Statistica 21.05.2019 Ora 21

Doamne, ajuta!
1 Medical
2 Psihologie
3 Filologie
4 Administratie publica
5 Inginerie / It
6 Constructii
7 economice
Ipoteze de cercetare
Ipoteza de cercetare 1: cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este mai intensă, cu atât
Satisfacţia generică în muncă este mai mare. - validat
Ipoteza de cercetare 2: cu cât nivelul trebuinţelor de stimă şi statut este mai intensă, cu atât va
fi mai mare satisfacţia în privinţa Cadrului organizaţional de la locul de muncă. – nevalidat, dar
validat în privinţa DM conducere care ar fi echivalent cu trebuinţele de afiliere din piramida lui
Maslow. (înainte aceasta era ipoteza 6)
Ipoteza de cercetare 3: cu cât dominanta motivaţională de tip subzistenţă este mai intensă, cu
atât satisfacţia în privinţa Condiţiilor fizice oferite de locul de muncă este mai intensă. - validat
satisfacţia în privinţa Conţinutului muncii este mai mare. - validat
Ipoteza de cercetare 5: cu cât nivelul trebuinţelor de afiliere este mai mare, cu atât satisfacţia în
privinţa Relaţiilor în muncă este mai intensă. – nevalidat, dar validat în privinţa DM relaţionare
care ar fi echivalent cu trebuinţele de afiliere din piramida lui Maslow.
Ipoteza de cercetare 6: dominanta motivaţională de tip relaționare corelează pozitiv cu nivelul
de satisfacţie al persoanei cu Conținutul muncii sale. - validat
Ipoteza de cercetare 7: participanţii de gen masculin sunt în general mai intens motivaţi la locul
de muncă decât cei de gen feminin (tipurile de motivaţie măsurate prin chestionarul de motivare
a resurselor umane şi prin chestionarul de dominante motivaţionale) => ipoteză confirmată
parţial, pe primele 4 niveluri din piramida lui Maslow.
VAR00016 = fiziologice
VAR00002 + VAR00003 + VAR00004 + VAR00009 + VAR00019 + VAR00020 = securitate
VAR00005 + VAR00007 + VAR00012 + VAR00015 + VAR00017 = afiliere
VAR00006 + VAR00013 + VAR00014 = stima
VAR00001 + VAR00008 + VAR00010 + VAR00011 + VAR00018 = autorealizare
Obiective de cercetare
Obiectivul de cercetare 1: ne propunem să stabilim dacă există relații între nivelul diferitelor
trebuințe și satisfacția în muncă.
Obiectivul de cercetare 2: ne propunem să stabilim dacă există relaţii între tipurile de

dominante motivaţionale şi nivelul satisfacţiei în muncă.
Ipoteze de cercetare
Satisfacţia generică în muncă este mai mare.
Ipoteza de cercetare 2: cu cât nivelul trebuinţelor de stimă şi statut este mai mare, cu atât va fi
mai intensă satisfacţia în privinţa Cadrului organizaţional de la locul de muncă.
Ipoteza de cercetare 3: cu cât dominanta motivaţională de tip subzistenţă este mai intensă, cu
atât satisfacţia în privinţa Condiţiilor fizice oferite de locul de muncă este mai intensă.
satisfacţia în privinţa Conţinutului muncii este mai mare.
Ipoteza de cercetare 5: cu cât nivelul trebuinţelor de afiliere este mai mare, cu atât satisfacţia în
privinţa Relaţiilor în muncă este mai intensă.
Ipoteza de cercetare 6: cu cât dominanta motivaţională de tip relaționare este mai intensă, cu
atât nivelul de satisfacţie al persoanei cu Conținutul muncii sale este mai mare.
Ipoteza de cercetare 7: participanţii de gen masculin sunt în general mai intens motivaţi la locul
de muncă decât cei de gen feminin (tipurile de motivaţie măsurate prin chestionarul de motivare
a resurselor umane).
Variabilele cercetării:
Tipuri de trebuinţe:
- trebuinţe fiziologice,
- trebuinţe de securitate,
- trebuinţe de apartenență,
- trebuinţe de stimă şi statut,
- trebuinţe de autorealizare.
Aspecte măsurate ale satisfacţiei în muncă:
- facilități,
- condiții fizice ale muncii,
- conținutul muncii,
- relații umane în muncă,

- cadrul organizațional
Tipuri de dominante motivaţionale:
- conducere
- expertiză
- relaționarea
- subzistența
Metode de cercetare
Chestionarele ataşate:
- chestionarul de Motivaţia resurselor umane (pp. 15-16 din Psihologia muncii – caiet de
seminar al Ioanei Omer, 2007) - care măsoară cele 5 tipuri de trebuinţe din Piramida lui
Maslow (subscala „nevoi fiziologice”, subscala „nevoi de securitate”, subscala „nevoi de
apartenență”, subscala „nevoi de stimă şi statut”, subscala „nevoi de autorealizare”).
- chestionarul de Evaluare a satisfacţiei muncii (pp. 22-23 din Psihologia muncii – caiet de
seminar al Ioanei Omer, 2007) - care măsoară satisfacţia muncii privitoare la 5 aspecte:
subscala „facilități”, subscala „condiții fizice ale muncii”, subscala „conținutul muncii”,
subscala „relații umane în muncă”, subscala „cadrul organizațional”)
- chestionarul de Dominante motivaţionale al lui Ticu Constantin – care măsoară 4 tipuri
de dominante motivaţionale:
- 1. subscala “conducere (trebuințe de putere)”: dorința de a-i influența pe cei din

anturajul său mobilizându-i spre succes sau manipulându-i în interes personal; a fi șef, a
conduce sau a nu depinde de alții (independenta decizională)
- 2. subscala „expertiză (trebuințe de realizare)”: tendința sau dorința de a excela în

cadrul activităților în care se angajează, de a fi considerat un expert, un profesionist; a
fi ,,omul din umbra” ce influentează deciziile (expertiză profesională)
- 3. subscala „relaționarea (trebuințe de afiliere)”: dorința pe care o resimte individul de a
stabili și de a manifesta relații de prietenie cu alții; dorința de a lucra cu plăcere într-un
colectiv plăcut, cu oameni întelegători (relații armoniase)
- 4. subscala „subzistență (trebuințe de existență)”: preocuparea persoanei pentru nevoile

de baza ale existenței (odihnă, stabilitate, bani, hrană, securitate).
Lotul de participanţi
Cele trei chestionare au fost aplicate pe un lot de 53 de respondenţi proveniţi din mediul urban şi
rural, cu vârste cuprinse între 21 şi 48 de ani, care lucrează în domeniul medical (medici,
asistenţi medicali, infirmiere, brancardieri, psihologi), precum şi în alte domenii.
I. Statistica descriptivă
Statistics
gen varsta mediu_pro mediu_re nivel domeniu statut_pr domeni func timp_p
venienta zidenta _stud _studii ofesional ul_de_l tia etrecut
ii ucru _la_se
rviciu
Valid 53 53 53 53 53 53 50 53 53 53
N
Missing 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0
Mode 2 2 1 1 3 2 2 1 1 2
Tabelul nr. 1. Tabel prezentând indicatorul statistic mod pentru variabilele calitative ale
studiului
Din tabelul de mai sus se observă că:
- modul variabilei “gen” este 2, ceea ce înseamnă că majoritatea respondenţilor din
lotul de participanţi sunt de gen feminin;
- modul variabilei “vârstă” este 2, ceea ce înseamnă că cei mai mulţi respondenţi din
lotul de participanţi au o vârstă declarată între 28 şi 34 de ani;
- modul variabilei “mediu proveniență” este 1, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi provin din mediul urban;
- modul variabilei “mediu rezidență” este 1, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi au domiciliul în mediu urban;
- modul variabilei “nivel studii” este 3, ceea ce înseamnă că majoritatea respondenţilor

din lotul de participanţi au facultate;
- modul variabilei “domenii studii” este 2, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi studii în psihologie;
- modul variabilei “statut profesional” este 2, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi sunt angajați într-o instituție privată;
- modul variabilei “domeniul de lucru” este 1, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi lucrează într-un domeniu medical;
- modul variabilei “funcția” este 1, ceea ce înseamnă că majoritatea respondenţilor din
lotul de participanţi au funcție de execuție;
- modul variabilei “timp petrecut la serviciu” este 2, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanţi petrec 8-9 ore pe zi la serviciu
gen
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
masculin 11 20.8 20.8 20.8
Valid feminin 42 79.2 79.2 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 1. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “gen”
Din tabelul de mai sus se observă că 11 respondenţi sunt de gen masculin şi 42 sunt de
gen feminin.
Reprezentarea grafică nr. 1. Grafic de tip pie (“plăcinte”) reprezentând distribuţia
participanţilor în funcţie de variabila “gen”
Din graficul de mai sus se observă că 20,75% dintre respondenţi sunt de gen masculin şi
restul de 79,25% sunt de gen feminin.
vârstă
Percent
21-27 ani 6 11.3 11.3 11.3
28-34 ani 19 35.8 35.8 47.2
Valid 35-41 ani 15 28.3 28.3 75.5
42-48 ani 13 24.5 24.5 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 2. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “vârstă”

Din tabelul de mai sus se observă că 6 dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 21-27
ani ; 19 respondenți au vârsta cuprinsă între 28–34 ani; 15 respondenți au vârsta cuprinsă între
35-41 ani și 13 respondenți au vârsta cuprinsă între 42-48 ani.
participanţilor în funcţie de variabila “vârstă”
Din graficul de mai sus se observă că 11, 32% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între
21-27 ani; 35,85% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 28-34 ani; 28,30% dintre
respondeți au vârsta cuprinsă între 35-41 ani și 24,53% dintre respondenți au vârsta cuprinsă
între 42-48 ani.
mediu_provenienta
Percent
urban 40 75.5 75.5 75.5
Valid rural 13 24.5 24.5 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 3. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “mediu
de proveniență”
Din tabelul de mai sus se observă că 40 respondenţi provin din mediu urban şi 13 din
mediu rural.
participanţilor în funcţie de variabila “mediu de proveniență”
Din graficul de mai sus se observă că 75, 47% dintre respondenţi provin din mediu urban
şi restul de 24,53% din mediu rural.
mediu_rezidenta
Percent
urban 48 90.6 90.6 90.6
Valid rural 5 9.4 9.4 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 4. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “mediu
de rezidență”
Din tabelul de mai sus se observă că 48 respondenţi sunt din mediu urban şi 5 sunt din
mediu rural.
participanţilor în funcţie de variabila “mediu de rezidență”
Din graficul de mai sus se observă că 90,57% dintre respondenţi sunt din mediu urban şi
restul de 9,43%% sunt din mediu rural.
nivel_studii
Percent
bacalaureat 4 7.5 7.5 7.5
facultate 34 64.2 64.2 71.7
Valid masterat 8 15.1 15.1 86.8
doctorat 7 13.2 13.2 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 5. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “nivel
studii”
Din tabelul de mai sus se observă că 4 dintre respondenţi au bacalaureat; 34 dintre
respondenți au facultate; 8 dintre respondenți au masterat și 7 respondenți au doctorat.
participanţilor în funcţie de variabila “nivel studii”
Din graficul de mai sus se observă că 7,55% dintre respondenţi au bacalaureat;
64,15% dintre respondenți au facultate; 15,09% dintre respondeți au masterat și 13,21% dintre
respondenți au doctorat.
domeniu_studii
Percent
medical 13 24.5 24.5 24.5
psihologie 14 26.4 26.4 50.9
filologie 5 9.4 9.4 60.4
administratie publica 3 5.7 5.7 66.0
Valid
inginerie / IT 6 11.3 11.3 77.4
constructii 8 15.1 15.1 92.5
economic 4 7.5 7.5 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 6. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “domeniu
studii”
Din tabelul de mai sus se observă că 13 dintre respondenţi au studii medicale; 14 dintre
respondenți au studii în psihologie; 5 dintre respondenți au studii în filologie; 3 dintre
respondenţi au studii în administrație public; 6 dintre respondenţi au studii în inginerie/IT; 8
dintre respondenţi au studii în construcții și 4 dintre respondenţi au studii în economie.

