Cardiologie

1. Principalele entitati in patologia cardiovasculara.

 Ateroscleroza :
- sugerata de aspectul leziunilor vasculare

 Boala coronariana:
-boala cardiaca ischemica, boala cardiac ishemica dureroasa si nedureroasa, infarctul miocardic
acut, angor pectoris( de effort, stabil, agravat)

 Bolile vaselor periferice:

-arteriopatiile periferice si bolile venelor periferice

2. Ateroscleroza sistemica: definitie, istorie naturala, complicatii frecvente.

Definitie:

 Notiunea de ateroscleroza este sugerata de aspectul leziunilor vasculare

Se produc:

 Cartonarea peretilor vasculari

 Osificarea unor artere de mare importanta
 Alterarea elasticitatii peretilor vasculari
 Scaderea lumenului vascular pana la ifundarea totala a vasului prin ateroame sau prin
fenomenul de tromboza

Istorie:

 Debuteaza la 20-30 de ani si agraveaza progresiv, la 50 de ani este constanta

 Inseamna acumulare locala de lipide , sange , alte elemente
 Are trei perioade :
- alterari de structura ale peretilor arteriali existente in viata intrauterina si continuand in
copilarie
- o lunga perioada de latenta (ani-decenii) in care se evidentiaza leziunile de tip ASC la “sanatosi”
( leziunile mergand pana la scaderea calibrului cu 50%)
- perioada simptomatica- apar manifestari majore sau minore ale bolii coronariene

Complicatii:

 boala coronariana
  accidentul vascular cerebral
 artrita arterosclerotica a membrelor inferioare cu risc de gangrene si amputatie

3. Factorii de risc ai aterosclerozei ( factori modificabili si factori nemodificabili).

 Consum excesiv de acizi graşi satură ri

 Acidul uric crescut în sâ nge
 Alimentaţia excesivă
 Anomaliile pe electrocardiograma
 Bolile de inimă şi de vase ale ascendenţilor (genetică )
 Carenta de crom
 Carenta de magneziu
 Carenta de banadium
 Climatul dif de temperatură , vâ nt umiditate
 Hiper colesterolemia
 Consumul excesiv de glucide
 Consumul excesiv de energie
 Consumul total de gră sime (untul, slă nină, smâ ntâ nă , gră simi de origine animală )
 Diabetul zaharat (insulino dependent şi independent
 Nivelul educaţiei ( de a respecta câ teva regului de alimentaţie)
 Toleranta scă zută la glucide
 Grupul sanguin, anumite gr sunt mai dispuse la aşa ceva
 Hematocritul crescut
 Lipoproteinele serice mari
 Obezitatea abdominală
 Personalitatea de tip cortical (cei care despica spicul în 4)
 Profesiunea stresantă şi responsabilitatea
 Ritmul cardiac crescut în repaus (tahicardia sinuzală de repaus)
 Sexul masculin are risc mai mare
 Stresul şi supra solicitarea psihoemoţională
 Tulbură rile de coagulare
 Tutunul

* Imbatranirea este un fenomen complex la nivelul tuturor tesuturilor.

4. Cardiopatia ischemica

Definitie:

Boala cardiacă ischemica numită şi INSUFICIENTĂ CORONARIANĂ , este un ansamblu de tulbură ri

acute sau cronice în care se produce un proces de stenozare progresivă a lumenului arterial a că ror
artere coronare prin progresiunea fenomenelor de ateroscleroza.
 Entitati clinice:

1. Stop cardiac primar

2. Angina pectorala
 Angina de efort
a) AE de nvo
b) AE stabila
c) AE agravata
 Angina spontana
3. Infarctul miocardic
 Infarct miocardic acut
 IMA cert, IMA posibil
 Infarct miocardic vechi
4. Insuficienta cardiaca din cadrul cardiopatiei ischemice
5. Aritmiile
6. Moartea subita

Factorii de risc:

 Sedentarism
 Stresul
 Dieta si obiceiurile alimentare
 Varsta si sexul
 Diabetul zaharat
 Fumat

*Afecteaza grupe din ce in ce mai tinere

5. Angina pectorala

Definitie:

 Este o durere toracica violenta, dand bolnavului senzatia de strangulare, senzatia mortii

Modificari patologice:
 Solicitarea inimii prin sistemul nervos simpatico, care face o risipă de oxigen prin descă rcarea
suplimentară de adrenalină ;
• arterele insuficiente (coronarele), care nu pot asigura o alimentaţie normală cu oxigen
 Descrierea catorva forme clinice:

Se manifestă ca o durere toracică violenta cu caracter constrictiv (ca o gheară ) dâ nd pacientului o

senzaţie de strangulare, sfâ şiere a pieptului, o stare de anxietate.

