DUȚU LAURA-MARINA

MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

ŢESUTUL CARTILAGINOS

Ţesutul cartilaginos are origine mezenchimatoasă şi este o varietate de ţesut

conjunctiv ale cărei celule şi fibre sunt cuprinse într-o substanţă fundamentală elastică şi
dură, care asigură rezistenţă la forţele de tracţiune şi presiune.
Structura ţesutului cartilaginos este formată din:
 celule cartilaginoase (condroblaste, condrocite) şi
- matrice extracelulară alcătuită din:
 fibre conjunctive
 substanţă fundamentală
Cartilajul este un ţesut braditrof (slab vascularizat). La exterior, fiecare piesă de
cartilaj este protejată de o membrană de natură conjunctivă – pericondrul – care asigură
creşterea în grosime şi hrănirea cartilajului.
În funcţie de caracteristicile matricei extracelulare se descriu trei varietăţi de
cartilaj:
1. cartilajul hialin
2. cartilajul elastic
3. cartilajul fibros

Cartilajul hialin
Este varietatea cea mai răspândită în organismul uman. Este prezent la embrion şi
făt unde, în primele luni de viaţă, formează totalitatea scheletului. La adult se găseşte în:
cartilajele articulare, cartilajele costale, cartilajele căilor respiratorii (trahee, bronhii
extralobulare), septul nazal, cartilajul diafizo-epifizar, apendicele xifoid al sternului,
unele din cartilajele laringelui (cartilajul tiroid, cricoid şi aritenoid).
În stare proaspătă cartilajul hialin apare de aspect sticlos, culoare alb-albăstrui şi
este compact, dur şi elastic.
Celulele cartilajului hialin sunt reprezentate de condroblaste (celule tinere) şi
condrocite (celule adulte).
Condroblastele se dezvoltă prin difernţiere din celula mezenchimală sau prin
metaplazia fibroblastului. Sunt celule de formă rotund-ovalară cu membrană faldurată, cu
nucleu situat excentric, nucleol proeminent şi citoplasmă bazofilă. În citoplasmă sunt
bine dezvoltate organite de tipul RER şi aparatul Golgi. De obicei sunt prezente şi
picături lipidice rare. Condroblastele sintetizează fibrele şi componentele matricei
extracelulare. Ele păstrează de asemenea o mare capacitate de diviziune. Se află
localizate în substanţa fundamentală în nişte spaţii lacunare numite condroplaste. În
condroplast poate fi localizată o singură celulă sau un grup de celule. Grupurile de
condrocite se numesc grupuri izogene, deoarece provin din aceeaşi celulă care se divide
în mod repetat. Grupurile izogene pot fi:
- axiale – condrocitele sunt dispuse liniar, în fişicuri
- coronare – condrocitele sunt dispuse radiar sau circular.
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

Condrocitele sunt celule fără prelungiri, cu nucleu situat central, hipercrom. În

citoplasmă sunt prezente organite mai slab dezvoltate implicate în sinteza proteică,
picături lipidice şi incluziuni de glicogen. Sunt considerate celulele adulte ale ţesutului
cartilaginos.
Fibrele cartilajului hialin sunt fibre de colagen tip II, care apar sub formă de
fibrile (aprox. 20 nm diametru) şi care de obicei nu formează benzi groase. Ele se dispun
sub formă de reţea sau se orientează în funcţie de direcţia de acţiune a factorilor
mecanici. Au un indice de refracţie apropiat de cel al substanţei fundamentale, fapt ce
determină dificultatea identificării lor cu MO.

Fig. 1 Cartilaj hialin

Substanţa fundamentală a ţesutului cartilaginos este cea mai abundentă din

structura acestui ţesut. Este bazofilă, PAS pozitivă şi metacromatică. Conţine o mare
cantitate de apă, săruri minerale şi substanţe organice. Compoziţia chimică a acesteia
cuprinde:
- glicozaminoglicani reprezentaţi în principal de condroitin-sulfaţi şi acid hialuronic.Sunt
prezente şi cantităţi mai reduse de keratan-sulfat şi heparan-sulfat;
- proteoglicani, molecule formate dintr-un miez proteic de care se ataşează lanţuri de
glicozaminoglicani;
- macromolecule agregate de proteoglicani formate din proteoglicani ataşaţi covalent la
molecule de acid hialuronic;
- glicoproteine, molecule care au rolul de a lega componentele matricei între ele şi
celulele de matricea extracelulară, reprezentate de fibronectină şi condronectină (proteine
de legătură);
- fluid tisular, format dintr-un ultrafiltrat de plasmă sanguină.
Componentele substanţei fundamentale nu sunt uniform distribuite în ţesut, de
aceea în coloraţia cu hematoxilină - eozină ea apare neuniform colorată. Astfel, în jurul
condroplastelor se află zona cu afinitatea cea mai mare pentru coloranţii bazici, numită
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

