Sunteți pe pagina 1din 12

Cristina Audit financiar, XIV, Nr.

1(133)/2016, 40-51
PRECOB, Marilena MIRONIUC
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Influenŗa Rezumat
raportĉrii Scopul acestui articol a fost identificarea corelaĠiilor, la
nivelul companiilor româneúti listate la Bursa de Valori
Bucureúti, secĠiunea BVB, între capitalul intangibil úi

capitalului performanĠa întreprinderii. Capitalul intangibil a fost


calculat pe baza a 13 criterii grupate pe trei
componente: capital uman, capital relaĠional úi inovaĠie,
iar performanĠa financiară a întreprinderii a fost studiată

intangibil prin intermediul ratei rentabilităĠii activelor (ROA), ratei


rentabilităĠii capitalurilor proprii (ROE) úi ratei
rentabilităĠii economice (Re). În acest articol,

asupra performanĠa bursieră a companiilor româneúti este


reflectată prin fondul comercial, calculat ca diferenĠă
între capitalizarea bursieră úi activul net contabil al unei

performanŗei
entităĠi, precum úi de coeficientul de capitalizare bursieră
a activului net contabil (raportul dintre capitalizarea
bursieră úi activul net contabil al companiei). De
asemenea, articolul analizează existenĠa corelaĠiei între

companiilor capitalul intangibil al companiilor româneúti úi auditorul


contractat pentru auditarea situaĠiilor financiare anuale.
Rezultatele cercetării întreprinse arată că între capitalul

româneüti
intangibil úi fondul comercial pozitiv al companiilor
studiate, pe de o parte, úi rata rentabilităĠii economice,
respectiv coeficientul de capitalizare bursieră a activului
net contabil, pe de altă parte, există corelaĠii directe.
Totodată, valoarea capitalului intangibil este, statistic,
semnificativ mai mare la companiile ale căror situaĠii
financiare sunt auditate de auditori Big4 úi la
Cadru didactic asociat dr. Cristina PRECOB, întreprinderile care înregistrează profit.
Facultatea de Economie úi Administrarea Afacerilor,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaúi, România, Cuvinte-cheie: capital intangibil, rata rentabilităĠii
e-mail: cristina.fadur@yahoo.com activelor, rata rentabilităĠii capitalurilor proprii, rata
rentabilităĠii economice, coeficient de capitalizare
Profesor univ. dr. Marilena MIRONIUC, bursieră a activului net contabil, fond comercial, auditor
Facultatea de Economie úi Administrarea Afacerilor, Big Four.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaúi, România, Clasificare JEL: M41, M14
e-mail: marilena@uaic.ro

40 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

variabile: capitalul uman, capitalul relaĠional úi acĠiunile


Prolegomene întreprinse de companii pentru asigurarea inovaĠiei.
Una dintre caracteristicile organizaĠiilor contemporane Pentru a atribui acestor variabile valori numerice, am
este ambiĠia lor de a dezvolta sisteme úi practici de luat în considerare cele mai relevante informaĠii non-
management performant, ceea ce impune concentrarea financiare úi am urmărit dacă acestea sunt prezentate
eforturilor în direcĠia gestiunii cunoaúterii úi a capitalului sau nu de către întreprinderi în rapoartele anuale
intangibil. Prin urmare, strategiile nu mai sunt gândite aferente anului 2013, notând cu 1 prezentarea lor
doar pentru poziĠionarea firmei vizavi de competitorii săi, detaliată úi cu 0 absenĠa acestora. Astfel, pentru a
ci sunt corelate cu activele necorporale úi capitalul determina valoarea capitalului uman, am analizat dacă
intangibil sub forma know-how-ului, angajaĠilor, relaĠiilor firma prezintă informaĠii cu privire la numărul úi fluctuaĠia
cu clienĠii úi furnizorii, tehnologiilor informaĠionale, mărcii angajaĠilor (numărul mediu de angajaĠi, angajările úi
(Marr et al., 2003). concedierile efectuate în 2013, precum úi cauzele
În literatura de specialitate există diverse abordări cu acestora), structura forĠei de muncă după criteriul vârstei
privire la modul în care poate fi definit, clasificat, măsurat úi al studiilor efectuate, formarea salariaĠilor (numărul de
úi raportat capitalul intangibil. Într-un studiu recent referitor persoane care au beneficiat de cursuri de pregătire,
la articolele publicate în domeniul capitalului intangibil, în numărul de ore úi cheltuielile efectuate cu formarea
perioada 2004-2014, Ferenhof et al. (2015) arată că, în forĠei de muncă), beneficiile acordate salariaĠilor (prime,
pofida demersurilor întreprinse atât de teoreticieni, cât úi cadouri cu ocazia zilelor festive, grădiniĠe pentru copiii
de practicieni, nu s-a ajuns încă la un numitor comun: angajaĠilor, program flexibil etc.) úi gradul de satisfacĠie
evaluarea úi raportarea capitalului intangibil reprezintă o al angajaĠilor. În calcularea capitalului relaĠional, am Ġinut
problemă deschisă atât pentru contabili, cât úi pentru cont de informaĠiile privind cota de piaĠă, preocuparea
experĠi evaluatori, manageri, profesori de strategie, faĠă de mediul înconjurător (certificate de mediu,
economiúti, specialiúti în inovaĠie etc. măsurători ale impactului activităĠii societăĠii asupra
naturii, eforturile în vederea minimizării acestui impact úi
Revizuirea literaturii din domeniu relevă existenĠa unei orice acĠiuni care relevă implicarea organizaĠiei pentru
game largi de metode de evaluare a capitalului asigurarea unei dezvoltări durabile), satisfacĠia clienĠilor
intangibil, fiecare firmă putând opta pentru oricare dintre (dacă firma urmăreúte primirea unui feedback de la
acestea în funcĠie de factorii interni úi externi care clienĠi, măsurile luate pentru diminuarea reclamaĠiilor de
configurează strategia úi viziunea sa. la clienĠi, calcularea unui indice al satisfacĠiei
De asemenea, în articolele din domeniu se fac trimiteri cumpărătorilor) úi implicarea firmei în societate prin
la „active intangibile”, „intangibile”, „resurse intangibile”, derularea unor programe sociale úi prin efectuarea
„capital intelectual”, „capital intangibil”, „valori cheltuielilor cu donaĠiile. Pentru inovaĠie, am punctat
imateriale”, toate desemnând mai mult sau mai puĠin informaĠiile publicate de firme cu privire la activităĠile de
acelaúi lucru. Nu se poate realiza o delimitare cercetare-dezvoltare (valoarea cheltuielilor cu aceste
generalizată între capitalul intelectual úi capitalul activităĠi, ponderea lor în cifra de afaceri), investiĠiile în
intangibil. Unii autori folosesc termenii de capital active, produsele noi elaborate în cursului anului 2013 úi
intelectual úi capital intangibil ca fiind sinonimi, în timp numărul de brevete deĠinute de companie.
ce alĠii (Hunter, Webster úi Wyatt, 2005) consideră Procesul de selecĠie a informaĠiilor non-financiare
capitalul intelectual ca fiind parte componentă a studiate pentru a atribui capitalului intangibil o valoare
capitalului intangibil. Piekkola, coordonatorul proiectului numerică a fost fundamentat pe baza analizei celor mai
INNODRIVE, derulat între 2008-2011, face referire la importante metode de evaluare a capitalului intangibil úi
capitalul intangibil. Privind retrospectiv úi comparativ, a rezultatelor studiilor din literatura de specialitate. În
termenul de capital intelectual este mult mai des utilizat acest sens, menĠionăm că în alegerea informaĠiilor non-
în studii úi cercetări. În acest articol, vom folosi termenul financiare am aplicat raĠionamentul profesional, plecând
de capital intangibil, păstrând filiera contabilă, înĠelegând de la următoarele metode de evaluare a capitalului
prin această noĠiune capitalul uman, capitalul relaĠional imaterial: Intangible Asset Monitor - propus de Sveiby în
úi eforturile firmei în direcĠia inovării. 1997, Balanced Scorecad - propus de Kaplan úi Norton
În acest demers útiinĠific, capitalul intangibil este o în 1996, IC-dVAL al lui Bounfour (2003), Intellectual
variabilă calculată ca media aritmetică a altor trei Capital Web - propus de Zhou et al (2003), Scaling -

