CONTABILITATE ŞI

AUDIT DE MEDIU
CERINŢE
EVP- 50%
Test - 50%
Proiect – 50% (echipă)
10% prezentare
25% conţinut
15% evaluare colegi
Examen – 50%
TEME PROIECTE:
Certificate de emisii gaze cu efect de seră
Certificate verzi
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Industria extractivă (petrol şi gaze)
Industria extractivă (minereuri)
Industria materialelor de construcţii (ciment, sticlă, var etc.)
Industria constructoare de maşini
Industria chimică
Industria farmaceutică
Industria siderurgică
şi propuneri!!!
„Omul prin egoismul său, prin înclinaţia sa de a profita de tot ce are
la dispoziţie, într-un cuvânt prin nepăsarea sa pentru viitor şi pentru
semenii săi, pare a munci la nimicirea mediului său de viaţă şi la
distrugerea propriei specii. Distrugător al vegetaţiei de pretutindeni
care protejează solul, pentru satisfacerea avidităţii sale de moment,
omul ameninţă pământul pe care locuieşte cu sterilitatea, epuizând
resursele, exterminând animalele cărora le-a găsit o anumită
utilizare şi făcând ca mari suprafeţe ale globului, altădată fertile şi
populate, să fie acum sterile, nelocuibile, deşertificate. Se zice că
omul este destinat a se extermina pe sine după ce a restituit un glob
nelocuibil”. Acest avertisment este semnat de J.B. Lamarck în 1820.

În acelaşi context şi Malraux preconiza că „secolul XXI va fi al

reconcilierii omului cu natura sau nu va fi deloc”.
În anii ’60-’70 în perioada de creştere economică susţinută de după
război, au început să se vadă şi efectele nedorite care au însoţit
creşterea economică: epuizarea resurselor, poluarea...

