UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ”ȘTIINȚE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL ”CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

ECONOMICĂ”

Coșarca Corina

Lucrul individual

la disciplina ANALIZA GESTIONARĂ

STUDIU DE CAZ

Conducător ştiinţific: Cojocari Ala, lect. univ., drd., magistru

Autorul: Coșarca Corina

Chişinău – 2019
 Tema 4: Analiza programului de producţie şi comercializare

1. Problema 1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

îndeplinirea programului de producție și comercializare pe sortimente. Pe rezultatele analizei
de formulat concluzii.

Tabelul 1. Aprecierea îndeplinirii programului de producție și comercializare pe sortimente

Preț Cantitatea VPF, mii lei
AP AC AP AC obț. în limita
Feluri de produse unitar
sort.
lei-bani
A 1 2 3 4 5 6
Tesaturi de matase sau din 160,77 15 232 15 105 2 448,8 2 428,5 2 428,5
deseuri de matase
Tesaturi din lina cardata sau din 423,33 4 045 4 218 1 712,4 1 785,6 1 712,4
par fin de animale cardat
Tesaturi din lina si par fin de 78,20 150 9 200 11,7 719,4 11,7
animale pieptanate sau din par
grosier
Tesaturi din in cu continut in 267,60 4 682 4 818 1 252,9 1 289,1 1 252,9
greutate de cel putin 85% in
Tesaturi din bumbac, altele decit 51,52 8 400 4 849 432,8 249,8 249,8
firele de diverse culori, cu o
greutate nu mai mult de 200
g/m2, pentru imbracaminte
Tesaturi din bumbac, altele decit 49,16 2 379 1 186 117,0 58,3 58,3
firele de diverse culori, cu o
greutate nu mai mult de 200
g/m2, pentru imbracaminte
Lenjerie de pat din bumbac 344,69 3 888 4 180 1 340 1 440,8 1 340
(exclusiv tricotata sau crosetata)
TOTAL X X X 7 315,6 7 971,5 7 052,6

%sort =
∑lipsă = VPFlim sort prog – VPFprog = 7 052,6 - 7 315,6= -263,0 mii lei
 Concluzie: Se observă o neîndeplinire a programului de producție și planificare pe sortimente cu
3,6 p.p., necătând la o supraîndeplinire în total pe entitate cu 8,97 p.p., ceea ce a contribuit la
obținerea unei lipse de producție fabricată ân valoare de 263 mii lei. Prin urmare se poate
constata că entitatea analizată dispune de rezerve interne de sporire a VPF pe sortimente pe
viitor. Astfel, dacă Tesaturi de matase sau din deseuri de matase; Tesaturi din bumbac, altele
decit firele de diverse culori, cu o greutate nu mai mult de 200 g/m2, pentru imbracaminte;
Tesaturi din bumbac, altele decit firele de diverse culori, cu o greutate nu mai mult de 200 g/m2,
pentru imbracaminte vor fi respectate la nivelul anului precedent VPF pe sortiment nu numai că
nu se va diminua ci și va crește în aceeași mărime (262 mii lei).

2. Problema 8. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor respectivi la devierea valorii adăugate. Pe rezultatele analizei de formulat
concluzii.

Tabelul 2. Calculul și aprecierea modificării valorii adăugate după structură și evoluția

acesteia în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatul

influenței
A 1 2 3 4
1 Venituri din vînzări (611) 11 206,3 10 605,4 -600,9 -600,9
2 Valoarea contabilă a 1 187,5 1 538,9 -351,4 +351,4
marf. vîndut.(711.2)
3 Mod. stoc. produs. +231,8 +578,9 +347,1 +347,1
4 Mod. stoc. PÎE -258,3 +32,6 +290,9 +290,9
5 Mod. stoc. marf. -71,3 +674,1 +745,4 +745,4
6 VPG (1-2+3+4+5) 9921 10 352,1 +431,1 +431,1
7 CCh Materiale 6 817,7 6 962,2 +144,5 -144,5
8 CCh ASPTP 646 919,2 +273,2 -273,2
9 Total CCh intrate (7+8) 7 463,7 7 881,4 +417,7 -417,7
10 VA(6-9) 2 457,3 2 470,7 +13,4 X