 Nocturna - apare predominant sau doar noaptea

 De repaus – este angina care apare in repaus
 Instabila – apare o ischemie miocardica severa
În criză de angor ce trebuie întrebat:

- Sediul durerii
- Intensitatea durerii
- Caracterul durerii
- Durata
- Cum cedează (spontan sau la nitroglicerină )
- Dacă au existat crize asemă nă toare în trecut.
6.Descrieti cateva forme clinice aparte ale angorului pectoris
1. Angina „de novo” – inaugurală
• Reprezintă debutul bolii cu semne şi simptome clasice de angor
2. AP spontan:
• durerea apare în repaus sau chiar noaptea;
• crizele sunt tipice, survin inopinat, sporadic, fără factori declanşanţi.
3. AP Prinzmetal
• crizele apar noaptea şi au orar fix;
• crizele au o intensitate crescândă;
• există semne asociate: paloare, transpiraţii, anxietate, scăderea tensiunii arteriale, tulburări de
ritm;
• EGK normal între crize.
4. AP agravat
• crizele sunt mai vechi de trei luni;
• crizele sunt din ce în ce mai frecvente, la eforturi din ce în ce mai mici;
• durerea precordială este intensă, spontană, de durată, nu răspunde la Nitroglicerină;
• modificările EGK sunt prezente;
• enzimele serice sunt modificate;.
• supravegherea medicală este identică cu cea din infarctul de miocard.
5. AP postinfarct
• apare în cursul convalescenţei sau după trei luni postinfarct;
• pune probleme legate de regândirea tratamentului.
6. AP intricat
• cu afecţiuni digestive (litiaza biliară, ulcerul gastro-duodenal, hernie hiatală);
• aerogastrie;
• sindrom dispeptic hiperacid;
• anemii de cauze diverse;
• afecţiuni musculoscheletice: artrite, spondiloze, periartrite scapulohumerale (ale articulaţiei
umărului);
• afecţiuni neurologice – zona zoster.

7. Infarctul acut de miocard ( accidentul coronarian acut).

Definitie:

 Reprezinta necroza circumscrisa de cauza ischemica a unei zone de miocard, apărută ca urmare
a unei căderi bruşte a fluxului sangvin coronarian sau a unei creşteri peste posibilităţile de aport
ale necesarului miocardic de oxigen, urmată de formarea unei cicatrici fibroase în cazurile cu
evoluţie favorabilă

Forme clinice:

 Transmural – care intereseaza toata grosimea peretelui inimii

 Intramural – intereseaza o anumita zona in grosimea peretelui inimii
 Subendocardic – apare sub foita care tapeteaza intern inima
 Subepicardic – apare sub invelisul extern care imbraca muschiul

Clinic:

 Insuficienta miocardica – cu afectarea functiei de pompa a inimii

 Durere - anginoasă mare, transfixiantă, nitrorezistenta

Manifestari:

 Manifestari hemodinamice – scaderea constanta a functiei de pompa si a debitului sangvin

 Manifestări psiho-neuro-emoţionale – durere violentă, anxietate, senzaţia de moarte iminentă

Evolutie:

 Imediata - Infarctele mici, sub 0.5 cm diametru şi necomplicate

 Secundara - Un IM tratat din prima (primele) ore de la instalare poate fi limitat în extensiunea sa
în suprafaţă şi adâncime
 La distanta - Intârzierea prezentării pacientului în unitatea de coronarieni creează condiţiile de
extindere ale infarctului pe seama zonei periferice de leziune sau de ischemie.

8. Prognosticul in infarctul acut de miocard: indexul de prognostic coronarian.

Prognostic:

 Imediat – in primele ore pana la 3-5 zile - Există un risc imens în această perioadă şi, de aceea,
bolnavul este dus la spital, imediat ce apare o suferinţă toracică apărută brusc, la un om cu
factori de risc cunoscuţi sau la un coronarian cunoscut

În primele ore de boală – nici pacientul, nici medicul nu trebuie să fie nici pesimişti, nici prea optimişti
nici cea mai gravă formă nu este fără speranţă, nici cea mai uşoară nu este fără pericole; totuşi, niciun
infarct miocardic nu este „benign”.

 Indepartat - Nimeni (pacientul, familia, colegii, medicul, societatea) nu are dreptul să ignore sau
să uite că pacientul rămâne un coronarian. Chiar şi pentru cei peste 50% care au avut o evoluţie
 extrem de favorabilă, au o viaţă normală – normalul este menţinut prin aplicarea cu stricteţe a
unor reguli de igienă a vieţii şi a alimentaţiei, există obligativitatea controlului periodic şi politica
personală de influenţare a factorilor de risc.
 De reinsertie profesionala - Testele dinamice de efort vor stabili cât de mult îi este afectată
capacitatea de muncă fizică. Pacientul trebuie să-şi reclădească existenţa personală după un
infarct de miocard!

