Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O parte a trecerii de la stadiul de bebelus la cel de copil mic este pierderea stratului de
grasime - dacă la varsta de 1 an 22% din masa corporală este constituită din grasime, în cațiva
ani această masă scade până la 12, 5 - 15% din greutate. Alt aspect interesant este schimbarea
trăsaturilor faciale - craniul se alungește, iar maxilarul înaintează pentru a permite erupția
dentară.
Dezvoltarea mușchilor mici și a celor mari permite achiziționarea unor noi capacități
motorii. Astfel, copiii mici încep să meargă mult mai bine și chiar aleargă, țopăie, clădesc cuburi
de jucarie, desenează, se ridică pe vârfuri și trag de toate obiectele care li se par interesante.
Toate aceste activități îi ajută să se dezvolte armonios, însă entuziasmul și curiozitatea îi poate
pune de multe ori în pericol - din acest motiv, părinții trebuie să fie extrem de vigilenți.
Aproape toate celulele nervoase sunt prezente la naștere, dar cele mai multe nu sunt
conectate în rețele. Pe parcursul primului an de viață al copilul, se dezvoltă rapid senzorii motorii
(abilitatea de a merge, de a alerga, de a sta pe scaun și de a coordona și controla principalele
grupe musculare).
Copilul descoperă lumea prin miros, sunet, atingere si gust. De aceea trebuie să-i luăm
bebelușului nostru jucării viu colorate, lucruri cu texturi care pocnesc sau scot sunete, mingi moi
pentru a învată să prindă cât mai bine și pentru a avea o dexteritate cât mai bună.
Cele mai potrivite jucării pentru cel mic (dupa 12 luni) sunt seturile de cuburi colorate și
cărticelele muzicale și cu imaginile unor obiecte sau chipuri de persoane. Aceste jucării ajută la
DUȚU LAURA-MARINA
ANUL 1 – MASTER: KINETOTERAPIA
ÎN AFECȚIUNI LOCOMOTORII
dezvoltarea abilitățiilor motorii fine și psihice, deoarece, copilul privind imaginile v-a recunoște
mult mai usor obiectele din jur.
În timpul acestei vârste sinapsele continuă să se extindă și să ajungă la aproximativ 1.000
de trilioane - de doua ori densitatea creierului adult. Creierul copilului este de două ori mai activ
ca, creierul adultului. Dezvoltarea motorie continuă într-un ritm rapid.
La această vârstă, copiii doresc mai multă acțiune, ei vor să sară, să alerge cât mai mult,
să meargă cu bicicleta, să se cațere, să se balăcească în apă. Aceste acțiuni le vor dezvolta
abilitățile motorii brute.
Cele mai bune jucării pentru această vârstă sunt puzzle-urile simple. Cu ajutorul lor,
copilul va avea o coordonare mai bună ochi-mână și va înțelege mai bine orientarea în spațiu.
O altă alegere creativă, ar fi modelarea lutului sau cântarea la diferite intrumente
muzicale, care fac zgomot. Prin acestă alegere îi veți dezvolta copilului dumneavoastră latura
artistică.
Dezvoltarea copilului mic cu varsta între 1 și 3 ani este plină de achiziții și schimbări
importante, de la primele cuvinte și propoziții, la mersul la toaletă. Pentru început, veți observa
la copil dorința de a fi cât mai independent, manifestată prin pasiunea pentru învațarea unor
lucruri noi, fară ajutor, încălcarea regulilor și apariția crizelor de furie, sau preferința pentru
anumite obiecte, activități și mâncăruri. Pentru părinți este important să realizeze faptul că acum
copilul lor este ca un "burete" ce "absoarbe" cunoștințele și învață prin imitare, iar achizițiile
acestei vârste îi vor fi de folos pentru tot restul vieții.
Copilul mic la 18 luni
Contrar celor ce se întâmplau până acum, dezvoltarea fizică a copilului, după intrarea
acestuia în al doilea an de viață, nu este atât de spectaculoasă, ceea ce înseamnă că înălțimea și
greutatea lui nu vor prezenta o mare schimbare. De exemplu, înălțimea medie a copilului la
sfârșitul primului an de viață este de 75 de cm, iar la sfârșitul celui de-al doilea an, înălțimea
medie a acestuia nu va depăși 85 de cm. Mărimea corpului se conformează, în mare parte,
conform factorilor genetici.
La această vârstă, copiii deja mănâncă mai puțin, însă mai des, iar creșterea este mai lentă
decât a bebelușilor. Acum apar primele eforturi care duc spre independență, fie ca este vorba de
primele cuvinte, primii pași fără ajutor sau folosirea linguriței. Imitația și dorinșa de a face
lucrurile singur, îl ajută pe copil să se descurce în diverse activități, cum ar fi pieptănatul sau
dezbrăcatul. Toate aceste abilități necesită mult exercițiu, iar părinții trebuie să le ofere copiilor
ocazia de a practica cât mai mult noile îndemânări.
Rostirea primelor cuvinte începe să apară la sfârșitul primului an și începutul celui de-al
doilea. Vorbirea copilului este în continuare deficitară, monosilabică, dar asta nu înseamnă că nu
înțelege limba celor mari. Este chiar dovedit faptul că în această etapă un copil înțelege mult mai
multe decât credem noi. Acest fapt se vede din posibilitatea acestuia de a răspunde celor auzite
executând instrucțiunile date verbal de către cei mari, chiar dacă unele sunt dificile.
DUȚU LAURA-MARINA
ANUL 1 – MASTER: KINETOTERAPIA
ÎN AFECȚIUNI LOCOMOTORII