Concluzie: În baza rezultatelor obținute se poate observa o creștere a VA în anul curent

comparativ cu anul precedent de la 2 457,3 mii lei la 2 470,7 mii lei sau cu 13,4 mii lei, ceea ce
se apreciază pozitiv. Acest rezultat se datorează influenței pozitive a Mod. stoc. produs.; Mod.
stoc. PÎE; Mod. stoc. marf.- factori direcți, modificarea cărora a contribuit la mărirea VA
respectiv cu 347,1 mii lei; 290,9 mii lei; 745,4 mii lei concomitent cu influența negativă a
Venituri din vînzări- factor direct, Valoarea contabilă a marf. vîndut.(711.2);CCh Materiale; CCh
ASPTP- factori indirecți a dus la diminuarea VA respectiv cu 600,9 mii lei; 351,4 mii lei; 144,5
mii lei; 273,2 mii lei.

Prin urmare putem menționa că entitatea analizată dispune de rezerve interne de sporire a VA pe
viitor. Astfel, dacă Venituri din vînzări; Valoarea contabilă a marf. vîndut; CCh Materiale; CCh
ASPTP va fi respectată la nivelul anului precedent atucni VA va crește suplimentar cu 1032 mii
lei (13,4+600,9+417,7).
Tema 5: Analiza asigurării entităţii cu resurse umane şi eficienţei utilizării
acestora

1. Problema 1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor generali de muncă la devierea productivității medii anuale a unui
salariat. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Ws= P%Wm
Tabel 3: Calculul și aprecierea influenței factorilor generali de muncă da devierea
productivității medii anuale a unui salariat.

Nr. Nr. Indicatori Ws Calculul influenței Rezultat. Denum.

cal sub P% Wm factorilor influenț. Fact.
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 57,58 349,3 201,13 x x x
2 1 56,25 349,3 196,48 196,48-201,13 -4,65 ∆P%
3 2 56,25 390,40 219,60 219,60-196,48 +23,12 ∆Wm
Total x x X x 18,47 x
Concluzie: Se observă o creștere a productivității medii anuale a unui salariat în anul curent
comparativ cu anul precedent în total cu 18,47 mii lei. Acest rezultat se datorează influenței
pozitive a creșterii Wm- factor calitativ (direct), modificarea căruia a condiționat sporirea Ws cu
23,12 mii lei. Concomitent, cu influența necativă a P% în total salariați- factor cantitativ
(direct), Ws s-a diminuat cu 4,65 mii lei. Prin urmare, se poate constata că entitatea analizată
dispune de rezerve interne de sporire a Ws pe viitor. Astfel, dacă P% va fi respectată la nivelul
anului precedent, atunci Ws va crește suplimentar cu 4,65 mii lei, sau în total cu 23,12 mii lei
(18,47+4,65).

Dacă repartizăm factorii după conținutul economic, atunci Ws a avut loc pe cale intensivă, ceea
ce reprezintă meritul entității corespunde cerințelor economiei de piață.
2. Problema 6. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze
influența factorilor detaliați de muncă (3 la număr) la devierea veniturilor din vânzarea
produselor, metoda substituției în lanț. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

VVP = NS * P% * WM

Tabel 4. Date iniţiale pentru analiză

Denumirea AP AC Abaterea, +/-

factorului
1 VVP 5985,7 7274,0 +1288,3
2 NS 33 32 -1
3 NM 19 18 -1
4 P% (3/2*100%) 57,58 56,25 -1,33
5 WM (1/3) 315,04 404,11 +89,07
Tabel 5. Calculul şi aprecierea influenței factorilor detaliați de muncă la devierea

veniturilor din vânzarea produselor (metoda substituţiei în lanţ)

Nr. Nr. Indicatori (factori corelaţi) VVP, Calculul influenţei Rezultatul Den.
Calc Sub NS P% WM influenţei, +/- Fact.
mii lei
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 33 57,58 315,04 5986,2 x x x
2 1 32 57,58 315,04 5804,8 5804,8-5986,2 -181,4 ΔNS
3 2 32 56,25 315,04 5670,7 5670,7-5804,8 -134,1 ΔP%
4 3 32 56,25 404,11 7274,0 7274,0-5670,7 +1603,3 ΔWM
Total X X X X X +1287,8 X
 Verificare: 7274,0-5986,2 = +1287,8 mii lei
 BIF = -181,4-134,1+1603,3 = +1287,8 mii lei

