Imbracaminti Rutiere PDF

CAIET DE SARCINI
MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA

CALD (STRATURI DE UZURĂ, LEGĂTURĂ ŞI
STRATURI DE BAZĂ)
1

CAIET DE SARCINI
MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE (STRATURI DE UZURĂ, LEGĂTURĂ

ŞI
STRATURI DE BAZĂ).
CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI
PUNEREA ÎN OPERĂ.
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
Secţiunea 1
Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice pe care

trebuie sa le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele
de proiectare, controlul calităţii materialelor componente, preparare,
transport, punere în opera, precum şi straturile rutiere executate din aceste
mixturi.
Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, rea-

bilitarea şi întreţinerea drumurilor şi a altor structuri realizate cu mixturi
asfaltice la cald. (străzi, etc).
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu
cerinţele generale cuprinse in normele europene şi naţionale (AND 605),
care au stat la baza acestui caiet de sarcini.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în

componenţa sistemului rutier (straturi de uzură, straturi de legătură şi
straturi de bază).
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanţe cu cea
din cale curentă şi va respecta normativele speciale elaborate pentru
poduri.
Pe lângă mixturile enumerate, în alcătuirea sistemului rutier se pot utiliza
şi alte tipuri de mixturi în condiţiile în care au ca referenţial un standard
european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare şi
certificare a caracteristicilor conform reglementărilor în vigoare, şi au
caracteristici fizico-mecanice care se încadrează în prevederile din
prezentul caiet de sarcini.
Art. 3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile

asfaltice este orientat spre cel fundamental menţionat în SR EfM 13108 - 1,
1

şi Normativul AND 605.

În vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale
enunţate, au fost introduse şi condiţii empirice conform SR EN 13108 - 1.
Condiţiile pentru materialele de baza sunt obligatorii, abaterile de la
compoziţiile de referinţă se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu
acordul proiectantului şi al beneficiarului.
Art. 4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va

îndeplini condiţiile de calitate din normativul AND 605 şi va fi stabilită în
funcţie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul tehnico-
economic. Enunţurile din tabelele 1, 2 şi 3 reprezintă nivelul minim de
cerinţe.
Art. 5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează

în laboratoarele autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul
lucrării.
Art. 6. La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi re-

glementate prin următoarele norme europene :
- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru
materiale. Betoane asfaltice (pentru straturi de uzură, de legătură şi de
bază);
- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru mate-
riale. Mixtură asfaltică stabilizată.
- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru mate-
riale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă).
- Prevederile din SR 174-1, şi din SR 7970 sunt apropiate de
cele prevăzute în SR EN 13108-1 şi SR EN 13 108-5. SR 174-1 şi SR 7970
sunt propuse a fi anulate.
Secţiunea 2
Definiţii si terminologie
Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie

realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor
naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în
operă, de regulă prin compactare la cald (Excepţie face asfaltul turnat).
Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se uti-

lizează pentru stratul de uzură(rulare), stratul de legătură(binder), precum
şi pentru stratul de bază.
Art. 9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în

general, din două straturi:
2

- stratul superior, denumit strat de uzură;

- stratul inferior, denumit strat de legătură.
În unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bi-

tuminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, respectiv stratul de
uzură.
Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa

sistemelor rutiere la drumuri, peste care se aplică îmbrăcăminţile
bituminoase.
Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe

baza caracteristicilor curbei granulometrice respectiv tipul de mixtură,
mărimea granulei maxime şi clasa tehnică a drumului. Pentru identificarea
mixturii, se va specifica clasa de penetraţie a bitumului în funcţie de zona
climatică şi de trafic.
Art. 12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice

performante care să confere rezistenţa şi durabilitatea necesară
îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu caracteristici cores-
punzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului
înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile
acestor mixturi vor satisface cerinţele din acest normativ.
Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere ur-
mătoarele tipuri de mixturi asfaltice :
- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1 ;
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip „stone mastic asfalt"
SMA, cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108
- 5;
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri in-
terconectate care permit drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot,
conform SR EN 13108-7;
- BAR - betoane asfaltice rugoase.
Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile

curbei granulometrice, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi
clasa tehnică a drumului.
3

Tabelul 1. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură.
Categoria
Nr. Clasa tehnică a Stratul de uzură
tehnică a
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
străzii
Mixtură asfaltică stabilizată: MAS 8,
MAS 12,5; MAS 16
1 I, II, III, I, II, III,
Mixtură asfaltică poroasă: MAP 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
Mixtură asfaltică stabilizată:
2 IV, IV, MAS 8, MAS 12,5; MAS 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
Beton asfaltic: BA 8; BA 12,8; BA
16;
3 V IV
Beton asfaltic cu pietriş concasat:
BAPC 16
Art. 13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi

asfaltice performante, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor
satisface condiţiile prevăzute în acest caiet de sarcini.
Pentru execuţia stratului de legătură, se vor folosi betoane asfaltice
deschise de tip BAD, conform SR EN 13108 - 1 .
Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie de
granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa
tehnică a drumului şi categoria tehnică a străzilor.
Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură.
Categoria
Nr. Clasa tehnică a Stratul de uzură
tehnică a
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
străzii
1 I, II, III, I, II, III, Beton asfaltic deschis: BAD 20, BAD 25
Beton asfaltic deschis: BAD 20, BAD 25

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat:
2 IV,V IV, BADPC 25
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat:
BADPS 25
4

Art. 14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de

bază, vor fi mixturi asfaltice performante, rezistente şi durabile, ale
căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în normativul AND
605.
Pentru stratul de bază, se vor folosi betoane asfaltice de tip anrobat
bituminos AB ,conform SR EN 13108 - 1 .
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt
clasificate în funcţie de granulozitatea, dimensiunea maximă a gra-.
nulelor agregatului, clasa tehnică a drumului şi categoria thenică a
stăzilor.
Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de bază.
Clasa Categoria
Nr. Stratul de uzură
tehnică a tehnică a
crt. Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
drumului străzii
Anrobat bituminos cu criblură: AB 16;
1 I, II I, II
AB 25
AB 25
2 III III Anrobat bituminos cu pietriş concasat şi
minim 35% criblură: ABPCC 16; ABPCC
25
AB 25
3 IV IV
Anrobat bituminos cu pietriş concasat:
ABPC 25
AB 25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat:
4 V IV
ABPC 25
Anrobat bituminos cu pietriş sortat:
ABPS 25
Art. 15. Imbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură

şi legătură se aplică pe:
- straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald,
conform normativului AND 605;
- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici
sau lianţi puzzolanici, conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice
în vigoare;
- straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi
SR 1120;
- îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de
ranforsare;
- îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.
5

În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază

poate fi închis printr-un strat de uzură.
În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de
bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzo-
lanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment şi pe îmbrăcămintea bi-
tuminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură
peste stratul suport.
Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de

fundaţie suport care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de
STAS 6400.
Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR

4032-1 şi standardelor europene SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR
EN 13108-7 şi SR EN 13108-20.
Secţiunea 3
Referinţe normative
Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru

aplicarea prezentului caiet de sarcini. Pentru referinţele nedatate, se
aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire (inclusiv even-
tualele modificări).
- SR EN 933 -1 - Înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice ale
a gre ga te lor . De termina rea gran uloz it ăţ ii . A na l iza g r an ul o me tr ică .
- SR EN 933 -2 - Înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice ale
a gr e ga te lor . P ar te a 2 : A na l iza g r a nu lo- me tr ic ă . Si te de c o n tr o l ,
d i mens iu nile no mina le a le och iur ilor .
- SR EN 933 -4 - înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice aie
a gr e ga te lor . Par t ea 4 : D e ter min are a for m e i g r an ul elo r . C oe f ic ie n t
d e for mă .
- SR EN 9 33 -5 - înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice ale
a gre ga te lor . Par tea 5 : De terminare a pr ocen tului d e s upra fe ţe
co ncasa te s i s fărâ ma te din aq rega tele gr osie re .
- SR EN 9 33 -7 - înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice aie
a gre ga te lor . Pa r tea 7 ; De terminare a co nţi nu tu lu i d e e le me n te
coc hilier e . Proc en t d e c o c h i l ii î n a g r e g a te .
- SR EN 93 3- 8 - înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eo me tr ice ale
a gr e ga te lor . P ar te a 8 : E v a lu ar e a părţ ilor fin e . D e ter minarea
ec hi v al en tu lu i d e n is ip .
- SR EN 9 33 -9 - înc ercăr i pe n tru de termin area ca rac teris tic i lor g eome tr ice ale
a gre ga te lor . Par tea 9 - Apr ec iere a fine ţ ii, înc ercar e cu albas tr u d e
m e t il e n .
- SR EN 1 09 7-1 - încerc ăr i p en tr u de te r m ina r ea c a r ac ter is t ic il or m ec an ic e ş i f iz ic e
a le a gr ega t el or . P ar te a 1 ; D e t er m in are a r ez is t enţ ei la uzură
( mic ro-Deval) .
6

