Bartolomeu Valeriu Anania

Fișă biografică

18 martie 1921, Glăvile, județul Vâlcea – se naște Valeriu Anania, fiul lui Vasile și
al Anei.

Școala primară o absolvă în comuna natală, apoi urmează Seminarul Central din
București. Anton Holban, profesorul de limba română, a fost persoana providențială pentru
activitatea lui culturală și artistică.

1935 – 1938: în revista teologică Ortodoxia apar primele sale versuri, intitulate
„Pământ și cer”. Cel dintâi articol al său, „Camaradul Anton”, este publicat în revista de
cultură Vremea. La numai 17 ani, debutează și în dramaturgie, cu piesa „Jocul fulgilor”.

1942: intră în obștea monahală de la Antim, primind numele Bartolomeu, și este

hirotonit ierodiacon. Totodată, susține și examenul de bacalaureat și își începe studiile
superioare în teologie la București.

1943 – 1948: se transferă la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă, și

începe studii superioare de medicină la Cluj; însă, în urma grevei studențești din 1946, este
arestat și expulzat din oraș. După un an de stăreție la Toplița, se întâlnește cu patriarhul
Justinian.

1948 – 1958: ocupă, pe rând, funcțiile de intendent al palatului patriarhal, inspector

patriarhal pentru învățământul bisericesc și director al bibliotecii patriarhale. Devine
asistentul de Istorie Bisericească Universală al profesorului Teodor M. Popescu, dar conduce
și Centrul de Îndrumare Misionară și Socială a Clerului, din Curtea de Argeș.

1958 – 1964: ispășește șase ani și două luni dintr-o condamnare de 25 de ani pentru
„uneltire contra ordinei sociale”, în penitenciarele Jilava, Pitești și Aiud. În acest timp,
compune două piese de teatru, „Steaua Zimbrului” și „Meșterul Manole”, și aproximativ zece
mii de versuri.

1965 – 1976: după o scurtă revenire la conducerea bibliotecii patriarhale, este trimis în
Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Română din America, unde este secretar eparhial,
consilier cultural și director al Cancelariei eparhiale. La 29 octombrie 1967, episcopul
Victorin al Americii îl hirotonește preot, iar, după scurtă vreme, Sfântul Sinod îl ridică la
rangul de arhimandrit. Participă activ și în cadrul Conferinței Permanente a Episcopilor
Ortodocși din America. În 1969, face parte din delegația Bisericii Ortodoxe Române care
vizitează Bisericile Vechi-Orientale.

1976 – 1982: este director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române și devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Odată cu pensionarea, se
retrage la mănăstirea Văratec.
 1993: la 21 ianuarie, este ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, iar la 7
februarie este hirotonit și întronizat.

1990 – 2001: lucrează la monumentalul proiect „Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție
jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de
Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli”.

2004 – 2005: diortosește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul și publică
volumul „Cartea deschisă a Împărăției. O însoțire liturgică pentru preoți și mireni”.

2006: Sfântul Sinod întemeiază Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și

Maramureșului; la praznicul Bunei Vestiri, arhiepiscopul Bartolomeu este ridicat la rangul de
mitropolit.

2008: este înființată Fundația „Mitropolitul Bartolomeu”, care oferă până astăzi burse
de studii tinerilor merituoși, dar cu posibilități materiale reduse.

2010: este ales membru de onoare al Academiei Române.

31 ianuarie 2011, Cluj-Napoca: mitropolitul Bartolomeu încetează din viață.