participanţilor în funcţie de variabila “domeniu studii”
Din graficul de mai sus se observă că 24,53% dintre respondenţi au studii medicale;
26,42% dintre respondenți au studii în psihologie; 9,43% dintre respondeți au studii în filologie;
5,66% dintre respondenți au studii în administrație public; 11,32% dintre respondenți au studii în
inginerie/IT; 15,09% dintre respondenți au studii în construcție și 7,55% dintre respondenți au
studii în economie
statut_profesional
Percent
Valid nu lucrez momentan 3 5.7 5.7 5.7
angajat in institutie publica 11 20.8 20.8 26.4
angajat in institutie privata 37 69.8 69.8 96.2
patron 1 1.9 1.9 98.1
liber profesionist 1 1.9 1.9 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 7. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “statut

profesional”
Din tabelul de mai sus se observă că 3 dintre respondenţi momentan nu lucrează; 11
dintre respondenţi sunt angajați în instituție publică; 37 dintre respondenți sunt angajați în
instituție privată; 1dintre respondenți este patron și 1 dintre respondenţi este liber profesionist.

participanţilor în funcţie de variabila “statut profesional”
Din graficul de mai sus se observă că 5,66% dintre respondenţi momentan nu lucrează;
20,75% dintre respondenţi sunt angajați în instituție publică; 69,81% dintre respondenți sunt
angajați în instituție privată, 1,89%, dintre respondenți este patron și restul de 1,89% dintre
respondenţi este liber profesionist.
domeniul_de_lucru
Percent
medical 17 32.1 32.1 32.1
psihologie 6 11.3 11.3 43.4
filologie 1 1.9 1.9 45.3
administratie publica 8 15.1 15.1 60.4
Valid
inginerie / IT 8 15.1 15.1 75.5
constructii 2 3.8 3.8 79.2
economic 11 20.8 20.8 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 8. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “domeniu
de lucru”
Din tabelul de mai sus se observă că 17 dintre respondenţi lucrează în domeniu medical;
6 dintre respondenți lucrează în domeniu psihologie; 1 dintre respondenți lucrează în domeniu
filologie, 8 dintre respondenţi lucrează în domeniu administrație public; 8 dintre respondenţi
lucrează în domeniu în inginerie/IT; 2 dintre respondenţi lucrează în domeniu construcții și 11
dintre respondenţi lucrează în domeniu economic.
participanţilor în funcţie de variabila “domeniu de lucru”
Din graficul de mai sus se observă că 32,08% dintre respondenţi lucrează în domeniu
medical; 11,32% dintre respondenți lucrează în domeniu psihologie; 1,89% dintre respondeți
lucrează în domeniu filologie; 15,09% dintre respondenți lucrează în domeniu administrație
public; 15,09% dintre respondenți lucrează în domeniu inginerie/IT; 3,77% dintre respondenți
lucrează în domeniu construcții și 20,75% dintre respondenți lucrează în domeniu economic.
functia
Percent
executie 31 58.5 58.5 58.5
Valid conducere 22 41.5 41.5 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 9. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “funcția”
Din tabelul de mai sus se observă că 31 dintre respondenţi au funcție de execuție şi 22 au
funcție de conducere.

participanţilor în funcţie de variabila “funcția”
Din graficul de mai sus se observă că 58,49% dintre respondenţi au funcție de execuție şi
restul de 41,51% au funcție de conducere.
timp_petrecut_la_serviciu
Percent
sub 8 ore 10 18.9 18.9 18.9
8-9 ore 33 62.3 62.3 81.1
Valid 10-12 ore 8 15.1 15.1 96.2
peste 12 ore 2 3.8 3.8 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr. 10. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “timp
petrecut la serviciu”
Din tabelul de mai sus se observă că 10 dintre respondenţi petrec sub 8 ore pe zi la
serviciu; 33 dintre respondenți petrec 8-9 ore pe zi la serviciu; 8 dintre respondenți petrec 10-12
ore pe zi la serviciu și 2 dintre respondenţi petrec peste 12 ore pe zi la serviciu.
participanţilor în funcţie de variabila “timp petrecut la serviciu”
Din graficul de mai sus se observă că 18,87 % dintre respondenţi petrec sub 8 ore pe zi la
serviciu; 62,26% dintre respondenți petrec 8-9 ore pe zi la serviciu; 15,09% dintre respondenti
petrec 10-12 ore pe zi la serviciu şi restul de 3,77% dintre respondenti petrec peste 12 ore pe zi
la serviciu.
Statistics
nevoi_fiziologice nevoi_securitate nevoi_apartenenta nevoi_statut nevoi_autorealizare
Valid 53 53 53 53 53
N
Missing 0 0 0 0 0
Mean 5.8302 8.0377 8.3962 8.1698 9.6604
Median 5.0000 7.0000 8.0000 8.0000 10.0000
Mode 4.00 6.00 7.00 8.00 9.00a
Std. Deviation 1.95857 3.17419 2.98934 3.14236 3.37379
Variance 3.836 10.075 8.936 9.874 11.382
Skewness 1.524 .999 .484 .803 .046
Std. Error of Skewness .327 .327 .327 .327 .327
Kurtosis 2.844 1.200 -.488 .359 -.717
Std. Error of Kurtosis .644 .644 .644 .644 .644
Range 9.00 14.00 12.00 12.00 12.00
Minimum 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00
Maximum 13.00 18.00 16.00 16.00 16.00
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Tabelul nr. ... Tabel prezentând indicatorii statistici descriptivi (ai tendinţei centrale:
media, mediana, modul; ai variabilităţii distribuţiei: amplitudinea, variaţia, abaterea
standard; ai formei distribuţiei: indicatorul de asimetrie skewness şi indicatorul de
aplatizare kurtosis) pentru subscalele primului chestionar
- media variabilei “nevoi fiziologice” este m = 5,83, iar abaterea standard este s = 1,95;
- media variabilei “nevoi de securitate” este m = 8,03, iar abaterea standard este s =
3,17;
- media variabilei “nevoi de apartenență” este m = 8,39, iar abaterea standard este s =
2,98;
- media variabilei “nevoi de statut” este m = 8,16, iar abaterea standard este s = 3,14;
- media variabilei “nevoi de autorealizare” este m = 9,66, iar abaterea standard este s =
3,37.
Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia
participanţilor în funcţie de variabila “nevoi fiziologice”
Din graficul de mai sus se observă că distribuţia participanţilor în funcţie de variabila
“nevoi fiziologice” este asimetrică spre dreapta, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile mici și medii între 3 și 7.

participanţilor în funcţie de variabila “nevoi de securitate”
“nevoi de securitate” este asimetrică spre dreapta, graficul având tendinţa de a se concentra spre

participanţilor în funcţie de variabila “nevoi de apartenență”
“nevoi de apartenență” este aproximativ normală, graficul având tendinţa de a urca de la valori
mici de 4 spre valori medii între 6 şi 10 şi apoi având tendinţa de a coborî spre valori mari.
participanţilor în funcţie de variabila “nevoi de statut”

“nevoi de statut” este asimetrică spre dreapta, graficul având tendinţa de a se concentra spre

participanţilor în funcţie de variabila “nevoi de autorealizare”
“nevoi de autorealizare” este aproximativ normală, graficul având tendinţa de a urca de la valori
mici de 6 spre valori medii de 10 şi apoi având tendinţa de a coborî spre valori mari peste 14.
Statistics
facilitati conditii_fizice_al continutul_munc relatii_umane cadrul_organizat
e_muncii ii ional
Valid 53 53 53 53 53
N
Missing 0 0 0 0 0
Mean 2.9849 3.4403 3.3623 3.7075 3.0755
Median 3.0000 3.3333 3.4000 4.0000 3.0000
a
Mode 2.00 3.33 3.40 4.00 3.00
Std. Deviation .96703 1.01647 .97275 .99727 1.12782
Variance .935 1.033 .946 .995 1.272
Skewness .124 -.106 -.548 -1.026 .051
Std. Error of Skewness .327 .327 .327 .327 .327
Kurtosis -.604 -.678 -.161 .721 -.772
Std. Error of Kurtosis .644 .644 .644 .644 .644
Range 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00
Minimum 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
Maximum 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00
aplatizare kurtosis) pentru subscalele celui de-al doilea chestionar
- media variabilei “facilități” este m = 3,0, iar abaterea standard este s = 0,96 ;
- media variabilei “condiții fizice ale muncii” este m = 3,33, iar abaterea standard este s
= 1,01;
- media variabilei “conținutul muncii” este m = 3,40, iar abaterea standard este s =0,97;
- media variabilei “relații umane” este m = 4,0, iar abaterea standard este s = 0,99;
- media variabilei “cadrul organizațional” este m = 3,0, iar abaterea standard este s =
1,12.

participanţilor în funcţie de variabila “facilităţi”
“facilităţi” este aproximativ normală, graficul având tendinţa de a urca de la valori mici de 1-2
spre valori medii de 3-4 şi apoi având tendinţa de a coborî spre valori mari de 5-6.
participanţilor în funcţie de variabila “condiţii fizice ale muncii”
“condiţii fizice ale muncii” este aproximativ normală, graficul având tendinţa de a urca de la
valori mici de 1-2 spre valori medii de 3-4 şi apoi având tendinţa de a coborî spre valorile mari,
existând însă mai multe persoane care au obţinut scorul maxim de 5.
participanţilor în funcţie de variabila “conţinutul muncii”
“conţinutul muncii” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile medii şi mari între 3 şi 5.
participanţilor în funcţie de variabila “relații umane”

“relatii umane” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile medii şi mari între 4 şi 5.
participanţilor în funcţie de variabila “cadrul organizațional”
“cadrul organizațional” este aproximativ normală, graficul având tendinţa de a urca de la valori
mici de 1-2 spre valori medii de 3-4 şi apoi având tendinţa de a coborî spre valorile mari 5-6.
Statistics
DM_conducere DM_expertiza DM_relationare DM_subzistenta
Valid 53 53 53 53
N
Missing 0 0 0 0
Mean 5.3042 5.9198 5.9552 5.7618
Median 5.7500 6.2500 6.3750 6.1250
Mode 5.88 7.00 7.00 6.13a
Std. Deviation 1.28754 1.31721 1.37633 1.34680
Variance 1.658 1.735 1.894 1.814
Skewness -1.497 -2.406 -2.354 -2.190
Std. Error of Skewness .327 .327 .327 .327
Kurtosis 2.525 6.231 5.666 5.159
Std. Error of Kurtosis .644 .644 .644 .644
Range 6.00 6.00 6.00 6.00
Minimum 1.00 1.00 1.00 1.00
Maximum 7.00 7.00 7.00 7.00
aplatizare kurtosis) pentru subscalele celui de-al treilea chestionar
- media variabilei “Dominante Motivaționale conducere” este m = 5,30, iar abaterea
standard este s = 1,28;
- media variabilei “Dominante Motivaționale expertiza” este m = 5,91, iar abaterea
- media variabilei “Dominante Motivaționale relaționare” este m = 5,95, iar abaterea
- media variabilei “Dominante Motivaționale subzistență” este m = 5,76, iar abaterea
standard este s = 1,34.
participanţilor în funcţie de variabila “DM-conducere”
“DM-conducere” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile medii spre mari peste 5.