Nr. 1(133)/2016 41
Cristina PRECOB, Marilena MIRONIUC

propus de Cinca et al în 2003, Indexul Creării de subliniază că aceste studii de corelaĠie se axează
Valoare (Value Creation Index) - propus de Funk (2003) frecvent pe instituĠiile financiar-bancare (Mavridis, 2004;
úi Kalafut úi Low (2001), European Performance Young et al., 2009; Bharathi, 2010; Joshi et al., 2010,
Satisfaction Index al lui Eskildsen (2003), European 2013; Kamath, 2010; Abdulsalam et al., 2011; Gigante úi
Employee Index - propus de Eskildsen et al în 2003, Previati, 2011), companiile din tehnologia informaĠiei
FiMIAM - propus de Rodov úi Leliaert, în 2002 etc. (Shiu, 2006; Gan úi Saleh, 2008; Saleh et al., 2009;
(Hunter et al., (2005). Am considerat, de asemenea, Zeghal úi Maaloul, 2010; Chang úi Hsieh, 2011) úi
rezultatele unui studiu realizat de Ernst&Young, conform firmele din industria farmaceutică (Kamath, 2008;
căruia cele mai importante zece informaĠii non-financiare Mehralian et al., 2012; Pal úi Soriya, 2012).
pentru investitori, care ar trebui integrate în raportările O analiză longitudinală efectuată în 2008 de Oliveras et
periodice ale firmei, sunt: strategia educaĠională, al. asupra unui eúantion format din 12 companii spaniole
credibilitatea managerilor, calitatea strategiilor, inovaĠia, demonstrează un trend ascendent al cantităĠii de
abilitatea de a atrage personal talentat, cota de piaĠă, informaĠii raportate referitoare la capitalul intangibil,
expertiza managerilor, beneficiile acordate angajaĠilor, creúterea fiind mai semnificativă în ceea ce priveúte
calitatea proceselor principale, cercetare (Barsky úi capitalul relaĠional, iar un studiu realizat de Wang (2008)
Marchant, 2000). asupra legăturilor dintre capitalul intangibil (úi
În ceea ce priveúte fondul comercial, în acest demers de componentele sale) úi valorile de piaĠă ale companiilor
cercetare plecăm de la premisa că fondul comercial din industria electronică demonstrează că toate
(valoare latentă, neînregistrată în contabilitate) este egal elementele constitutive ale capitalului intangibil úi
cu diferenĠa dintre valoarea de piaĠă a unei companii, anume: capitalul uman, capitalul referitor la clienĠi,
exprimată de capitalizarea sa bursieră úi valoarea ei capitalul de inovaĠie úi capitalul referitor la procese sunt
contabilă, reflectată de capitalurile proprii (activul net pozitiv legate de valoarea de piaĠă a firmei.
contabil). În calculul valorii capitalizării bursiere, am
inclus numărul de acĠiuni deĠinute de firmă úi cursul În ceea ce priveúte inovaĠia, conform Institutului NaĠional
bursier mediu din iunie 2014, considerând că acesta de Statistică, întreprinderile inovatoare sunt
reflectă imediat influenĠa informaĠiilor raportate cu privire întreprinderile care au lansat produse noi sau
la activitatea firmei din 2013 (făcute publice cel mai semnificativ îmbunătăĠite sau care au introdus procese
adesea în aprilie-mai 2014). noi sau semnificativ îmbunătăĠite. Inovările se bazează
pe rezultatele dezvoltărilor tehnologice, pe noile
combinaĠii ale tehnologiilor existente sau pe utilizarea
Revizuirea literaturii de altor cunoútinĠe cerute de întreprindere. Schimbările
specialitate tehnologice au fost analizate frecvent pornind de la
trilogia schumpeteriană care le împarte în trei stadii:
Literatura de specialitate abundă în studii (Edvinsson, invenĠia - cercetarea care duce la generarea de noi idei,
1997; van der Meer-Kooistra úi Zijlstra, 2001; Meritum inovaĠia - dezvoltarea noilor idei úi concretizarea lor în
Project, 2002; Mouritsen, 2002; Marr, 2003; Mouritsen úi produse de piaĠă úi diseminarea - lansarea de produse
Bukh, 2003; Abdolmohammadi, 2005; Sonnier et al., pe piaĠă. Schumpeter susĠinea în 1942 că inovaĠia este
2007; Curado, 2008; Bontis úi Serenko, 2009) care
sursa fundamentală a bogăĠiei. Totuúi, studii ulterioare
vizează beneficiile raportării capitalului intangibil:
întărirea poziĠiei competitive úi creúterea performanĠei au demonstrat că activităĠile de cercetare-dezvoltare
financiare pe termen lung (Curado et al., 2011). sunt doar o sursă de inovare. InvestiĠiile în marketing,
Totodată, există numeroase demersuri de cercetare dezvoltarea de software, cursurile de pregătire
care s-au axat pe diferenĠele dintre valoarea de piaĠă úi profesională úi desenele pot duce, de asemenea, la noi
cea netă contabilă a companiilor: Sriram, 2008; Brown et tehnologii sau produse îmbunătăĠite. Prin urmare, în
al., 1999; Lev úi Zarowin, 1999, unele studii empirice economiile dezvoltate investiĠiile în active intangibile au
arătând că până la 80% din valoarea de piaĠă a unei devenit principala preocupare a investitorilor, creditorilor,
companii poate să nu fie reflectată de situaĠiile financiare managerilor úi cercetătorilor (Canibano et al., 2000).
(Arvidsson, 2011). Tovstiga úi Tulugurova (2009) pleacă de la ipoteza că
În ceea ce priveúte impactul capitalului intangibil asupra factorul intern, reprezentat de capitalul intangibil, joacă un
indicatorilor de performanĠă, Vishnu úi Gupta (2014) rol mai important în determinarea performanĠei unei

