NUVELA

Popa Tanda

de Ioan Slavici

Nuvela „Popa Tanda” a fost publicată în revista „Convorbiri literare” în anul 1875, iar în anul 1881 a fost

inclusă în volumul „Novele din popor”.

Semnificația titlului

Titlul nuvelei este analitic și conotativ, fiind alcătuit din substantivul comun „popa”, nume de profesie,
folosit

cu nuanță peiorativă și substantivul propriu „Tanda”, poreclă atribuită preotului de către sătenii din
Sărăceni.

Substantivul „Tanda” este un derivat regresiv de la verbul „a tândăli” ce înseamnă „a pierde timpul fără
rost”.

Tândălitura preotului avea însă un scop, anume acela de a-i determina pe sărăceneni să muncească
pentru ca astfel

să se bucure de bunăstare materială.

Teme și motive literare

Tema nuvelei: puterea exemplului (doar prin exemplul personal poți determina schimbări pozitive în
felul de

a fi al celorlalți)

Motive literare: sărăcia, lenea

Structura textului

Nuvela cuprinde trei secvențe:

→descrierea satului Sărăceni și încercările nereușite ale părintelui Trandafir de a-i schimb pe enoriașii
săi;

→transformările pe care le face în gospodăria sa, înlocuind în viața familiei sărăcia cu bunăstarea;

→imaginea unui sat schimbat în bine, sub influența exemplului dat de preot.

Pentru a surprinde exact evoluția personajului, Slavici utilizează gradația, prezentând treptat fiecare
etapă

parcursă de protagonist.

Nuvela prezintă câteva simetrii: portretul inițial al preotului și cel din final, imaginea deplorabilă, la
început,

a satului Sărăceni și cea din final, a unui loc binecuvântat.

Oralitatea este calitatea stilului unei opere beletristice de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente
de

limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile dintre personaje, cât și în
narațiunea

propriu-zisă. Oralitatea este caracterizată prin prezența expresiilor populare, colocviale sau prin
impresia unui dialog

între povestitor și cititor.

Ex. „Cine e deprins cu răul, la mai bine nu se gândește”

*deprins- obișnuit

Conflictul se concretizează în opera literară ca opoziție între două sau mai multe personaje, atitudini,

concepții sau sentimente. Conflictul poate fi:

-exterior (între două personaje, între personaj și societate);

ex. →între părintele Trandafir și sătenii din Sărăceni, deoarece preotul dorește să-I schimbe

-interior (între diverse stări, sentimente, idei, gânduri ale aceluiași personaj).

ex. → „De ce plângea el? Înaintea cui plângea? Din gura lui numai trei cuvinte au ieșit: «Puternice
Doamne!

Ajută-mă!...»”

→„«Nu merge! grăi părintele Trandafir. Așa nu merge!»”

Temă:

1. Recitește nuvela „Popa Tanda” (cel puțin fragmentele din manual- pag. 102-110) și apoi transcrie, în
caietul de

clasă, notițele de mai sus.

2. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația citatului: „Fii TU schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.”

(Mahatma Gandhi)

*Mahatma (în sanscrită)- „marele suflet”

Suplimentar:

3. Află cine a fost Mahatma Gandhi.

4. Reflectează: „Trăiește ca și cum ai muri mâine și învață ca și cum ai trăi veșnic.” (Mahatma Gandhi)