Indexul de prognostic coronarian depinde de urmatorii factori:

• ereditatea cardiovasculară : la un pă rinte sau la ambii pă rinţi;

• hipertensiunea arterială ;

• dislipidemia;

• diabetul zaharat;

• obezitatea;

• poliglobulia;

• fumatul;

• scorul stimulă rii psihologice excesive.

9. Portretul robot al omului cu mare risc de infarct miocardic.

• este un om în plină maturitate;

• hipertensiv (TA mai mare de 160/90mmHg);

• diabetic (sau cu diabet chimic);

• mare fumă tor;

• valori crescute în sâ nge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine;

• se supraalimentează sistemic;

• bea sistematic alcool (mai mult de 10 g/zi);

• în familia acestuia se întâlnesc cazuri de boli de inimă şi vasculare la vâ rste medii, care au condus la
deces;

10. Atitudinea in fata unui infarct miocardic.

*Cardiopatia ischemica are deasupra ei riscul de infarct miocardic pentru ca în evolutia sa un

anginos poate face oricâ nd un infarct de miocard.

 Un coronarian , cand apare o durere toracica intensa are de parcurs urmatorii pasi:

1. Intrerupe efortul care a provocat durerea.

Pune sub limba un comprimat de nitroglicerina sau aplica un puf de Nitromint spray durerea trebuie sa
dispara în 1-5 minute.

Factori de risc ai Nitroglicerinei:

 senzatia de caldura la nivelul capului

 ameteala trecatoare
 greutatea capului
 senzatia de caldura

Daca durerea nu a disparut mai ia o tableta de Nitroglicerina si sta asezat sau culcat

înca 10 minute. Daca durerea nu dispare nici acum : se suna la Salvare – trebuie înregistrat neaparat

EKG – iar în timpul drumului catre spital se ia Nitroglicerina din cinci în cinci minute. Daca durerea
dispare , bolnavul poate sa-si reia activitatea

In spital:

 repaus la pat obligatoriu in primele zile

 alimentatie lichida in primele 2-5 zile
 masaj usor
 mobilizarea membrelor inferioare
 toaleta la pat
 oxigenoterapia –obligatorie initial

10. Recuperarea ( reabilitatea) cardiacilor.

- Recuperarea cardiaca este reprezentata de programe comprehensive pe termen lung care includ
ev]aluarea medicala . Au ca scop limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii cardiace, reducerea
mortii subite.
Activitatea fizică este benefică acestor cardiaci, dar trebuie să aibă anumite caracteristici:

- Trebuie controlată ;
- Trebuie să fie progresivă ;
- Trebuie să fie supravegheată ;
- Trebuie să fie diferenţiată , în funcţie de severitatea bolii cardiace.
- Are În vedere profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare.
Sunt mai multe tipuri de programe de recuperare fizică :

1) Program informativ– în care sfaturile privind activitatea fizică sunt date de că tre medicul
cardiolog de recuperare. Efortul fizic se face fă ră supraveghere, acasă, pe terenuri de sport
sau în sală .
2) Program informativcu sfaturi ale medicului de recuperare. Antrenamentul se face
nesupravegheat, acasă , în sală sau într-un serviciu de recuperare.
3) Program formal– recuperarea se face pe baza recomandă rilor medicului cardiolog şi a celui
de recuperare. Antrenamentul se face pe baza unui program, dar pacientul nu este
 monitorizat EKG. Programul se aplică pacienţilor cu infarct miocardic acut cu risc scă zut şi
cu stare de decondiţionare fizică prin lipsă de antrenament.
4) Program formal cu monitorizareEKG. Este programul formal de la punctul 3 doar că
pacientul este monitorizat EKG.
Durata programului este de 8-12 să ptămâ ni. Bolnavul iese din recuperare câ nd se atinge capacitatea de efort
maxim în raport cu deficitul funcţional.

Durata programului este de 8-12 săptămâni. Bolnavul iese din recuperare când se atinge
capacitatea de efort maxim în raport cu deficitul funcţional.
Consecinţele antrenametului fizic sunt:

- scade frecvenţa cardiacă ;

- scade frecvenţa cardiacă de efort;
- creşte debitul bă taie (creşte cantitatea de sâ nge pompată din ventriculul stâ ng în aortă );
- scade colesterolul, scad trigliceridele, scade glicemia;
- scade excesul de adrenalină, care este mediatorul sistemului nervos simpatic care creşte
tensiunea arterială şi tahicardiază organismul;
- realizează o circulaţie colaterală (creşte reţeaua de circulaţie colaterală ).