Clubul de la Roma a solicitat efectuarea unui studiu privind starea

sistemului mondial - raportul Limitele creşterii (cunoscut şi sub
numele de Raportul Meadows - 1972), în care sunt prezentate
rezultatele analizei a cinci factori: populaţia, producţia agricolă,
resursele naturale, producţia industrială şi poluarea.
În 1974 a fost elaborat al doilea raport al Clubului de la Roma,
Omenirea la răspântie (colectiv condus de Mesarovici şi Pestel) -
arată existenţa unei creşteri care epuizează resursele şi generează
crize (criza energetică), dar adoptă un nou concept de creştere
organică.
Restructurarea ordinii internaţionale, al treilea raport al
Clubului de la Roma (1976) realizat sub coordonarea lui Tinbergen,
angajează o dezbatere amplă la nivel internaţional care vizează
reducerea decalajului între bogaţi şi săraci, asigurând în acelaşi timp
exploatarea raţională şi protecţia mediul înconjurător.
 Cel de-al patrulea raport (tot în 1976), Să ieşim din epoca risipei, realizat
de un colectiv condus de Gabor şi Colombo, a încercat să răspundă criticilor
privind „limitele creşterii”, analizând situaţia resurselor energetice, de materii
prime şi alimentare, abordând în acelaşi timp şi aspecte privind solul, apa,
clima. Se are în vedere în primul rând gestionarea neraţională a resurselor.
Tot în 1976 a apărut lucrarea coordonată de Kehn - Următorii 200 de ani,
fiind cea mai vehementă replică la limitele creşterii, iar în 1977 a apărut
lucrarea Viitorul economiei mondiale realizată de un grup condus de
Leontief la solicitarea ONU. Această lucrare prezintă modelul intrări-ieşiri
pentru a simula evoluţia la scară mondială.
Începând din anii ’80 Worldwatch Institute elaborează anual studii de sinteză
în Starea lumii (colectivul condus de Brown), în care prezintă situaţia
economică, problemele apărute, căi posibile pentru asigurarea unei dezvoltări
viabile - EarthEd: Rethinking Education on a Changing Planet, State of the
World (2017).
Din 2001, Lester Brown a părăsit Institutul World Watch şi a creat un institut
nou, Earth Policy Institute (Institutul pentru politica planetei) publicând
periodic studii în care prezintă soluții de dezvoltare și de limitare a efectelor
negative asupra mediului. Institutul și-a închis porțile în 2015.
STRUCTURĂ
Bazele teoretico-metodologice
ale contabilităţii mediului
Evaluarea bunurilor şi
serviciilor de mediu
Informaţiile de mediu în
contabilitate
Auditul de mediu
BIBLIOGRAFIE
Bănacu C.S., Sinergetica sistemelor tehnico-economice de eco-management şi capital intelectual, Ed. ASE,
Bucureşti, 2005
Beţianu L, Calitate totală în contabilitatea mediului, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, 2008
Boardman A., Greenberg D., Vining A., Weimer D., Analiza cost beneficiu. Concepte şi practică, Ed. Arc,
Chişinău, 2001
Bran F., Dincu I., Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed. ASE, Bucureşti, 2001
Bran F., Rojanschi V., Diaconu G., Protecţia şi ingineria mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
Christophe B., Environnement naturel et comptabilité, în Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et
Audit, coord., Colasse B., Ed. Economica, Paris, 2000
Grădinaru I., Protecţia mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2000
Hardwick P., Langnead J., Bahadur K., Introducere în economia politică modernă, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Ienciu, A. Implicaţiile problemelor de mediu în contabilitatea şi auditul situaţiilor financiare, Editura
Risoprint, Cluj Napoca, România, 2009
Lupu L.M., Evaluarea proiectelor de protecţia mediului, Ed. „Gh. Asachi” Iaşi, 2002
*** Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSs), Ed. CECCAR, Bucureşti, 2009
*** United Nations, European Union, Food and Agriculture Organization of the United Nations, International
Monetary Fund, Organisation for Economic Co-operation and Development,The World Bank, System of
Environmental Economic Accounting 2012, New York, 2014,
https://unstats.un.org/unsd/envaccounting/seeaRev/SEEA_CF_Final_en.pdf
etc.
CAP. 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE
CONTABILITĂŢII MEDIULUI

conceptul de contabilitate a mediului

principii aplicate în dezvoltarea conceptului de
contabilitate verde
limitele sistemului contabil tradiţional în luarea
în considerare a mediului
 CONCEPTUL DE CONTABILITATE A MEDIULUI

Contabilitatea mediului (environmental accounting,

comptabilité environnementale) denumită şi
contabilitate verde (green accounting, comptabilité
verte) nu poate fi confundată cu simpla reflectare a
cheltuielilor de mediu în situaţiile financiare tradiţionale,
ci reprezintă un sistem de informare eficient asupra
gradului de rarefiere a elementelor naturale, determinat de
activitatea entităţilor şi utilizat pentru reducerea acestei
rarefieri şi pentru informarea terţilor*.
*Christophe,B., Environnement naturel et comptabilité, in Encyclopédie de Comptabilité
Contrôle de Gestion et Audit, sous la direction de Colasse B., Economica, Paris, 2000, p. 657
CONCEPTUL DE CONTABILITATE A MEDIULUI

Dezvoltarea durabilă/sustenabilă
Raportul Bruntland - Our Common Future (Viitorul nostru
comun) întocmit sub auspiciile Consiliului Mondial de Mediu şi
Dezvoltare, în 1987. Raportul Bruntland defineşte dezvoltarea
durabilă ca reprezentând dezvoltarea care răspunde
necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile proprii*.
Peste 300 definiţii
Integrarea mediului în contabilitate – anii ‘70
*WorldCommission on Environment and Development, Our common future, Oxford
University Press, 1987
 CONTABILITATEA MEDIULUI

CONTABILITATEA
MEDIULUI LA NIVEL CONTABILITATEA
MACROECONOMIC MEDIULUI LA NIVEL
(CONTABILITATEA MICROECONOMIC
NAŢIONALĂ DE MEDIU)