impropriu capsulă sau arie teritorială, unde se concentrează cel mai mare număr de
glicozaminoglicani sulfataţi şi cu cel mai scăzut număr de fibre de colagen. Zonele aflate
între grupurile izogene, numite arii interteritoriale, au afinitate pentru coloranţii acizi si
prezintă un conţinut scăzut de glicozaminoglicani sulfataţi.

Cartilajul elastic
Este un ţesut de culoare gălbuie în stare proaspătă, cu flexibilitate mai mare decât
cea a cartilajului hialin.
Din punct de vedere structural, cartilajul elastic este asemănător cu cartilajul
hialin. Deosebirea principală constă în prezenţa în matricea catilajului elastic a
numeroase fibre elastice ramificate şi anastomozate sub formă de reţea densă. Cele mai
numeroase se află în zona centrală a cartilajului. Acestea se pot evidenţia prin coloraţii
speciale pentru elastină ex.: orceină, rezorcin-fuxină. Condrocitele se găsesc în substanţa
fundamentală izolate sau în grupuri izogene. Piesele de cartilaj elastic sunt înconjurate de
pericondru.

Fig. 2 Cartilaj elastic

Cartilajul elastic este prezent în: pavilionul auricular, peretele conductului

auditiv extern, trompa lui Eustachio, aripile nazale, unele cartilaje laringiene (cartilajul
epiglotic, apofizele vocale ale cartilajelor aritenoide, cartilajele corniculate Santorini şi
cartilajele cuneiforme Wrisberg).
Funcţia cartilajul elastic este asigurarea unui suport flexibil pentr structurile în
componenţa cărora se află.
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

Cartilajul fibros (fibrocartilajul)

Cartilajul fibros reprezintă o asociere între două tipuri de ţesuturi: a) ţesutul
conjunctiv dens fibros, cu numeroase fibre de colagen tip I organizate în benzi groase,
orientate într-o anumită direcţie, care prin întretăierea lor fomează spaţii ce vor fi ocupate
de b) ţesut cartilaginos hialin. În substanţa fundamentală a cartilajului fibros se află
cantităţi egale de dermatan-sulfat şi de condroitin-sulfat. Condrocitele formează grupuri
izogene axiale printre fibrele groase de colagen. Fibrocartilajul se poate evidenţia şi în
coloraţia hematoxilină-eozină, dar fibrele de colagen se identifică şi prin coloraţii
specifice (ex.: fuxină acidă – coloraţia van Gieson, albastru de anilină – col. Tricromică
Masson). Pericondrul este absent.
În organismul uman fibrocartilajul este localizat la nivelul simfizelor pubiene,
inelului fibros al discurilor intervertebrale, discurilor articulare din articulaţiile
sternoclaviculară şi temporomandibulară, meniscurilor articulaţiei genunchiului şi în
unele zone de legătură tendont-os.
Fibrocartilajul este prezent în zonele care necesită rezistenţă mare la deformare
sub acţiunea factorilor mecanici şi în locurile unde trebuie asigurată o mobilitate redusă.
Fig. 3 Cartilaj fibros
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

Pericondrul
Cartilajul este acoperit la exterior de un ţesut conjunctiv dens fibros, pericondrul.
Pericondrul este alcătuit din 2 straturi suprapuse:
- stratul superficial sau pericondrul extern
- stratul profund sau pericondrul intern.
Pericondrul extern este un strat predominant fibrilar, alcătuit predominant din
fibre de colagen şi rare fibre elastice, printre care se află fibroblaste. Numeroase vase de
sânge sunt prezente în peicondrul extern, responsabile de asigurarea aportului nutritiv
către cartilaj.
Pericondrul intern este un strat predominant celular, bogat în fibroblaste dar
conţine şi fibre de colagen. Elementele vasculare sunt puţine. Fibroblastele de la acest
nivel au capacitatea de a se transforma în condroblaste, de aceea stratul se mai numeşte şi
strat condrogen. El asigură creşterea prin apoziţie a cartilajului.
Pericondrul este absent in cartilajele articulare, acestea hrănindu-se prin difuziune
din lichidul sinovial.
Fig. 4 Pericondrul