12. Metodologia generala de recuperare in patologia cardiovasculara.

* Inafara de recuperarea fizica, se face si recuperarea psihologica

* Starea psihica a bolnavului este aceea care face diferenta intre bolnavi pentru o capacitate de efort cât
mai „normală” şi reintegrare socioprofesională.

* Recuperarea fizica poate incepe in primele 24-48 de ore de la debutul bolii si imediat dupa externare

* Sunt necesare si masuri educationale:

• pentru creşterea complianţei la tratament;

• pentru profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare.

• Medicina modernă, ajunsă astăzi la nişte performanţe extraordinare, consideră tehnicile de

revascularizare miocardică (bypassul aortocoronarian şi angioplastia transluminală percutană) ca măsuri
importante de recuperare.

• Astăzi, chiar boli ca insuficienţa cardiacă şi cardiomiopatia dilatativă sunt indicate pentru
recuperarea fizică.

• La ora actuală există o bogată literatură în domeniu – de la manuale de specialitate, la cărţile

de „popularizarea ştiinţei” de genul „reabilitarea precoce a bolnavilor cu infarct miocardic”, astfel încât
oricare se poate informa în legătură cu aceste afecţiuni.
13. Indicatiile recuperarii fizice in bolile cardiovasculare.

I. Cardiopatia ischemica cronica:

 Infarctul miocardic acut

 By-pass aorto-coronarian
 Angina pectorala stabilita de efort

II. Starea post chirurgie valvulara pentru cardiopatia congenitala

III. Cardiopatia hipertensiva

* Inceperea recuperarii fizice se face in primele 24-48 de ore

* Exista mai multe tipuri de recuperare fizica:

- program informativ cu sfaturi medicale

- program formal cu monitorizare EKG

* Durata este de 8-12 saptamani

* Bolnavul iese din recuperare cand se ating obiectivele

IV. Indicatie speciala – varstnicul cu boala cardiac – la care se considera ca recuperarea

fizica poate fi cea mai ieftina cale de a Evita internarea in centre medicale

V. Arteriopatii periferice – in asociere cu fizioterapia

VI. Bolnavi cu tulburari ale circulatiei venoase

14. Adaptarea la efort a coronarianului.

* La bolnavul cardiac intervin aceleasi mecanisme de adaptare la efort ca si la individul sanatos

* La pacientul coronarian, exista stenoze intr-un teritoriu sau in mai multe teritorii si de aceea apare
ischemia miocardica

Exista mari diferente la efort ale coronarianului:

1. Circulatia colaterala coronariana:

 este importanta in obstructiile cronice , inclusiv dupa infarctul miocardic

 in ocluzile acute circulatia coronariana nu este dezvoltata

2. Spasmul coronarian:

* Poate fi declansat de:

 frig
  emotii
 stres
 efort

14. Efectele repausului prelungit la pat.

* Scaderea capacitatii de efort cu 20-25% dupa 3 saptamani

Mecanismele scaderii capacitatii de efort:

 hipovolemia- scade debitul cardiac

 scad reflexele vasomotorii- scade debitul sistolic in ortostatism
 reducerea masei musculare- scade forta contractila

* La nivelul cordului, pentru mentinerea debitului cardiac se va recurge la tahicardie

Miscarile in ortostatism:

 prezerva capacitatea de efort – mai mult ortostatismul decat miscarile musculare active
 pacientii trebuie sa fie tinuti in fotoliu langa pat de 2 ori/zi.

15. Efectul antrenamentului fizic asupra capacitatii de efort si asupra functiei cardiace.

 Cresterea capacitatii de efort si cresterea consumului maxim de oxigen

 Eforturile permise sunt izotonice si izometrice
 Efortul trebuie sa aiba o anumita intensitate, durata, frecventa
 Se dezvolta circulatia coronariana
 Efectul de antrenament apare la 8-12 saptamani
 Efectul antrenamentului dispare dupa 3-10 saptamani

16. Testarea de stres in orientarea recuperarii cardiacilor.

*Cresterea capacitatii de efort se traduce prin scaderea deficitului aerobic functional

* Un efort aditional al antrenamentului fizic este influentarea sistemului nervos

* Cand DAF este mult mai mare decat DAM, sunt necesare:

 antrenamentul fizic
 droguri antiischemice

* Cu cat ischemia miocardica e mai severa, pacientii au tendinta sa isi restranga activitatea mai mult
decat impune boala, de frica.

17. Recuperarea in infarctul acut de miocard.

* Intensitatea antrenamentului depinde si de severitatea bolii coronariene

* Se tine cont de:

  ischemia miocardica restanta
 tulburari de ritm secundare
 monitorizarea EKG
 tulburari de ritm sever in cursul efortului
 scaderea performantelor ventriculului stang

Exista 3 faze ale recuperarii:

1. Faza I – recuperare intraspitaliceasca:

 scop – autoingrijire , deplasare fara ajutor

2. Faza II – recuperarea propriu-zisa:

 scop – sa asigure bolnavului capacitatea maxima de efort

3. Faza III – dureaza toata viata

18. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut – treptele 1-4.