- SR EN 1 09 7- 2 - încerc ăr i p en tr u de te r m ina r ea c a r ac ter is t ic il or m ec an ic e ş i f iz ic e

a le ag r eg at e lo r . Par te a 2 : Me t od e p en tr u d e ter mi nare a r ez is te n ţei
l a s fă râmare - Los Anqeles .
- SR EN 1 09 7-6 - încerc ăr i p en tr u de te r m ina r ea c a r ac ter is t ic il or m ec an ic e ş i f iz ic e
a le agr ega t el or . Par te a 6 : D e t er m in are a m as e i r ea le ş i a
co e fic ie n tulu i de absor b ţi e a a pei .
- SR EN 1 36 7-1 - înc ercăr i pe n tru de termin area car ac teris tic i lor ter mic e ş i d e
a l te rab i lita te ale agr eg a te lor . De termin area r ezis ten ţe i ia îng heţ-
d ez gh eţ .
- SR EN 1 36 7-2 - înc ercăr i pe n tru de termin area car ac teris tic i lor ter mic e ş i d e
a l te rab i lita te aie ag rega telor . înce rcare a cu su lfa t de ma gnez iu .
- SR EN 1 25 91 - B i tu m şi li anţ i b i tu m in oşi. Specificaţ ii pentru bitumuri rutiere.
- SR EN 125 93 - B i tu m ş i lianţ i b i tu m in oş i. De termin are a p unc tu lu i de ru pere
F raass .
- SR EN 1 42 6 - B i tu m şi li anţ i b i tu m in oşi . D e ter m i nare a pen e tr a bi i i- tăţ ii c u ac .
- SR EN 1 42 7 - B i tu m ş i lianţ i bituminoş i. Deter m ina rea p unc tului d e în mu iere .
M e to da cu i ne l ş i b il ă .
- SR EN 1 26 07- 1 - Bitum ş i l ia nţi bituminoş i . D eter m ina rea rez is te nţei la înc ă lzire
s u b e fec t ul că ld ur ii ş i a er u lu i . Par te a 1 : M et o da R T FOT .
- SR EN 1 26 07- 2 - Bitum ş i l ia nţi bituminoş i . D eter m ina rea rez is te nţei la înc ă lzire
s u b e fec t ul că ld ur ii ş i a er u lu i . Par te a 2 : Me to da TFO T .
- SR EN 1 26 97- 1 - Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 1 ; C on ţ inu t de li an t s ol ub il .
p rep ara te la c ald . Parte a 2 : De ter minar ea gr anu loz i t ăţ ii
p rep ara te fa c ald . Pa rtea 4: Rec upe rare a b i tu mu lu i: co lo an ă d e
frac ţ ionar e
p rep ara te la c ald . Parte a 5 : De ter minar ea de nsit ăţi i ma xi me .
p rep ara te la ca ld . Pa rtea 6 : De termin area d ens it ăţ ii apar en te a
e pr u v e te lor b i tu m ino ase .
p rep ara te la ca ld . Pa r tea 8 : De te rminare a ca rac ter is tic ilor
v o lu me tr ice al e ep r u ve t el or b i tum in oas e
-SR EN 12 69 7-1 1 - Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice
p r ep ara te l a c al d . P ar te a 1 1 : D e ter m i nare a afi n i tăţ ii d in tr e
- SR EN 1 26 97- 12 a gr e ga te ş i b i tu m .
- Mixtur i as fa ltice . Me tode de înce rcare pen tr u mixturi as fa ltice
- SR EN 1 26 97- 17 p r ep ara te la c al d . P ar te a 1 2: D e t er m in area s ens ib il i tăţ i i l a ap ă a
- Mixtu ri as fa ltice . Me tode de în ce rcare pen tr u mixturi as fa ltice
p r ep ara te la c a ld . Par te a 17 : P ie r der ea d e m a ter ia l a ep r u ve t elor
d in m i x tură as faltic ă dr ena n tă .
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 18 : î nc e r c are a de s c ur ger e a l i an tu lu i .

p r e p a r a te la c a l d . P a r t e a 1 9 : Pe r m e a b i l i ta te a e p r u ve te lo r .
7


p r ep ara te la c al d . P ar t e a 22 : î nc e r c are de o r n iera j .
- SR EN 1 26 97- 23 - Mixturi as fa jtice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice

p r ep ara te la c a ld . Par t e a 23 : D e te r m ina r ea r ez is t enţe i l a t r acţ iune
i n d ir e c tă a e pr u v e te lor b i tu m ino ase .
p r ep ara te la c al d : P ar t e a 24 : R ez i s tenţ a la ob osea lă .
as faltice pr epar a te la c ald . Par te a 2 5 : înce rcare la co mpr esiun e
c icl ică .
- SR EN 1 26 97- 26 - Mixtur i as fa ltice . Me tode de înce rcare pen tr u mixturi as fa ltice
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 26 : R i gi d i ta te .
p rep ara te !a c ald . Parte a 27 : Pr ele va rea prob elor
- SR EN 1 26 97- 28 - Mixtur i as fa ltice . Me tode de înce rcare pen tr u mixturi as fa ltice
p rep ara te l a c a ld. Partea 28: Preg ă ti r ea p r o be lor p en tr u
d e ter mi nare a c onţ in u tu lu i d e b i tum , a c onţ inu tului de ap ă şi a
compoziţ ie i gr an ulometr ice .
p rep ara te la c ald .Par tea 30: Con fec ţio nar ea ep ru ve telor cu
co mp ac toru l cu impac t.
p r ep ara te la c al d .Par te a 31 : C on f ec ţiona rea epru ve telor cu presa
d e c o mpact ar e g ir a t or i e .
p rep ara te la c ald .Par tea 33: Con fec ţio nar ea ep ru ve telor cu
co mp ac toru l cu placa.
p rep ara te la c ald .Par te a 34 : Încerc area Marsh all.
p r ep ara te la c al d . Par te a 34 : Ma la x ar e in lab or a t or .
- SR EN 126 97- 11 - Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice
- SR EN 126 97- 12 p rep ara te ia ca ld . Par tea 1 1 ; De ter minar ea a fin ităţ i i d i n tr e
- SR EN 126 97- 17 a gr e ga te ş i b i tu m .
- Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice
p r ep ara te la c a ld . Par te a 1 2 : D e t er m in area s ens ib i li tăţ i i la a pă a
p r ep ara te la c a ld . Par te a 17 : P ie r der ea d e m a ter ia l a ep r u ve t elor
d in m i x tură as faltic ă dr ena n tă .
- SR EN 126 97- 19 p r ep ara te la c al d . P ar t e a 1 8 : î nc e r c are a de s c urg er e a l ian t ul ui .
p r e p a r a te la c a l d . P a r t e a 1 9 : Pe r m e a b i l i ta te a e p r u ve te lo r .
- SR EN 126 97- 23 p r ep ara te la c al d . P ar t e a 22 : î nc e r c are de o r n iera j .
p rep ara te la ca ld . Parte a 23 : Deter m ina rea rez is ten ţ ei la tr ac ţiune
i n d ir e c tă a e pr u v e te lor b i tu m ino ase .
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 24 : R ez is tenţ a l a o bose al ă .
8

p r ep ara te la c al d . P ar t e a 25 : î nc e r c are la c o mpr es i une c ic lic ă .
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 26 : R igi d i ta te .
p rep ara te la c ald . Parte a 27 : Pr ele va rea prob elor .
p r ep ara te l a c a ld . P ar te a 2 8 : Pr egăt i r e a p r obe lo r p en tr u
d e ter mi nare a c o n ţi nutu lu i de b it u m , a c onţ in u tu lu i d e a pă ş i a
compoziţ ie i gr an ulometr ice .
p r ep ara te l a c a ld . P a r tea 3 0 : C o n fecţ ion ar e a e pr u v e te lor c u
co mp ac toru l cu impac t.
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 3 1 : C o n fecţ ion ar e a epr u ve te lo r c u pr esa
d e c o mpact ar e g ir a t or i e .
p rep ara te la c a ld . Par tea 33 ': C on fec ţ io nar ea epr u ve te lor cu
co mp ac toru l cu placă.
- SR EN 126 97- 34 - Mixtur i as faltice . Me to de de înce rcare pe n tru mixtur i as faltice
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 34 : î nc e r c are a M ar s ha ll .
p r ep ara te la c al d . P ar t e a 35 : Ma la x ar e î n l ab or a t or .
- SR EN 131 08- 1 - Mixtur i as fa ltice . Spec ificaţ ii pe n tr u ma ter ia le . Be t oa ne as f al t ice .
- SR EN 131 08- 5 - M i x tu r i a s fa l t ice . Sp e c i f ica ţ i i p en tr u ma te r i al e . Mi xtur ă as fa ltic ă
s ta b i l iz a tă .
- SR EN 131 08- 7 - M i x tu r i a s fa l t ice . Sp e c i f ica ţ i i p en tr u ma te r i al e . Par t e a 7 : Mi x tu ră
as faltic ă po roas ă .
- SR EN 131 08- 20 - M i xtur i a s fa l tic e . Sp ec i fic a ţ ii pe n tru ma teriale. Pa r tea 2 0:
Proc edu ra p en tr u încerc area de tip .
- SR EN 131 08- 21 - Mixtur i as faltice . Sp ecificaţ i i p en tr u m a ter ia le . P ar t ea 2 1 :
Co n tro lu l pr oduc ţ ie i în fa br ică .
- SR EN 130 36- 1 - C ar ac ter is t ic i a le s up r a feţ elor d rumur ilor ş i p is te lo r a er o por tu ar e.
Me to de d e înc ercar e . Par tea 1 : M ăsur are a a dânc imii macro te xtur i i
suprafeţe i î m brăc ăm inte i pr in teh nic a vo lum e tr ic ă a pe t ei .
- SR EN 130 36- 4 - C ar ac ter is t ic i a le s up r a feţ elor d rumur ilor ş i p is te lo r a er o por tu ar e.
M e to de d e î nc er c a r e . P ar t ea 4 : M e to de de măs urare a a der enţei
u ne i s up r a feţ e . încerca rea c u pen du l.
- SR EN 130 36- 7 - C ar ac ter is t ic i a ie s up r a feţ elor d rumur ilor ş i p is te lo r a er o por tu ar e.
M e to de d e î n c er c a r e . P a r tea 7 : M ăs ur ar e a d en i ve lă rilor s traturilor
d e uzu ră a le î mbr ăcă- m i nţilor ru tier e : încerca rea c u dre p tar .
- SR EN 130 43 - Agr ega te p en tr u a mes tecur i b i tu minoase ş i pentru fin isare a
suprafeţe lor u t il iza t e în c ons t r ucţi a ş ose le lor , a a er o por tu r i lo r ş i a
a l to r z on e c u tr a fic .
- SR EN 13 80 8 - Bitum ş i l i a nţ i b i tum i n o ş i . C a d r u l s p e c i fi c aţ ii lo r pen tr u em u lsi ile
cationic e de bitum.
- SR EN 140 23 - Bitum şi l i a nţ i bituminoş i. Cadru l pe n tru sp ecificaţ i ile b i tu mur i lo r
modificate cu polimer i.
- SR 6 1 - Bitu m. De termin area duc tilit ăţ ii .
- SR 1 79 - Lucr ări de dru mur i. Maca dam. Co nd i ţi i g en er a le de c a l i ta te .
- SR 1 120 - L uc răr i de d rumur i. Str atur i d e baz ă ş i îm brăc ăm inţ i 1
b i tu mino ase de macad am semipe ne tr a t ş i penetrat. Condiţii tehnice
d e c a li t a te .
9