Conlcuzie: Se observă o creştere a venitului din vânzarea produselor în anul curent

comparativ cu anul precedent cu 1287,8 mii lei, ceea ce se apreciază pozitiv. Acest rezultat se
datorează influenţei pozitive a creşterii Wm- factor calitativ,modificarea căruia a condiţionat
creşterea veniturilor din vânzarea produselor cu 1603,3 mii lei. Concomitent, cu influența
negativă a numărului mediu scriptic (NS) de salariaţi şi ponderii numărului muncitorilor în
numărul de salariaţi (P%) – factori cantitativi, modificarea cărora au condiţionat descreşterea
veniturilor din vânzarea produselor cu 181,4 mii lei şi, respectiv, cu 134,1 mii lei. Dacă
repatizăm factorii după conţinutul economic, atunci se observă că majorarea veniturilor din
vânzarea produselor se datorează factorului calitativ şi, deci, aceasta a avut loc pe cale intensivă,
ceea ce corespunde cerinţelor economiei de piaţă și reprezintă meritul entității.

3. Problema 8. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor detaliați de muncă (4 la număr) la devierea veniturilor din vânzarea
produselor, metoda diferențelor absolute. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii

VVP = NM * Z * h * Wh

Tabel 6. Date iniţiale pentru analiză

Nr. Denumirea indicatorului An precedent An curent Abaterea, +/-

1 NM 453 660 +207
2 Tom zile 103 426 150 670 +47 244
3 Tom ore 808 790 1 178 236 +369 446
4 Z (2/1) 228 228 0
5 h (3/2) 7,82 7,82 0
6 VVP 8 058,8 11 740,0 +3 681,2
7 Wh (6/3) 9,96 9,96 0,00

Tabel 7. Calculul şi aprecierea influenței factorilor detaliați de muncă la devierea

veniturilor din vânzarea produselor (metoda diferenţelor absolute)

Den. Metoda de calcul Calculul influenţei Rezultatul

Fact. influenţei, +/-
ΔNM (ΔNM) * Z0 * h0 * Wh0 (+207) * 228 * 7,82 * 9,96 +3 676,0
ΔZ NM1 * (ΔZ) * h0 * Wh0 660 * 0 * 7,82 * 9,96 0,0
ΔH NM1 * Z1 * (Δh) * Wh0 660 * 228 * 0 * 9,96 0,0
ΔWh NM1 * Z1 * h1 * (ΔWh) 660 * 228 * 7,82 * 0 0,0
Total - - +3 676,0
 Verificare: 11 740,0 – 8 058,8 = +3 681,2 mii lei
  BIF = +3 676,0 +0,0 +0,0 +0,0 = +3 676,0 mii lei

 ME% = * 100% = 0,14%  5%

Conlcuzie: Se observă o creştere a venitului din vânzarea produselor în anul curent

comparativ cu anul precedent cu 3 676,0 mii lei, ceea ce se apreciază pozitiv. Acest rezultat se
datorează influenţei pozitive a creşterii numărului mediu scriptic de muncitori (N M) – factor
cantitativ, modificarea căruia a condiţionat creşterea veniturilor din vânzarea produselor cu
3 676,0 mii lei Dacă repatizăm factorul după conţinutul economic, atunci se observă că
majorarea veniturilor din vânzarea produselor se datorează factorului cantitativ şi, deci, aceasta a
avut loc pe cale extensivă, ceea ce nu corespunde cerinţelor economiei de piaţă.