participanţilor în funcţie de variabila “DM-expertiza”
“DM-expertiză” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile mari peste 6.
participanţilor în funcţie de variabila “DM- relaționare”
“DM-relaționare” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile mari peste 6.

participanţilor în funcţie de variabila “DM-subzistență”
“DM-subzistență” este asimetrică spre stânga, graficul având tendinţa de a se concentra spre
valorile medii spre mari peste 5.
????
Statistics
dominanta_motivationala
Valid 53
N
Missing 0
Mode 2
Tabelul nr. .. Tabel prezentând indicatorul statistic mod pentru variabila „dominanta
motivațională”
- modul variabilei “dominanta motivațională” este 2, ceea ce înseamnă că majoritatea
respondenţilor din lotul de participanți au dominanta motivațională de tip relaționare;
dominanta_motivationala
Percent
subzistenta 11 20.8 20.8 20.8
relationare 18 34.0 34.0 54.7
Valid expertiza 15 28.3 28.3 83.0
conducere 9 17.0 17.0 100.0
Total 53 100.0 100.0
Tabelul nr... Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila
“dominanta motivațională”
Din tabelul de mai sus se observă că 11 dintre respondenţi au dominanta motivațională
subzistență; 18 dintre respondenți au dominanta motivațională relaționare; 15 dintre respondenți
au dominanta motivațională expertiză; 9 dintre respondenţi au dominanta motivațională
conducere;
Reprezentarea grafică nr... Grafic de tip pie (“plăcinte”) reprezentând distribuţia
participanţilor în funcţie de variabila “dominanta motivațională”
Din graficul de mai sus se observă că 20,75% dintre respondenţi au dominanta

motivațională subzistență; 33,96% dintre respondenți au dominanta motivațională relaționare;
28,30% dintre respondeți au dominanta motivațională expertiză; 16,98% dintre respondenți au
dominanta motivațională conducere;
2. Statistica inferenţială
Correlations
DM_conducere DM_expertiza DM_relationare DM_subzistenta
* ** *
Pearson Correlation .348 .389 .288 .252
facilitati Sig. (2-tailed) .011 .004 .036 .069
N 53 53 53 53
Pearson Correlation .382** .539** .569** .455**
conditii_fizice_ale_
Sig. (2-tailed) .005 .000 .000 .001
muncii
N 53 53 53 53
Pearson Correlation .422** .559** .583** .481**
continutul_muncii Sig. (2-tailed) .002 .000 .000 .000
N 53 53 53 53
** ** **
Pearson Correlation .436 .588 .580 .519**
relatii_umane Sig. (2-tailed) .001 .000 .000 .000
N 53 53 53 53
** ** **
Pearson Correlation .355 .381 .370 .329*
cadrul_organization
Sig. (2-tailed) .009 .005 .006 .016
al
N 53 53 53 53
** ** **
Pearson Correlation .494 .622 .606 .517**
satisfactia_generica
Sig. (2-tailed) .000 .000 .000 .000
_in_munca
N 53 53 53 53
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
Tabelul nr. ... Tabel prezentând rezultatele testului statistic de corelaţie între variabile
cantitative Pearson pentru chestionarul de dominante motivaţionale
- între variabilele “satisfacţia generică în muncă” şi “DM expertiză” există o corelaţie
pozitivă foarte înalt semnificativă statistic (r = 0,62, p < 0,001); prin urmare,
rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este
mai mare, cu atât satisfacţia generică în muncă este mai intensă, ceea ce
validează prima ipoteză a cercetării, potrivit căreia “cu cât dominanta
motivaţională de tip expertiză este mai intensă, cu atât Satisfacţia generică în muncă
este mai mare”;
- între variabilele “condiții fizice ale muncii” şi “DM subzistență” există o corelaţie
pozitivă foarte înalt semnificativă statistic( r = 0,4, p < 0,001); prin urmare,
rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip subzistență
este mai mare, cu atât satisfacţia cu condițiile fizice ale muncii este mai intensă,
ceea ce validează a treia ipoteză a cercetării, potrivit căreia “cu cât dominanta
motivaţională de tip subzistenţă este mai intensă, cu atât satisfacţia în privinţa
Condiţiilor fizice oferite de locul de muncă este mai intensă”;
- între variabilele “conținutul muncii” şi “DM expertiză” există o corelaţie pozitivă
foarte înalt semnificativă statistic( r = 0,55, p < 0,001); prin urmare, rezultatele
statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este mai mare,
cu atât satisfacţia cu conținutul muncii este mai intensă, ceea ce validează a
patra ipoteză a cercetării, potrivit căreia “cu cât dominanta motivaţională de tip
expertiză este mai intensă, cu atât satisfacţia în privinţa Conţinutului muncii este mai
mare”;
- între variabilele “conținutul muncii” şi “DM relaționare” există o corelaţie pozitivă

foarte înalt semnificativă statistic (r = 0,58, p < 0,001); prin urmare, rezultatele
statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip relaționare este mai
mare, cu atât satisfacţia cu conținutul muncii este mai intensă, ceea ce validează
a şasea ipoteză a cercetării, potrivit căreia “dominanta motivaţională de tip
relaționare corelează pozitiv cu nivelul de satisfacţie al persoanei cu conținutul
muncii sale”;
- între variabilele “facilităţi” şi “DM conducere” există o corelaţie pozitivă
semnificativă statistic (r = 0,34, p = 0,011); prin urmare, rezultatele statistice arată că
cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este mai mare, cu atât
satisfacţia cu facilităţile oferite la muncă este mai intensă;
- între variabilele “facilităţi” şi “DM expertiză” există o corelaţie pozitivă înalt
semnificativă statistic (r = 0,38, p = 0,004); prin urmare, rezultatele statistice arată că
cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este mai mare, cu atât
satisfacţia privind facilităţile oferite la muncă este mai intensă;
- între variabilele “facilităţi” şi “DM relaționare” există o corelaţie pozitivă

seminificativ statistic( r = 0,28, p = 0,036); prin urmare, rezultatele statistice arată că
cu cât dominanta motivaţională de tip relaționare este mai mare, cu atât
satisfacţia privind facilităţile oferite la muncă este mai intensă;
- între variabilele “condiții fizice ale muncii” şi “DM conducere” există o corelaţie
pozitivă înalt semnificativă statistic (r = 0,38, p = 0,005); prin urmare, rezultatele
statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este mai mare,
cu atât satisfacţia cu condițiile fizice ale muncii este mai intensă;
- între variabilele “condiții fizice ale muncii” şi “DM expertiză” există o corelaţie
rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este
mai mare, cu atât satisfacţia cu condițiile fizice ale muncii este mai intensă;
- între variabilele “condiții fizice ale muncii” şi “DM relaționare” există o corelaţie
rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip relaționare
este mai mare, cu atât satisfacţia cu condițiile fizice ale muncii este mai intensă;
- între variabilele “conținutul muncii” şi “DM conducere” există o corelaţie pozitivă

înalt semnificativă statistic (r = 0,42, p = 0,002); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este mai mare, cu atât
satisfacţia cu conținutul muncii este mai intensă;
- între variabilele “conținutul muncii ” şi “DM subzistență” există o corelaţie pozitivă

foarte înalt semnificativă statistic( r = 0,48,p < 0,001); prin urmare, rezultatele
statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip subzistență este mai
mare, cu atât satisfacţia cu conținutul muncii este mai intensă;
- între variabilele “relații umane” şi “DM conducere” există o corelaţie pozitivă foarte
înalt semnificativă statistic ( r = 0,43,p = 0,001); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este mai mare, cu atât
satisfacţia cu relațiile umane de la locul de muncă este mai intensă;
- între variabilele “relații umane” şi “DM expertiză” există o corelaţie pozitivă foarte
înalt semnificativă statistic ( r = 0,58, p < 0,001); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este mai mare, cu atât
satisfacţia cu relațiile umane de la locul de muncă este foarte înalt mai intensă;
- între variabilele “relații umane” şi “DM subzistență” există o corelaţie pozitivă foarte
înalt semnificativă statistic (r = 0,51, p < 0,001); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip subzistență este mai mare, cu atât
satisfacţia cu relațiile umane de la locul de muncă este mai intensă;
- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM conducere” există o corelaţie r =
0,35, cu un prag de probabilitate statistică p = 0,009, mai mic decât pragul de
semnificaţie statistică α = 0,01, ceea ce indică un rezultat înalt semnificativ statistic;
prin urmare, rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip
conducere este mai mare, cu atât satisfacţia cu cadrul organizaţional este mai
intensă;
- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM expertiză” există o corelaţie pozitivă
înalt semnificativă statistic (r = 0,38, p = 0,005); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip expertiză este mai mare, cu atât
satisfacţia cu cadrul organizaţional este mai intensă;
- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM relaționare” există o corelaţie

pozitivă înalt semnificativă statistic r = 0,37, p = 0,006); prin urmare, rezultatele
statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip relaționare este mai
mare, cu atât satisfacţia cu cadrul organizaţional este mai intensă;
- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM subzistență” există o corelaţie

pozitivă semnificativă statistic(r = 0,32, p = 0,016); prin urmare, rezultatele statistice
arată că cu cât dominanta motivaţională de tip subzistență este mai mare, cu atât
satisfacţia cu cadrul organizaţional este mai intensă;
- între variabilele “satisfacţia generică în muncă” şi “DM conducere” există o corelaţie

rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este
mai mare, cu atât satisfacţia generică în muncă este mai intensă;
- între variabilele “satisfacţia generică în muncă” şi “DM relaționare” există o corelaţie
este mai mare, cu atât satisfacţia generică în muncă este mai intensă;
- între variabilele “satisfacţia generică în muncă” şi “DM subzistență” există o corelaţie
rezultatele statistice arată că cu cât dominanta motivaţională de tip subzistență
este mai mare, cu atât satisfacţia generică în muncă este foarte înalt mai intensă.
Correlations
relatii_umane cadrul_organiz nevoi_apartene nevoi_statut
ational nta
Pearson Correlation 1 .590** -.012 .163
relatii_umane Sig. (2-tailed) .000 .932 .242
N 53 53 53 53
**
Pearson Correlation .590 1 -.038 -.067
cadrul_organization
Sig. (2-tailed) .000 .789 .634
al
N 53 53 53 53
Pearson Correlation -.012 -.038 1 .699**
nevoi_apartenenta Sig. (2-tailed) .932 .789 .000
N 53 53 53 53
Pearson Correlation .163 -.067 .699** 1
nevoi_statut Sig. (2-tailed) .242 .634 .000
N 53 53 53 53
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
Tabelul nr. ... Tabel prezentând rezultatele testului statistic de corelaţie între variabile
cantitative Pearson pentru chestionarul de motivarea resurselor umane
Din tabelul de mai sus, coroborat cu cel anterior, se observă că:
- în ciuda faptului că între variabilele “cadru organizational” şi “trebuinţe de stimă şi
statut” nu există o corelaţie semnificativă statistic (r = -0,067; p = 0,63), prin urmare
nu s-a validat a doua ipoteză a cercetării, potrivit căreia “cu cât nivelul
trebuinţelor de stimă şi statut este mai mare, cu atât va fi mai intensă satisfacţia în
privinţa Cadrului organizaţional de la locul de muncă”, între variabilele “cadrul
organizational” şi “DM conducere” există o corelaţie pozitivă înalt semnificativă
statistic (r = 0,35, p = 0,009); prin urmare, rezultatele statistice arată că cu cât
dominanta motivaţională de tip conducere este mai mare, cu atât satisfacţia cu
cadrul organizaţional este mai intensă, rezultat relevant prin echivalenţa în ceea ce
priveşte DM conducere, dominantă motivaţională care ar fi în chestionarul DM
echivalenta trebuinţelor de stimă şi statut din piramida lui Maslow;
- în ciuda faptului că între variabilele “relaţii în muncă” şi “trebuinţe de afiliere” nu
există o corelaţie semnificativă statistic (r = -0,012; p = 0,93), prin urmare nu s-a
validat a cincea ipoteză a cercetării, potrivit căreia “cu cât nivelul trebuinţelor de
afiliere este mai mare, cu atât satisfacţia în privinţa Relaţiilor în muncă este mai
intensă”, între variabilele “relaţii în muncă” şi “DM relaţionare” există o corelaţie
este mai mare, cu atât satisfacţia cu relațiile umane de la locul de muncă este mai
intensă, rezultat relevant prin echivalenţa în ceea ce priveşte DM relaţionare,
chestionarul DM cu trebuinţele de stimă şi statut din piramida lui Maslow.
Testul t-Student pentru variabile independente calitative dihotomice
În ciuda faptului că lotul a fost unul de dimensiuni reduse, ne-am propus să stabilim unele
tendinţe de diferenţiere între grupurile de participanţi care rezultă din variabilele independente
calitative dihotomice. După cum se poate observa mai jos, s-a obţinut chiar şi în aceste condiţii
un număr mare de rezultate semnificative statistic pe lotul de participanţi incluşi în studiu.
Group Statistics
gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
masculin 11 7.0000 2.00000 .60302
nevoi_fiziologice
feminin 42 5.5238 1.85101 .28562
masculin 11 9.8182 3.15652 .95173
nevoi_securitate
feminin 42 7.5714 3.04553 .46994
masculin 11 10.5455 3.47458 1.04763
nevoi_apartenenta
feminin 42 7.8333 2.61251 .40312
masculin 11 11.5455 3.50325 1.05627
nevoi_statut
feminin 42 7.2857 2.38170 .36750
masculin 11 11.2727 2.76011 .83220
nevoi_autorealizare
feminin 42 9.2381 3.42024 .52775
masculin 11 3.2000 .65727 .19817
facilitati
feminin 42 2.9286 1.03200 .15924
masculin 11 3.1515 .86105 .25962
conditii_fizice_ale_muncii
feminin 42 3.5159 1.04946 .16194
masculin 11 3.2364 .93731 .28261
continutul_muncii
feminin 42 3.3952 .99018 .15279
masculin 11 3.6818 .81464 .24562
relatii_umane
feminin 42 3.7143 1.04848 .16178
masculin 11 2.7879 1.10828 .33416
cadrul_organizational
feminin 42 3.1508 1.13386 .17496
masculin 11 5.1250 1.36359 .41114
DM_conducere
feminin 42 5.3512 1.27990 .19749
masculin 11 5.5114 1.29838 .39148
DM_expertiza
feminin 42 6.0268 1.31639 .20312
masculin 11 5.4091 1.42970 .43107
DM_relationare
feminin 42 6.0982 1.34276 .20719
masculin 11 5.2045 1.44187 .43474
DM_subzistenta
feminin 42 5.9077 1.29935 .20049
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor de gen masculin
şi ale celor de gen feminin la subscalele chestionarelor aplicate
- la variabila “nevoi fiziologice” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
masculin este m_B = 7, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
feminin este m_F = 5,52, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această
diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “nevoi de securitate” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
masculin este m_B = 9,81, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “nevoi de apartenență” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
masculin este m_B = 10,54 pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “nevoi de statut” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
masculin este m_B = 11,54 pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “nevoi de autorealizare” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “facilități” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen masculin este
m_B = 3,20, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen feminin este
m_F = 2,92, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această diferenţă este
semnificativă statistic;
- la variabila “condiții fizice ale muncii” media scorurilor obţinute de respondenţii de
gen masculin este m_B = 3,15, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de
gen feminin este m_F = 3,51, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această
- la variabila “conținutul muncii” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “relații umane” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen masculin
este m_B = 3,68, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen feminin
este m_F = 3,71, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această diferenţă este
semnificativă statistic;
- la variabila “cadrul organizațional” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
masculin este m_B =2,78, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
feminin este m_F =3,15, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această
- la variabila “DM conducere” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “DM expertiza” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
- la variabila “DM relaționare” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
feminin este m_F = 6,09, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această dRe:
iferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “DM subzistența” media scorurilor obţinute de respondenţii de gen
diferenţă este semnificativă statistic.
Independent Samples Test
Levene's t-test for Equality of Means
Test for
Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. Mean Std. 95% Confidence
(2- Differen Error Interval of the
tailed) ce Differenc Difference
e Lower Upper
Equal variances
.026 .873 2.317 51 .025 1.47619 .63715 .19706 2.75532
nevoi_fiziologic assumed
e Equal variances
2.212 14.808 .043 1.47619 .66724 .05239 2.89999
not assumed
Equal variances
.015 .903 2.162 51 .035 2.24675 1.03900 .16087 4.33264
assumed
nevoi_securitate
Equal variances
2.117 15.250 .051 2.24675 1.06143 -.01240 4.50591
not assumed
Equal variances
3.285 .076 2.857 51 .006 2.71212 .94922 .80649 4.61776
nevoi_apartene assumed
nta Equal variances
2.416 13.110 .031 2.71212 1.12251 .28916 5.13508
not assumed
Equal variances
7.219 .010 4.765 51 .000 4.25974 .89398 2.46500 6.05448
assumed
nevoi_statut
Equal variances
3.809 12.523 .002 4.25974 1.11837 1.83425 6.68523
not assumed
Equal variances
.469 .497 1.820 51 .075 2.03463 1.11813 -.21010 4.27937
nevoi_autorealiz assumed
are Equal variances
2.065 18.915 .053 2.03463 .98544 -.02854 4.09781
not assumed
Equal variances
3.123 .083 .826 51 .413 .27143 .32854 -.38814 .93100
assumed
facilitati
Equal variances
1.068 24.583 .296 .27143 .25422 -.25261 .79547
not assumed
Equal variances -
1.402 .242 -1.060 51 .294 -.36436 .34388 .32600
conditii_fizice_al assumed 1.05472
e_muncii Equal variances -
-1.191 18.608 .249 -.36436 .30598 .27698
not assumed 1.00570
Equal variances
.000 .983 -.479 51 .634 -.15887 .33194 -.82527 .50753
continutul_munc assumed
ii Equal variances
-.495 16.359 .628 -.15887 .32127 -.83872 .52097
not assumed
Equal variances
.684 .412 -.095 51 .925 -.03247 .34104 -.71714 .65221
assumed
relatii_umane
Equal variances
-.110 19.657 .913 -.03247 .29412 -.64667 .58174
not assumed
Equal variances -
.019 .892 -.949 51 .347 -.36291 .38236 .40470
cadrul_organiza assumed 1.13053
tional Equal variances -
-.962 15.942 .350 -.36291 .37719 .43693
not assumed 1.16276
Equal variances -
.182 .672 -.515 51 .609 -.22619 .43921 .65555
assumed 1.10793
DM_conducere
Equal variances -
-.496 14.953 .627 -.22619 .45611 .74625
not assumed 1.19863
Equal variances -
.002 .968 -1.159 51 .252 -.51542 .44467 .37730
assumed 1.40814
DM_expertiza
Equal variances -
-1.169 15.829 .260 -.51542 .44104 .42035
not assumed 1.45120
Equal variances -
.224 .638 -1.496 51 .141 -.68912 .46072 .23580
assumed 1.61405
DM_relationare
Equal variances -
-1.441 14.959 .170 -.68912 .47828 .33054
not assumed 1.70879
Equal variances -
.247 .622 -1.563 51 .124 -.70319 .44996 .20015
assumed 1.60653
DM_subzistenta
Equal variances -
-1.469 14.546 .163 -.70319 .47874 .32001
not assumed 1.72639
Tabelul nr. ... Tabel prezentând semnificaţia statistică a diferenţei dintre scorurile
participanţilor de gen masculin şi ale celor de gen feminin la subscalele chestionarelor
aplicate
Din tabelul de mai sus se observă că se validează parţial Ipoteza de cercetare 7, potrivit
căreia “participanţii de gen masculin sunt în general mai intens motivaţi la locul de muncă decât
cei de gen feminin (tipurile de motivaţie măsurate prin chestionarul de motivare a resurselor
umane şi prin chestionarul de dominante motivaţionale)”:
- la variabila “nevoi fiziologice” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre
media scorurilor obţinute de respondenţii de gen masculin şi a celor de gen feminin
este p = 0,025 (t = 2,31) mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea
ce indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii de gen masculin sunt semnificativ mai
intens motivaţi de satisfacerea nevoilor fiziologice decât cei de gen feminin;
- la variabila “nevoi de securitate” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre

este p = 0,035 (t = 2,16), mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea
ce indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii de gen masculin sunt semnificativ mai
intens motivaţi de satisfacerea nevoilor de securitate decât cei de gen feminin;
- la variabila “nevoi de apartenenţă” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre

ce indică un rezultat înalt semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii de gen masculin sunt înalt semnificativ
mai intens motivaţi de satisfacerea nevoilor de apartenenţă decât cei de gen
feminin;
- la variabila “nevoi de statut” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre
ce indică un rezultat înalt semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii de gen masculin sunt înalt semnificativ
mai intens motivaţi de satisfacerea nevoilor de statut decât cei de gen feminin;
- la variabila “nevoi de autorealizare” pragul de probabilitate statistică a diferenţei
dintre media scorurilor obţinute de respondenţii de gen masculin şi a celor de gen
feminin este p = 0,075 (t = 1,82), mai mare decât pragul de semnificaţie statistică α =
0,05, ceea ce indică un rezultat lipsit de semificaţie statistică, deşi tendinţa evidentă
este către confirmare şi probabil se putea confirma în cazul unui studiu cu un lot de
participanţi mai mare; coroborând cu datele din primul tabel, rezultatele statistice
arată că participanţii de gen masculin nu sunt semnificativ mai intens motivaţi de
satisfacerea nevoilor de autorealizare decât cei de gen feminin.
Rezultate statistice suplimentare obţinute
Group Statistics
domeniul_medical N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
lucreaza in domeniul medical 17 5.3529 2.14887 .52118
nevoi_fiziologice
nu lucreaza in domeniul medical 36 6.0556 1.85078 .30846
nevoi_securitate
nevoi_apartenenta
nevoi_statut
nevoi_autorealizare
lucreaza in domeniul medical 17 2.6118 .97589 .23669
facilitati
nu lucreaza in domeniul medical 36 3.1611 .92436 .15406
conditii_fizice_ale_ lucreaza in domeniul medical 17 2.9216 1.01057 .24510
muncii nu lucreaza in domeniul medical 36 3.6852 .93586 .15598
lucreaza in domeniul medical 17 3.2118 .94199 .22847
continutul_muncii
relatii_umane
cadrul_organization lucreaza in domeniul medical 17 2.8431 1.08088 .26215
al nu lucreaza in domeniul medical 36 3.1852 1.14765 .19128
DM_conducere
DM_expertiza
DM_relationare
DM_subzistenta
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor ce lucrează în
domeniul medical și ale celor ce nu lucrează în domeniul medical la subscalele
chestionarelor aplicate
- la variabila “facilități” media scorurilor obţinute de respondenţii ce lucrează în
domeniul medical este m_M = 2,61, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce nu lucrează în domeniul medical este m_N = 3,16, iar din următorul
tabel urmează să aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “condiții fizice ale muncii” media scorurilor obţinute de respondenţii ce
lucrează în domeniul medical este m_M =2,92, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce nu lucrează în domeniul medical este m_N = 3,68, iar din următorul
tabel urmează să aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic.

