Sunteți pe pagina 1din 2

Civilizatii preistorice

Preistoria este perioada cuprinsa intre momentul in care omul faureste in mod


constient primele unelte si pana la aparitia izvoarelor scrise.
In aceasta perioada progresul are loc in mod lent, iar progresele dobandite sunt
evidentiate cu ajutorul sapaturilor arheologice. In acest sens sunt descoperite adevarate
culturi arheologice, ce reprezinta un ansamblu de vestigii materiale (ruine, vase) si
spirituale provenite dintr-o anumita epoca si o anumita zona, avand caracteristici
comune.
Epocile preistorice
In functie de materialul folosit la confectionarea uneltelor, preistoria se poate
imparti in epoca pietrei si epoca metalelor.
1. Epoca pietrei
a) Paleoliticul este epoca pietrei vechi sau pietrei cioplite (600000 sau 1000000 –
10000 I. Hr.).
Uneltele: Cele mai vechi unelte gasite pe teritoriul tarii noastre sunt din prund
(bolovani ciopliti la unul din capete). Ele se aflau pe valea Darjovului, in Oltenia. Tot din
piatra cioplita mai existau si: lame, toporase si cutite.
Ocupatiile: In acea perioada oamenii practicau asa numita economie pradalnica:
vanatul, culesul si pescuitul.
Organizarea sociala: In aceasta perioada traiau oameni din specia Homo sapiens
neanderthalensis, care aveau pozitie verticala, membre masive, craniul mare si
cunosteau focul. Mai existau si oameni din specia Homo sapiens fossilis, care aveau
frunte inalta, pozitie verticala, craniu mijlociu si cunosteau focul. Acestia erau
organizati in cete primitive.
Asezarile: Traiau in pesteri si pe terasele raurilor, avand un caracter sezonier.
Viata spirituala: Oamenii incep sa creada in zeitati, practica magia, isi manifesta
inclinatiile artistice, remarcandu-se picturile rupestre, precum cele ce se afla in pestera
Cuciulat din Salaj, unde s-au pictat un cal si o felina.
Culturile arheologice: In aceasta perioada se remarca pesterile Cioplovina din
Hunedoara, Ceahla din Neamt, Baia de fier din Gorj, Ohaba Ponor si Bugiulesti.
b) Mezoliticul (epipaleoliticul) este epoca de mijloc a pietrei (10000 – 6500 I. Hr.).
Se remarca prin aparitia monoxilei (barca scobita intr-un copac), existenta uneltelor
foarte mici (microlitice), aparitia arcului cu sageti.
c) Neoliticul este epoca pietrei slefuite (6500 – 3500 I. Hr.).
Uneltele: Uneltele sunt din piara slefuita sau perforata si se diversifica.
Ocupatiile: Cultivarea pamantului (gradinaritul), domesticirea animalelor,
olaritul. Se trece la economia productiva.
Organizarea sociala: Se constata o crestere demografica, oamenii sunt organizati
in ginti si apare o diferentiere sociala.
Asezarile: Asezarile sunt stabile, pe terasele raurilor.
Viata spirituala: Apare cultul fecunditatii si al fertilitatii, statui ce reprezinta femei
si grupuri statuare (Ganditorul).
Spre sfarsitul neoliticului apare eneoliticul sau calcoliticul (dupa 4500 I. Hr.). In
aceasta perioada apare ceramica pictata, se inmultesc uneltele de metal si arama. Se
evidentiaza culturi cu ceramica pictata: Petresti in Transilvania, Gumelnita in
Muntenia, Cucuteni-Ariusd in Moldova.
Cultura Cucuteni-Ariusd: A fost descoperita intamplator in 1884. Se intinde din
Transilvania de SE, NE Munteniei, zona centrala a Moldovei, pana spre Ucraina. Se
desfasoara intre mileniile IV si II I. Hr.
Se remarca asezari intinse pe terasele apelor curgatoare. S-au gasit unelte din silex
si os: cutite, fierastraie dalti si topoare.
Ceramica este facuta dintr-o pasta fina colorata in rosu, negru si alb: castroane,
cupe, fructiere, vase binoclu si vase pentru provizii. Sunt decorate cu spirale, cercuri,
zigzag-uri si triunghiuri. S-au gasit si statuete de lut ars, antropomorfe si zoomorfe
(reprezinta oameni si animale).
Sfarsitul acestei culturi este datorat venirii unei populatii nord-pontice, care a
adus la procesul de indo-europenizare.
2. Epoca metalelor
a) Epoca bronzului (3500 – 1150 I. Hr.).
Uneltele: Apar: topoare, spade, pumnale, topoare de lupta, sabii si seceri.
Ocupatiile: Ocupatiile de baza sunt pastoritul si metalurgia bronzului.
Organizarea sociala: Apar ginta patriarhala si triburile. Ele detin un teritoriu.
Exista grupuri sociale, toate conduse de un principe, care avea o resedinta intarita cu
sant de aparare. In cadrul acestor grupuri sociale apare aristocratia, formata din sefi de
ginti sau de triburi, preoti si persoane mai instarite.
Viata spirituala: Sunt adorate zeitati solare. Inmormantarea se face in tumuli
(movile de pamant), practicandu-se incinerarea. Pentru decorare se foloseau motive
geometrice precum soarele si spirala. Ceramica este mai putin fina. Aceasta arata
venirea unor populatii noi odata cu procesul de indo-europenizare care are loc dinspre
stepele nord-pontice, cand apar popoare din N, din care s-au desprins: iliricii, grecii si
tracii (acestia din urma erau locuitorii tarii noastre din epoca bronzului).
Culturile: Monteoru in Muntenia, Periam-Pecica in Banat, Otomani in Crisana,
Cultura Noua in Cluj, Sighisoara, Cotofeni, Glina.
 
b) Epoca fierului este formata din epoca Hallstatt si epoca La Tène.
Epoca Hallstatt (1150 – 450 I. Hr.).
Uneltele: Apar unelte din fier: ciocan, nicovala, sapa, plugul cu brazdar de fier.
Ocupatiile: Se practica agricultura pe suprafete intinse, pastoritul si metalurgia.
Apar schimburile si moneda.
Organizarea sociala: Apare familia monogama (mama, tata si copiii) si primele
inchegari sociale. Pe teritoriul tarii noastre locuiesc tracii nordici care sunt autohtoni cat
si alte popoare alogene (straine): ilirii, scitii si bastarnii.
Culturile: Basarab in Oltenia, Barsesti in S Moldovei si Ferigele in Oltenia.
La Tène (450 I. Hr. – 106 D. Hr.).