- SR 403 2-1 - Lucr ări de dru mur i. T ermino logie .

- SR 8 877 - 1 - Lucr ări d e dr umu ri. Par tea 1 : Emuls i i b i tu mino ase c a tion ice .
Condiţi i d e c a l i ta te .
- SR 8 877 - 2 - Lucr ăr i de dru mur i. Pa rtea 2 : De termin are a ps eud o - vâscoz i t ăţ ii
En qler a emu lsiilor b itu mino ase .
- SR 1 096 9 - Lucr ăr i de dru mur i. De termin are a ad ez ivit ăţ i i b i tum u r i l o r r u t i e r e ş i
a emuls i ilor c a tion ice b i tu mino ase fa ţă de a gre ga te le n a tur ale pr in
me to da spec tr o fo- tome tr ic ă .
- ST AS 539 - Fi l er de c a lca r , f i ler d e c r e tă ş i f i l e r d e var s t ins în p u l b e r e .
- ST AS 863 - Lucră ri de dru mur i. Elemen te ge om e tr ic e a le tr asee lo r . Pr es c r ipţii
d e pr oiec tar e.
- ST A S 1 33 8 /1 - L uc ră ri de d rumur i. Mixturi as fa ltice ş i îmb r ăcă mi nţi b i tu mino ase
1 e xecu ta te ia ca ld. Pr epar are a mixturilo r , p reg ă tir ea pro be lor şi
c o n fecţ iona rea epru ve telor .
- ST A S 1 33 9- 7 9 - L uc răr i d e dru mur i. D i me nsi on ar e a s is te me lor r u tie r e . P r i nc ip i i
f u nda me n ta le .
- ST A S 1 59 8 /1- 89 - L uc răr i d e dru muri. înc adr are a îmbr ăcă m inţ il or la l ucră ri de
co ns trucţ i i n o i ş i m o d e r n izăr i de dru mur i. Prescr ipţii g ene ra le de
p r o iec tar e ş i de e xecuţ ie .
- ST A S 1 59 8 /2- 89 - L uc răr i d e dru mur i. înca drare a îmbr ăcă m inţ ilor la r an fors ar ea
s is te me lor r u t iere e xi s ten t e . Presc r i pţii ge ner ale d e p ro iec tare ş i
d e e xec uţie .
- ST A S 2 90 0 - 8 9 - Lucr ări de dru mur i. L ăţime a dru mur ilor .
- ST A S 6 40 0 - L uc ră r i d e dru mur i. S t r a tu r i d e baz ă şi de fu ndaţ ie . Co nd iţi i
t e hn ice g en er a le de c a l i ta te .
- ST A S 1 04 73 /1 - L uc răr i de d rumur i. Stra turi din ag reg a te n a tur ale sa u p ă mân tu r i
s tabilizate cu c i ment. Condiţii teh nic e ge ner ale de c alita te .
- SR 1 74-1 (în locu it - Îmbr ăcămi nţ i b i tu mi no ase c il in dr at e e x ecu ta t e l a c a ld
cu SR EN 1 310 8-1) ( An ul a t în iu l ie 2 013 ) .
- SR 7 970 - Str a tur i de bază di n m i x t uri as fa l t ice c il ind r a te e xecu t a te la c a ld .
( în l ocu i t c u S R EN
1 310 8-2)
10

CAPITOLUL II
MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE
Secţiunea 1
Agregate
Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor

asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt conform specificaţiilor
SR EN 13043.
Art. 19. Cerinţele privind valorile limtă ale caracteristicilor fizico-

mecanice pentru agregatele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt
prezentate în tabelele 4...7.
Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.
Nr. Condiţii de
crt. calitate pentru
Metoda de
Caracteristica determinata cribluri sort
încercare
4- 8- 16-
8 12,5(16) 25
Conţinut de granule în afara
sortului:
- rest pe ciurul superior (d m a K ), %, 5
1 SR EN 933-1
max. 10
- trecere pe ciurul inferior (d m l n ),
%, max.
2 Coeficient de formă, %, max. 25 SR EN 933-4
Conţinut de impurităţi - corpuri
3 nu se admit vizual
străine
Conţinut în particule fine sub
4 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
0,063 mm, %, max
alitatea particulelor fine (valoarea
5 2 SR EN 933-9
de albastru), max.
clasa categoria
18
drumului străzii
Rezistenţa I-II I-II
la clasa categoria
fragmentare tehnică a tehnică a
6 20 SR EN 1097-2
coeficient drumului străzii
LA, III III
%, max. clasa categoria
24
drumului străzii
IV-V IV
Rezistenţa la uzură (coeficient
7 20 SR EN 1097-1
micro- Deval), %, max.
11

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la
1 0 cicluri de îngheţ-dezgheţ
3
8 - pierderea de masă (F), %, max. SR EN 1367-1
20
- pierderea de rezistenţă (AS, A ),
%, max
Sensibilitate la acţiunea sulfatului
9 3 SR EN 1367-2
de magneziu, % max
Conţinut de particule total sparte,
10 %, min (pentru cribluri provenind 90 SR EN 933-5
din roci detritice).
Tabelul 5. Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice .
Condiţii de
calitate nisipul
Metoda de
Nr. crt. Caracteristica determinata obţinut prin
încercare
concasarea
pietrei
1 sortului - rest pe ciurul 5 SR EN 933-1
superior (d m a x ), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
Conţinut de impurităţi: -
3 corpuri străine, %, max.
nu se admit vizual
Conţinut de particule fine
4 sub 0,063mm, %max.
10 SR EN 933-1
Calitatea particulelor fine
5 (valoarea de albastru), max.
2 SR EN 933 -9
Tabelul 6. Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice .
Nr. Caracteristica Pietriş Pietriş Metoda de

crt. determinata sortat concasat încercare
8- 16- 8- 16-
4-8 4-8
16 25 16 25
Conţinut de granule în
afara sortului :
- rest pe ciurul superior 5 5
1 SR EN 933-1
(d m a x ), %, max. 10 10
- trecere pe ciurul inferior
(d mjn ), %, max.
2
Conţinut de particule
- - - 90 90 90 SR EN 933-5
sparte, %, min.
Coeficient de formă, %,
3 max.
25 25 SR EN 933-4
4
Conţinut de impurităţi nu se admit nu se admit SR EN 933-7
- corpuri străine şi vizual
Conţinut în particule fine
5 sub 0,063 mm, %, max.
2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
12

Rezistenţa la fragmentare
6 coeficient LA, %, max
28 24 SR EN 1097-2
Rezistenţa la uzură
7 coeficient micro-Deval, 25 25 SR EN 1097-1
%, max.
Sensibilitatea la îngheţ-
8 dezgheţ - pierderea de 3 3 SR EN 1367-1
masă (F), %, max
Sensibilitate la acţiunea
SR EN 1367-2
sulfatului de magneziu, 3 3
max.
Tabelul 7. Nisip natural utilizat Ia fabricarea mixturilor asfaltice .
Nr. Caracteristica determinata Condiţii de