* Spitalizarea este de 8-14 zile, pana la 21 de zile

Obiective:

 combaterea repercusiunilor psihice

 limitarea efectelor generale ale decubitului

Recuperarea cuprinde 7 faze a cate 3 zile pentru fiecare etapa:

1. Treapta I –ziua 1:

 miscari pasive ale extremitatilor

 ridicare la 45 de grade cu patul
 se alimenteaza singur

2. Treapta II – zilele 3-4:

 isi face singur toaleta in pat

 este ridicat in ortostatism
 sta in fotoliu langa pat 15-30 de minute

3. Treapta III – zilele 5-6:

 sta in fotoliu cat vrea

 se deplaseaza in salon cu scaunul cu rotile
 inceputul mersului

4. Treapta IV – zilele 7-8:

 isi ia singur pulsul

  se deplaseaza singur in salon
 merge la baie

19. Recuperarea in faza I a infarctului miocardic acut – treptele 5-7.

Treapta V:

 incepe din ziua a 9-a

 merge singur in salon si pe hol
 la sfarsitul etapei, ii este permis sa faca dus

Treapta VI:

 coboara singur un etaj

 este instruit asupra exercitiilor fizice pe care le va desfasura la domiciliu
 distanta de mers 400 m

Treapta VII:

 urca si coboara singur 1 etaj sau 2

 parcuge 500 m.

20. Particularitati ale recuperarii in infarctul miocardic acut peste 65 de ani.

* Efectele negative ale repausului sunt mai bine exprimate la batrani

* Scaderea capacitatii de efort este fiziologica

* Tulburarile de ritm sunt frecvente

*Repausul prelungit la pat are mai multe consecinte:

 scade mai mult capacitatea de efort

 creste riscul complicatiilor
 depresia este mai severa

Recuperarea propriu-zisa:

 Faza I va cuprinde toate treptele , dar parcurse mai lent

 Faza II se bazeaza pe mers
 Mers la plimbare
 Perioadele de antrenament vor fi mai scurte
 Incalzirea si revenirea vor fi mai lente

21. Recuperarea pacientului cu IMA in faza de postexternare ( tranzitia intre faza I si II )

* Pacientul este externat la doua saptamani , daca nu sunt complicatii

* Necesita autocontrol si control din partea familiei care trebuie instruita

In aceasta perioada se efectueaza tipuri de activitati:

1. Continuarea exercitiilor fizice pe care bolnavul le-a efectuat in spital

 urmarirea frecventei cardiace

2. Prestatii casnice, gospodaresti

 curatenia cu aspiratorul
 activitatea la bucatarie
 spalat cu masina de spalat
 nu este permisa ridicarea de greutati
 odihna la pat
 mers de 2 ori pe zi

22. Programul individualizat de antrenament al pacientului cu IMA in faza a II-a de

recuperare.

* Reprezinta recuperarea propriu-zisa

* Se desfasoara intre saptamana 4-12 post infarct

Programul de antrenament:

 incalzirea
 antrenamentul propriu-zis
 revenirea

Pe parcursul antrenamentului, se urmaresc doi parametrii:

 frecventa cardiaca de antrenament – sa nu depaseasca frecventa cardiaca

 scala de autopercepere a intensitatii efortului

Intensitatea antrenamentului:

 se apreciaza practic prin frecventa cardiaca a efortului

 durata antrenamentului este de 5-10 minute , se creste progresiv

Frecventa antrenamentului:

 trebuie repetat de 3-4 ori pe saptamana

 in ziua libera, pacientul trebuie sa mearga pe jos

23. Parametrii de urmarire al antrenamentului pacientului cu IMA in faza a II a de recuperare.

Supravegherea antrenamentului:

 monitorizare EKG
 rata de autopercepere a efortului
Intensitatea efortului:

 efort intens
 efort moderat

Frecventa antrenamentului:

 3-5 sedinte/saptamana

24. Caracteristicile antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.

Sedinta de antrenament:

 durata 30-60 minute

 structura: - incalzire
- antrenament propriu-zis
- revenire

Tipuri de efort:

 exercitii fizice
 efort in apa
 mers rapid

* La sfarsitul fazei a II-a se va face evaluarea capacitatii de efort postantrenament

25. Metodologia antrenamentului fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.

* Faza a II-a in care bolnavul obtine capacitatea maxima de efort in raport cu afectiunea pe care o
prezinta.