Tema 6: Analiza asigurării entităţii cu mijloace fixe şi eficienţei utilizării

acestora

1. Problema 1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor generali ce țin de utilizarea mijloacelor fixe la devierea
randamentului mijloacelor fixe. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 8. Date inițiale pentru analiză
Indicatori Anul prec Anul curent
MF 5265,6 7670,9
Mfa 2992,9 4360,0
P% 56,839 56,838
VPF 9402,3 13697,2
Rmfa 3141,5 3141,6

Rmf = P% x Rmfa
Tabelul 9. Calculul și aprecierea influenței factorilor generali ce țin de utilizarea
mijloacelor fixe la devierea randamentului mijloacelor fixe
Indicatori Calculul Rezultatul infl.
Nr. Nr. Rmf la Denum
corelați influenței +/-, lei la 1000
calc. subst. 1000 lei fact.
P% Rmfa factorilor lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 56,839 3141,5 1785,60 X X X
2 1 56,838 3141,5 1785,57 1785,57 - 1785,60 -0,03 ∆P%
3 2 56,838 3141,6 1785,62 1785,62-1785,57 +0,06 ∆Rmfa
Total X X X X +0,03 X

BIF = -0,03 + 0,06 = +0,03 mii lei

Concluzie: Se observă o creștere a randamentului mijloacelor fixe în dinamică în total cu 0,03
lei la 1000 lei. Acest rezultat se datorează influenței pozitive a creșterii randamentului
 mijloacelor fixe active care au contribuit la majorarea randamentului mijloacelor fixe cu 0,06 lei
la 1000 lei, concomitent cu influența negativă a micșorării ponderii mijloacelor fixe active în
totalul mijloacelor fixe care au determinat diminuarea randamentului mijloacelor fixe cu 0,03 lei
la 1000 lei. Prin urmare entitatea dispune de rezerve interne de creștere a randamentului
mijloacelor fixe pe viitor. Astfel dacă ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe
va fi respectat la nivelul anului precedent, atunci randamentul mijloacelor fixe va crește
suplimentar cu 0,03 lei la 1000 lei.
Totodată trebuie de menționat faptul că creșterea randamentului mijloacelor fixe a avut loc pe
seama factorului calitativ ceea ce corespunde cerințelor economiei de piață și reprezintă meritul
entității.

2. Problema 7. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor detaliați ce țin de folosirea utilajelor la devierea volumului producției
fabricate, metoda diferențelor relative. Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabel 10. Calculul şi aprecierea influenței factorilor detaliați ce ţin de folosirea utilajelor

la devierea volumului producţiei fabricate (metoda diferenţelor relative)

Den. Fact. An An Ritmul Sporul Calculul influenţei Rezultatul Den.

precedent curent creşterii creşterii influenţei Fact.
A 1 2 3=2/1 4 5 6 7
1.U (ΔU) 2 405 3 503 145,65 +45,65 ((+45,65) * 9 567,8)/100 +4 367,7 ΔU
2.Tut ore (ΔDh) 5 158 184 7 514 145,68 +0,03 ((+0,03) * 9 567,8)/100 +2,9 ΔDh
3.VPF (ΔPh) 9 567,8 13 938,2 145,68 0,00 ((+0,00) * 9 567,8)/100 0,0 ΔPh
Total x x x x x +4 370,6 x
 Verificare: 13 938,2 – 9 567,8 = +4 370,4 mii lei
 BIF = +4 367,7 + 2,9 +0,0 = +4 370,6 mii lei

 ME% = * 100% = 0,005%  5%

Conlcuzie: Se observă o creştere a volumului producţiei fabricate în anul curent comparativ

cu anul precedent cu 4 370,6 mii lei, ceea ce se apreciază pozitiv. Acest rezultat se datorează
influenţei pozitive a creşterii numărului mediu de utilaje instalate (U) şi timpului efectiv lucrat în
total de toate utilajele – factori cantitativi, modificarea cărora a condiţionat creşterea volumului
produselor fabricate cu 4 367,7 mii lei şi, respectiv, cu 2,9 mii lei. Dacă repatizăm factorii după
conţinutul economic, atunci se observă că majorarea volumului produselor fabricate se datorează
factorilor cantitativi şi, deci, aceasta a avut loc pe cale extensivă, ceea ce nu corespunde
cerinţelor economiei de piaţă.