Test for
Equality of
Variances
(2- Differen Error Interval of the
tailed) ce Differe Difference
nce Lower Upper
Equal variances
.368 .547 -1.225 51 .226 -.70261 .57362 -1.85420 .44897
assumed
nevoi_fiziologice
Equal variances
-1.160 27.623 .256 -.70261 .60562 -1.94393 .53871
not assumed
Equal variances
.245 .623 .033 51 .974 .03105 .94321 -1.86252 1.92461
assumed
nevoi_securitate
Equal variances
.031 27.887 .975 .03105 .99174 -2.00082 2.06291
not assumed
Equal variances
.662 .420 .416 51 .679 .36928 .88678 -1.41101 2.14957
assumed
nevoi_apartenenta
Equal variances
.398 28.125 .694 .36928 .92900 -1.53332 2.27188
not assumed
Equal variances
.133 .717 -.925 51 .360 -.85621 .92603 -2.71529 1.00288
assumed
nevoi_statut
Equal variances
-.938 32.615 .355 -.85621 .91300 -2.71455 1.00213
not assumed
Equal variances 1.0012
.237 .628 -.366 51 .716 -.36601 -2.37604 1.64401
assumed 2
nevoi_autorealizare
Equal variances 1.0336
-.354 29.110 .726 -.36601 -2.47977 1.74775
not assumed 8
Equal variances
.349 .558 -2.084 51 .050 -.54935 .27687 -1.10518 .00649
assumed
facilitati
Equal variances
-1.945 29.970 .061 -.54935 .28241 -1.12613 .02744
not assumed
Equal variances
.088 .767 -2.703 51 .009 -.76362 .28249 -1.33073 -.19650
conditii_fizice_ale_ assumed
muncii Equal variances
-2.628 29.381 .014 -.76362 .29052 -1.35746 -.16977
not assumed
Equal variances
.002 .968 -.771 51 .444 -.22157 .28738 -.79852 .35538
assumed
continutul_muncii
Equal variances
-.786 33.007 .438 -.22157 .28201 -.79532 .35218
not assumed
Equal variances
4.543 .038 -1.347 51 .184 -.39216 .29121 -.97679 .19247
assumed
relatii_umane
Equal variances
-1.190 23.784 .246 -.39216 .32963 -1.07280 .28849
not assumed
Equal variances
.052 .821 -1.031 51 .307 -.34205 .33169 -1.00795 .32385
cadrul_organization assumed
al Equal variances
-1.054 33.261 .299 -.34205 .32451 -1.00208 .31799
not assumed
Equal variances
1.683 .200 -.750 51 .456 -.28554 .38050 -1.04943 .47835
assumed
DM_conducere
Equal variances
-.678 24.912 .504 -.28554 .42106 -1.15289 .58181
not assumed
Equal variances
1.286 .262 -.502 51 .618 -.19587 .39045 -.97973 .58798
assumed
DM_expertiza
Equal variances
-.436 23.057 .667 -.19587 .44899 -1.12455 .73280
not assumed
DM_relationare Equal variances 2.841 .098 -.369 51 .714 -.15053 .40844 -.97050 .66944
assumed
Equal variances
-.316 22.412 .755 -.15053 .47672 -1.13815 .83708
not assumed
Equal variances
2.864 .097 .146 51 .885 .05842 .40012 -.74486 .86169
assumed
DM_subzistenta
Equal variances
.123 21.794 .903 .05842 .47416 -.92547 1.04230
not assumed
participanţilor ce lucrează în domeniul medical și al celor ce nu lucrează în domeniul
medical la subscalele chestionarelor aplicate
- la variabila “facilități” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre media
scorurilor obţinute de respondenţii ce lucrează în domeniul medical și al celor ce nu
lucrează în domeniul medical este p = 0,050 (t = -2,08), egal cu pragul de
semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat semificativ statistic;
coroborând cu datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că participanţii ce
lucrează în domeniul medical se declară semnificativ mai intens satisfăcuţi de
facilitățile muncii decât cei nu lucrează în domeniu medical;
- la variabila “condiții fizice ale muncii” pragul de probabilitate statistică a diferenţei
dintre media scorurilor obţinute de respondenţii ce lucrează în domeniul medical și al
celor ce nu lucrează în domeniul medical este p = 0,009 (t = -2,70), mai mic decât
pragul de semnificaţie statistică α = 0,01, ceea ce indică un rezultat înalt semificativ
statistic; coroborând cu datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că
participanţii ce lucrează în domeniul medical se declară înalt semnificativ mai
intens satisfăcuţi de condițiile fizice ale muncii decât cei ce nu lucrează în
domeniul medical.
În funcţie de domeniul de studii psihologie sau non-psihologie se pot obţine diferenţe

semnificative statistic (doar) la variabila “condiţii fizice ale muncii”, cei cu studii în
psihologie fiind mai satisfăcuţi de condiţiile de muncă decât cei din alte domenii de studiu.
Group Statistics
mediu_provenienta N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
urban 40 6.0500 2.08720 .33002
nevoi_fiziologice
rural 13 5.1538 1.34450 .37290
urban 40 8.2000 3.35276 .53012
nevoi_securitate
rural 13 7.5385 2.60177 .72160
urban 40 8.8000 3.04833 .48198
nevoi_apartenenta
rural 13 7.1538 2.51151 .69657
urban 40 8.5750 3.19364 .50496
nevoi_statut
rural 13 6.9231 2.72218 .75500
urban 40 9.9500 3.03780 .48032
nevoi_autorealizare
rural 13 8.7692 4.26524 1.18297
urban 40 3.7000 .91147 .14412
relatii_umane
rural 13 3.7308 1.26845 .35181
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor din mediul de
provenienţă urban şi ale celor din mediul rural la subscalele chestionarelor aplicate
- la variabila “nevoi fiziologice” media scorurilor obţinute de respondenţii din mediul
de provenienţă urban este m_U = 6,05, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii din mediul rural este m_R = 5,15, iar din următorul tabel urmează să
aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “nevoi de securitate” media scorurilor obţinute de respondenţii din mediul
de provenienţă urban este m_U = 8,20, pe când media scorurilor obţinute de
- la variabila “nevoi de apartenență” media scorurilor obţinute de respondenţii din
mediul de provenienţă urban este m_U = 8,80, pe când media scorurilor obţinute de
- la variabila “nevoi de statut” media scorurilor obţinute de respondenţii din mediul de
provenienţă urban este m_U =8,57, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii
din mediul rural este m_R = 6,92, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă
această diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “nevoi de autorealizare” media scorurilor obţinute de respondenţii din
mediul de provenienţă urban este m_U = 9,95, pe când media scorurilor obţinute de
- la variabila “relații umane” media scorurilor obţinute de respondenţii din mediul de
provenienţă urban este m_U = 3,70, pe când media scorurilor obţinute de respondenţii
din mediul rural este m_R = 3,73, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă
această diferenţă este semnificativă statistic.

Levene's Test for t-test for Equality of Means
Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. Error 95% Confidence
tailed) Difference Differenc Interval of the
e Difference
Lower Upper
Equal variances
1.322 .256 2.248 51 .044 .89615 .61879 -.34611 2.13842
nevoi_fiziologi assumed
ce Equal variances
1.800 32.100 .081 .89615 .49796 -.11803 1.91034
not assumed
Equal variances
.289 .593 .649 51 .519 .66154 1.01906 -1.38430 2.70738
nevoi_securita assumed
te Equal variances
.739 26.108 .467 .66154 .89540 -1.17861 2.50168
not assumed
Equal variances
1.257 .267 2.159 51 .045 1.64615 .93569 -.23233 3.52464
nevoi_aparten assumed
enta Equal variances
1.943 24.513 .064 1.64615 .84706 -.10016 3.39247
not assumed
Equal variances
.067 .796 2.375 51 .040 1.65192 .98624 -.32803 3.63188
assumed
nevoi_statut
Equal variances
1.819 23.679 .082 1.65192 .90830 -.22406 3.52790
not assumed
Equal variances
4.107 .048 1.098 51 .277 1.18077 1.07496 -.97731 3.33885
nevoi_autoreal assumed
izare Equal variances
.925 16.148 .369 1.18077 1.27676 -1.52383 3.88537
not assumed
continutul_mu Equal variances .660 .420 -.617 51 .540 -.19269 .31242 -.81990 .43452
ncii assumed
Equal variances
-.538 16.839 .597 -.19269 .35785 -.94823 .56284
not assumed
participanţilor din mediul de provenienţă urban şi ale celor din mediul de provenienţă
rural la subscalele chestionarelor aplicate
media scorurilor obţinute de respondenţii din mediul de proveniență urban şi ale celor
din mediul rural este p = 0,044 (t = 2,24), mai mic decât pragul de semnificaţie
statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu
datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că participanţii din mediul de
provenienţă urban sunt semnificativ mai intens motivaţi de împlinirea nevoilor
fiziologice decât cei din mediul de provenienţă rural, în ciuda faptului că
rezultatul prezentat mai jos legat de diferenţele bazate pe mediul de rezidenţă nu
s-a dovedit semnificativ statistic;
de apartenență decât cei din mediul de provenienţă rural, în ciuda faptului că
s-a dovedit semnificativ statistic;
de statut decât cei din mediul de provenienţă rural, în ciuda faptului că
s-a dovedit semnificativ statistic.
Group Statistics
mediu_rezidenta N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
relatii_umane urban 48 3.8125 .84189 .12152
rural 5 2.7000 1.78885 .80000
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor din mediul de
provenienţă urban şi ale celor din mediul rural la subscalele chestionarelor aplicate
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila “relații umane” media scorurilor obţinute
de respondenţii din mediul de provenienţă urban este m_U = 3,81, pe când media scorurilor
obţinute de respondenţii din mediul rural este m_R = 2,70, iar din următorul tabel urmează să
aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic.