Metoda de
crt. calitate pentru
încercare
nisipul natural
1 sortului - rest pe ciurul superior 5 SR EN 933-1
(d n i a > ), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
Coeficient de neuniformitate,
3 8 *
mim.
Conţinut de impurităţi:
SR EN 933-7 şi
- corpuri străine, %, max. nu se admit
4 vizual
- conţinut de humus (culoarea galben
STAS 4606
soluţiei de NaHO), max.
Echivalent de nisip pe sort 0-4
5 85 SR EN 933-8
mm, % f min.
Conţinut de particule fine sub
6 10 SR EN 933-1
0,063mm, %max.
Calitatea particulelor fine, sub
7 0,125 mm (valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru), max.
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: U n = d 6 0 /d 1 0 unde:
d 6 D = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate
pentru verificarea granulozităţii;
d l 0 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate
pentru verificarea granulozităţii;
Note:
1. Agregatele vor respecta şi condiţia suplimentară privind conţinutul
maxim de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, de 5 % .
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a
fragmentelor de rocă alterată, moi, friabile şi vacuolare. Masa granulelor
selectată astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5 % din masa agregatului
formată din minim 1 5 0 granule pentru fiecare sort analizat.
13

2. Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor

îndeplini cerinţele de calitate din tabelul 4.
3. În mod excepţional, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului,
pietrişul concasat se va putea utiliza şi la execuţia stratului de legătură la
drumurile de clasa tehnică III, cu condiţia ca acesta să îndeplinească cerinţele
din tabelul 4.
4. Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice,
trebuie să fie curate, spălate în totalitate. Î n cazul contaminării la
transport/depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.
Art. 20. Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri
prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi
despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare siloz
va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Se vor lua
măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi
scăzute.
Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granu-lozităţii

agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2.
Art. 22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de

Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului.
Art. 23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele

5, 6 şi 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;
- 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de
balastieră;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de
carieră).
Secţiunea 2
Filer
Art. 24. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere)
trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539.
Art. 25. La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate

cu performanţele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi
umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
Art. 26. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer

de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere).
Art. 27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se

admite folosirea filerului aglomerat.
14

Secţiunea 3
Lianţi
Art. 28. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

- bitum de clasa 35/50, 50/70, şi 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa
Naţională NB şi art.30 respectiv art. 3 1 ;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie
45/80) şi clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Naţională
NB şi art. 31.
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă C U zonele

climatice din anexa A, şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri
modificate 25/55 şi 45/80;
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate
40/100;
- pentru mixturile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de zonă, se
utilizeaz ă bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80.
Art. 29. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază si de

legătura.
Art. 30. Faţă de cerinţele specificate în SR EN + Anexa Naţională NB, şi

SR EN 14023 + Anexa Naţională NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia
suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):
• mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda
TFOT/RTFOT 1 ) ;
TFOT/RTFOT 1 ) ;
TFOT/RTFOT 1 ) ;
Art. 31. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie

să prezinte o adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la
lucrarea respectivă. În caz contrar, se aditivează cu agenţi de adezivitate.
Art. 32. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform

SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11.
Pentru agregatele de balastieră, adezivitate se va determina obligatoriu
atât prin metoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi
prin metoda calitativă, conform Normativ NE 0222003 în vigoare. Se va fua în
considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.
Notă 1 ) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR

EN 12607-1
15

Art. 33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul adi-tivat se

depozitează separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile
producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale
staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în
funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale
bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.
Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de
120°C....140°C, iar cel modificat de minimum 140°C şi recirculare 20 minute la
începutul zilei de lucru.
Art. 34. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu

rupere rapidă conform SR 8877-1 şi SR EIM 13808.
Art. 35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de

conformitate cu performantele produsului şi se vor efectua verific ări ale
caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi
art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru
mai mult de:
- 500 t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment;
- 100 t emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
Secţiunea 4
Aditivi
Art. 36. Î n vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul

cerinţelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi î n
conformitate cu legislaţia î n vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct î n
bitum, cum sunt de exemplu agenţii de adezivi-tate sau aditivii de mărire a
lucrabilîtăţii, fie în mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau
organice, polimerii, etc.
Art. 37. Conform SR EN 1 3 1 0 8 - 1 art.3.1 . 1 2 aditivul este „un materia!

component care poate fi adăugat î n cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale
sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice,
lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
Faţă de terminologia din SR EN 13108 - 1, în acest caiet de sarcini au fost
consideraţi aditivi şi produşii care se adaugă direct în bitum şi care nu modifică
proprietăţile fundamentale ale acestuia (AND 605).
Art. 38. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu

preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat, agreat de
beneficiar, fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă specificate.
Art. 39. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază
un standard, un agrement tehnic european(ATE) sau un document de declarare
şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional, cum ar fi agrementul
tehnic.
16

CAPITOLUL III
MIXTURI ASFALTICE. CONDIŢII TEHNICE
Secţiunea 1
Compoziţia mixturilor asfaltice
Art. 40. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul,

bitumul modificat, aditivii şi materialele granulare.
Art. 41. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor

asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr.
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Mixtură asfaltică stabilizată MAS Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8 - 1 6 Nisip
1.
(SREN 13108-5) de concasare sort 0-4 Filer
Mixtura asfaltică poroasă MAP Criblură 4 -8, 8-16
2. (SREN 13108-7) Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Beton asfaltic rugos BAR Criblură: sort 4-8; 8-16 Nisip de
3.
(SREN 13108-1) concasare sort 0-4 Filer
Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16; Nisip
Beton asfaitic BA
4. de concasare sort 0-4 Nisip natural sort
(SREN 13108-1)
0-4 Filer
Pietriş concasat sorţ 4-8; 8 - 1 6
Beton asfaltic cu pietriş concasat
5. Nisip natural sort 0-4
BAPC (SREN 13108-1)
Filer
Criblură sort 4-8; 8-16;16-20 sau 16-25
Beton asfaitic deschis cu criblură
6. Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natura!
BAD (SREN 13108-1)
sort 0-4 Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş
7. Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural
concasat BADPC (SREN 13108-1)
sort 0-4' Filer
Beton asfaltic deschis cu pietriş Pietriş sort 4-8; 8-16; 16-25 Nisip de
8.
sortat BADPS (SREN 13108-1) concasare sortO-4 Nisip natural sort 0-4
Criblură sort 4-8, 8-16, 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
Anrobat bituminos cu criblură AB
9. Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu
(SREN 13108-1)
nisip de concasare)
Filer
17

10. Criblură: min.35% sort 4-8, 8-16 şi/sau

16-25
Anrobat bituminos cu criblură şi
Nisip de concasare sort 0-4
pietriş concasat ABPCC (SREN
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
13108-1)
Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu

nisip de concasare)
Filer
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi/sau
16-25
Anrobat bituminos cu pietriş Nisip de concasare sort 0-4
11.
concasat ABPC (SREN 13108-1) Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu
nisip de concasare)
Fiier
Pietriş sortat sort 4-8, 8-16
Anrobat bituminos cu pietriş şi/saul6-25
12.
sortat ABPS (SREN 13108-1) Nisip natural sort 0-4
Filer

Art. 42. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele
asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau
amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul
natural este în proporţie de maxim:
- 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16;
- 50% pentru BAD 20, BAD25 şi BAD PC 25, BAD PS 25.
Art. 43. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de
agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform
tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic şi în tabelul 1 1 pentru mixturile
asfaltice stabilizate.
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat

bituminos AB16, AB25, ABPCC16 ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor
respecta următoarele prevederi generale :
- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1mm 3....12%
- agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37...66%
Art. 44. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru

fiecare tip de mixtură asfaltică, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 1 0
pentru mixturile tip beton asfaltic, în tabelul 1 1 pentru mixturile asfaltice stabilizate,
iar în tabelul 1 2 pentru mixturile asfaltice poroase.
Art. 45. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de
laborator, de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de
recomandările din tabelul 1 3 . î n cazul în care, din studiul de reţetă rezultă un dozaj
optim de liant în afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decât cu
aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
18

Art. 46. Limitele recomandate pentru conţinutul de liant, la efectuarea studiilor

preliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate
în tabelul 1 3 şi au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m 3 .
Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se
calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde „d" este masa volumică
reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a
agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie),
în kg/m 3 şi se determină conform SR EN 1097-6.
Art. 47. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice
cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14, termenul filer în acest
context reprezentând fracţiunea 0 . . . 0 , 1 mm.
Art. 48. Î n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se
utilizeaz ă conform agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare
pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art. 49. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de
fabricaţie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. Reţeta de fabricaţie va
cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sec ţiuneal), stabilirea
amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor iniţiale de tip (tabelul 2 8 ) ;
Art. 50. Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie d e
mixtură, şi va fi susţinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele
obţinute.
Aceste studii comportă încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o
parte şi de alta a conţinutului de liant recomandat (calculat), dar nu î n afara limitelor
recomandate cu mai m u l t de 0 , 2 % , conform Tabel 2 8 .
Art. 51. În execuţie, este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie, ceea ce
constă î n verificarea respectării reţetei la staţie, verificarea compoziţiei şi a
caracteristicilor mixturii realizate.
Tabelul 9. Limitele procentelor de agregate şi filer
Fracţiuni de
S t rat d e uzu ră S t r a t d e legătură
Nr
agregate
. BA
naturale din BA BA M AP 1 B AR B AP C B AD B AD B AD P C B AD P S
cr 12,
amestecul 8 16 6 16 16 20 25 25 25
t. 5
total
Filer şi
fracţiuni 8... 7... 8... 8...1