42 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

companii decât factorii externi (socio-politici, economici úi concurenĠial), în timp ce capitalul structural se referă la
tehnologici). În viziunea lor, capitalul intelectual este reĠeaua de relaĠii a firmei, mecanismele organizaĠiei
împărĠit în două subcategorii: capitalul uman úi capitalul utilizate în procesul de creare de valoare (procese,
structural. Capitalul uman include competenĠele structura úi cultura firmei) úi mecanismele de reînnoire úi
(manifestări ale cunoaúterii strategice a firmei), atitudinea de dezvoltare. Astfel, plecând de la cadrul conceptual
(dimensiunea comportamentală úi motivaĠională a propus de Tovstiga úi Tulugurova, putem defini capitalul
angajaĠilor) úi agilitate intelectuală (abilitatea firmei de a intangibil ca fiind cel mai important factor intern în
imita úi de a se adapta schimbărilor din mediul asigurarea competenĠei unei întreprinderi (Figura 1).

Figura 1. Cadrul conceptual al factorilor interni úi externi de influenĠă a performanĠei firmei

Sursa: Tovstiga G.,Tulugurova E., 2009

Pentru a explica valoarea capitalului uman, oricine posedă capitalul uman pentru a avea
componentă a capitalului intangibil, Dean et al. (2012) performanĠele lui LeBron. Dacă acesta ar fi transferat
propun un exemplu uúor, dar elocvent, plecând de la la o altă echipă, cu siguranĠă valoarea acesteia nu ar
întrebarea: care este diferenĠa dintre James LeBron úi mai fi la fel. Capitalul uman al lui LeBron reprezintă un
un alt individ oarecare? Răspunsurile oferite se referă activ pentru echipa la care joacă, contribuind la
la valoarea salariului câútigat de jucătorul american de creúterea valorii acesteia. Este evident că o echipă de
baschet, precum úi la talentul, îndemânările úi baschet – úi nu numai – poate obĠine victorii, nu
abilităĠile de sportiv ale lui James LeBron. Adevărul datorită activelor corporale pe care le deĠine, ci datorită
este că oricine ar putea să joace baschet, dar nu capitalului uman deĠinut de jucătorii ei.

Nr. 1(133)/2016 43
Cristina PRECOB, Marilena MIRONIUC

Acelaúi concept se aplică úi în lumea afacerilor. SituaĠiile trebuie să respecte legislaĠia privind mediul înconjurător úi
financiare nu relatează întreaga poveste. Cum ar putea să facă faĠă presiunilor din partea opiniei publice. Firmele
utilizatorii să útie că o companie beneficiază de capitalul responsabile social iau un număr semnificativ de măsuri
uman al unui James LeBron? SituaĠiile financiare nu pentru protejarea mediului înconjurător. Chen a propus în
reflectă cel mai important activ al unei întreprinderi úi 2008 conceptul de capital intelectual verde, prin care
anume - capitalul său uman. Cu toate acestea, nu există înĠelege cunoútinĠele, experienĠa, abilităĠile úi inovaĠia în
deocamdată standarde de contabilitate care să domeniul protecĠiei mediului înconjurător. Capitalul
reglementeze evaluarea sau raportarea valorii capitalului intelectual verde permite firmelor să respecte cu stricteĠe
uman (Dean et.al., 2012). prevederile legale din domeniul protejării úi respectării
AlĠi autori (Cheng-Li Huang úi Fan-Hua Kung, 2011) mediului înconjurător, fiind mediatorul relaĠiei dintre
subliniază legătura dintre conútiinĠa de mediu úi avantajul conútiinĠa de mediu úi avantajul competitiv (Cheng-Li
competitiv, în contextul intrării în „era verde”. Companiile Huang úi Fan-Hua Kung, 2011).