Tema 7: Analiza utilizării resurselor materiale

1. Problema 1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

indicatorii ce caracterizează utilizarea eficientă a resurselor materiale și evoluția în dinaică.
Pe rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 11. Aprecierea indicatorilor ce vizează utilizarea eficientă a resurselor materiale și
evoluția în dinamică
Anul Anul Abaterea Ritmul
Indicatori precedent curent +/- creșterii, %
A 1 2 3 4
VPF, mii lei 9402,3 13697,2 +4294,9 145,68
CMDR, mii lei 4339,8 6322,1 +1982,3 145,68
Qant., buc 112415 121456 +9041 108,04
Consum total de mat., m2 238835 252779 +13944 105,84
Rrm, lei la 1000 lei 2166,53 2166,56 +0,03
Cs,bani 46156,79 46156,15 -0,64
Nc, un nat 2,12 2,08 -0,04

Concluzie: Se observă o creștere nesemnificativă a randamentului resurselor materiale

concomitent cu micșorarea consumului specific de materiale în anul curent comparativ cu anul
precedent de la 2166,53 lei la 1 mie lei la 2166,56 lei la 1 mie lei sau cu 0,03 lei la 1 mie lei și
corespunzător de la 46156,79 bani la 46156,15 bani sau cu 0,64 bani. Acest rezultat se datorează
tendinței pozitive de creștere a volumului producției fabricate aproximativ în aceeași mărime
(145,68%) cu costurile de materiale directe și repartizabile. Micșorarea normei de consum de la
2,12 la 2,08 m2/buc se datorează tendinței de creștere mai lente a cantității de material consumat
(105,84%) comparativ cu tendința de creștere mai mare a cantității de produs fabricat (108,04%).
Tema 8: Analiza costurilor de producţie

1. Problema 2. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor respectivi la devierea costului la un leu producție fabricată. Pe rezultatele
analizei de formulat concluzii.

Tabelul 12. Date inițiale pentru analiză

Anul Anul curent
Indicatori
precedent recalculat efectiv
CMDR 4 339,8 5 225,8 6 322,1
CPSPT 2 045,1 2 065,6 2 065,6
CD Pers 1 340,1 1 602,2 1 852,2
CIP 1 373,3 2 000,6 2 000,6
 Total CP 9098,3 10894,2 12240,5
C (1 leu PF) = CP/VPF, bani

Tabelul 13. Calculul și aprecierea influenței factorilor respectivi la devierea

costului la 1 leu producție fabricată

Costul la
Costul 1 leu Calculul Rezultatul
VPF, mii Denum.
Specificații producției, prod. infl. infl. +/-,
lei fact.
mii lei fabr., factorilor bani
bani
A 1 2 3 4 5 6
Anul precedent 9098,3 9567,8 95,09 X X X
79,54 -
Recalculat 10894,2 13697,2 79,54 95,09 -15,55 ∆strt si sort
Curent preț 89,36 - ∆niv cons
preced 12240,5 13697,2 89,36 79,54 +9,83 ps
87,82 -
Anul curent 12240,5 13938,2 87,82 89,36 -1,55 ∆preț m1 pf
Total X X X X -7,27 X

BIF = -15,55 +9,83 + (-1,55) = - 7,27 bani

Verificare = 87,82 – 95,09 = - 7,27 bani
Concluzie: Se observă o diminuare a costului la 1 leu producție fabricată în anul curent
comparativ cu anul precedent de la 95,09 bani la 1 leu PF la 87,82 bani la 1 leu PF sau cu 7,27
bani la 1 leu PF. Acest rezultat se datorează influenței pozitive a modificării structurii și prețului
unitar – factori direcți, care au contribuit la diminuarea indicatorului rezultativ respectiv cu 15,55
bani și 1,55 bani, concomitent cu influența negativă a modificării nivelului de consum pe unitate
de produs – factor indirect, costul la 1 leu PF s-a majorat cu 9,83 bani.
Totuși dacă ținem cont de conținutul economic al fiecărui factor în parte, modificarea
costului la 1 leu PF pe seama modificării structurii și sortimentului PF se apreciază pozitiv și
constituie meritul entității, deoarece crește ponderea produselor rentabile din totalul
sortimentului produselor fabricate. Micșorarea indicatorului rezultativ pe seama modificării
prețului unitar poate fi neglijată, deoarece prețul în cele mai dese cazuri nu depinde direct de
entitate ci de piața de desfacere.
Creșterea costului la 1 leu PF pe seama modificării nivelului de consum se apreciază
negativ și constituie rezervă internă de diminuare a costului la 1 leu PF pe viitor. Astfel
rezultatele analizei factoriale ne demonstrează că costul la 1 leu PF s-a diminuat nu tocmai cu
7,27 bani ci numai cu 5,72 bani (-15,55 + 9,83).
 Totodată, trebuie de menționat că dacă costul unitar va fi respectat la nivelul anului
precedent pe baza efortului propriu al colectivului de muncă, atunci costul la 1 leu PF se va
diminua cu 9,83 bani sau în total cu 15,55 bani.