1. 2...10 8...13 4...9 3...8 3...8 3...8
din nisipuri 14 14 13 1
sub 0,1mm
19

Cribluri cu
dimensiune
2. 5...25
a sub 2
mm, %
Filer şi
nisip
3. fracţiunea
Diferenţă pana la 100
(0,1...4)
mm, %
Cribluri cu
22 34.
dimensiune 34.. 47... 55... 55...
4. ... ..4 - - - -
a peste 4 .58 61 72 72
44 8
mm, %
Pietriş
concasat
cu 15...3
5. - - - - - - - 39...58 -
dimensiune 4
a peste 8
mm, %
Pietriş
sortat cu
6. dimensiune - - - - - - - - - 39...58
a peste 8
mm, %
Agregate
naturale cu
7. dimensiune - - - - - - - - - -
a peste 4
mm, %
20

Tabelul 10. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

exprimată în treceri prin site şi ochiuri pătrate
Marimea Strat de uzură Strat de legatură Strat de bază

ochiului
sitei, AB16 AB25
BAD25
conform BA16 ABPCC25 ABPCC25
SR EN BA8 BA12,5 BAR16 BAD20 BADPC25
BAPC16 ABPC16 ABPC25
933-2, BADPS25
mm ABPS16 ABPS25
31,5 mm - - - - 100 100 - 100
25 - - 100 100 - 90...100 - 90...100
20 - - - - 90...100 - 100 -
16 mm 100 100 90...100 90...100 73...90 73...90 90...100 74...97
12,5 - 90...100 - - - - - -
8 90...100 70...85 66...85 61...74 40...60 42...61 52...85 52...85
4 56...78 52...66 42...66 39...53 28...45 28...45 37...66 37...66
2 30...55 35...50 30...50 27...40 20...35 20...35 20...48 22...50
1 22...42 24...38 22...42 21...31 14...30 14...32 11...36 14...39
0,63 18...35 - 18...35 18...25 - 10...30 8...33 10...35
0,20 11...25 - 11...25 11...25 - 5...20 5...20 4...22
0,125 - 8...16 - - 5...10 - -
0,10 8...14 - 8...13 8...11 - 3...8 3...12 3...12
0,063 7...11 5...10 7...10 7...9 3...7 2...5 2...7 2...7
Tabelul 11. Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Strat de uzură
Caracteristica
Nr.crt. MAS 8 MAS 12,5 MAS 16
1. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 11...14 8...13 10...14
mm, %
1.2. Filer şi nisip fracţiunea 0,1-4 mm Diferenţa până la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm %
45...60 60...73 63...75
2. Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri pătrate, %
Sita de 25 mm - - 100
Sita de 16 mm 100 100 90...100
Sita de 12,5mm - 90...100 -
Sita de 8 mm 90...100 50...70 44...59
21

Sita de 4 mm 40...55 27...40 25...37

Sita de 2 mm 20...30 20...28 17...25
Sita de 1 mm 15...22 16...22 16...22
Sita de 0,63 mm 13...20 - 13...20
Sita de 0,2 mm 12...16 - 11...15
Sita de 0,125mm - 9...14 -
Sita de 0,1 mm 11...14 - 10... 14
Sita de 0,063 10...12 8...12 9...12
Tabelul 12. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16
Site cu ochiuri pătrate Treceri, %

16mm 90.. 100
8 mm 1C20
2 mm 5...25
1 mm 4,,,15
0,063 mm 2...10
Tabelul 13. Conţinut recomandat de liant
Conţinut de liant,
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
% în mixtură
MAS 8 min. 6,5
MAS 12,5 min.6,0
MAS 16 min. 5,9
BAR 16 5,7...6,2
uzură (rulare)
BA12,5; BA 16 5,7.. .6,5
BA 8; 6,0.,.7,2
BAPC 16 5,7...7,0
MAP 16 4...6
BAD 20 minim 4,5
legătură (binder) BAD 25
BAD PC 25
BAD PS 25
22

AB 16, AB 25,
ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16,
minim 4,5
bază ABPC 25,
ABPS 16, ABPS 25
Tabelul 14. Raportul filer-liant
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer - liant

Nr. crt.
Betoane asfaltice rugoase 1.4...1.8
Betoane asfaltice 1,3.. .1,8
Beton asfaltic cu pietriş
uzură(rulare) 1,3...1,8
1.
concasat
Mixtură asfaltică stabilizată 1.1...2.3
Mixtură asfaltică poroasă 1.2...2.2
legătură (binder) Betoane asfaltice deschise 0,7...1,4
2.
Anrobat bituminos 0.7...1.5
bază
3.

Secţiunea 2
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Art. 52. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de

probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime
(încercări iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul
execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate.
Art. 53. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi
din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
Art. 54. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie
să se încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 şi 18.
Art. 55. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se de termină conform SR EN

12697-6 şi SR EIM 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 15.
Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativul AND
605.
23

Tabelul 15. Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercari pe cilindrii Marshall.
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Tipul Clasa Raport S/I
Nr. crt. mixturii tehnică a Stabilitate Indice de Absorbţia
KN/mm,
asfaltice drumului S, la 60 curgere, de apa
(minim)
°C, KN, I, mm, % vol.
(maxim)
1. BA 8 IV-V 6,0...13 3,5 2,5 1,5...5
BA 12,5;
2. IV...V 8,0...15 3,0 4,5 1,5...5
BA 16
BA 16;
3. IV...V 6,5...13 3,5 3,0 1,5...5
BAPC 16
BAR 16 I...II 8,5...15 3,0 4,5 2...6
4.
III 8,0...15 3,0 4,0 -
5. MAP 16 I...II 8,5...15 2,5 5,0 -
BAD 20;
6. I...V 5,0...1,3 3,5 35 1,5...6
BAD 25
7. BADPC 25 III...V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6
8. BADPS 25 IV...V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6
AB 16;
AB 25;
ABPCC 16;
ABPCC 25;
9. ABPC 16; I...V 6,5...13 3,0 6,0 1,5...5
ABPC 25;
ABPS 16;
ABPS 25;
Art. 56. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări
dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20.
Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele:
- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea

la ornieraj) reprezentată prin:
• Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la
compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-
25, metoda B;
• Viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj
pe epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote),
conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 1269724, fie prin încercarea la

întindere indirectă pe epruvete cilindrice anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor
reglementate de SR EN 12697-24;
24

- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din
mixtură asfaltică, conform SR EN 1269726, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate

la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
Tabelul 16. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercari
dinamice.
Mixtură asfaltică
pentru stratul de
Nr.
Caracteristică uzură/clasă
crt.
tehnică drum
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorîe
1.1. Volum de goluri la 80 giraţii, % maxim 5,0 6,0
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

1.2. 20 000 30 000
- deformaţia la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, µm/m,
maxim
- viteza de deformaţie la 50°C, 300 KPa şi 10000 impulsuri,

1 2
µm/m/ciclu, maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 4600 4100
2. Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote
din îmbrăcăminte
Rezistenţa la deformaţii permanente, 60°C (ornieraj)
0,5 0,7
2.1 - Viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri
5 7
- Adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţială a probei
25

Tabelul 17. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin

încercări dinamic
Mixtură asfaltică pentru

Nr. stratul de legătură /clasă
Caracteristică
crt. tehnică drum
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % maxim 9,5 10,5
20 000 30 000
2 3
- deformaţia la 40°C, 200KPa şi 10000 impulsuri,
1.2 µm/m, maxim

- viteza de deformaţie la 40°C, 200KPa şi 10000
impulsuri, µm/m/ciclu, maxim
Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la 400 000 300 000
1.4 întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la
fisurare la 15°C
Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau 100 150
2. prismatice
ε-6 10-6, minim
Tabelul 18. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice
Mixtură asfaltică pentru

Nr. stratul de legătură /clasă
Caracteristică
crt. tehnică drum
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1 Volum de goluri, la 120 giraţii, % maxim 7,5 8,5
20 000 30 000
2 3
- deformaţia la 40°C, 200KPa şi 10000 impulsuri,
1.2 µm/m, maxim

- viteza de deformaţie la 40°C, 200KPa şi 10000
impulsuri, µm/m/ciclu, maxim
Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la 500 000 400 000
1.4 întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la
fisurare la 15°C
26

Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau 100 150

2. prismatice
ε-6 10-6, minim
Art. 57. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19.
Art. 58. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate se
determină pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN -12697-31.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.
Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.
Tabelul 19. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Strat de uzură
Nr.
Caracteristică MAS 12,5
crt. MAS 8
MAS 16
1.1 Volum de goluri la 80 giraţii, % 2,5...3,5 3...6
1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83 77...33
1.3 Test Shellenberg, conform, %, maxim 0,2 0,2
Sensibilitate la apă, SR EN 12697-12 metoda A, %
1.4 80 80
minim
Art. 59. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20.
Tabelul 20. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase
Nr. crt. Caracfteristică MAP 16

Volum de goluri la 80 giraţii, % minim 14
1
Sensibilitate la apă, SR EN 12697-12 metoda A, % minim 70
2
Pierdere de material, SR EN 12697-17, % maxim 30
3
Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4
4
Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4
5
27