Se poate desfasura:

a) Cu spitalizare (2-3 saptamani) :

 in sectii sau compartimente cu specializare

 in scop de cercetare

b) Ambulatoriu institutionalizat:

 servicii de recuperare
 toate cazurile necomplicate

c) Ambulatoriu neinstitutionalizat:

 cu control periodic
 fara control periodic in serviciile de recuperare

26. Tipuri de efort in antrenamentul fizic al pacientului cu IMA in faza a II-a de recuperare.
  bicicleta
 exercitii de gimnastica
 mersul rapid
 inotul
 saritul corzii

27. Descrieti metodologia de realizare a efortului la bicicleta ergonomica si aparatul de vaslit.

Bicicleta ergonomica

 este tipul clasic de antrenament

 frecventa cardiaca, tensiunea arteriala se controleaza in timpul lucrului

Intensitatea antrenamentului:
 poate fi usor reglata
 viteza de pedalare variaza

Aparatul de vaslit

 Avantajul este de a intensa in efort intreaga musculatura a corpului

 Frecventa cardiaca este greu de monitorizat
 Se sta 4 minute
 Importanta aparatului creste la sfarsitul fazei a II-a

28. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul covorului rulant si a

cicloergometrului de brate.

Covorul rulant

 reprezinta un bun mijloc de antrenament

Avantaje
 nu necesita pregatire speciala
 intensitatea efortului este reglata in functie de viteza de mers
 antreneaza majoritatea grupelor musculare

Cicloergometrul de brate

 poate fi construit special in acest scop sau adaptat pentru membrele inferioare
 frecventa cardiaca va fi mai ridicata decat in cazul efortului depus cu membrele inferioare

29. Descrieti metodologia de realizare a efortului cu ajutorul exercitiilor de gimnastica si a

mersului rapid si joggingul.

Exercitiile de gimnastica

 Sunt folosite in faza I

 Sunt de lunga durata
 Pot fi folosite si ca antrenament propriu-zis
Clasificare:
  exercitii de respiratie
 exercitii pentru forta si rezistenta musculara
 exercitii de relaxare

Mersul rapid si joggingul

 Sunt utile in cresterea capacitatii de efort

 Sunt folosite doar in faza a III a recuperarii
 Frecventa cardiaca este urmarita de bolnav

30. Descrieti metodologia de realizare a efortului fizic in apa si inotul.

Efortul fizic in apa si inotul

 Necesita un mare consum de energie

 Frecventele cardiace sunt maximale
 Poate avea avantaje asupra altor exercitii fizice

31. Descrieti metodologia de realizare a efortului prin exercitii izometrice

Efortul izometric

 Este introdus recent in programele de reabilitare

 Se realizeaza prin ridicare de greutati sau exercitii fizice efectuate cu greutati
 Utilizarea lor nu este periculoasa si se aplica in a 2a parte a fazei a II a a recuperarii.
 La sfarsitul fazei a II-a, pot fi introduse jocuri recreative

32. Intocmiti un program de antrenament practic pentru un pacient post IMA aflat in faza a II-
a de recuperare.

* Sedinta va dura 30-60 de minute

* Programul de sala va cuprinde:

 Incalzirea – efort minim

 Gimnastica terapeuta – efort intens
 Descresterea activitatii – efort in scadere
 Relaxare – efort minim

I. Incalzirea

1. Exercitii de gimnastica respiratorie:

-Din pozitia sezand:

 se inspira pe nas 3 secunde si se expira pe gura 5-6 secunde

-Din pozitia sezand:

 flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen inspiratie, revenire cu

abductia membrelor superioare expiratie ( 5 repetari)
II. Gimnastica terapeutica

* Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta

- Din ortostatism cu picioarele departate:

 Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi

 Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului

- Din decubit dorsal:

 Ducerea barbiei in piept, revenire

 Flexia gambelor pe coapse si a coapsei pe bazin

III. Efort in scadere

IV. Relaxare ( 10 minute)

33. Descrieti metodologia de antrenament in faza a II-a de recuperare post IMA prin efort fizic
moderat.

* Exista doua variante de antrenament:

 antrenamentul continuu
 antrenamentul cu intervale

Antrenamentul continuu

 este mai eficient

 intervalul de odihna este 1-2 minute
 oboseste bolnavul

34. Probleme speciale ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA : bolnavii varstnici.

Recuperarea este speciala datorita:

 capacitatii de efort scazuta din cauza bolii

 boala coronariana este mai severa

* Scaderea capacitatii de efort este fiziologica

* Tulburarile de ritm sunt frecvente

Repausul prelungit la pat are consecinte mai severe:

 scade mai mult capacitatea de efort

 creste riscul complicatilor
 depresia este mai severa

Recuperarea:
  recuperarea din faza I va cuprinde toate treptele, dar parcurse mai lent
 perioadele de antrenament vor fi mai scurte
 pauzele mai lungi
 se evita bolnavii cu tensiune arteriala scazuta