2. Problema 4. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze la nivel

general modificarea costurilor de materiale directe și repartizabile în costul producției. Pe
rezultatele analizei de formulat concluzii.

Tabel 14. Calculul şi aprecierea la nivel general a modificării costurilor

de materiale şi repartizabile în costul producţiei

Indicatori An An curent Abaterea Abaterea Cpta parte, +/-,

precedent absolută, relativă, p.p.
+/- +/- p.p.
A 1 2 3 4=3/1*100 5=3/1total*100
1.Costuri de materiale directe 4 339,8 6 322,1 +1 982,3 +45,68 +28,10
şi repartizabile (CMDR)
2.Costul producţiei (CP) 7 053,2 10 174,9 +3 121,7 - -
Conlcuzie: Se observă o creştere a costului producţiei atât în total, cât şi aferentă costurilor de
materiale directe şi repartizabile, atât în mărime absolută (cu 1 982,3 mii lei), cât şi în mărime
relativă (cu 45,68 p.p.). Deasemenea, se observă o creştere a cotei părţi a costurilor de materiale
directe şi repartizabile în totalul costului producţiei cu 28,10 p.p. Prin urmare, rezultatele
obţinute se apreciază negativ.

3. Problema 6. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

influența factorilor respectivi la devierea costurilor directe cu personalul. Pe rezultatele
analizei de formulat concluzii.

Tabel 15. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la

devierea costurilor directe cu personalul
Indicatori AP AC Abaterea, Inclusiv din cauza:
+/-
Recalculat efectiv
A 1 2 3 4 5 6 7
1.CPDR 1 340,1 1 602,2 1 852,2 +512,1
2.VPF 9 567,8 13 938,2

Conlcuzie: Se observă o creştere a costurilor cu personalul directe şi repartizabile cu 512,1

mii lei. Acest rezultat se datorează influenţei următorilor 3 factori:
 1. Modificarea volumului producţiei fabricate a contribuit la majorarea CPDR respective
cu 612,2 mii lei :

2. Modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate a contribuit la micșorarea

CPDR respectiv cu 350,1 mii lei

3. a contribuit la creșterea CPDR respective cu mii lei

 BIF = +612,2 + (-350,1) +250,0 = +512,1 mii lei

Deci, rezultatul analizei factoriale ne demonstrează că la sporirea costurilor cu personalul
directe şi repartizabile au influenţat modificarea volumului producţiei fabricate şi normei de
consum, totuşi, dacă ţinem cont de conţinutul economic al fiecărui factor în parte, atunci
creşterea CPDR este justificată deoarece programa de producţie şi comercializare a fost
supraîndeplinită cu 45,68 p.p. Micşorarea CPDR pe seama structurii şi sortimentului producţiei
fabricate se apreciază pozitiv şi prezintă meritul entităţii, deoarece creşte ponderea producţiei
mai rentabile în totalul VPF. Creşterea CPDR pe baza nivelulul de consum se apreciază negativ
deoarece şi constituie rezervă internă de diminuare a indicatorului rezultativ pe viitor. Prin
urmare, CPDR, în rezultatul analizei factoriale, nu numai că nu s-au majorat, dar şi s-au diminuat
cu -100,1 mii lei (-350,1+250,0). Totodată, trebuie d emenţionat că dacă costul unitar pe seama
efortului propriu al colectivului de muncă va fi respectat nivelul anului precedent, atunci CPDR
se vor micşora suplimentar cu 250,0 mii lei.
Tema 9: Analiza cheltuielilor

