastasiu A., Dima L.; “Dreptul muncii”; Editura All Beck, Bucuresti, 2005

1.Stefanescu, I.T.; “Tratat de dreptul muncii”; Editura Wolters Kluwer, Bucuresti,


2007

2.Ticlea A.; “Codul muncii comentat si adnotat”; Universul Juridic, Bucuresti, 2010

Codul muncii actualizat 2019, Legea 53 din 2003


Catre,

Domnule Director,

Subsemnatul(a) ______________________________ angajat(a) in functia de


______________________la ____________________________, prin prezenta notificare
va comunic incetarea contractului individual de munca prin demisie, conf. art. 79 (1) din
Codul muncii.
Perioada de preaviz de ____ zile calendaristice va decurge da la data prezentei
pana la data de ___________ , iar cu data de ________ inceteaza activitatea mea la
_____________________________________________
Va rog sa procedati la intocmirea documentelor necesare pentru incetarea
contractului individual de munca.

Data Semnatura
_____________ _______________________

S-ar putea să vă placă și