Tabel 1. Rezultatele studiilor de corelaġie din literatura de specialitate (selecġie)


Nr. Ġara Nr. firme/ Perioada
Studiu Revista Concluzii
crt. analizatĄ observaġii analizatĄ
1 Mehri et Asian Social Malaysia 92 2006-2010 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,535,
al., 2013 Science p<0,01), IC úi ROE (0,387, p<0,01), IC úi
M/BV (0,253, p<0,01)
2 Clarke et Journal of Australia 1676 2003-2008 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,533,
al., 2011 Intellectual Capital p<0,01), IC úi ROE (0,480, p<0,01)
3 Janosevic Knowledge and Serbia 100 2010 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,165,
et al.,2013 Process p<0,01), IC úi ROE (0,409, p<0,01)
Management
4 Chu, Chan Journal of China 33 2001-2005 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,363,
úi Wu, Intellectual Capital p<0,01), IC úi ROE (0,206, p<0,01), IC úi
2011 M/BV (-0,068, necorelate)
5 Chu, Chan Journal of China 41 2006-2009 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,411,
úi Wu, Intellectual Capital p<0,01), IC úi ROE (0,219, p<0,01), IC úi
2011 M/BV (0,042, necorelate)
6 Phusavat Industrial Thailanda 11 2006-2009 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,311,
et al., 2011 Management and p<0,01), IC úi ROE (0,395, p<0,01)
Data Systems
7 Javornik et International Slovenia 12.450 1995-2008 Metoda rangurilor
al.,2012 Business and CorelaĠii între: IC úi ROA (0,67, p<0,01),
Economics IC úi ROE (0,75, p<0,01)
Research Journal
8 Pal úi Journal of India 105 2000-2009 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,332,
Soriya, Intellectual Capital p<0,01), IC úi ROE (0,353, p<0,01), IC úi
2012 M/BV (0,123, p<0,01)
9 Rossi úi European Italia 23 2002-2011 CorelaĠii între: IC úi ROE (0,59, p<0,01).
Celenza, Conference on
2014 Intellectual Capital
10 Zeghal úi Journal of UK 300 2005 CorelaĠii între: IC úi ROA (0,208,
Maaloul, Intellectual Capital p<0,01), IC úi M/BV (0,310, p<0,01)
2010
Sursa: ProiecĠia autorilor
Unde: IC - Capital intangibil, măsurat prin metoda VAIC; ROA - rata rentabilităĠii activelor; ROE - rata rentabilităĠii capitalurilor
proprii; M/BV - raportul dintre capitalizarea bursieră úi activul net contabil al unei firme.

44 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

Raportat la rezultatele studiilor de corelaĠie, unele performanĠa bursieră a companiei, evidenĠiată de fondul
demersuri empirice evidenĠiază existenĠa unor legături comercial (Gw), respectiv raportul dintre capitalizarea
directe între capitalul intangibil úi performanĠa companiei, bursieră úi activul net contabil al unei firme (M/BV), pe
(de exemplu: Mehri et al., 2013, Clarke et al., 2011, de altă parte. De asemenea, am analizat existenĠa unei
Razafindrambinina úi Anggreni, 2011, Mehralian et al., corelaĠii între capitalul intangibil al companiilor româneúti
2012, Gruian, 2011 etc.), în timp ce altele raportează úi auditorul contractat pentru evaluarea situaĠiilor
inexistenĠa unor corelaĠii sau existenĠa unor legături slabe financiare anuale.
(Morariu, 2014, Kamath, 2008, Stahle et al., 2011 etc.). PopulaĠia analizată este formată din firmele româneúti
La nivelul firmelor româneúti, Morariu (2014) a identificat cotate la Bursa de Valori Bucureúti. La data începerii
existenĠa unei corelaĠii negative, statistic semnificativă, culegerii datelor, respectiv 15 noiembrie 2014, făceau
între capitalul intangibil, evaluat prin metoda VAIC parte din această secĠiune 99 de companii, din care 17
(Value Added Intellectual Capital) al lui Pulic úi apăreau ca fiind „nelistate”, iar 15 erau bănci sau
productivitatea companiei, măsurată prin intermediul fonduri de investiĠii. Astfel, în urma primului filtru, am
raportului dintre cifra de afaceri úi activul total, în timp ce selectat 67 de companii. Eúantionul final cuprinde însă
între VAIC úi rata rentabilităĠii capitalurilor proprii (ROE), doar 55 de observaĠii, deoarece am eliminat din analiză:
respectiv coeficientul de capitalizare a activului net 6 companii care se aflau în procedura insolvenĠei, 4
contabil (raportul dintre capitalizarea bursieră úi firme cu capitaluri proprii negative úi 2 companii pentru
capitalurile proprii), nu a stabilit nicio corelaĠie. Pe de care nu am identificat date disponibile.
altă parte, Gruian (2011) a stabilit o corelaĠie directă, de În faza de culegere a datelor, am utilizat tehnici de
intensitate medie (coeficientul Pearson egal cu 0,355), culegere mediată a datelor din alte rapoarte anuale
între valorile medii ale capitalul intangibil, măsurat prin publicate de companii, iar în faza de prelucrare úi
metoda VAIC úi performanĠa financiară a companiilor analiză a datelor am utilizat: analiza conĠinutului
româneúti cotate la Bursa de Valori Bucureúti, măsurată comunicării, care constă în descrierea obiectivă,
prin valorile medii ale ratei rentabilităĠii capitalurilor sistematică, calitativă úi cantitativă a conĠinutului unei
proprii (ROE), pentru perioada 2007-2009. comunicări, studiul documentelor úi analiza cantitativă.
În Tabelul 1 am surprins rezultatele unor analize de Concret, metoda analizei de conĠinut se bazează pe
corelaĠie între capitalul intangibil úi performanĠa detectarea prezenĠei sau absenĠei unor informaĠii care
companiei, respectiv valoarea ei de piaĠă raportată la acoperă diferite arii tematice.
cea contabilă. MenĠionăm faptul că în studiile selectate Pentru prelucrarea úi interpretarea datelor am utilizat
capitalul intangibil este măsurat folosind modelul lui programul SPSS (Statistical Package for the Social
Pulic: VAIC-Value Added Intellectual Capital. Sciences), versiunea 20.0.
Ipotezele de cercetare pe care am dorit să le testăm
Metodologia cercetĉrii sunt următoarele:
Am reĠinut din revizuirea literaturii de specialitate H1: Există o legătură directă între capitalul intangibil (IC)
direcĠiile de cercetare în domeniu, referitoare la úi fondul comercial al firmei (Gw).
corelaĠiile posibile între capitalul intangibil úi raportul H2: Există o corelaĠie directă, pozitivă între capitalul
dintre capitalizarea bursieră úi activul net contabil, rata intangibil (IC) úi raportul dintre capitalizarea bursieră
rentabilităĠii capitalurilor proprii, rata rentabilităĠii úi activul net contabil al unei firme (M/BV);
activelor, dar am dorit să testăm úi unele ipoteze noi,
cum ar fi posibilitatea existenĠei unor legături între H3: Există o legătură directă între capitalul intangibil (IC)
capitalul intangibil úi fondul comercial (egal cu diferenĠa úi rata rentabilităĠii economice a întreprinderii (Re).
între capitalizarea bursieră úi activul net contabil), H4: Capitalul intangibil este semnificativ mai mare la
respectiv între capitalul intangibil úi societatea care companiile ale căror situaĠii financiare sunt auditate
auditează situaĠiile financiare. Cu alte cuvinte, ne-am de firme din grupul Big4 faĠă de întreprinderile care
propus să analizăm corelaĠiile existente între capitalul nu au contractat un auditor din grupul marilor firme
intangibil, calculat ca medie aritmetică a unui set de de audit;
criterii úi performanĠa financiară a întreprinderii,
reflectată prin intermediul ratei rentabilităĠii activelor H5: Capitalul intangibil este semnificativ mai mare la
(ROA), ratei rentabilităĠii capitalurilor proprii (ROE) úi companiile performante financiar, analizate prin
ratei rentabilităĠii economice (Re), pe de o parte, úi prisma valorilor ROA úi ROE.