1. Problema 1. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

modificarea cheltuielilor după feluri de activități după structură în dinamică. Pe
rezultatele analizei de formulat concluzii.
Tabelul 16. Aprecierea modificării cheltuielilor după feluri de activități
după structură în dinamică
Anul precedent Anul curent Abaterea +/- Sporul
Ritmul
Indicatori ∑, mii ∑, mii creșterii, +/-
creșterii,%
lei P,% lei P,% mii lei p.p. p.p.
A 1 2 3 4 5 6 7 8
ChAO 9613,8 91,50 9892,1 89,67 +278,3 -1,83 102,89 +2,89
ChAA 635 6,04 967,8 8,77 +332,8 +2,73 152,41 +52,41
Ch privind IV 258,1 2,46 171,7 1,56 -86,4 -0,90 66,52 -33,48
Total 10506,9 100 11031,6 100 +524,7 0,00 104,99 +4,99
Concluzie: Se observă o creșterea a cheltuielilor pe tipuri de activități în anul curent comparativ
cu anul precedent de la 10506,9 la 11031,6 mii lei sau cu 524,7 mii lei, ceea ce în mărime
relativă constituie o creștere cu 4,99 p.p. Acest rezultat se datorează influenței negative a
creșterii cheltuielilor activității operationale, chiar dacă în mărime relativă au înregistrat o
scădere cu 1,83 p.p., și a cheltuielilor altor activități, majorarea cărora au dus la creșterea
indicatorului rezultativ respectiv cu 278,3 și 332,8 mii lei. Pozitiv asupra indicatorului rezultativ
a influențat cheltuielile privind impozitul pe venit, diminuarea căruia a contribuit la micșorarea
cheltuielilor pe tipuri de activități cu 86,4 mii lei. Prin urmare entitatea analizată dispune de
rezerve interne de diminuare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel dacă nivelul cheltuielilor
din activitatea operațională și a celor din alte activități vor fi respectate la nivelul anului
precedent, cheltuielile pe tipuri de activități nu numai că nu se vor majora, ci și se vor diminua în
aceeași mărime.
Dacă apreciem modificarea cheltuielilor pe tipuri de activități atunci se observă că
creșterea indicatorului rezultativ a avut loc în cea mai mare parte pe seama majorării cheltuielilor
din alte activități decât cea operațională care în dinamică au crescut cu 2,73 p.p.

2. Problema 4. În baza datelor inițiale pentru analiză să se calculeze și să se aprecieze

modificarea cheltuielilor de curente după structură în dinamică. Pe rezultatele analizei de
formulat concluzii.

Tabelul 17. Aprecierea modificării cheltuielilor curente

după structură în dinamică
Anul
Sporul
precedent Anul curent Abaterea +/- Ritmul
Indicatori creșterii,+/-
∑, mii ∑, mii creșterii,%
p.p.
lei P,% lei P,% mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5 6 7 8
Ch distrib 1749,8 47,99 2547,3 70,89 +797,5 22,90 145,58 +45,58
Ch admin 1070,6 29,36 756,5 21,05 -314,1 -8,31 70,66 -29,34
ACh AO 825,6 22,64 289,5 8,06 -536,1 -14,59 35,07 -64,93
Total 3646 100 3593,3 100 -52,7 0,00 98,55 -1,45

Concluzie: Se observă o diminuare a cheltuielilor curente în anul curent comparativ cu anul

precedent de la 3646,0 la 3593,3 mii lei sau cu 52,7 mii lei, ceea ce în mărime relativă constituie
o descreștere cu 1,45 p.p. Acest rezultat se apreciază pozitiv și se datorează influenței pozitive a
micșorării cheltuielilor administrative și cheltuielilor altor activități operaționale, care au
determinat micșorarea indicatorului rezultativ respectiv cu 314,1 mii lei sau cu 29,34 p.p. și
536,1 mii lei sau cu 64,93 p.p., concomitent cu influența negativă a cheltuielilor de distribuire,
creșterea cărora au determinat majorarea cheltuielilor curente cu 797,5 mii lei sau cu 45,58 p.p.
Prin urmare entitatea analizată dispune de rezerve interne de diminuare a cheltuielilor curente pe
viitor. Astfel dacă mărimea cheltuielilor de distribuire vor fi respectate la nivelul anului
precedent, atunci cheltuielile curente se vor micșora suplimentar cu 797,5 mii lei sau în total cu
850,2 mii lei (314,1 + 536,1). Dacă apreciem modificarea cheltuielilor curente după structură
atunci se observă că ponderea cea mai mare le revine cheltuielilor de distribuire care în dinamică
înregistrează o creștere semnificativă cu 45,58 p.p.