Secţiunea 3
Caracteristicile straturilor gata executate
Art. 60. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt :

- gradul de compactare, şi absorbţia de apă;
- rezistenţa la deformaţii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
Gradul de compactare, şi absorbţia de apă

Art. 61. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în
laborator din aceeaşi mixtură asfaltică.
Notă: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.
Art. 62. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate,
la minim 7 zile după aşternere.
Art. 63. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea
densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm netulburate.
Art. 64. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din
mixturi asfaltice, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21.
Tabelul 21. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Absorbţie Grad de compactare, %

Nr. Tipul stratului
de apă*, % minim
crt. vol.
97
Mixtură asfaltică stabilizată
1. 2...6
MAS8; MAS12,5; MAS16
97
Beton asfaltic rugos BAR 16
2. 4...7
Mixtură asfaltică poroasă MAP 16 -
3. 97
Beton asfaltic BA 8; BA 12,5; BA 16; 97
4. BAPC 16 2...5
Beton asfaltic deschis BAD 20; BAD 25; 96
5. BADPC 25; BADPS 25 3...8
28

Anrobat bituminos, AB16; AB25; ABPCC 96

16; ABPCC25; ABPC16;ABPC25;
6. ABPS16; ABPS25 2...8
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Art. 65. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se
verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin 7
7 zile după aşternere .
Art. 66. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de
deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22.
Valorile admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.
Elemente geometrice
Art. 67. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să
îndeplinească condiţiile din tabelul 22
Tabelul 22. Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi
asfaltice
Condiţii de Abateri limită locale

Nr. crt. admisibilitate admise la elementele
Elemente geometrice
(min., cm) geometrice
Grosimea minimă a stratului - nu se admit abateri în
compactat, cm, minim: minus faţă de grosimea
- strat de uzură minimă prevăzută în
cu granule de maxim 8 mm 3,0 proiect pentru fiecare strat
cu granule de minim 12,5 mm 4,0

1 - abaterile în plus nu
- strat de legătură
constituie motiv de
cu granule de maxim 20 mm 5,0
respingere a lucrării
cu granule de maxim 25 mm 6,0
- strat de bază 6,0
2 Lăţimea părţii carosabile Conform STAS 2900 ± 50 mm

Profilul transversal sub formă acoperiş
± 5,0 mm faţă de cotele
- în aliniament conform
profilului adoptat
- în curbe şi zone aferente STAS 863
3 - cazuri speciale pantă unică
Profii longitudinal ± 5,0 mm faţă de cotele

- Declivitate, % maxim * profilului proiectat, cu
4 ≤7
condiţia respectării pasului
29

de proiectare adoptat
* Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului şi asigurarea măsurilor de
siguranţă a circulaţiei.
Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice

Art. 68. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice şi condiţiile
tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23.
Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul
straturilor de bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depăşi 5 mm.
Art. 69. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi
asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora, înainte de recepţia la terminarea
lucrărilor.
Tabelul 23. Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase
Nr. Condiţii de
Caracteristica Metoda de încercare
crt. admisibilitate
Planeitatea în profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI, m/km; Reglementări tehnice

în vigoare privind
1 - drumuri de clasă tehnică I.,.II
≤ 1.0 măsurarea indicelui de
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 1,5 planeitate.
- drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,5
- drumuri de clasă tehnică V ≤ 3,0
Uniformitatea în profil longitudinal

Denivelări admisibile măsurate sub
dreptarul de 3m, mm:
2 SR EN 13036-7
- drumuri de clasă tehnică I şi II ≤ 3,0
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 4,0
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≤ 5,0
Uniformitatea în profil
Echipamente
transversal, mm/m
electronice omologate
3 - drumuri de clasă tehnică I...III
±2,0 sau metoda
- drumuri de clasă tehnică IV...V
±3,0 şablonului.
4 Rugozitatea suprafeţei
Aderenţa suprafeţei. încercarea cu
pendul(SRT) - unităţi PTV
- drumuri de clasă tehnică I...II
4.1. ≥ 80 SR EN 13036-4
- drumuri de clasă tehnică III
≥ 75
- drumuri de clasă tehnică IV...V
≥ 70
4.2. Adâncimea medie a macrotexturii,
30

metoda volumetrică MTD, (pata de

nisip):- adâncime textura, mm
- drumuri de clasă tehnică I...II ≥ 1,2 SR EN 13036-1
- drumuri de clasă tehnică III ≥ 0,8
- drumuri de clasa tehnică IV...V ≥ 0,6
Adâncimea medie a macrotexturii, SR EN

metoda profilometrică MPD: ISO 13473-1
- adâncime medie profil exprimată
în coeficient de frecare (µGT): Reglementări
- drumuri de clasa tehnica ≥ 0,45 tehnice m vi-
4.3. - drumuri de clasă tehnică III ≥ 0.41 goare, cu apa-
- drumuri de clasa tehnica IV-V ≥ 0.35 ratul de măsură Grip
Tester Măsurători
efectuate la 50 km/h
cu un debit de apă de
11 litri/min
Omogenitate. Vizual: Aspect fără degradări
Aspectul suprafeţei sub formă de exces de bitum, fisuri, zone
5
poroase, deschise, şlefuite

NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin măsurarea de nivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul
transversal, apariţia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.
NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.
Aderenţa se determină cu metoda cu pendulul SRT.
În caz de litigiu se determină aderenţa cu pendulul.
Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu
pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate
la distanţa de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de
marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea
adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
31

CAPITOLUL IV
PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ
A MIXTURILOR ASFALTICE
Secţiunea 1
Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Art. 70. Mixturile asfaitice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului
şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea
funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaitice se face în mod periodic de către personal de
specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi
programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute
de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi
europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii
asfaitice la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte, organism acreditat conform normelor
în vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.

Art. 71. Staţia de asfalt
Staţia de asfalt va trebui să fie dozată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită
obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevăzute de Caietul de sarcini.

71.1. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice
71.1.1 Centralele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive de predozare,
uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a
bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu.
În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe cpmputer.
71.1.2. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de
±3% pentru agregatele naturale şi de ±2% pentru bitum şi filer.
În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia, variază
cu temperatura astfel încat la 1500C...1800C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09...1,11)1.
71.1.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaţie de
minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

71.2. Stocarea, încălzirea şi dozarea bitumului
71.2.1. Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai
mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie să aibă un
indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-
se supraîncălzirea acestuia.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 1900C, în scopul evitării
modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
71.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi echipamentul de
uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcţionare trebuie verificată frecvent. Datele privind
32

verificările trebuie trecute într-un registru specific.

71.2.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un sistem automat de
alimentare şi dozare a bitumului.
Abaterea pentru conţinutul de bitum faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată de Inginer privind
compoziţia mixturii asfaltice este de ±0,3%.
Art. 71.3. Stocarea şi dozarea filerului

La staţia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare
şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranţa (pe volum)
de ±1,5% faţă de dozajul din reţeta aprobată de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art. 71.4. Stocarea, dozarea, uscarea şi încălzirea agregatelor

71.4.1. Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puţin o treime din agregatele necesare
lucrării pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate
cu pereţi despărţitori pentru evitarea contaminării sorturilor.
Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor
asigurată.
Platformele trebuie să fie pavate ( cu beton de ciment sau asfalt, şi suficient de late, astfel încât
să permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu
trebuie să fie mai înalte de 6 m şi cu un raport de lungime/lăţime de 3.
71.4.2. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât să se menţină o producţie constantă.
Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric, iar instalaţia de dozare trebuie să permită
alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Inginer privind compoziţia mixturii asfaltice, cu
abaterile admise faţă de granulozitatea prescrisă din tabelul 24.
Tabelul 24. Abateri faţă de compoziţie
Abateri admise față de rețetă, %, în valoare absolută
25…31,5 ±5
Fracțiunea, mm
16…25 ±5
8…16 ±5
Agregate
4…8 ±5
1…4 ±4
0,20…0,63 ±3
0,1…0,2 ±2
0,063…0,1 ±1,5
0…0,063 ±1,0
Bitum ±0.2

71.4.3. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic
necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor.
Art. 71.5. Malaxarea

Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o
capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.
33

Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului
înainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi funcţie de tipul de instalaţii de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili
în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt înaintea începerii fabricaţiei.
Art. 71.6. Stocarea şi încărcarea mixturilor

La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate măsuri speciale pentru evitarea
segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport.
Dacă se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui sa fie încălzit.
Art. 71.7. AUTORIZAREA STAŢIEI DE ASFALT

Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării Inginerului lucrării, staţia
de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor.
Inginerul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcţiune după ce va
constata că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris, în limitele toleranţelor
admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul funcţionează
corespunzător, fără pierderi de materiale.
Condiţia pentru autorizare o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a
depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite si la instalaţia de preparare a
mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa
pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea
scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.).
Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor
reface înainte de autorizarea staţiei de asfalt de către Inginer.
În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi
diferite. În acest caz, aceasta trebuie sa fie documentată şi declarată pe marcajul reglementat.
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor va fi stabilită astfel ca, ţinând seama de
răcirea care are loc in timpul transportului şi a aşteptărilor în condiţiile climatice concrete, să se
asigure temperatura cerută la aşternerea şi compactarea mixturii, conform Art. 21.
Art. 71.8. REGLAREA INSTALAŢIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