Nr. 1(133)/2016 45
Cristina PRECOB, Marilena MIRONIUC

După cum am menĠionat anterior, am considerat că exploatare la capitalul investit, are o semnificaĠie
fondul comercial reprezintă diferenĠa între capitalizarea cognitivă suficientă (Mironiuc, 2006, p.366).
bursieră úi activul net contabil al firmei. Conform Rata rentabilităĠii financiare (rata rentabilităĠii capitalurilor
reglementărilor contabile, fondul comercial se proprii), Return on Equity (ROE) reprezintă măsura
recunoaúte, de regulă, la consolidare úi finală a rentabilizării resurselor pe care acĠionarii le-au
reprezintă diferenĠa dintre costul de achiziĠie úi valoarea încredinĠat întreprinderii sub forma capitalului de risc. În
justă, la data tranzacĠiei, a părĠii din activele nete demersul nostru, am calculat rentabilitatea financiară a
achiziĠionate de către o entitate. În situaĠiile financiare firmelor analizate pe baza valorilor contabile înscrise în
anuale individuale, fondul comercial se poate situaĠiile financiare (rentabilitatea contabilă a capitalurilor
recunoaúte numai în cazul transferului tuturor activelor proprii) (Mironiuc, 2006, p.379).
sau al unei părĠi a acestora úi, după caz, úi de datorii úi
capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare Return on assets (ROA), respectiv rentabilitatea
a cumpărării sau ca urmare a unor operaĠiuni de fuziune. activelor este unul dintre principalii indicatori de
Pentru ca fondul comercial să fie contabilizat distinct, rentabilitate ai unei companii úi măsoară eficienĠa
transferul trebuie să fie în legătură cu o afacere, repre- utilizării activelor, din punctul de vedere al profitului
zentată de un ansamblu integrat de activităĠi úi active obĠinut.
organizate úi administrate în scopul obĠinerii de profituri, Rata rentabilităĠii capitalurilor proprii este egală cu
înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii. raportul procentual dintre rezultatul net al perioadei úi
Capitalizarea bursieră este egală cu numărul de acĠiuni capitalurile proprii ale firmei, iar rata rentabilităĠii
deĠinute de companie, înmulĠit cu valoarea cursului activelor este dată de raportul procentual dintre
bursier mediu din iunie 2014, considerând că acesta rezultatul net al perioadei úi activul total al companiei.
reflectă imediat influenĠa informaĠiile raportate cu privire Capitalul intangibil reprezintă media aritmetică a valorilor
la activitatea firmei din 2013 (făcute publice cel mai obĠinute pentru capitalul uman, relaĠional úi cel
adesea în aprilie-mai 2014). structural. Algoritmul de determinare a unei valori
Rata rentabilităĠii economice este egală cu raportul estimative a capitalului uman, capitalului relaĠional úi
procentual dintre rezultatul din exploatare úi activul total respectiv a inovaĠiei este simplu: dacă firma prezintă
al companiei. Din punct de vedere al analizei, ratele de informaĠii complete cu privire la un criteriu este notată cu
rentabilitate au putere informaĠională sporită pentru că 1, dacă nu prezintă informaĠii primeúte 0 puncte, iar
de mărimea lor depind fundamentarea viitoarei politici dacă prezintă doar parĠial anumite informaĠii este notată
economico-financiare a întreprinderii úi comportamentul corespunzător: 0,25; 0,5 sau 0,75. În final, fiecare
investitorilor existenĠiali úi potenĠiali. Pentru manageri, componentă a capitalului intangibil va fi egală cu media
care se preocupă de rentabilizarea capitalului investit aritmetică a punctajelor obĠinute pentru fiecare criteriu
prin intermediul activităĠii curente úi independent de considerat. Criteriile analizate pentru calcularea valorilor
activităĠile de natură financiară, rata rentabilităĠii componentelor capitalului intangibil sunt redate în
economice, determinată raportând rezultatul din Tabelul 2.

Tabel 2. Criterii ale capitalului intangibil


Criterii pentru Criterii pentru Criterii pentru
capital uman capital relaġional inovaġie
Numărul úi fluctuaĠia angajaĠilor Cota de piaĠă ActivităĠi de cercetare-dezvoltare
Structura angajaĠilor pe vârstă úi Preocupare faĠă de mediul înconjurător InvestiĠii în active
studii
Formarea angajaĠilor SatisfacĠia clienĠilor Număr de brevete
Beneficii acordate salariaĠilor Programe sociale, donaĠii Produse noi
SatisfacĠia angajaĠilor
Sursa: ProiecĠia autorilor

46 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

informaĠiilor privind capitalul intangibil inferior valorii de


0.5 (Tabelul 3).
REZULTATELE CERCETĈRII
În ceea ce priveúte valorile obĠinute pentru fondul
comercial, majoritatea companiilor analizate se
Analiza descriptivĄ a variabilelor analizate caracterizează printr-un activ net contabil superior
O primă analiză relevă faptul că la nivelul întreprinderilor capitalizării bursiere, ceea ce implică valori negative ale
observate capitalul intangibil (IC) ia valori cuprinse între fondului comercial (badwill). De fapt, din cele 55 de
0.07 úi 0.82, 89.09% din firmele incluse în eúantion, întreprinderi studiate, doar 13 au valori pozitive ale
caracterizându-se printr-un grad de diseminare a fondului comercial (goodwill).

