Sunteți pe pagina 1din 24

Debitul cardiac

Dr. Kovacs Judit


CEEA 2013
Defini ie

Cantitatea de sânge ejectat/ minut DC = VB x FC

Vincent JL, Crit Care 2009


Debitul cardiac

Cal. şi cant. proteinelor contractile


Calitatea rec.-lor Catecolamine
Ef. Bowditch
pH O2/ ATP Contractilitate
SN. Simp.
Frank-Starling Efect Anrep SN. Parasimp.
Ca
Contrac ia Temp. Corp.
atrială
VB DC FC
Hormoni tiroidieni
Presarcin Postsarcin
Întoarcerea Ven. RVS RVP
Volemie Compl. Ventr. P transmurală
Impedan a
P.intrator. vasculară
P.intraperic. P intratoracică
Frec en a cardiac

• SN simpatic
Rec. adrenergici 1
• Catecolamine
• SN parasimpatic Rec. colinergici M2

• Reflexul Bainbridge – dilatare atrială (întoarcerea


venoasă) stimularea nodului SA
• Hormonii tiroidieni
• Ca
• Sex, vârstă
• Condi ia fizică
• Temperatura corporeală
Frec en a cardiac

• Bradiaritmii < 50/ min


• VED
• Depinde de VB
(ex. sportivi)

• Tahiaritmii > 150/ min


• VED
• Ischemie mioc.
• Umplere ventr.
Frec en a cardiac

Efectul Bowditch / efectul Treppe

• FC contractilitatea miocardică
• activitatea canalelor de Ca tip L Ca citosolic
• Antiportul 3Na+/Ca++ Ca intracelular
devine ineficient Ca citosolic inotropismul

• Dacă FC > 150/ min


• Ischemie mioc. Contractilitatea miocardică
• Umplere ventr. VB
Volumul b taie

= Volumul ejectat într-o contrac ie


VB = VED – VES

Dependent de:
• Presarcină
• Postsarcină
• Contractilitatea miocardică
Presarcina

= sarcina care tensionează (întinde) miocardul în repaus la o


nouă dimensiune

= V (sau P) ventriculului la sfârşitul diastolei – VED (PED ~ PA)


Presarcina

Depinde de:
• Umplerea ventriculară
• Întoarcerea venoasă – status volemic, P intratoracică, P
intrapericardică, pozi ia corpului, tonusul venos, pompa musculară
• Contrac ia atrială - 15-35%
• Sincronicitate A-V
• Complian a ventriculară - ∆VED /∆PED
• HVS, ischemie mioc., P intratoracice mari
• compl. ventr. PED gradientul de P
umplerea card. VED DC
• Postsarcina
• VED (↑ VES + V din întoarcerea venoasă)
Presarcina

• Legea Frank -Starling: Contractilitatea depinde de


lungimea fibrei musculare – creşte sensibilitatea
Troponinei la la Ca
Presarcina
Postsarcina

= for a care se opune contrac ei ventriculare =


tensiunea dezvoltată transmural (în peretele
ventricular) în timpul sistolei
Postsarcina
= P . r/2h
(Laplace)
Tensiunea transmurală

Presiunea sistolică Raza ventriculară


Presiunea
Impedan a aortei intratoracică Volumul telediastolic
(presarcina)
Complian a arterială Rezisten a arterială
Postsarcina

Depinde de:

•Impedan a vasculară •P intratoracică +


•Complian a P transmurală
•R vasculare facilitează golirea VS
•RVS = (TAm – PAD)/ DC
•RVP = (TAP – PAS)/ DC •paO2, paCO2
•pH, ac. lactic
Rec. 2 •Temperatura
Rec. 1
•Catecolamine, vasopresina,
..., NO
Postsarcina
Postsarcina

Efectul Anrep

= Autoreglare intrinsecă a miocardului


TA VES + VB DC
Efectul Anrep - postsarcina contractilitatea

Postsarcină travaliul cardiac necesarul de O2


Rela ia dintre presarcin , postsarcin i VB/DC

Curbele de presiune-volum

A= deschiderea mitralei
AB umplerea ventriculară
BC contrac ia izovolumetrică
(AO şi VM închise)
B = VED = presarcina
C = deschiderea AO
CD ejec ia
D = închiderea AO
DA relaxarea izovolumetrică
Contractilitatea

= velocitatea scurtării fibrei musculare la o presarcină şi


postsarcină constante

Depinde de:
• Interac iunea dintre •SN simpatic
proteinele contractile •SN parasimpatic
• Nivelul de Ca intracelular •Catecolamine
• Oxigenare adecvată/ ATP
• pH •Presarcina
• Droguri inotrop +, - •Postsarcina
• Calitatea receptorilor •Frecven a cardiacă
Contractilitatea
Contractilitatea
Contractilitatea
Controlul func iei cardiace

Reglare neuronală
• Rec. Adrenergici: 1, 1, M

Reglare hormonală
• Hormonii tiroidieni
• Angiotensina I şi II – inotrop+, cronotrop +
• Peptida natriuretică – stimulează guanilciclaza şi
cGMP
• Aldosteron - reabsorb ia de Na şi apă, produce
fibroză ventriculară
• Adrenomedullin – cronotrop +, produc ia NO
Controlul func iei cardiace

debitul cardiac (CO)

activare neuro-umoral

sistemul simpato-adrenergic sistemul renin -angiotensin -aldosteron

receptorii receptorii reabsorb ie de Na


reten ie de ap

contractilitatea tahicardie postsarcina


presarcina

necesarul de O2
densitatea asoconstric ie CO
oferta de O2 CO edem
rec.
intersti ial

ischemie PAP perfu ia


PaO2
miocardic tisular

acido acido

contractilitatea miocardic
Bibliografie

1. Kaplan JA. Kaplan’s cardiac anesthesia. 5th ed.


Cardiac physiology. .
2. Mohrman DE, Heller LJ. Lange cardiovascular
physiology. 2006. The heart pump.
3. Guyton and Hall. Textbook of Medical Physiology. 11th
edition. Heart muscle; the Heart as a pump and function
of the Heart valves.
4. Ganong WF. 22nd edition. The heart as a pump.
5. Miller RD. Miller’s Anesthesia. 7th edition. Cardiac
physiology.
6. Vincent JL, Understanding cardiac output, Crit Care,
2009
7. Braunwald’s Heart Disease, 7th edition

S-ar putea să vă placă și