71.8.1. Înainte de autorizarea staţiei de asfalt, predozatoarele instalaţiei de preparare a mixturilor
asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate
naturale obţinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă din tabelul 24.
71.8.2. După autorizarea staţiei de asfalt de către Inginerul lucrării, Antreprenorul trece la
operaţiuni de reglare şi etalonare :
- calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea funcţionării malaxorului;
71.8.3. Autorizaţia de punere în exploatare va fi dată de Inginer după ce va constata că debitele
fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris în limitele toleranţelor admise.
71.8.4. Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să
supună din nou aprobării Inginerului autorizaţia de punere in exploatare.
71.8.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a
personalului care-l deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de
punere in exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaţiei.
34

Art. 71.9. CONTROLUL FABRICAŢIEI

Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în
timpul execuţiei şi verificări în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenţa menţionată în
Secţiunea 2.
71.9.1. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din
malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 25 (sau conform specificaţiilor
producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la
execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci.
Tabelul 25. Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Agregate Mixtura asfaltică la

Tipul liantului Bitum
naturale ieşirea din malaxor
0
Temperatura, C
bitum rutier neparafinos 170…180 160…170 160…175
bitum modificat cu
170…190 170…180 170…180
polimeri
Art. 72. Temperatura mixturii asfaitice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în
condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi condiţiile climatice să fie asigurate
temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.
Art. 73. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în
tabelul 25, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Art. 74. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de
bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea
bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este
corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.
Art. 75. Durata de amestecare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru
realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Art. 76. Mixturile asfaitice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite
cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul
transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Art. 77. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizo-iantă şi acoperită cu prelată.
35

Secţiunea 2
Lucrări pregătitoare
Art. 78. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaitice
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază
şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi
stratul nou executat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaitice deschise, se va evita contaminarea
suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. în cazul în care acest strat nu se protejează sau nu
se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de
execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaitice existente,
aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin apli-
carea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul
de execuţie.
Stratul de egalizare va fi realizat din aceiaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea
acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Art. 79. Amorsarea

La realizarea straturilor executate din mixturi asfaitice se amorsează stratul suport şi rosturile de
lucru cu o emulsie bituminoasă ca-tionică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se realizează
uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de
natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă maximă de
100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului,
trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.
La straturile executate din mixturi asfaitice realizate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaitice este mai mică de 15
cm, rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic (conform proiectului de execuţie).
În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunţate se
recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaitice (antifisură) în grosime minimă de
2 cm, acoperite cu geosintetice, sau altă soluţie propusă de proiectant în urma unei analize tehnico -
economice.
36

Secţiunea 3
Aşternerea mixturii asfaltice
Art. 80. Aşternerea mixturilor asfaitice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C ,
pe o suprafaţă uscată.
Art. 81. În cazul mixturilor asfaitice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la
temperaturi ale stratului suport de minim 15°C, pe o suprafaţă uscată.
Art. 82. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului
suport.
Art. 83. Aşternerea mixturilor asfaitice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare -

finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura
asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei
benzi programată a se executa în ziua respectivă.
Art. 84. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii
rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care
există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de
lucru transversal, conform prevederilor de la art. 91.
Art. 85. Mixturile asfaitice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în
buncărul repar-tizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
Art. 86. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele
prevăzute în tabelul nr.25.
Tabelul 26. Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
Temperatura mixturii Temperatura mixturii

Tipul liantului asfaitice la aşternere °C, asfaitice la compactare 0C,
min. min.
bitum rutier neparafinos, tip: început sfârşit
150
35/50 145 110
145
50/70 140 110
140
70/100 135 100
bitum modificat cu polimeri,
clasa: 165 160 120
25/55 160 160 120
45/80 155 160 120
40/100
Art. 87. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu
este posibil, se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere
şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.
Art. 88. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de
proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.
37

Art. 89. Viteza

V mă de aşterrnere se va corela cu distanţa
optim d de transport şi
ş capacitate
ea de
fabricaţie a sta aţiei, pentru a se evita a total întrreruperile înn timpul exxecuţiei straatului şi apa
ariţiei
crăpăturilor/fisurrilor la supraffaţa stratului proaspăt aşternut.
Funcţie de e performanţele finisorulu ui, viteza la aşternere
a po
oate fi de 2,5
5...4 m/min.
Art. 90. În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe

e în perrmanenţă su
uficientă mixxtură,
nece
esară pentru a se evita o răspândire
e neuniformă
ă a materialu
ului.
Art. 91. La L realizarea a straturilor executate

e din mixturi asfaitice, o ate enţie deosebbită se va accorda
realizzării rosturilo
or de lucru, longitudinale
l e şi transverrsale, care trrebuie să fie foarte regullate şi etanşe.
La reluarea a lucrului pe
e aceeaşi ba andă sau pee banda adiaacentă, zone ele aferente rostului de lucru,
l
longiitudinal şi/sa
au transversa al, se taie pe
e toată grosimea stratulu
ui, astfel înccât să rezulte
e o muchie vie
v
verticcală.
În cazul ro udinal, când benzile adia
ostului longitu acente se exxecută în acceeaşi zi, tăierea nu maii este
neceesară.
Rosturile de
d lucru long gitudinale şi transversale
e ale stratulu
ui de uzură se vor decala a cu minimu um 10
cm fa a stratului de legătură,, cu alternarea lor.
aţă de cele ale
Atunci cânnd există şi strat
s de bază bituminos sau din ma ateriale tratate cu liant hidraulic, rossturile
de lu
ucru ale stratturilor se vorr executa înttreţesut.
Art. 92. Legătura

L tra
ansversală dintre
d un sttrat de asfa
alt nou şi un
n strat de asfalt
a existe
ent al
drum
mului se va face după decaparea mixturii din stratul vech hi, pe o lungime variabbilă în funcţie de
grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o gro
osime constaantă a acestuia, cu panta
a de 0,5%.
În plan, liniile de decap

pare se reco omandă să fie
f în formă de
d V, la 45°.. Completare
ea zonei de unire
se va a face cu o amorsare
a a suprafeţei, urmată
u de aşşternerea şi compactare
ea noii mixtu
uri asfaitice, până
la nivvelul superio ou şi existent).
or al ambelor straturi (no
38

Racordarea în profil longitudinal a stratului nou

cu stratul existent
Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent
Art. 93. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îm-brăcăminţii bituminoase,

nefiind lăsat neprotejat sub trafic.
Art. 94. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din
beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei
degradărilor.
39

Secţiunea 4
Compactarea mixturii asfaltice
Art. 95. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaitice se aplică tehnologii
corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute
pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaitice se realizează cu
compactoare cu rulouri netede şi/sau compac-toare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 21.
Art. 96. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector

experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de
performanţele acestora, de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaitice.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea
respectivă, utilizând mixturi asfaitice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru
producţia curentă.
Art. 97. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi

efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate
încercările pe care le va considera necesare.
Art. 98. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine

pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21.
Art. 99. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri
recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 27,
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoa-rele cu pneuri vor fi
echipate cu şorţuri de protecţie.
Tabelul 27. Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Cornpactor cu pneuri Cornpactor cu rulouri Cornpactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Strat de bază 12 4 14
Art. 100. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona
rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a
evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul
gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.
40

Art. 101. Suprafaţa stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar
pe suprafaţa stratului executat din mixturi asfaitice vor fi corectate după prima trecere a rulouriior
compactoare pe toată lăţimea benzii.
41

CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din

mixturi asfaltice se efectuează pe faze.
Secţiunea 1
Controlul calităţii materialelor
Art. 102. Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor Capitolului II.
Secţiunea 2
Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii :

Art. 103. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice :
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul

fiecărei zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art. 104. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaitice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaitice la ieşirea din malaxor: permanent.
Art. 105. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sec-torui respectiv;

- temperatura mixturii asfaitice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la
compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
Art. 106. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaitice conform amestecului

prestabilit (reţetei de referinţă) se va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate
necorespunzătoare a mixturilor asfaitice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de
lucru;
42

- compoziţia mixturii asfaitice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe

probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Art. 107. Verificarea calităţii mixturii asfaitice se va face prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă/400 tone mixtură fabricată, dar cei puţin una pe
zi, astfel:
- compoziţia mixturii asfaitice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini.
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la
limitele din tabelul 28.
Abaterile în valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaitice faţă de amestecul de referinţă
prestabilit (reţeta) se vor încadra în valorile limită din tabelul 24.
Art. 108. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a
drumului sunt prezentate în tabelul 28, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabelul 28. Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaitice
Nr. crt. Caracteristici

