De examinat cantitatea de producție și costul unitar pentru producția strugurilor

Tabelul 5.1
Neutralizarea influenței calității strugurilor (procentul de zahăr) asupra volumului de producție și costului
unitar
Perioada de gestiune în
Indicatorii Perioada de bază Perioada de gestiune % față de perioada de
bază
A 1 2 3
1. Valoarea
consumurilor în
1 950 1970 101,03
producția strugurilor,
mii lei
2. Conținutul de zahăr,
%: 18,00 18,00 x
a) de bază
b) efectiv 19,00 16,50 x
3. Coeficinetul de
creștere (micșorare) 2b: 1,056 0,917 x
2a
4. Producția strugurilor,
kg 6500 7000 107,69
a) efectivă
b) corecatată la
procentul de zahăr 6890 6440 93,52
(4a*3)
5. Costul unui kg de
struguri, lei: 300 281,43 93,81
a) efectivă (1:4a)
b) corectată (1:4b) 284,09 306,90 108,03

Aplicații practice Tema 2

1. De analizat datele din tabel utilizând metoda comparativă și de realizat concluzii:

Tabelul 2.1
Analiza îndeplinirii normei de produs
Tipuri de produse Cantitatea Cantitatea efectivă Abaterea absolută Abaterea relativă
planificată
A 1 2 3=2-1 4=2:1
A 300 327 27 109
 B 250 225 -25 90
C 500 510 10 102
Total 1050 1062 12 101,14

În urma analizei efectuate putem constata că entitatea a înregistrat o supraîndeplinire a planului în valoare de
1,14 puncte procentuale. Pentru produsul A și B observăm o depășire a planului cu 9% și respectiv, cu 2%.
De altfel, în cazul produsului B, însă se înregistrează o neîndeplinire a planului cu 10%.

2. De analizat datele din tabel și de realizat concluzii:

Tabelul 2.2
Volumul produselor în prețuri comparative
Tipuri de Valoarea produselor, mii lei Volumul Planificat
produse producției anual
pentru 4 ani
(media)
2014 2015 2016 2017
A 280 300 300 320 300 300
B 200 205 218 221 211 250
C 540 520 480 490 507,5 500
Total 1020 1025 998 1031 1018,5
Total pe 3830 3910 4030 4150 3980 4000
entitate

În baza analizei volumului de produse, putem observa că la nivel de entitate, s-a înregistrat o nerealizare a
planului, fiind planificate 4000 mii lei și realizându-se 3980 mii lei. Analizând planul pe tipuri de produse,
determinăm îndeplinirea planului pentru produsul A, în valoarea de 300 mii lei, pentru produsul B –
neîndeplinirea planului cu 15,6%, iar în cazul produsului C, planului a fost supra-îndeplinit cu circa 1,5%.
Așadar, putem concluziona că cel mai mare venit este generat de producția bunurilor C, în vreme ce
planificarea bunului B a fost realizată greșit sau inexact, observându-se un volum mai mic de venit decât cel
estimat.

Metodele de prezentare a indicatorului la nivel comparativ

Condiția necesară pentru efectuarea analizei este comparabilitatea indicatorilor, deoarece pot fi comparate
doar valori calitativ omogene. Aici trebuie să fie respecte următoarele cerințe:
1. Unitatea factorilor de cantitate, valoare, calitate și structură;
2. Unitatea perioadelor de timp sau momentelor de timp, pentru care au fost calculați: indicatori
comparați;
3. Comparabilitatea condițiilor inițiale de producție;
4. Unicitatea metodologiei de calculare a indicatorilor.
Exemplu: Disconcordanța factorului de cantitate (volum) poate aspectul micșorării cheltuielilor pentru
producție. Dacă se va compara suma efectivă a consumurilor cu suma planificată a consumului (Suma
CexPe Suma CpxPp) diferența dintre aceste valori va fi cauzală nu doar de modificarea costului tipurilor
separate de produse, dar și de modificarea volumului de producție).
Pentru a prezenta indicatorii în formă comparabilă, este nevoi de o neutraliza influența factorului de cantitate
(volum). În acest scop, suma consumurilor planificate se va recalcula la volumul efectiv (Suma Vef x
Cplanif) și apoi se va compara cu valoarea efectivă a consumurilor.

3. De examinat valoarea consumurilor pe tipuri de produse și în ansamblu în baza datelor:

Tabelul 2.3
Informația privind volumul de producție și costul de producție, mii lei
Tip de produse Cost unitar Cantitatea efectivă de
Planificat Efectiv producție (buc.)
1 2 3 4
A 25 22 12000
B 33 30 6000

Evaluarea consumurilor se va efectua sub aspectul indicatorului planificat și efectiv prin aplicarea metodei
de neutrlizare:

Tabelul 2.4
Neutralizarea influenței factorului de cantitate asupra valorii consumurilor de producție
Tip de produse Cost unitar Cantitatea Valoarea consumației
Planificat Efectiv
efectivă de
Planificat Efectiv
produse (buc.)
1 2 3 4 5=2x4 6=2x4
A 25 32 12000 300000 264000
B 33 30 6000 198000 180000
Total x x x 498000 444000