Levene's Test for t-test for Equality of Means
Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. Error 95% Confidence
tailed) Differenc Differenc Interval of the
e e Difference
Lower Upper
Equal variances
9.452 .053 2.490 51 .016 1.11250 .44684 .21542 2.00958
assumed
relatii_umane
Equal variances
1.375 4.187 .238 1.11250 .80918 -1.09520 3.32020
not assumed
participanţilor din mediul de provenienţă urban şi ale celor din mediul rural la subscalele
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila “relații umane” pragul de probabilitate
statistică a diferenţei dintre media scorurilor obţinute de respondenţii de gen masculin şi a celor
de gen feminin este p = 0,016 (t = 2,49), mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05,
ceea ce indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel, rezultatele
statistice arată că participanţii din mediul de provenienţă urban sunt semnificativ mai intens
satisfăcuţi de relațiile umane la locul de muncă decât cei din mediul de provenienţă rural,
în ciuda faptului că rezultatul anterior legat de diferenţele bazate pe mediul de provenienţă
nu s-au dovedit semnificative statistic.
Rezumat pentru secţiunea de interpretare psihologică: Prin urmare, în privinţa nevoilor
fiziologice, de apartenenţă şi de statut contează mediul de provenienţă şi nu cel de
rezidenţă, dar în privinţa satisfacţiei cu relaţiile umane la locul de muncă e relevant mediul
de rezidenţă şi nu cel de provenienţă.
Group Statistics
statut_profesional N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
angajat in institutie publica 11 3.8364 .70324 .21203
continutul_muncii
angajat in institutie privata 37 3.1892 .97519 .16032
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor ce sunt angajați
în instituție publică şi ale celor ce sunt angajați în instituție privată la subscalele
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila “conținutul muncii” media scorurilor
obţinute de respondenţii angajați în instituție publică este m_S = 3,83, pe când media scorurilor
obţinute de respondenţii angajați în instituție privată este m_P = 3,18, iar din următorul tabel
urmează să aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic.

Levene's Test t-test for Equality of Means
for Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. 95% Confidence
tailed) Differe Error Interval of the
nce Differen Difference
ce Lower Upper
Equal variances
1.095 .301 2.042 46 .047 .64717 .31694 .00920 1.28515
continutul_m assumed
uncii Equal variances
2.435 22.646 .023 .64717 .26582 .09680 1.19754
not assumed
participanţilor ce sunt angajați în instituție publică şi ale celor ce sunt angajați în instituție
privată la subscalele chestionarelor aplicate
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila “conținutul muncii” pragul de
probabilitate statistică a diferenţei dintre media scorurilor obţinute de respondenţii ce sunt
angajați în instituție publică şi ale celor ce sunt angajați în instituție privată este p = 0,047 (t =
2,04), mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat
semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că
participanţii ce sunt angajați în instituție publică se declară semnificativ mai intens
satisfăcuţi de conținutul muncii decât cei ce sunt angajați în instituție privată.
Group Statistics
functia N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
executie 31 5.2903 1.46500 .26312
nevoi_fiziologice
conducere 22 6.5909 2.32295 .49525
executie 31 3.0903 1.01697 .18265
continutul_muncii
conducere 22 3.7455 .77627 .16550
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile participanţilor ce au funcția de
execuție şi ale celor ce au funcția de conducere la subscalele chestionarelor aplicate
- la variabila “nevoi fiziologice ” media scorurilor obţinute de respondenţii ce au
funcția de execuție este m_E = 5,29, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce au funcția de conducere este m_C = 6,59, prin urmare participanţii cu
funcţii de execuţie sunt mai puţin intens motivaţi de satisfacerea nevoilor fiziologice
decât cei cu funcţii de conducere, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă
această diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “conținutul muncii” media scorurilor obţinute de respondenţii ce au
funcția de execuție este m_E = 3,09, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce au funcția de conducere este m_C = 3,74, prin urmare participanţii cu
funcţii de execuţie sunt mai puţin satisfăcuţi de conţinutul muncii decât cei cu funcţii
de conducere, iar din următorul tabel urmează să aflăm dacă această diferenţă este
semnificativă statistic.

Test for
Equality of
Variances
F Sig. t df Sig. (2- Mean Std. 95% Confidence
tailed) Differenc Error Interval of the
e Differen Difference
ce Lower Upper
Equal variances
3.203 .079 -2.499 51 .016 -1.30059 .52037 -2.34527 -.25590
nevoi_fiziolo assumed
gice Equal variances
-2.319 32.704 .027 -1.30059 .56081 -2.44196 -.15921
not assumed
Equal variances
2.678 .108 -2.539 51 .014 -.65513 .25799 -1.17308 -.13719
continutul_m assumed
uncii Equal variances
-2.658 50.680 .010 -.65513 .24648 -1.15004 -.16022
not assumed
participanţilor ce au funcția de execuție şi ale celor ce au funcția de conducere la subscalele

media scorurilor obţinute de respondenţii ce au funcția de execuție şi ale celor ce au
funcția de conducere este p = 0,16 (t = -2,49), mai mic decât pragul de semnificaţie
datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că participanţii ce au funcții de
execuție sunt semnificativ mai puţin intens motivaţi de satisfacerea nevoilor
fiziologice decât cei ce au o funcție de conducere;
- la variabila “conținutul muncii” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre
media scorurilor obţinute de respondenţii ce au funcția de execuție şi ale celor ce au
funcția de conducere este p = 0,14 (t = 2,53), mai mic decât pragul de semnificaţie
datele din primul tabel, rezultatele statistice arată că participanţii ce au o funcție de
execuție sunt semnificativ mai puţin intens satisfăcuţi de conținutul muncii decât
cei ce au funcții de conducere.
Group Statistics
dominanta_relationare N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
1.00 18 9.5000 3.86918 .91198
nevoi_securitate
.00 35 7.2857 2.49200 .42123
1.00 18 9.3333 2.80755 .66175
nevoi_statut
.00 35 7.5714 3.17421 .53654
Tabelul nr. ... Tabel prezentând diferenţele dintre scorurile obţinute la subscalele
chestionarelor aplicate de către participanţii ce au dominanta motivațională de tip
relaționare şi ale celor ce au dominanta motivațională de orice alt tip
- la variabila “nevoi de securitate ” media scorurilor obţinute de respondenţii ce au o
dominantă de tip relaționare este m_R = 9,50, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce au dominanta motivațională de alte tipuri m_non_R = 7,28, prin
urmare participanţii ce au dominanta relaționare sunt mai motivați de satisfacerea
nevoii de securitate decât cei ce au dominanta de alte tipuri, iar din următorul tabel
urmează să aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic;
- la variabila “nevoi de statut” media scorurilor obţinute de respondenţii ce au o
dominantă de tip relaționare este m_R = 9,33, pe când media scorurilor obţinute de
respondenţii ce au au alte tipuri de dominante motivaţionale este m_non_R =7,57,
prin urmare participanţii ce au dominanta relaționare sunt mai motivați de satisfacerea
nevoii de statut decât cei ce au dominanta de alte tipuri, iar din următorul tabel
urmează să aflăm dacă această diferenţă este semnificativă statistic.

Levene's Test t-test for Equality of Means
for Equality of
Variances
(2- Difference Error Interval of the
tailed) Difference
Differen Lower Upper
ce
Equal variances
nevoi_ 3.774 .058 2.527 51 .015 2.21429 .87641 .45481 3.97376
assumed
securit
Equal variances not
ate 2.204 24.470 .037 2.21429 1.00455 .14309 4.28548
assumed
Equal variances
.010 .922 2.187 51 .048 1.76190 .88664 -.01810 3.54191
nevoi_ assumed
statut Equal variances not
2.068 38.400 .045 1.76190 .85193 .03785 3.48596
assumed
Tabelul nr. ... Tabel prezentând semnificaţia statistică a diferenţei dintre scorurile obţinute
la subscalele chestionarelor aplicate de către participanţii cu dominanta motivaţională de
tip relaţionare şi ale celor cu alte tipuri cu alte tipuri de dominante motivaţionale
media scorurilor obţinute de respondenţii cu dominanta motivaţională de tip
relaţionare şi ale celor cu alte tipuri cu alte tipuri de dominante motivaţionale este p =
0,015 (t = 2,52), mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce
indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii cu dominanta motivaţională de tip
relaţionare sunt semnificativ mai intens motivaţi de satisfacerea nevoilor
fiziologice decât cei cu alte tipuri cu alte tipuri de dominante motivaţionale;

media scorurilor obţinute de respondenţii cu dominanta motivaţională de tip
relaţionare şi ale celor cu alte tipuri cu alte tipuri de dominante motivaţionale este p =
0,048 (t = 2,18), mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce
indică un rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel,
rezultatele statistice arată că participanţii cu dominanta motivaţională de tip
relaţionare sunt semnificativ mai intens motivaţi de satisfacerea nevoilor de
statut decât cei cu alte tipuri cu alte tipuri de dominante motivaţionale.
Testul statistic ANOVA pentru variabila independentă calitativă nedihotomică “grupe de
vârstă”
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 16.444 3 5.481 1.467 .235
nevoi_fiziologice Within Groups 183.028 49 3.735
Total 199.472 52
Between Groups 12.648 3 4.216 .404 .751
nevoi_securitate Within Groups 511.277 49 10.434
Total 523.925 52
Between Groups 70.510 3 23.503 2.922 .043
nevoi_apartenenta Within Groups 394.169 49 8.044
Total 464.679 52
Between Groups 10.738 3 3.579 .349 .790
nevoi_statut Within Groups 502.734 49 10.260
Total 513.472 52
Between Groups 122.548 3 40.849 4.265 .009
nevoi_autorealizare Within Groups 469.339 49 9.578
Total 591.887 52
Between Groups 8.656 3 2.885 3.537 .021
facilitati Within Groups 39.972 49 .816
Total 48.628 52
Between Groups 3.266 3 1.089 1.057 .376
conditii_fizice_ale_muncii Within Groups 50.462 49 1.030
Total 53.727 52
Between Groups 1.256 3 .419 .428 .734
continutul_muncii Within Groups 47.949 49 .979
Total 49.205 52
Between Groups 1.813 3 .604 .593 .622
relatii_umane Within Groups 49.904 49 1.018
Total 51.717 52
Between Groups 7.314 3 2.438 2.031 .122
cadrul_organizational Within Groups 58.829 49 1.201
Total 66.143 52
DM_conducere Between Groups 12.226 3 4.075 2.799 .048
Within Groups 73.977 49 1.510
Total 86.203 52
Between Groups 12.695 3 4.232 2.975 .050
DM_expertiza Within Groups 77.527 49 1.582
Total 90.222 52
Between Groups 7.731 3 2.577 1.391 .257
DM_relationare Within Groups 90.772 49 1.852
Total 98.503 52
Between Groups 7.151 3 2.384 1.340 .272
DM_subzistenta Within Groups 87.170 49 1.779
Total 94.321 52
participanţilor din diferite grupe de vârstă la subscalele chestionarelor aplicate
Din tabelul de mai sus se observă că
media scorurilor obţinute de respondenţii din diferite grupe de vârstă este p = 0,043,
mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat
semnificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel ANOVA şi din graficele
de mai jos, rezultatele statistice arată că participanţii din diferite grupe de vârstă se
declară semnificativ diferit motivaţi de nevoile de apartenenţă;
- la variabila “nevoi de autorealizare” pragul de probabilitate statistică a diferenţei
dintre media scorurilor obţinute de respondenţii din diferite grupe de vârstă este p =
0,009, mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un
rezultat semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel ANOVA şi din
graficele de mai jos, rezultatele statistice arată că participanţii din diferite grupe de
vârstă se declară semnificativ diferit motivaţi de nevoile de autorealizare;
- la variabila “facilități” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre media
scorurilor obţinute de respondenţii din diferite grupe de vârstă este p = 0,021, mai mic
decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat semificativ
statistic; coroborând cu datele din primul tabel ANOVA şi din graficele de mai jos,
rezultatele statistice arată că participanţii din diferite grupe de vârstă se declară
semnificativ diferit motivaţi de facilități;
- la variabila “DM conducere” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre
media scorurilor obţinute de respondenţii din diferite grupe de vârstă este p = 0,048,
mai mic decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat
semificativ statistic; coroborând cu datele din primul tabel ANOVA şi din graficele
de mai jos, rezultatele statistice arată că participanţii din diferite grupe de vârstă se
declară semnificativ diferit motivaţi de DM-conducere;
- la variabila “expertiză” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre media
scorurilor obţinute de respondenţii din diferite grupe de vârstă este p = 0,050, mai mic
decât pragul de semnificaţie statistică α = 0,05, ceea ce indică un rezultat semificativ
statistic; coroborând cu datele din primul tabel ANOVA şi din graficele de mai jos,
rezultatele statistice arată că participanţii din diferite grupe de vârstă se declară
semnificativ diferit motivaţi de nevoile de expertiză.
Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip means plot reprezentând diferenţele între mediile
obţinute de participanţii din diferite grupe de vârstă la subscala “nevoi de apartenenţă”
Din graficul de mai sus se observă că la variabila “nevoi de apartenență” de la vârsta de
21-27 ani, când motivaţia muncii pe baza nevoilor de apartenenţă este cea mai slabă, valorile
sunt în creștere până la vârsta de 28-34 ani, când se atinge maximul de motivaţie bazată pe nevoi
de apartenenţă, care începe să scadă la vârsta 35-41 ani şi se prăbușește spre vârsta de 42-48 ani.
obţinute de participanţii din diferite grupe de vârstă la subscala “nevoi de autorealizare”
Din graficul de mai sus se observă că la variabila “nevoi de autorealizare” de la vârsta de
21-27 ani, când motivaţia muncii pe baza nevoilor de autorealizare este cea mai puţin intensă,
valorile sunt în creștere la vârsta de 28-34 ani, pănă la vârsta 35-41 ani când se atinge maximul
de motivaţie bazată pe nevoi de autorealizare, care începe să scadă la vârsta de 42-48 ani.
obţinute de participanţii din diferite grupe de vârstă la subscala “facilități”
Din graficul de mai sus se observă că la variabila “facilități” de la vârsta de 21-27 ani
când motivaţia muncii pe baza facilităților este în creștere apoi de la vârsta de 28-34 ani, crește
mai puţin accelerat până la vârsta 35-41ani și atinge maximul la vârsta de 42-48 ani.
obţinute de participanţii din diferite grupe de vârstă la subscala “nevoi de conducere”
Din graficul de mai sus se observă că la variabila la variabila “DM-conducere” de la