Creşterea cartilajului
Se realizează prin două mecanisme diferite. În ambele cazuri, condrocitele nou
formate secretă şi depozitează matrice în jurul lor, transformându-se ulterior în
condrocite. Sinteza componentelor matricei cartilaginoase este stimulată de hormonul de
creştere, tiroxină şi testosteron şi este inhibată de estradiol şi excesul de cortizon. Cele
două procese de creştere a cartilajului sunt:
- creşterea interstiţială se realizează prin multiplicarea condrocitelor existente din
grosimea cartilajului care vor forma astfel grupurilor izogene. Creşterea interstiţială
caracterizează cartilajele tinere (scheletul fetal, plăcile diafizo-epifizare şi cartilajele
articulare).
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII

- creşterea prin apoziţie rezultă din diferenţierea fibroblastelor din stratul intern
(condrogen) al pericondrului în condroblaste şi apoi în condrocite. Acest proces asigură
creşterea în suprafaţă a piesei de cartilaj.
Regenerarea cartilajului se realizează cu dificultate din cauza vascularizaţiei
deficitare, iar când a fost distrus şi pericondrul, refacerea sa nu mai este posibilă. Când
cartilajul se fracturează, fragmentele rezultate se reunesc prin ţesut conjunctiv fibros cu
punct de plecare din ţesutul conjunctiv al pericondrului. Uneori, ţesutul constituit la locul
fracturii suferă un proces de osificare.

BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.scribd.com/doc/302416415/cartilaj
2. https://www.google.com/search?
q=cartilaj+hialin&sxsrf=ACYBGNQaHEYDISVOtqZp9NOegfmCIE_q8g:15806408
10704&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiug6jw2bLnAhVvs4sKHUy
OBRoQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=657#imgrc=HPeGJN8_YMkkJM:
3. https://www.google.com/search?
biw=1366&bih=608&tbm=isch&sxsrf=ACYBGNSZrK2-
gPLt21dLyvSXJ3arNqzzww
%3A1580640813557&sa=1&ei=Lao2XrHEIceWjLsPkJubqAQ&q=cartilaj+elastic&
oq=cartilaj+elastic&gs_l=img.3..0.139864.141294..141506...0.0..0.196.1181.0j9......0
....1..gws-wiz-
img.......0i24j35i39j0i8i30.WBtKhHpBq7c&ved=0ahUKEwjxjtbx2bLnAhVHC2MB
HZDNBkUQ4dUDCAc&uact=5#imgrc=6aCTfOCCCimRdM:
4. https://www.google.com/search?
biw=1366&bih=608&tbm=isch&sxsrf=ACYBGNTFLmM2shklFwnd-
dH8mIztL6g4uQ
%3A1580640956210&sa=1&ei=vKo2XqS8DJCejLsPwcKy6A0&q=cartilaj+fibros&
oq=cartilaj+fibros&gs_l=img.3..0.120120.121183..121387...0.0..0.154.1056.0j8......0.
...1..gws-wiz-
img.......35i39.bbi5E2glGro&ved=0ahUKEwikitm12rLnAhUQD2MBHUGhDN0Q4d
UDCAc&uact=5#imgrc=u24zUdju4pyzTM:
5. https://www.google.com/search?
biw=1366&bih=608&tbm=isch&sxsrf=ACYBGNSxxiNE5BvGtBi_zgcYXVMIgmZt
bA
%3A1580641078767&sa=1&ei=Nqs2XovELuKkgweFs5CwCA&q=pericondru&oq=
pericondru&gs_l=img.3..0l2j0i24.143588.146825..147340...0.0..0.155.1432.0j11......
0....1..gws-wiz-
img.......35i39j0i67j0i30.YO6ehgBnDuA&ved=0ahUKEwiLt5Hw2rLnAhVi0uAKH
YUZBIYQ4dUDCAc&uact=5#imgrc=vl7PwRlj5GGNnM:
 DUȚU LAURA-MARINA
MASTER ANUL II –KINETOTERAPIE IN AFECTIUNI LOCOMOTORII