Sunteți pe pagina 1din 3

Metode de tratament chirurgical in cazul fracturii de piramida nazala

A. Introducere

Fracturile osoase nazale sunt cel mai frecvent tip de fracturi osoase faciale,
reprezentând 40% până la 50% din cazuri. Fracturile nazale sunt frecvent asociate cu agresiuni
fizice, căderi, răni sportive și accidente de trafic rutier.
Traumatismele nazale osoase pot fi leziuni izolate sau pot apărea în combinație cu alte
leziuni ale țesuturilor moi și alte leziuni osoase faciale. Deși fracturile nazale tind să fie cele mai
frecvente tipuri de fracturi faciale, ele pot fi asociate cu fracturi ale complexului zigomatic-
orbital și fracturi ale bazei craniului; acestea nu trebuie ratate la evaluarea pacientului.
Fracturile nazale se găsesc a fi de două ori mai frecvente la bărbați, comparativ cu
femeile.

B. Anatomie

Nasul este alcătuit din trei porţiuni: una exterioară sau piramida nazală, alta interioară sau
cavitățile (fosele) nazale și alta anexă sau sinusurile aeriene paranazale.

a) Stratigrafia piramidei nazale: pielea, ţesutul subcutanat, planul muscular, periost-pericondru,


planul osteocartilaginos.

Scheletul osteocartilaginos este format din oasele piramidei nazale, reprezentate de: oasele
proprii nazale, apofizele ascendente ale maxilarelor (procesele frontale), procesele nazale al
osului frontal, spina nazală anterioară. Cartilajele sunt cartilaje hialine şi sunt reprezentate de:
cartilajele laterale superioare sau cartilajele triunghiulare, cartilajele alare (cartilajle laterale
inferioare) -în formă de potcoavă, cartilajul septal, cartilajele accesorii.
b) Cavitatea nazală este divizată sagital în două fose nazale prin septul nazal. Prezintă un
segment anterior (vestibulele nazale) şi unul posterior (fosele nazale propriu- zise). Vestibului
nazal -se întinde de la orificiul narinar până la limen nasi; de aici piela se continuă cu mucoasa
nazală. Fosele nazale propriu-zise au forma unor culoare alungite antero-posterior şi sunt
separate între ele printr-un perete medio-sagital osteocartilaginos (septul nazal).

C. Clasificare

Tip I: Leziune limitată la țesuturile moi

Tipul IIa: fractură simplă, unilaterală, nedeplasată

Tipul IIb: fractură simplă, bilaterală nedeplasata

Tip III: fractură simplă, deplasată

Tip IV: fractură închisă

Tip V: fractură cominutiva deschisă sau fractură complicată


D. Tratament

Reducerea deschisa si reducerea inchisa sunt cele doua metode descrise in literatura de

specialitate pentru tratamentul fracturilor nazale acute. Reducerea închisă a fracturilor

nazale este cea mai simplă abordare cu cea mai mică morbiditate, cu rate de succes

cuprinse între 60% și 90%.

S-ar putea să vă placă și