Tabel 3. DescriptivĄ StatisticĄ


N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Capital uman 55 0.10 0.80 0.2755 0.15749
Capital relaĠional 55 0.00 0.88 0.3565 0.22382
InovaĠie 55 0.00 1.00 0.4136 0.31964
IC 55 0.07 0.82 0.3485 0.18869
Sursa: Prelucrare proprie, după output-urile din SPSS

Testarea ipotezelor de cercetare în baza naturală, obĠinând variabile distribuite normal.


MenĠionăm faptul că prin logaritmare au fost eliminate
Pentru validarea primelor trei ipoteze de cercetare, am
din studiu firmele care au valori negative ale fondului
aplicat testul de corelaĠie Pearson. Având în vedere că
comercial, respectiv ale ratei rentabilităĠii economice.
tehnicile statistice parametrice pleacă de la o serie de
condiĠii privind normalitatea úi omogenitatea dispersiei Asympt. Sig. ia valorile 0,112, 0,709, 0,874 úi 0,821,
distribuĠiei rezultatelor subiecĠilor, am testat, în primul ceea ce înseamnă că riscul de a respinge pe nedrept
rând, normalitatea variabilelor analizate. Conform ipoteza nulă conform căreia variabilele sunt distribuite
rezultatelor testului de normalitate Kolmogorov-Smirnov, normal este de 11,2%, 70,9%, 87,4% úi 82,1%. În toate
atât variabila IC, cât úi variabila M/BV sunt distribuite cazurile, riscul obĠinut este mai mare decât riscul admis
normal. Pentru celelalte două variabile (fondul comercial de 5%. Prin urmare, variabilele analizate sunt distribuite
úi rata rentabilităĠii economice) am apelat la logaritmarea normal (Tabelul 4).

Tabel 4. One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test


M/BV IC lnRe lnGw
N 55 55 42 13
Mean 0,6816 0,3485 1,2140 17,5099
Normal Parametersa,b
Std. Deviation 0,45671 0,18869 1,12741 2,25637
Absolute 0,162 0,095 0,091 0,175
Most Extreme Differences Positive 0,162 0,095 0,083 0,175
Negative -0,081 -0,070 -0,091 -0,082
Kolmogorov-Smirnov Z 1,201 0,701 0,592 0.631
Asymp. Sig. (2-tailed) 0,112 0,709 0,874 0.821
a. Test distribution is Normal.
b. Calculated from data.
Sursa: Prelucrare proprie, după output-urile din SPSS

Nr. 1(133)/2016 47
Cristina PRECOB, Marilena MIRONIUC

În continuare, am calculat coeficientul de corelaĠie valorilor (Tabelul 5).


Pearson. Acesta relevă legătura, variaĠia concomitentă a

Tabel 5. Corelaġia între capitalul intangibil ûi: fondul comercial, raportul dintre capitalizarea bursierĄ ûi activul
net contabil ûi rata rentabilitĄġii economice
IC lnRe lnGw M/BV
Pearson Correlation 1 0,442** 0,655* 0,350**
IC Sig. (2-tailed) 0,003 0,015 0,009
N 55 42 13 55
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Sursa: Prelucrare proprie, după output-urile din SPSS

Conform output-ului din SPSS, testul de corelaĠie al lui ğinând seama de faptul că variabilele ROA úi ROE nu
Pearson relevă existenĠa unor corelaĠii directe, de sunt distribuite normal úi că variabila referitoare la
intensitate ridicată între capitalul intangibil úi logaritmul categoria auditorului este una nominală, pentru testarea
fondului comercial (coeficientul Pearson este egal cu ipotezelor de cercetare H4 úi H5, am utilizat testul U a lui
0,655), precum úi existenĠa unor legături directe, de Mann-Whitney pentru două eúantioane independente.
intensitate medie, între capitalul intangibil úi raportul În funcĠie de valorile înregistrate de rentabilitatea
dintre capitalizarea bursieră úi activul net contabil, activelor úi rentabilitatea capitalurilor proprii, am grupat
respectiv între capitalul intangibil úi logaritmul ratei companiile în două clase: companii performante úi
rentabilităĠii economice (coeficientul Pearson ia valorile companii neperformante. Folosind metoda rangurilor,
0,350, respectiv 0,442). am putut concluziona că firmele care au înregistrat profit
se caracterizează prin valori semnificativ mai mari ale
Prin urmare, primele trei ipoteze de cercetare se capitalului intangibil. De asemenea, am constatat că
confirmă: între capitalul intangibil úi fondul comercial, întreprinderile ale căror situaĠii financiare sunt auditate
raportul dintre capitalizarea bursieră úi activul net de auditori din grupul Big4 raportează un volum mai
contabil úi, respectiv, rata rentabilităĠii economice există mare de informaĠii referitoare la capitalul intangibil decât
legături directe. Aceste rezultate sunt similare cu cele celelalte companii. În Tabelul 6 prezentăm rezultatele
din literatura de specialitate, exemplificate în Tabelul 1. testului U al lui Mann-Whitney pentru ipotezele 4 úi 5.