Natura controlului/încercării şi Tipul mixturii
verificate şi limite de
frecvenţa încercării asfaitice
încadrare
Caracteristici fizico- Mixturile asfaitice
mecanice pe epruvete pentru stratul de uzura
Marshall conform tip BA, BAR si MAP
tabel 15 de legătură tip BAD şi
de bază tip AB
indiferent de clasa
tehnică a drumului
Conform tabel 19 Mixturile asfaitice
MAS indiferent de
clasa tehnică a
drumului
Conform tabel 20 Mixturile asfaitice
Încercări iniţiale de tip (validarea în MAP indiferent de
1.
laborator) clasa tehnică a
drumului
Caracteristici conform Toate tipurile de
tabel 16 mixturi asfaitice
destinate stratului de
uzura conform
prevederilor din acest
normativ pentru clasa
tehnică a drumului I,
II, III,IV
Caracteristici conform Toate tipurile de
tabel 17 şi 18 mixturi asfaitice
43

legătură şi de bază
conform prevederilor
din acest normativ
pentru clasa tehnică a
drumului I, II, III, IV
La transpunerea pe
staţia de asfalt a
dozajelor proiectate în
laborator, vor fi
Încercări iniţiale de tip (validarea în
2. Idem punctul 1 prelevate probe pe
producţie)
care se vor reface
toate încercările
prevăzute la punctul 1
din acest tabel.
Toate tipurile de
Compoziţia mixturii mixtură asfaltică
conform Art. 106, şi pentru stratul de
Verificarea Art 107 uzură, de legătură şi
caracteristicilor mixturii asfaitice de bază.
prelevate în timpul execuţiei: Caracteristici fizico-
- frecvenţa 1/400 tone mixtura mecanice pe epruvete
asfaltică în cazul staţiilor cu Marshall conform
3.
productivitate < 80 tone/oră; tabel 15 Toate tipurile de
- frecvenţa cel puţin 1 probă/ zi, în - stabilitate, fluaj, mixturi asfaitice
cazul staţiilor cu productivitate > 80 raport S/I -volumul de destinate stratului de
tone/oră goluri cu încadrare in uzură, de legătură şi
următoarele limite: de bază
- uzură 3-6%
- legătură4-7%
- bază 4 -7%
Volum de goluri pe
epruvete Marshall cu
Mixturi asfaitice
încadrare în limte 3-
stabilizate
6%, - test
Schellenberg
Volum de goluri pe
Mixturi asfaitice
epruvete Marshall
poroase MAP
minim 14%
Toate tipurile de
Caracteristici conform
Verificarea calităţii stratului executat : mixtură asfaltică
tabel 21
4. - o verificare pentru fiecare pentru stratul de
-absorbţia de apă;
20 000 m2 executaţi uzură, de legătură şi
-gradul de compactare
de bază
Verificarea rezistenţei Toate tipurile de
stratului la deformaţii Conform Art. 65 si mixtură asfaltică
permanente: Art 66 destinate stratului de
5.
- frecvenţa: 1 set rata de ornieraj şi/sau uzură, pentru
carote pentru fiecare adâncime făgaş drumurile de clasă
20000 m 2 executaţi tehnică I, II şi III, IV
6. Verificarea elementelor geometrice Conform tabel 22 Toate straturile
44

ale stratuiui executate

executat
Stratul de uzură
Verificarea suprafeţei stratului Stratul de legătură şi
7. Conform tabel 23
executat bază, prin sondaj conf.
Art. 68
Verificări suplimentare Caracteristici:
în situaţii cerute de - absorbţia de apă;
Mixturile asfaitice
comisia de recepţie - gradul de
(beneficiar): compactare;
uzură, legătură şi
8. - frecvenţa: 1 set - compoziţia
bază, pentru clasa
carote pentru fiecare mixturii;
tehnică a drumului I,
solicitare - rata de ornieraj
II, III, IV
şi/sau adâncime făgaş
Secţiunea 3
Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaitice
Art. 109. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
- carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj
- carote Φ 100 mm sau plăci de min.(400 x 400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţă
echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de
compactare şi absorbţiei, precum şi a compoziţiei - la cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şi al
consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un
proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile.
Art. 110. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de

compactare in sîtu, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul
21.
Art. 111. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei de apă şi a
compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum).
45

Secţiunea 4
Verificarea elementelor geometrice
Art. 112. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face
conform STAS 6400 şi constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor
STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la
încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maximum
două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază; verificarea se va face pe
probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, Tabel 21 şi conform Tabel 22.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul

transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării

prevederilor prezentului, privind uniformitatea suprafeţei si gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în
intervalul ±50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de ±25 mm pentru lăţimea benzii de urgenţă la au
tostrăzi.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m.
Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu condiţia
respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranţa pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de ±2,5%.
46

CAPITOLUL VI
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Secţiunea 1
Recepţia pe faze determinante
Art. 113. Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură,
de legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii
în construcţii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de
execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din
1996.
Secţiunea 2
Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 114. Recepţia ia terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94. Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi
de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.
Art. 115. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei de rulare se
face conform art.112.
Art. 116. Î n vederea efectuării recepţiei l a terminarea lucrărilor, pentru lucrările de ranforsare,
reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi, în plus faţă de prevederile art. 115 se vor
prezenta şi măsurători de capacitate portantă.
Art. 117. Î n perioada de garanţie, urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor,

toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia d e către Antreprenor.
Secţiunea 3
Recepţia finală
Art. 118. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi
autostrăzi, în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate si
capacitate portantă, care se vor compara cu măsurătorile prezentate la Recepţia Ia Terminarea
Lucrărilor.
Art. 119. Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după
expirarea perioadei de garanţie.
47

ANEXE
48

ANEXA A
(normativă)
Harta cu zonele climatice
49

ANEXA B
(normativă)
Determinarea absorbţiei de apă
Absorbţia d e apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale
unei epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din
masa sau volumul iniţial al epruvetei.
B1 Aparatură
a) Etuvă;
b) Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
c) Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit din-tr-un vas de absorbţie
(exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de
siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid
trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune
scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectuează p e epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în
laborator, precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă.
Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din
îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20°C până la masă
constantă.
Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de
minim 4 ore diferă intre ele cu mai puţin de 0,1%.
Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se menţin
timp de 1 oră, în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură
umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2).
Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial
al epruvetei:
V= (cm3)
Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la
temperatura de 20°C ± 1°C se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea
aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe
după 3 ore, dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2
ore la presiune atmosferică.
Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer
( m 3 ) şi în apă ( m 3 ) .
Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al
epruvetelor :
50

V1 = (cm3)
B3 Calcul
Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele
formule:
a ) Î n cazul în care volumul iniţial ( V ) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1) :
- Absorbţia de apă ( A m ) raportată la masa epruvetei:
Am = . 100 (%)
- Absorbţia de apă ( A v ) raportată la volumul epruvetei :
/
Av = . 100 (%)
/
b ) Î n cazul în care volumul final ( V 1 ) este mai mare ca volumul iniţial (V) :
- Absorbţia de apă ( A m ) raportată la masa epruvetei:
Am = . 100 (%)
- Absorbţia de apă ( A v ) raportată la volumul epruvetei:
/
Av =
/
. 100 (%)
1 2
în care:
mu masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, î n grame;
m 1 masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;
m 2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă , cântărită în apă, în grame;
m 3 masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer,
în grame;
m 4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă,
în grame;
p ω densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula :
7.95 5.32 2
p w = 1.00025205+ 6 )
10
unde t este temperatura apei.
Abaterea valorilor individuale faţă d e medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5%
(procente în valoare absolută).
51

52

Imbracaminti Rutiere PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imbracaminti Rutiere PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE (STRATURI DE UZURĂ, LEGĂTURĂ

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice pe care

Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, rea-

Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în

Art. 3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile

şi Normativul AND 605.

Art. 4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va

Art. 5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează

Art. 6. La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi re-

Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie

Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se uti-

Art. 9. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în

- stratul superior, denumit strat de uzură;

În unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bi-

Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa

Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe

Art. 12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice

Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile

Tabelul 1. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură.

Art. 13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi

Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură.

Beton asfaltic deschis: BAD 20, BAD 25

Art. 14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de

Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de bază.

Art. 15. Imbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură

În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază

Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de

Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR

Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru

- SR EN 1 09 7- 2 - încerc ăr i p en tr u de te r m ina r ea c a r ac ter is t ic il or m ec an ic e ş i f iz ic e

- SR EN 1 26 97- 19 - Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice

- SR EN 1 26 97- 22 - Mixturi as fa ltice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice

- SR EN 1 26 97- 23 - Mixturi as fa jtice . Me tode d e înc ercar e pe n tru mixtu ri as faltice

- SR 403 2-1 - Lucr ări de dru mur i. T ermino logie .

Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor

Art. 19. Cerinţele privind valorile limtă ale caracteristicilor fizico-

Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.

Tabelul 5. Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice .

Tabelul 6. Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice .

Nr. Caracteristica Pietriş Pietriş Metoda de

Tabelul 7. Nisip natural utilizat Ia fabricarea mixturilor asfaltice .

Nr. Caracteristica determinata Condiţii de

2. Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor

Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granu-lozităţii

Art. 22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de

Art. 23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele

Art. 25. La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate

Art. 26. Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer

Art. 27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se

Art. 28. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă C U zonele

Art. 29. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază si de

Art. 30. Faţă de cerinţele specificate în SR EN + Anexa Naţională NB, şi

Art. 31. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie

Art. 32. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform

Notă 1 ) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR

Art. 33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul adi-tivat se

Art. 34. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu

Art. 35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de

Art. 36. Î n vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul

Art. 37. Conform SR EN 1 3 1 0 8 - 1 art.3.1 . 1 2 aditivul este „un materia!