CONTABILITATEA CONTABILITATEA
FINANCIARĂ DE GESTIUNE
DE MEDIU A MEDIULUI
 CONCEPTUL DE CONTABILITATE A MEDIULUI
Contabilitatea tradiţională
Contabilitatea naţională prezintă
informaţii privind economia naţională
(venit naţional, PIB, PIN etc.).
Contabilitatea financiară prezintă
informaţii pentru utilizatori externi
(acţionari, investitori, bănci etc.).
Contabilitatea de gestiune identifică,
analizează şi estimează costurile şi alte
informaţii necesare managerilor pentru
luarea deciziilor.
Contabilitatea mediului
Contabilitatea naţională de mediu
urmăreşte în special stocurile şi fluxurile de
resurse, costurile de mediu, externalităţile
etc.
Contabilitatea financiară de mediu
oferă informaţii privind investiţiile,
datoriile de mediu şi alte aspecte
semnificative privind mediul.
Contabilitatea de gestiune a mediului
furnizează informaţii privind fluxurile
materiale şi energetice şi în special
informaţii privind costurile de mediu.
Fluxurile fizice la nivel macroeconomic
CONCEPTUL DE CONTABILITATE A MEDIULUI

Abordarea aspectelor legate de mediu prin măsuri

colective la nivel global: măsuri legale cu caracter
obligatoriu în forma tratatelor sau convenţiilor sau cu
caracter neobligatoriu, sub forma declaraţiilor,
rezoluţiilor sau seturilor de linii directoare, măsuri
instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile.
Organizată ca orice sistem contabil, contabilitatea
mediului furnizează date privind starea şi modificările
suferite de patrimoniul natural, interacţiunea dintre
economie şi mediu, investiţiile şi cheltuielile privind
prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor poluării etc.
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI
Organisme/instituţii implicate în dezvoltarea conceptului de contabilitate a
mediului:
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations
Environment Programme - UNEP) - 1983, iar în 1989 a publicat o lucrare
de referinţă Contabilitatea mediului pentru o dezvoltare durabilă –
(Environmental Accounting for Sustainable Development)
Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, 1992 la Rio
s-au adoptat: Declaraţia de la Rio, ce conţine 27 de principii şi Agenda 21
Conferinţa ONU pentru dezvoltare durabilă de la Johannesburg 2002
s-au adoptat: Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi
Planul de implementare pentru realizarea dezvoltării durabile
Conferinţa ONU Rio +20, 2012 a dezbătut două teme majore: economia
verde în contextul dezvoltării durabile şi eradicarea sărăciei şi cadrul
instituţional privind dezvoltarea durabilă. S-au avut în vedere şapte aspecte
privind: locuri de muncă echitabile, securitate alimentară şi agricultură
sustenabilă, oraşe sustenabile, energia, apa, oceanele şi dezastrele naturale
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI
Organisme/instituţii implicate în dezvoltarea conceptului de contabilitate a mediului:
Departamentul de Statistică al Naţiunilor Unite (United Nations Division
for Sustainable Development - UNDSD) a dezvoltat Sistemul Integrat al
Contabilităţii Mediului (System of Integrated Environmental and Economic
Accounting - SEEA)
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a participat
la programul pentru dezvoltarea indicatorilor ecologici împreună cu ţările Grupului
celor 7. Programul pune accent pe resursele naturale şi conturile de mediu în unităţi
fizice.
Banca mondială (BM) a colaborat cu ONU, la începutul anilor ’80, la organizarea
unor întruniri privind mediul şi cu UNDSD la studiile de caz pentru SEEA în Mexic
şi Papua Noua Guinee. De asemenea, în cadrul băncii există un departament special
pentru poluare şi economia mediului care a publicat mai multe lucrări privind
contabilitatea mediului.
Institutul Mondial pentru Resurse (creat în 1982) este un centru independent de
cercetare strategică şi tehnică a problemelor privind mediul şi dezvoltarea la nivel
mondial. Acesta cercetează în principal problemele de mediu care au efecte globale,
precum şi nivelul resurselor existente, informând guvernele şi organismele private
cu privire la rezultatele cercetării, prin intermediul documentelor şi rapoartelor
publicate.
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI

Uniunea Europeană depune mari eforturi pentru a pune în practică

angajamentele asumate vis-a-vis de dezvoltarea durabilă. Dar, ca în toate
acţiunile de anvergură, diferenţele care există între diferite state ale UE şi
nivelul de dezvoltare economică al fiecărei ţări determină anumite dificultăţi.
Politica de mediu a Uniunii Europene este susţinută de o serie de organizaţii şi
instituţii implicate în pregătirea, definirea şi implementarea acesteia. Aceste
organizaţii realizează şi legătura cu guvernele Statelor Membre, cu diverse
organisme profesionale, organizaţii neguvernamentale etc.
Cele mai relevante instituţii implicate în politica comunitară de
mediu sunt:
Comisia Europeană - DG Mediu (creată în 1981) responsabilă pentru elaborarea şi
asigurarea implementării politicii de mediu
Consiliul Miniştrilor Mediului - parte a Consiliului Uniunii Europene
Parlamentul European - prin Comitetul de mediu, sănătate publică şi siguranţa alimentelor;
Comitetul regiunilor; Comitetele de experţi şi Grupurile de lucru
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI

Primele acţiuni de mediu europene au început în anii ’70. S-au implementat

şase programe de acţiune (1973, 1977, 1983, 1987, 1993 şi 2001) prin care
s-a urmărit abordarea sectorială şi pe verticală a problemelor de mediu.În
prezent se implementează programul 7 (2014-2020) care are 3 obiective
cheie:
protejarea, conservarea şi sporirea capitalului natural al Uniunii;
transformarea Uniunii într-o economie verde, eficientă din punct de
vedere al resurselor şi competitivă din punct de vedere al nivelului
scăzut al emisiilor de CO2;
salvarea cetăţenilor Uniunii de presiunile legate de mediu şi riscurile
asupra sănătăţii şi bunăstării.
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI
Biroul de Statistică al Comunităţii Europene (Statistical Office of the European
Communities - Eurostat) are misiunea să adopte Sistemul Contabilităţii Naţionale la nivelul Uniunii
Europene. Acesta a întocmit statistici de mediu, a elaborat indicatori de mediu şi identifică cheltuielile
de mediu
Agenţia Europeană de Mediu (European Environment Agency - EEA) are ca scop principal
colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor privind mediul către decidenţi şi către public. Acest
lucru se realizează prin activităţi permanente de monitorizare a mediului şi semnalarea în timp util a
problemelor ce pot apărea.
Reţeaua Europeană de Informare şi Observare pentru Mediu (European Environment
Information and Observation Network - EIONET), care informează în legătură cu legislaţia de
mediu şi asigură legătura între UE şi Statele Membre.
Forumul European Consultativ pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă a fost constituit în 1993 ca
organism de consultanţă în cadrul programului 5, iar în 1997 a fost extins. Forumul are autonomie
totală şi a publicat concluziile privind agricultura şi dezvoltarea durabilă, mediul, piaţa forţei de muncă
şi lărgirea Uniunii Europene.
Grupul de la Londra pentru contabilitatea mediului are ca obiectiv să ofere statelor şi
principalelor organizaţii internaţionale posibilitatea unor schimburi practice şi tehnice privind
realizarea unei contabilităţi a mediului integrate în sistemul contabilităţii naţionale, să pună la
dispoziţia publicului rezultatele obţinute în urma implementării acestui sistem, jucând un rol motor în
elaborarea normelor referitoare la teoria şi practica contabilităţii mediului.
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
Organism