Tabel 6. Rezultatele testului U al lui Mann-Whitney


Ipoteza H4 Ipoteza H5.1 Ipoteza H5.2
Test Statisticsa Test Statisticsa Test Statisticsa
IC IC IC
Mann-Whitney U1 234 Mann-Whitney U2 168 Mann-Whitney U3 168
Wilcoxon W 829 Wilcoxon W 288 Wilcoxon W 288
Asymp. Sig. (2-tailed) 0,033 Asymp. Sig. (2-tailed) 0,013 Asymp. Sig. (2-tailed) 0,013
a. GroupingVariable: Auditor_Big4 a. GroupingVariable: ROA a. GroupingVariable: ROE
Sursa: Prelucrare proprie, după output-urile din SPSS

Tabelul Test Statistics indică valorile testului U a lui Mann-Whitney ne permite să afirmăm că valoarea
Mann-Whitney, acestea fiind egale cu 234, respectiv capitalului intangibil este statistic semnificativ mai mare
168, ceea ce este semnificativ din punct de vedere la companiile ale căror situaĠii financiare sunt audiate de
statistic la un nivel p=0,033, respectiv 0,013. Testul U auditori Big4 (U=234, N1=34, N2=21, p=0,033) úi la

48 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

întreprinderile care sunt performante, criteriul Tabelul 7 - Ranks indică faptul că rangul mediu dat
performanĠei fiind analizat prin intermediul ratei de parametrului „Capital intangibil” pentru grupul firmelor care
rentabilitate a activelor úi ratei de rentabilitate a au contractat serviciile unui auditor Big4 este de 33,86, iar
capitalurilor proprii (U=168, N1=15, N2=40, p=0,013). rangul mediu pentru al doilea grup (grupul firmelor ale
E posibil ca auditorii din cadrul marilor firme de audit să căror situaĠii financiare anuale nu sunt auditate de un
insiste pe prezentarea în notele explicative a unor auditor din categoria Big4) este de 24,38, ceea ce
informaĠii complete úi detaliate cu privire la elementele înseamnă că valorile din grupul 1 au tendinĠa să fie mai
din bilanĠ, informaĠii preluate apoi úi în rapoartele anuale. mari decât cele din grupul al doilea. Analiza se face identic
pentru gruparea firmelor în funcĠie de criteriul performanĠei
Prin urmare, ipotezele de cercetare 4 úi 5 sunt validate. financiare, reflectate de valorile ROA úi ROE.

Tabelul 7. Ranks
Auditor_Big4 N Mean Rank Sum of Ranks
IC Nu 34 24,38 829,00
Da 21 33,86 711,00
Total 55
ROE N Mean Rank Sum of Ranks
IC ROE<0 15 19,20 288,00
ROE>0 40 31,30 1252,00
Total 55
ROA N Mean Rank Sum of Ranks
IC ROA<0 15 19,20 288,00
ROA>0 40 31,30 1252,00
Total 55
Sursa: Prelucrare proprie, după output-urile din SPSS

semnificative, iar între capitalul intangibil úi rata


CONCLUZII rentabilităĠii economice, respectiv raportul între
Pornind de la rezultatele din literatura de specialitate, capitalizarea bursieră úi activul net contabil al firmei
ne-am propus să testăm 5 ipoteze de cercetare există corelaĠii directe, de intensitate medie.
referitoare la corelaĠiile existente între capitalul De asemenea, folosind metoda rangurilor, am putut
intangibil úi performanĠa financiară, reflectată prin concluziona că firmele performante financiar, prin
intermediul ratei rentabilităĠii activelor (ROA), ratei prisma valorilor ratei rentabilităĠii activelor úi ratei
rentabilităĠii capitalurilor proprii (ROE) úi ratei rentabilităĠii capitalurilor proprii, se caracterizează prin
rentabilităĠii economice (Re), pe de o parte, úi valori semnificativ mai mari ale capitalului intangibil.
performanĠa bursieră a întreprinderii, evidenĠiată de Totodată, întreprinderile ale căror situaĠii financiare
fondul comercial, respectiv raportul dintre capitalizarea sunt auditate de auditori din grupul Big4 raportează un
bursieră úi activul net contabil al unei firme, pe de altă volum mai mare de informaĠii referitoare la capitalul
parte. Totodată, am testat existenĠa unei legături între intangibil decât celelalte companii.
capitalul intangibil al companiilor româneúti úi auditorul
contractat pentru evaluarea situaĠiilor financiare DirecĠiile viitoare de cercetare vor putea avea în
anuale. vedere extinderea analizei la un eúantion de
dimensiuni mai mari úi identificarea unor modele de
Testele statistice au arătat, cu unele restricĠii regresie care să explice valoarea capitalului
referitoare la distribuĠia normală a variabilelor, că la intangibil. De asemenea, se pot verifica úi alte
nivelul eúantionului analizat ipotezele de cercetare posibile asocieri între volumul de informaĠii non-
se confirmă: între capitalul intangibil úi fondul financiare publicate de firme úi indicatori ai
comercial pozitiv al firmelor româneúti cotate la performanĠei.
Bursa de Valori Bucureúti există corelaĠii directe,