vârsta de 21-27 ani, când motivația muncii pe baza nevoi de conducere este în creștere apoi la
vârsta de 28-34 ani crește și mai mult atinge maximul la vârsta 35=41ani si rămâne aproximativ
constantă până la vârsta de 42-48 ani.
obţinute de participanţii din diferite grupe de vârstă la subscala “expertiză”
Din graficul de mai sus se observă că la variabila “DM expertiza” de la vârsta de 21-27
ani când motivația muncii pe baza nevoi de expertiză este în creștere apoi de la vârsta de 28-34
ani crește și mai mult apoi la vârsta 35-41 ani atinge maximul si apoi scade până la vârsta de 42-
48 ani.
În funcţie de “nivelul de studii”, de “domeniul de studii” testul statistic ANOVA nu indică rezultate
semnificative pentru niciuna dintre subscalele chestionarelor aplicate.
Iar în funcţie de “timpul petrecut la serviciu” testul statistic ANOVA nu indică rezultate semnificative
pentru niciuna dintre subscalele chestionarelor aplicate, mai puţin “condiţii fizice ale muncii”,
în funcţie de “domeniul de lucru” testul statistic ANOVA nu indică rezultate semnificative pentru
niciuna dintre subscalele chestionarelor aplicate, mai puţin “facilităţi”.
Pe acestea le includ în anexe (tabele mari cu rezultate relativ irelevante)

Interpretarea psihologică a rezultatelor obţinute
Faptul că ipoteza de cercetare 1, potrivit căreia “cu cât dominanta motivaţională de tip
expertiză este mai intensă, cu atât Satisfacţia generică în muncă este mai mare” s-a validat
consider că se poate explica prin faptul că în mod firesc persoanele interesate de creşterea şi
punerea în aplicare a nivelului lor de expertiză îşi vor simţi această nevoie satisfăcută în cadrul
generic al muncii....
Faptul că ipoteza de cercetare 2, potrivit căreia “cu cât nivelul trebuinţelor de stimă şi
statut este mai mare, cu atât va fi mai intensă satisfacţia în privinţa Cadrului organizaţional de la
locul de muncă”, nu s-a validat consider că se poate explica prin condiţiile existente la nivel
naţional, dat fiind că multe dintre condiţiile de la nivel de cadru organizaţional în România sunt
mai puţin structurate decât cele din alte ţări unde s-a validat această cercetare – dar este de
asemenea relevant că s-a obţinut un rezultat echivalent în ceea ce priveşte DM conducere,
dominantă motivaţională care ar fi în chestionarul DM echivalenta trebuinţelor de stimă şi statut
din piramida lui Maslow – iar acest rezultat poate fi înţeles prin facilitarea pe care o permite
cadrul organizaţional persoanelor care au o astfel de dominantă motivaţională pentru împlinirea
motivaţiei lor de a-şi impune şi manifesta leadership-ul în interiorul companiei, fie cel de tip
formal, fie cel de tip informal (în funcţie de modul în care este organizat cadrul organizaţional,
persoana are fie posibilitatea de a lupta să acceadă la o anumită poziţie ierarhică, fie pe aceea de
a acumula influenţă în privinţa diferitelor procese şi fluxuri din interiorul companiei).
Faptul că ipoteza de cercetare 3, potrivit căreia “cu cât dominanta motivaţională de tip
subzistenţă este mai intensă, cu atât satisfacţia în privinţa Condiţiilor fizice oferite de locul de
muncă este mai intensă” s-a validat consider că se poate explica prin tendinţa firească a
persoanelor preocupate de nevoile de bază ale existenței (hrană, odihnă, bani, stabilitate,
securitate) de a aprecia în mai mare măsură nivelul scăzut de periculozitate a muncii, precum şi
condiţiile de microclimat fizic precum temperatura, umiditatea şi zgomotul.
Faptul că Ipoteza de cercetare 4, potrivit căreia “cu cât dominanta motivaţională de tip
expertiză este mai intensă, cu atât satisfacţia în privinţa Conţinutului muncii este mai mare” s-a
validat consider că se poate explica prin tendinţa persoanelor care au dorinţa de a excela în
cadrul activităţilor în care se angajează, de a fi considerate experţi şi profesionişti în activitatea
lor de a aprecia varietatea şi complexitatea sarcinilor în care li se solicită rezolvarea de probleme
noi şi interesante, precum şi concordanţa dintre acestea şi propriile lor aptitudini.
Faptul că Ipoteza de cercetare 5, potrivit căreia “cu cât nivelul trebuinţelor de afiliere
este mai mare, cu atât satisfacţia în privinţa Relaţiilor în muncă este mai intensă” nu s-a validat,
consider că se poate explica prin dorinţa persoanelor care simt nevoia de a fi înconjurate de
afecţiunea celorlalţi, făcând parte dintr-un grup care le acceptă şi le oferă confort psihosocial, de
a se bucura de relaţii interumane cu colegii şi cu superiorii; în schimb, un rezultat echivalent este
corelaţia obţinută între DM relaţionare şi satisfacţia în privinţa Relaţiilor în muncă, variabilă
care poate fi echivalată cu nivelul trebuinţelor de afiliere din piramida lui Maslow, iar acest
rezultat consider că se poate explica prin faptul că persoanele care au dorinţa de a lucra într-un
colectiv armonios cu oameni înţelegători tind să aprecieze în cea mai mare măsură relaţiile
stabilite la locul de muncă între diferite niveluri ierarhice.
Faptul că Ipoteza de cercetare 6, potrivit căreia “dominanta motivaţională de tip

relaționare corelează pozitiv cu nivelul de satisfacţie al persoanei cu Conținutul muncii sale” s-a
validat consider că se poate explica prin dorinţa pe care persoanele înclinate să stabilească şi să
manifeste relaţii de prietenie cu alţii o resimt în mod firesc de a avea o cât mai mare varietate şi
complexitate a sarcinilor primite, astfel încât să li se solicite rezolvarea de probleme noi şi
interesante, dar şi să existe o concordanţă cât mai mare între acestea şi propriile lor aptitudini.
Faptul că Ipoteza de cercetare 7, potrivit căreia “participanţii de gen masculin sunt în
general mai intens motivaţi la locul de muncă decât cei de gen feminin (tipurile de motivaţie
măsurate prin chestionarul de motivare a resurselor umane şi prin chestionarul de dominante
motivaţionale)” s-a validat parţial, pe primele 4 niveluri din piramida lui Maslow consider că
se poate explica prin diferenţierea de gen pe care nu se poate sprijini al cincilea nivel, cel al
trebuinţelor de autorealizare, deoarece acest nivel este caracteristic pentru persoana umană în
general; iar dintre primele patru niveluri, cel al trebuinţelor fiziologice este în mod evident
diferit în funcţie de gen – bărbaţii au nevoie de mai multă mişcare decât femeile –, cel al
trebuinţelor de securitate se satisface diferit în funcţie de gen – femeile pot căuta protecţie din
partea unui bărbat –, cel al trebuinţelor de afiliere se manifestă diferit în funcţie de gen –
femeile au tendinţa să se manifeste mai empatic şi afectuos –, la fel şi cel al trebuinţelor de
stimă şi statut – femeile simt nevoia de a fi apreciate în moduri diferite comparativ cu bărbaţii.
Rezultatele suplimentare:
Potrivit rezultatelor statistice, cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este

mai mare, cu atât satisfacţia cu facilităţile oferite la muncă este mai intensă, iar aceasta
consider că se poate explica prin faptul că persoanele interesate de a ajunge la conducerea unei
echipe de muncă sunt în general persoane care se asigură că îndeplinesc cât mai multe dintre
cerinţele postului ocupat, în ceea ce priveşte nivelul de studii, performanţa etc. şi în timp ajung
să aibe la dispoziţie facilităţi de tip maşină personală, card de benzină, controale periodice
medicale mai ample, cursuri şi concedii de nivel diferit.
Potrivit rezultatelor obţinute, participanţii angajați în instituție publică se declară
semnificativ mai intens satisfăcuţi de conținutul muncii decât cei angajați în instituție
privată, ceea ce consider că se poate explica prin probabilitatea ca cei din mediul privat să aibe
conţinut al muncii mai variat, dar o satisfacţie mai mică decât cei din domeniul public pentru că
aşteptările lor sunt mult mai mari odată ce au optat să se angajeze în mediul privat, în vreme ce
aşteptările celorlalţi privind conţinutul muncii să fie foarte mici odată ce s-au angajat într-o
instituţie publică.
Rezultatele statistice arată că participanţii ce au funcții de execuție sunt semnificativ