Din datele prezentat în tabelul 2.4 putem concluziona că suma totală efectivă a consumurilor de producție
este mai mică decât suma planificată cu 54000 lei sau în expresie relativă cu 10,8%
[(444000:498000x100%)-100%]. La produsul A consumurile sunt mai mici cu 36 000 lei [264000-300000]
sau în expresie relativă cu 18% [(264000:300000x100%)-100%]. La produsul B consumurile sunt mai mici
cu 18 000 lei, sau cu 9,09 %. Calculele efectuate vorbesc despre o economice de consumuri în urma
micșorării costului unitar la ambele tipuri de produse.
O situație similară apare și în cazul indicatorului valoric a volumului de producție. Aici, din cauza utilizării
diferitor abordări (prețuri comparabile, prețuri planificate, prețuri curente a perioadei de gestiune) valoarea
producției (comercializată) poate fi necomparabilă. Pentru neutralizarea influenței factorilor valoric este
necesar:
 a) Q efectivă a producției de evaluat în prețuri planificate: Suma producției efective x Preț planificat;
b) De comparat acest rezultat cu valoarea producției planificat la prețurile planificate: Suma producției
planului x prețul planului

4. De examinat modificarea reală a valorii de producție, completând tabelul de mai jos:

Tabelul 2.5
Informația privind VP și CP, mii lei
Tipurile Planificat Efectiv Cantitatea efectivă
Q Preț Suma Q Preț Suma Q Preț Suma
prod.
1 2 3 4 5 6 7=4 8=2 9=7x8
A 10000 27,25 272500 12000 30,00 360000 12000 27,25 327000
B 5000 37,25 187000 6000 38,00 228000 6000 37,50 225000
C 20000 25,50 510000 20000 28,00 560000 20000 25,50 510000
Total x x 970000 x x 115400 x x 1062000
0

5. Să se examineze îndeplinirea reală a planului de producție și comercializează, dacă se cunoaște că avicola

“Florean” planificase în trimestrul I a anului curent să vândă 150 t de carne de pui/kg, 30 lei/kg, 10 mii buc.
De ouă dietice la preț 1 leu/buc și găini vii în cantitate 5000 capete la preș 50 lei pentru un cap.
Efectiv s-au vândut 140 t de carne de pui la 28,50 lei/kg și 90000; ouă de găină la 1,1 lei per buc. Și 5400
capete găini vii la preț de 48 lei.
Tabelul 2.6
Informația privind VP și CP, mii lei
Tipurile Planificat Efectiv Cantitatea efectivă
Q Preț Suma Q Preț Suma Q Preț Suma
prod.
1 2 3 4 5 6 7=4 8=2 9=7x8
Carne 150 30 4500 140 28,50 3990 140 30 4200
Ouă 10000 1 10000 90000 1,1 99000 90000 1 90000
Capete 5000 50 250000 5400 48 259200 259200 50 270000
Total x x 264500 x x 1154000 x x 364200

Conform datelor furnizate de situația entității privind planul de producție și comercializare, putem observa
următoarele aspecte:
 Planul la nivel de entitate, pentru I trimestru a anului curent, a fost supraîndeplinit cu 36%,
înregistrând suma de 264 500 lei – în plan, și 362 190 – executat efectiv.
 Pentru prima categorii de bunuri (carne) se observă o supraîndeplinire a planului cu circa 11 %,
sumele încasate având o diferență de 510 lei – în detrimentul efectivului. De asemenea, a scăzut atât
Q cu 10 unit., cât și prețul cu 1,50 lei.
  Pentru a doua categorie de bunuri (ouă), s-a înregistrat o majorare a cererii și a comercializării,
crescând de la 10 000 unit. – la 90 000 și de la prețul de 1 leu/unit – la 1,1 lei/unit. Acest lucru a
generat o supraîndeplinire a planului cu circa 890% sau 89 000 lei.
 Pentru a treia categorie de produse, se observă o supraîndeplinite a planului cu 3,68%, fapt datorat
primordial creșterii numărului produselor vândute cu 100 unități și micșorării prețului per cap de la
50 lei la 48 lei.

Metoda de neutralizare poate fi aplicată și față de factorul calității, prin prezentarea cantității de producție la
standardele calității ce rezultă în cantități mai mici sau mai mari. De exemplu, grăsimea laptelui, conținutul
de zahăr în struguri.

Aplicația practica (instructivă)

Tabelul 2.7
Neutralizarea influenței calității laptelui (%-ul de grăsime) de variație asupra volumului de producție și
costul de producție
Perioada de gestiune în
Indicatorii Perioada de bază Perioada de gestiune % față de perioada de
bază
A 1 2 3
1. Valoarea
consumurilor în
15 000 19 800 132,0
producția laptelui, mii
lei
2. Grăsimea laptelui, %:
3,50 3,50 x
a) de bază
b) efectiv 3,60 3,40 x
3. Coeficinetul de
creștere (micșorare) 2b: 1,03 0,97 x
2a
4. Cantitatea laptelui
produs, tone 2500 3000 120,0
a) efectivă
b) corecatată la
procentul de zahăr 2571,40 2914 113,3
(4a*3)
5. Costul unei tone de
lapte, mii lei: 6000 6600 110,0
a) efectivă (1:4a)
b) corectată (1:4b) 5834 6795 116,50
Rezultatele prezentate în tabelul 2.7 demonstrează că luarea de seamă a indicatorului calității – grăsimea
laptelui, determină devierea semnificativă a cantității de producție și valorii costurilor de producție față de
acești indicatori, luați fără centralizarea factorului calitativ. Creșterea cantității laptelui produs este de 13,3%
(col.3, rând 4b). Costul unitar a crescut cu 16,5%.