Forumul Consultativ pentru
Contabilitate al Comisiei Europene
Grupul de Lucru al Experţilor în
Norme Internaţionale de
Contabilitate (Intergovernmental
Working Group of Experts on
International Standards of
Accounting and Reporting)
Federaţia Experţilor Contabili
Europeni
CONTABILITATE A MEDIULUI
Anul Documente adoptate
1995 document consultativ Considérations écologiques et comptabilité care prevede publicarea unor
informaţii privind starea mediului, date şi indicatori privind capacitatea de toleranţă pentru o
dezvoltare durabilă. De asemenea, s-a stabilit ca începând din 1995 Statele Membre să prezinte cu
titlu experimental bugete naţionale elaborate pe criterii ecologice (să ţină cont de patrimoniul
natural reprezentat de aer, apă, sol, peisaje, patrimoniu cultural etc.);
http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/docs/markt-1994-6004/6004_fr.pdf
1998 Environmental Financial Accounting and Reporting at the Corporate Level în care sunt definite
cheltuielile de mediu, pasivele de mediu, datoriile eventuale, elementele legate de mediu ce trebuie
prezentate în rapoartele anuale etc.;
http://unctad.org/en/Docs/c2isard2.en.pdf
1999 Global Accounting Rules on Green Issues - Review of International Accounting Standards for
Environmental Issues, în care abordează aspecte privind prezentarea costurilor şi pasivelor de mediu,
criteriile de înregistrare a cheltuielilor de mediu la imobilizări, cheltuieli curente, provizioane de
mediu, precum şi informaţii privind riscurile şi incertitudinile legate de mediu etc.
http://infohouse.p2ric.org/ref/26/25602.pdf
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI
Organism Anul Documente adoptate
- recomandarea CE 2001 On the Recognition, Measurement and Disclosure of Environmental Issues in the Annual Accounts and Annual
2001/453 Reports of Companies solicită prezentarea unor informaţii comparabile şi pertinente în problemele de
mediu. Comisia Europeană recunoaşte necesitatea armonizării informaţiilor prezentate în situaţiile
financiare şi îşi propune să clarifice regulile existente şi să stabilească un cadru specific privind înregistrarea
în contabilitate, evaluarea şi prezentarea aspectelor privind mediul în rapoartele anuale. Recomandarea
nu-şi propune să impună obligaţii nejustificate celor ce întocmesc situaţiile financiare, ci să stabilească un
cadru privind prezentarea informaţiilor, prin definirea datelor pertinente care asigură comparabilitatea şi
coerenţa informaţiilor publicate, cum ar fi prezentarea în notele la situaţiile financiare a cheltuielilor de
mediu, a amenzilor şi penalităţilor achitate pentru nerespectarea legislaţiei sau a despăgubirilor achitate
terţilor, prezentarea în rapoartele anuale a informaţiilor privind performanţa de mediu atunci când are
incidenţă asupra performanţelor şi situaţiei financiare.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32001H0453&from=EN
Eurostat 2001/ Definitions and guidelines for measurement and reporting of company environmental protection expenditure;
2002 iar în 2002 Classification des activités et dépenses de protection de l'environnement et notes explicatives prin
care se precizează elementele ce trebuie avute în vedere la prezentarea informaţiilor de mediu, clasificarea
activităţilor privind mediul şi a cheltuielilor de mediu etc.;
http://www.scb.se/contentassets/f7af32625bdd49f6be7b747299c23d3e/env013_6a_off2000.pdf
 PRINCIPII APLICATE ÎN DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE
CONTABILITATE A MEDIULUI