Nr. 1(133)/2016 49
Cristina PRECOB, Marilena MIRONIUC

Bibliografie

1. Arvidsson, S. (2011), Disclosure of non-financial 11. Dean P.C., Mckenna, K., Krishnan V. (2012),
information in the annual report: A management- Accounting for Human Capital: Is the Balance
team perspective, Journal of Intellectual Capital, Sheet Missing Something?, International Journal of
Vol. 12, Iss: 2 pp. 277 – 300. Business and Social Science, ISSN 2219-1933,
2. Barsky, N.P., Marchant, G. (2000), The most 06/2012, Volume 3, Issue 12, pp.61-64.
valuable resource – measuring and managing 12. Ferenhof, H.A., Durst, S., Bialecki, Z.M., Selig,
intellectual capital, Strategic Finance, Vol. 81, No. P.M. (2015), Intellectual capital dimensions: state
8, pp. 58-62. of the art in 2014, Journal of Intellectual Capital,
3. Brown, S., Lo K., Lys T. (1999), Use of R-squared Vol. 16, Iss 1 pp. 58 – 100.
in accounting research: measuring changes in 13. Gruian, C.M. (2011), The influence of intellectual
value relevance over the last four decades, Journal capital on Romanian companies’ financial
of Accounting and Economics, Vol. 28, No. 2, pp. performance, Annales Universitatis Apulensis
83-115. Series Oeconomica, Vol. 2, No. 13, pp. 260-272.
4. Bukh, P.N., Nielsen, C., Mouritsen, J., Gormsen, P. 14. Guthrie, J., Petty, R., Yongvanich, K., Ricceri, F.
(2006), Disclosure of information on intellectual (2004), Using content analysis as a research
capital in Danish IPO prospectuses, Accounting, method to inquire into IC reporting, Journal of
Auditing & Accountability Journal, Vol. 18, No. 6, Intellectual Capital, Vol. 5 No. 2, pp. 282-93.
pp. 713-732. 15. Hunter, L., Webster, E., Wyatt, A. (2005), Forum:
5. Canibano, L., Garcia-Ayuso, M., Sanchez, P. Intellectual Capital. Measuring Intangible Capital: a
(2000), Accounting for Intangibles: A literature review of current practices. Australian Accounting
review, Journal of Accounting Literature, Vol. 19, Review; Jul 2005; 15, 2; ProQuest Central, p. 18.
2000, p.104. 16. Janosevic, S., Dyenopoljac, V., Bontis, N. (2013),
6. Chen Y.S., (2008), The positive effect of green Intellectual Capital and Financial Performance in
intellectual capital on competitive advantages of Serbia, Knowledge and Process Management, vol.
firms, Journal of Business Ethics, Vol. 77, No. 3, 20, no.1, pp.1-11.
pp. 271-286. 17. Javornik, S., Tekavcic, M., Marc, M. (2012), The
7. Cheng-Li Huang, Fan-Hua Kung (2011), Efficiency Of Intellectual Capital Investments As A
Environmental consciousness and intellectual Potential Leading Indicator, International Business
capital management: Evidence from Taiwan's & Economics Research Journal, vol. 11, no. 5, pp-
535-558.
manufacturing industry, Management Decision,
Vol. 49, Iss: 9 pp. 1405 – 1425. 18. Kamath, G. B. (2008). Intellectual capital and
corporate performance in Indian pharmaceutical
8. Chu, S. K. W., Chan, K. H., Wu, W. W. Y. (2011).
industry. Journal of Intellectual Capital, Vol. 9, No.
Charting intellectual capital performance of the
gateway to China. Journal of Intellectual Capital, 4, pp. 684-704.
vol. 12, No. 2, pp. 249-276. 19. Lev, B., Zarowin, P. (1999), The boundaries of
9. Clarke, M,, Seng, D., Whiting R.H. (2011), financial reporting and how to extend them, Journal
Intellectual capital and firm performance in of Accounting Research, Vol. 37, No. 2, pp. 353-85.
Australia, Journal of Intellectual Capital, Vol. 12, 20. Marr, B., Gray, D., Neely, A. (2003), Why do firms
No. 4, pp.505-530. measure their intellectual capital, Journal of
10. Curado, C., Henriques, L., Bontis, N. (2011), Intellectual Capital, Vol. 4 No.4, pp.441-64.
Intellectual capital disclosure payback, Management 21. Mehri, M., Umar, M.S., Saeidi, P., Hekmat, R.K.,
Decision, Vol. 49, Iss: 7 pp. 1080 – 1098. Naslmosavi, S.H. (2013), Intellectual Capital and

50 AUDIT FINANCIAR, anul XIV


InfluenĠa raportării capitalului intangibil asupra performanĠei companiilor

Firm Performance of High Intangible Intensive 29. Sriram, R.S. (2008), Relevance of intangible assets
Industries: Malaysia Evidence, Asian Social to evaluate financial health, Journal of Intellectual
Science, Vol. 9, No.9, pp.146-155. Capital, Vol. 9, No. 3, pp. 351-66.
22. Mironiuc, M. (2006), Analiză economico-financiară: 30. Stahle, P., Stahle, S., Aho, S. (2011), Value added
elemente teoretico-metodologice úi aplicaĠii, Iaúi, intellectual coefficient (VAIC): a critical analysis,
Editura Sedcom Libris.
Journal of Intellectual Capital, Vol. 12, No. 4, pp.
23. Morariu, C.M (2014), Intellectual capital 531-551.
performance in the case of Romanian public
companies, Journal of Intellectual Capital, vol. 15, 31. Tovstiga G.,Tulugurova E. (2009), Intellectual capital
no.3, pp. 392-410. practices: a four-region comparative study, Journal
of Intellectual Capital, Vol. 10, Iss: 1 pp. 70 – 80.
24. Oliveras, E., Gowthorpe, C., Kasperskaya, Y.,
Perramon, J. (2008), Reporting intellectual capital 32. Vandemaele, S.N., Vergauwen, P.G.M.C., Smits,
in Spain, Corporate Communications: An A.J., (2005), Intellectual capital disclosure in The
International Journal, Vol. 13, Iss: 2, pp. 168 – 181. Netherlands, Sweden and the UK – a longitudinal
25. Pal, K., Soriya, S. (2012), IC performance of Indian and comparative study, Journal of Intellectual
pharmaceutical and textile industry, Journal of Capital, Vol. 6, No. 3, pp. 417-26.
Intellectual Capital, Vol. 13, No.1, pp. 120-137. 33. Vishnu, S., Gupta, K.V (2014), Intellectual capital
26. Phusavat, K., Comepa, N., Sitko-Lutek, A., Ooi, and performance of pharmaceutical firms in India,
K.B. (2011), Interrelationships between intellectual Journal of Intellectual Capital, Vol. 15, No. 1, pp.
capital and performance: empirical examination, 83-99.
Industrial Management & Data Systems, Vol. 111, 34. Wang, J.C. (2008), Investigating market value and
No. 6, pp. 810-829. intellectual capital for S&P 500, Journal of
27. Razafindrambinina, D., Anggreni, T. (2011), Intellectual Capital, Vol. 9, No. 4, pp. 546-563.
Intellectual Capital and Corporate Financial 35. Zeghal, D., Maaloul, A. (2010), Analysing value
Performance of Selected Listed Companies in added as an indicator of intellectual capital and its
Indonesia, Malaysian Journal of Economic Studies,
consequences on company performance, Journal
Vol. 48, No.1, pp.61-77.
of Intellectual Capital, Vol. 11, No. 1, pp. 39-60.
28. Rossi, F úi Celenza, D. (2014), Value Added
Intellectual Coefficient (VAICTM) and Financial 36. Proiectul INNODRIVE - Intangible Capital and
Performance: Empirical Evidence From the Italian Innovations: Drivers of Growth and Location in EU,
Manufacturing Sector, Proceedings of the 6th condus de Piekkola Hannu, INNODRIVE
European Conference on Intellectual Capital: ECIC Intangibles Database, http://www.innodrive.org/,
2014. accesat la data de 06.11.2015.

Nr. 1(133)/2016 51