35. Aspecte ale recuperarii cardiace in faza a II-a post IMA la bolnavii cu diabet zaharat.

* Incalzirea-sa dureze 2-10 minute

* Antrenamentul – se efectueaza zilnic 20-40 de minute

* Rezultatele se obtin in 16-21 de saptamani

*Antrenamentul fizic:

- nu se face pe durata afectiunilor acute

- in cazul sedintelor de antrenament in aer liber trebuie tinut cont de factorii climatici

- inainte de antrenament, nu se consuma coca-cola, cafea

- la sfarsit, nu se fac bai fierbinti, ci caldute

* Este utila testarea de efort periodica

36. Criteriile de terminare a fazei a II-a de recuperare post IMA.

* Nivelul absolut al capacitatii de efort in perioada recuperarii

-bolnavul necesita doar un antrenament fizic de mentinere a capacitatii de efort

* Nivelul activitatii fizice pe care bolnavul urmeaza sa o desfasoare in activitatea cotidiana

-recuperarea poate dura mai putin la bolnavii cu profesiuni sedentare

* Diferenta deficitul aerobic functional – deficitul aerobic miocardic

- se urmareste ca diferenta sa fie mai mica

- cand sunt egale, faza este considerata terminata

* Beneficiul cresterii capacitatii de efort

- creste calitatea vietii

-disparitia fricii bolnavului

37. Faza a III-a de recuperare post IMA.

* Este faza de mentinere a recuperarii fizice

* Faza a III-a urmeaza imediat dupa faza a II-a

* Pacientul se poate reintegra profesional

Recomandari practice

 pentru inca 4-6 saptamani, se practica recuperarea din faza a II-a

 se desfasoara in centre de recuperare
 antrenamentul se desfasoara la 2-3 sedinte/saptamana
 se face toata viata
 pacientul trebuie sa faca gimnastica zilnic

Sporturi contraindicate

 alpinism
 baschet
 fotbal
 atletism

Sporturi indicate

 tenis de camp
 tenis de masa
 volei

38. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizata cardiaca (post by-pass aorto-

coronarian)- faza I.

Ziua 1.

 se mobilizeaza membrele inferioare, superioare si centura scapulara

Ziua 2.

 kinetoterapie respiratorie

Ziua 3.

 pacientul va fi insotit la mersul pe culoar

Ziua 4.

 mers pe culoar, neinsotit

Ziua 5.

 inceperea miscarilor de gimnastica

Ziua 6.
  antrenament pe bicicleta

Ziua 7.

 urcarea unui etaj

Ziua 8-10.

 se efectueaza un test de efort precoce

Ziua 12-14.

 se face pregatirea pentru externare.

39. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca faza II.

* Dupa externare, pacientul trebuie sa faca o perioada de antrenament de 3-4 saptamani care contine:

 gimnastica respiratorie
 exercitii fizice usoare
 plimbari scurte

* Prima sedinta se realizeaza sub monitorizarea EKG

* La urmatoarele sedinte este suficienta monitorizarea frecventei cardiace

Programul de antrenament propriu-zis cuprinde:

1. Cateva minute de incalzire si exercitii respiratorii

2. Bicicleta ergonimica

3. Exercitii de relaxare

40. Bilantul functional cardiorespirator al coronarianului operat.

*Functia respiratorie

Testul de efort precoce:

 se monitorizeaza frecventa cardiaca si EKG

 este indicat la toti pacientii

* Rezultatele obtinute vor fi interpretate tinand cont de:

 anemia consecutiva interventiei chirugicale

 motivatia pacientului coronarian

41. Recuperarea fizica a pacientului postrevascularizare cardiaca faza a III-a

* Scopul este mentinerea de lunga durata a beneficiilor obtinute in faza a IIa

* Pacientul are capacitatea aeroba suficienta pentru desfasurarea unei vieti normale

Tipuri de exercitii:

 Stand departat, rotarea laterala a membrelor superioare

 Decubit dorsal, cu un saculet pe abdomen , se executa inspir cu impingerea abdomenului si expir
cu relaxare
 Aparat de vaslit
 Mersul pe jos
 Jocuri sportive

42. Recuperarea fizica a pacientului postangioplastie transluminala percutana.

Angioplastia

- este o tehnica operatorie ce consta in introducerea unui cateter

- la 14 zile si din 3 in 3 luni se efectueaza testarea EKG

Conduita poststangioplastie

- recuperarea dureaza 6-12 saptamani si este identica cu faza a IIa IMA

Faza a II-a de recuperare post PTCA:

- Orice sedinta de antrenament fizic incepe cu testul de efort :

 incalzirea
 antrenamentul
 revenirea

-Intensitatea antrenamentului

-Durata antrenamentului

-Frecventa antrenamentului

Faza a III-a de recuperare post PTCA:

-Este faza de mentinere

-Antrenamentele fizice: de 3 ori pe saptamana

-Durata antrenamentelor: 1-2 ore

43. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode pasive de recuperare.