Organism Anul Documente adoptate

recomandarea UE 2004 Environmental accounting – as a sustainable development tool prezintă câteva elemente privind
2004/1653 modul de colectare a informaţiilor, tipul datelor colectate, indicatorii de mediu ce trebuie
determinaţi etc.
Directiva nr. 2014 Privind prezentarea informaţiilor nefinanciare şi a informaţiilor privind diversitatea de către
95/2014 de anumite întreprinderi şi grupuri mari. Pentru a spori consecvenţa și comparabilitatea
modificare a informaţiilor nefinanciare anumite întreprinderi mari ar trebui să întocmească o declarație
Directivei nefinanciară care să conțină informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de
2013/34/UE personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. Această
declaraţie nefinanciară trebuie să conţină, în ceea ce privește aspectele legate de mediu, detalii
privind: impactul actual și previzibil al operaţiunilor întreprinderii asupra mediului și, după caz,
asupra sănătăţii și a siguranţei populaţiei; utilizarea energiei din surse regenerabile și
neregenerabile; emisiile de gaze cu efect de seră; utilizarea apei și poluarea aerului.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014L0095&from=RO
NORME IAS/IFRS CE TRATEAZĂ ASPECTE PRIVIND MEDIUL
Aspecte de mediu Norma IAS/IFRS
Active necorporale: certificate pentru GES (gaze cu efect de seră), IAS 38, IAS 36, IFRS 6, IAS 8, IAS 1,
concesiuni, licenţe și alte drepturi și valori similare, cheltuieli de cercetare- IFRS 13, IFRS 3
dezvoltare, active necorporale privind explorarea resurselor minerale, alte
active necorporale
Active corporale: investiţii efectuate pentru prevenirea și controlul poluării, IAS 16, IAS 36, IAS 37, IFRS 6, IAS
active pentru explorarea resurselor minerale, alte active corporale 8, IAS 1, IAS 12, IFRS 13, IFRS 3
Stocuri: deșeuri (DEEE, deşeuri radioactive….) IAS 2, IFRIC 6, IFRIC 20
Provizioane: provizioane pentru refacerea amplasamentului, pentru litigii IAS 37, IFRIC 1, IFRIC 5, IFRIC 6, IAS
de mediu, pentru certificate pentru GES, deșeuri radioactive etc 8, IAS 1,IAS 12, IFRS 13, IFRS 3
Subvenţii: certificate de emisie primite gratuit IAS 20, IAS 8, IAS 1, IFRS 3
Cheltuieli: impozite și taxe, amenzi, penalităţi, despăgubiri, taxe pentru IAS 8, IAS 37, IAS 38, IFRS 6, IAS 8,
autorizaţii de mediu, pentru certificări ISO/EMAS, taxe plătite la fondul de IAS 1
mediu, alte cheltuieli de mediu
Active biologice IAS 41, IAS1, IAS 8, IFRS 13, IFRS 3
LIMITELE SISTEMULUI CONTABIL TRADIŢIONAL ÎN
LUAREA ÎN CONSIDERARE A MEDIULUI

contabilitatea naţională tradiţională utilizată pentru a măsura

creşterea economică are în vedere ceea ce se plăteşte efectiv pe
piaţă. De fapt, ceea ce nu se plăteşte pe piaţă nu se măsoară.
valoarea anumitor bunuri de mediu neregenerabile este
implicit inclusă în valoarea produsului final, fiind considerate
consum intermediar, echivalent altor factori productivi
achiziţionaţi pe piaţă.
există, de asemenea, produse care nu cresc nivelul bunăstării
unei colectivităţi dar servesc menţinerii nivelului existent, cum
este cazul cheltuielilor legate de protecţia mediului.
nu sunt avute în vedere aspecte precum: biodiversitatea,
descrierea stării mediului, efectele asupra sănătăţii umane etc.
 LIMITELE SISTEMULUI CONTABIL TRADIŢIONAL ÎN
LUAREA ÎN CONSIDERARE A MEDIULUI

Contabilitatea mediului trebuie să răspundă unor provocări,

precum:
Cum poate o entitate să determine costul produselor pe care le
realizează luând în considerare şi impactul acestora asupra
mediului?
Cum poate să determine prioritatea proiectelor de investiţii
integrând caracteristicile economice, tehnice şi de mediu în mod
echitabil?
Cum poate lua în calcul performanţele de mediu?