mai puţin motivaţi de satisfacerea nevoilor fiziologice decât cei ce au o funcție de
conducere, ceea ce consider că se explică prin domeniul de lucru al participanţilor, care în
majoritate fac parte din domeniul medical, unde condiţiile de muncă sunt foarte dificile în
România chiar şi pentru cei din funcţii de conducere, din cauza programului de lucru foarte
încărcat, în special pentru aceştia.
Rezultatele statistice arată că participanţii ce au o funcție de execuție sunt semnificativ
mai puţin satisfăcuţi de conținutul muncii decât cei ce au funcții de conducere, ceea ce
consider că se explică prin conţinuturile de muncă mai variate şi aflate în mai mare măsură sub
controlul şi posibilitatea de alternare a celor care au funcţii de conducere.
Potrivit rezultatelor statistice, participanţii din diferite grupe de vârstă se declară
semnificativ diferit motivaţi de nevoile de apartenenţă, în sensul că acest tip de trebuinţe
creşte intens până la vârsta de aproximativ 35 de ani, apoi tinde să scadă treptat, ceea ce
consider că se poate explica prin reducerea proporţiei în care mediul organizaţional satisface
nevoile de apartenenţă odată cu vârsta medie la care în perioada actuală tinerii se căsătoresc
pentru a îşi întemeia o familie.
De asemenea, participanţii din diferite grupe de vârstă se declară semnificativ diferit
motivaţi de nevoile de autorealizare, în sensul că acest tip de trebuinţe creşte intens până la
vârsta de aproximativ 40 de ani, apoi tinde să scadă treptat, ceea ce consider că se poate
explica prin reducerea proporţiei în care mediul organizaţional satisface nevoile de autorealizare
odată cu vârsta medie la care în perioada actuală adulţii consideră că familia este întemeiată şi le
poate împlini mai mult aceste nevoi, în vreme ce traiectoria propusă în cariera individuală este la
mulţi deja în mare parte parcursă şi nu poate adăuga noi modalităţi de satisfacere a acestei nevoi.
În plus, participanţii din diferite grupe de vârstă se declară semnificativ diferit

motivaţi de facilități, în sensul că acest tip de trebuinţe creşte intens până la vârsta de
aproximativ 30 de ani, apoi tinde să crească mult mai lent, ceea ce consider că se explică prin
faptul că tinerii sunt în mod firesc mult mai puţin interesaţi de facilităţi de tip maşină personală şi
card de benzină – pentru că, deşi doresc astfel de avantaje suplimentare, călătoriile cu mijloacele
de transport în comun nu prezintă pentru ei un disconfort –; controale periodice medicale mai
ample – pentru că nu au probleme de sănătate la fel de frecvente –; cursuri şi concedii de nivel
diferit – pentru că sunt mai puţin interesaţi de cursuri şi sunt dispuşi să meargă în concedii şi
călătorii cu un nivel de confort mult mai mic.
Participanţii din diferite grupe de vârstă se declară semnificativ diferit motivaţi de
DM-conducere, în sensul că acest tip de trebuinţe creşte intens până la vârsta de
aproximativ 40 de ani, apoi tinde să rămână constant, ceea ce consider că se explică prin
faptul că tinerii în mod firesc au aşteptări în mod realist mult mai mici de a fi numiţi în funcţii de
conducere sau de a primi atribuţii corespunzătoare.
În fine, participanţii din diferite grupe de vârstă se declară semnificativ diferit
motivaţi de nevoile de expertiză, în sensul că acest tip de trebuinţe creşte intens până la
vârsta de aproximativ 40 de ani, apoi tinde să scadă, ceea ce consider că se explică prin faptul
că în jurul vârstei de 40 de ani se atinge în general maximul profesional din punctul de vedere al
realizărilor şi al recunoaşterii pe care ei o consideră semnificativă, putându-le împlini nevoia de a
fi considerat un expert, un profesionist.
Potrivit rezultatelor statistice, participanţii din mediul de provenienţă urban sunt

semnificativ mai intens motivaţi de împlinirea nevoilor fiziologice decât cei din mediul de
provenienţă rural, în ciuda faptului că rezultatul legat de diferenţele bazate pe mediul de
rezidenţă nu s-a dovedit semnificativ statistic, ceea ce consider că se poate explica prin faptul
că cei din mediul rural, neavând în majoritate facilităţi precum canalizare, conectare la reţeaua de
gaz şi apă etc., se află în situaţia de a îşi reprima aspiraţia împlinirii acestui tip de nevoi.
În plus, participanţii din mediul de provenienţă urban sunt semnificativ mai intens
motivaţi de împlinirea nevoilor de apartenență decât cei din mediul de provenienţă rural,
în ciuda faptului că rezultatul prezentat mai jos legat de diferenţele bazate pe mediul de
rezidenţă nu s-au dovedit semnificative statistic, ceea ce consider că se poate explica prin
faptul că cei din mediul rural în mod firesc au împlinită nevoia de apartenenţă prin volumul
foarte redus al comunităţii din care fac parte şi în cadrul căreia pot fi permanent recunoscuţi şi
pot avea identitatea validată, în vreme ce participanţii din mediul urban, neavând aceste
posibilităţi la dispoziţie, se vor simţi motivaţi dacă aceste trebuinţe le sunt satisfăcute în mediul
organizaţional.
În fine, participanţii din mediul de provenienţă urban sunt semnificativ mai intens
motivaţi de împlinirea nevoilor de statut decât cei din mediul de provenienţă rural, în ciuda
faptului că rezultatul prezentat mai jos legat de diferenţele bazate pe mediul de rezidenţă
nu s-au dovedit semnificative statistic, ceea ce consider că se poate explica prin faptul că cei
din mediul rural în mod firesc au împlinită nevoia de statut prin apartenenţa la comunitatea în
cadrul căreia nu numai că sunt recunoscuţi, dar au şi identitatea validată, deoarece aici statutul
este mult mai legat de identitatea însăşi a persoanei în comunitate (de exemplu, preotul satului,
învăţătorul satului etc.), în vreme ce participanţii din mediul urban îşi pot satisface din ce în ce
mai intens aceste trebuinţe în mediul organizaţional fără a modifica în mare măsură esenţa
identităţii lor psihologice.
Recomandări pentru cercetări viitoare
Nevoile fiziologice în mediul organizational sunt satisfacute prin: salariu minim,
conditii de munca optime, pauze de lucru, masa gratuita.
- Nevoile de securitate fizica si socială în mediul organizational sunt satisfacute prin:

asigurarea medicala, compensatiile, planul de pensionare, conditiile sigure de munca,
echipamentul de protectie, un post sigur, salariul decent.
- Nevoile de apartenenta pot fi satisfacute de organizatie prin activitati sociale si de

grup, favorizarea interactiunii intre angajati, prietenii profesionale.
- Nevoile de stima si recunoastere în mediul organizational sunt satisfacute prin:

posibilitatea de afirmare, preluarea de sarcini si responsabilitatea provocatoare, statutul postului
si statutul dobandit al persoanei, marirea salariului, lauda, biroul propriu, premiile, precum si
recunoasterea profesionala sunt factori care pot satisface aceste nevoi in cadrul organizatiilor.
- Nevoile de autorealizare (autoimplinire, autoactualizare)- sunt legate de dezvoltarea

permanenta a potentialului persoanei manifestate prin afirmarea libera si independenta a
propriilor capacitati si talente in contexte favorabile.. In cadrul organizatiilor acestea sunt :
posibilitati de obtinere a performantei, incurajarea creativitatii, responsabilitatea, avansarea,
autonomia.

Statistica 21.05.2019 Ora 21

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statistica 21.05.2019 Ora 21

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doamne, ajuta!

VAR00002 + VAR00003 + VAR00004 + VAR00009 + VAR00019 + VAR00020 = securitate

VAR00005 + VAR00007 + VAR00012 + VAR00015 + VAR00017 = afiliere

VAR00006 + VAR00013 + VAR00014 = stima

VAR00001 + VAR00008 + VAR00010 + VAR00011 + VAR00018 = autorealizare

Obiectivul de cercetare 2: ne propunem să stabilim dacă există relaţii între tipurile de

- trebuinţe de stimă şi statut,

Aspecte măsurate ale satisfacţiei în muncă:

- condiții fizice ale muncii,

- relații umane în muncă,

Tipuri de dominante motivaţionale:

- 1. subscala “conducere (trebuințe de putere)”: dorința de a-i influența pe cei din

- 2. subscala „expertiză (trebuințe de realizare)”: tendința sau dorința de a excela în

- 4. subscala „subzistență (trebuințe de existență)”: preocuparea persoanei pentru nevoile

- modul variabilei “nivel studii” este 3, ceea ce înseamnă că majoritatea respondenţilor

Tabelul nr. 2. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “vârstă”

Reprezentarea grafică nr. 6. Grafic de tip pie (“plăcinte”) reprezentând distribuţia

Tabelul nr. 7. Tabel prezentând distribuţia participanţilor în funcţie de variabila “statut

Reprezentarea grafică nr. 7. Grafic de tip pie (“plăcinte”) reprezentând distribuţia

Reprezentarea grafică nr. 9. Grafic de tip pie (“plăcinte”) reprezentând distribuţia

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Din graficul de mai sus se observă că distribuţia participanţilor în funcţie de variabila

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Din graficul de mai sus se observă că distribuţia participanţilor în funcţie de variabila

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Reprezentarea grafică nr. ... Grafic de tip histogramă reprezentând distribuţia

Din graficul de mai sus se observă că 20,75% dintre respondenţi au dominanta

- între variabilele “conținutul muncii” şi “DM relaționare” există o corelaţie pozitivă

- între variabilele “facilităţi” şi “DM relaționare” există o corelaţie pozitivă

- între variabilele “conținutul muncii” şi “DM conducere” există o corelaţie pozitivă

- între variabilele “conținutul muncii ” şi “DM subzistență” există o corelaţie pozitivă

- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM relaționare” există o corelaţie

- între variabilele “cadrul organizational” şi “DM subzistență” există o corelaţie

- între variabilele “satisfacţia generică în muncă” şi “DM conducere” există o corelaţie

Testul t-Student pentru variabile independente calitative dihotomice

- la variabila “nevoi de securitate” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre

- la variabila “nevoi de apartenenţă” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre

Rezultate statistice suplimentare obţinute

Independent Samples Test

În funcţie de domeniul de studii psihologie sau non-psihologie se pot obţine diferenţe

Independent Samples Test

Independent Samples Test

Independent Samples Test

Independent Samples Test

Din tabelul de mai sus se observă că:

Independent Samples Test

- la variabila “nevoi de statut” pragul de probabilitate statistică a diferenţei dintre

Din graficul de mai sus se observă că la variabila la variabila “DM-conducere” de la

Pe acestea le includ în anexe (tabele mari cu rezultate relativ irelevante)

Faptul că Ipoteza de cercetare 6, potrivit căreia “dominanta motivaţională de tip

Potrivit rezultatelor statistice, cu cât dominanta motivaţională de tip conducere este

Rezultatele statistice arată că participanţii ce au funcții de execuție sunt semnificativ

În plus, participanţii din diferite grupe de vârstă se declară semnificativ diferit

Potrivit rezultatelor statistice, participanţii din mediul de provenienţă urban sunt

- Nevoile de securitate fizica si socială în mediul organizational sunt satisfacute prin:

- Nevoile de apartenenta pot fi satisfacute de organizatie prin activitati sociale si de

- Nevoile de stima si recunoastere în mediul organizational sunt satisfacute prin:

- Nevoile de autorealizare (autoimplinire, autoactualizare)- sunt legate de dezvoltarea

S-ar putea să vă placă și