I. Metode pasive
-sunt masuri de protectie cutanata, cu scopul de a preveni agresiunile cutanate, mecanice, ischemia

-ele constau in: mentinerea calda a picioarelor, spalatul zilnic apoi uscarea foarte atenta a picioarelor

Masaje:

-eficacitatea este limitata

II. Metode fizice

Termoterapia:

-bai calde

-parafina

-unde scurte

Hidroterapia:

-la 300C

44. Recuperarea in arteriopatiile periferice: metode active de recuperare.

I. Metode active

- stau la baza tratamentului de recuperare fizica

-scopul este declansarea unui raspuns circulator maximal

Mersul:

-singurul care produce cresterea fluxului sangvin

- poate fi: in etape sau codificat

-trebuie sa calce intai cu calcaiul si apoi cu varfurile

Gimnastica specifica:

-scopul este de ameliorare a oxigenarii locale

-se realizeaza incalzire timp de 10 minute , apoi exercitii de 2 ori pe zi

Ergoterapia:

- se realizeaza antrenamente progresive la efort la bicicleta ergometrica

Exercitii musculare:
- activitati sportive: baschet

- gimnastica generala – nedureroasa

45. Metodologia recuperarii in functie de stadiul arteriopatiei periferice.

Stadiul 1.

-se realizeaza masuri de preventie primara si secundara: oprirea fumatului , evitarea sedentarismului

Stadiul 2.

-indicatia de selectie a recuperarii: invatarea de exercitii de gimnastica, bolnavul este supravegheat lunar

Exemplu de program zilnic de recuperare:

Ora 9- controlul medical

Ora 10- mers

Ora 11- gimnastica specifica

Ora 13- tratament de kineziterapie in grup sau individual

Ora 15- mers

Ora 16- gimnastica specifica

Stadiul 3.

-masaj

-contractii izotonice

46. Recuperarea in hipertensiunea arteriala – testul de efort : conturarea profilelor

tensionale.

* Valoarea tensiunii se coreleaza cu frecventa cardiaca si mai putin cu intensitatea efortului

Proba de efort:

- permite cunoasterea reactivitatii aparatului cardiovascular

- este urmarit prin frecventa cardiaca

- proba se va intrerupe daca tensiunea creste

Se contureaza cateva profile:

1. Hiperkineticul
-prezinta de la inceput o frecventa cardiaca crescuta

2. Emotivul

3. Etilicul

47. Antrenamentul fizic in hipertensiunea arteriala.

* Persoanele cu activitate fizica, fac in mod repetat hipertensiune arteriala

* Cei cu hipertensiune arteriala, o pot reduce prin efort de rezistenta

* Sunt necesare 3 sedinte/saptamana

Mecanismele care genereaza adaptarea la efortul de rezistenta:

 cresterea debitului cardiac

 declasarea activitatii simpatice

* Toleranta la efort este principala masura pentru aprecierea capacitatii de munca a unui bolnav.

Mersul – cel mai recomandat exercitiu

Alergare, urcatul scarilor, bicicleta ergonomica, covorul rulant

48. Exercitiile respiratorii terapeutice in hipertensiunea arteriala si efectele acestora.

Tehnica:

 se efectueaza inspiratii profunde

 urmeaza expiratii prelungite suierand “uuu”
 culcat
 sezand
 inspiratie
 in timpul mersului

49. Mijloace de terapie in hipertensiunea arteriala din domeniul medicinei fizicale si a

balneoclimatologiei.

Mijloace de medicina fizica

I. Electroterapia

-durata sedintei – 30 de minute

-perioada este de luni sau ani

- serii sedinte : mari- 15-25; mici: 6-10.

Bai galvanice celulare:

- temperatura apei 37-38C

- durata: 20-30 minute

- zilnic sau la 2 zile

Bai galvanice generale:

- temperatura apei 36-37C

- durata: 15-20 minute

- odata la 3 zile

II. Hidrotermoterapia

- aplicatiile calde generale: bai generale; bai de lumina; sauna

50. Cura balneoclimaterica in hipertensiunea arteriala.

Statiunile balneare utilizate sunt complexe de tratament , se sta 18-20 de zile.

Se mai foloseste:

 medicina fizica
 terapia medicamentoasa
 reducerea consumului de tutun, cafea
 antrenamentul de efort
 activitati recreative