INTRODUCERE

Scopul practicii de inițiere este de a face cunoștință cu desfăşurarea activităţii economice a unei
entitați şi de a studia contabilitatea din punct de vedere practic. De asemenea, ea urmareşte
îmbinarea cunoştinţelor teoretice şi practice, formarea logicii contabile și a deprinderilor pentru
formarea profesional .
În acest raport am prezentat informațiile referitoare la modul de organizare a structurii și
activității întreprinderii, organizarea contabilității în cadrul acesteia, precum și analiza activității
economico-financiare a entitîții „IMIX COMBINATUL DE CARNE NIVALLI-PROD”SRL.
Întreprinderea ocupă o pozitie centrală în societăţile contemporane. Ea este agentul care
elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă
nevoile economice individuale sau colective. Rolul său în viaţa economică și socială face ca,
oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea cu atît mai mult în contextul unei
economii de piață, ea trebuie să dea socoteală despre sine partenerilor săi, utilizatori interni sau
externi ai informaţiei contabile. Instrumentul prin intermediul căruia entitatea informează mediul
său despre ceea ce face, despre performanţele situaţiei financiare este contabilitatea.
Deci, contabilitatea reprezintă un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare,
înregistrare, generalizare a elementelor contabile și de raportare financiară.
Combinatul de carne și mezeluri „Nivali-Prod” a obţinut Standardul Internaţional de Certificare
ISO:
• Certificare ISO 9001- Sistem de Management al Calităţii;
• Certificarea ISO 22000 - Sistemului de Management al Siguranţei Alimentare.
Deoarece este o entitatea cu răspundere limitată „ Nivali-Prod”SRL înregistrează elementele
contabile în baza contabilităţii de angajamente.
Bazîndu-se pe calitatea produselor, corectitudinea livrării în termen și excelența serviciilor,
produce zilnic mai mult de o sută de tipuri de salamuri, crenvurști, specialități din carne, precum
și produse tradiționale moldovenești.
Scopul principal al companiei este fabricarea produselor de calitate superioară, din carne
proaspătă, condimente naturale, selectate individual pentru fiecare produs cu multă pasiune.

3
 CAPITOLUL I.
Caracteristica generala a structurii și organizării activității entității

Entitateа “ Nivalli Prod” S.R.L. a fost înregistrаtă prin decizia Camerei Înregistrării de
Stat la dаta de 14.03.2006 (data eliberarii: 13.06.2011), pe adresa: Republica Moldova, s.
Dubasarii Vechi, raionul Criuleni, MD-4822. Conform Certificatului de înregistrare (Anexa 1)
numarul de identificare de stat – codul fiscal al “Nivalli-Prod”S.R.L. este 1006600010112.
Certificatul de înregistrare este emis în baza Actului de Constituire al Societății Comerciale
„Sembix-Max” SRL care este autentificat de către A.Dragomir.
“Nivalli-Prod” SRL are statut de persoana juridică de drept privat, cu scop lucrativ (comercial).
SRL „Nivalli Prod” se ocupă cu producerea salamurilor, semifabricatelor refrigerate
avînd un sortiment vast - în jur de 150 tipuri, cu logotip de firmă „Nivalli” şi „Gastronom”.
Producţia „Gastronom” este destinată populaţiei cu venituri modeste.
Fabrica este situată în zona ecologică pură în valea Nistrului în satul Dubăsarii Vechi.
Construită în conformitate cu cerințele europene al industriei alimentare și dotată cu echipament
tehnologic nou, emis de Germania și Austria, fabrica este un model modern de producție de
carne..Departamentul de calitate monitorizează toata materia prima primita, procesele de
producție , produsele finite, depozitarea și livrarea.
Întinzîndu-se pe o suprafaţă de 1 ha, în cadrul acestei secții activează 150 angajaţi.
Întreprinderea activează în baza licenței (Anexa 2), avînd capitalul social de 18746304 lei,
divizat în părți sociale:
-Pleșca Igor, cota 8795388,09 lei , ce constituie 46,92 %
-Grădinaru Sergiu, cota 9950915,91 lei, ce constituie 53,08 %.
Pentru a-şi realiza sarcinile asumate societatea desfaşoară următoarele genuri de activitate:
• Fabricarea produselor din carne de porc, carne de pasare si de iepure;
• Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse
alimentare, băuturi şi produse din tutun;
• Comerţul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun
• Comerțul cu amănuntul în standuri și piețe
• Intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri
• Depozitari.
Conform Situației de Profit și Pierdere (Anexa 2 din Situațiile financiare ale entității),entitatea
“Nivalli Prod” SRL a inregistrat in anul 2018 venituri din vinzari in marime de 10410.35 mii lei,
ceea ce reprezinta o crestere fata de anul precedent cu 11 894,6 mii lei. Aceasta sporire se

4
datoreaza personalului inalt calificat, cresterii randamentului de lucru, deschiderii a doua puncte
de comercializare. (Anexa 3)
In anul 2018 “Salt Confort” a obtinut profit in marime de 19569,4 mii lei. Aceasta tendinta
pozitiva a fost conditionata in mare parte de cresterea considerabila a veniturilor din vinzari
comparative cu anul precedent in marime de 13915,8 mii lei.
Rentabilitatea constituie o forma sintetica de exprimare a eficientei economice, care reflecta
capacitatea unei firme de a realiza profit. In conditiile economiei de piata, profitul constituie
obiectivul de baza al oricarei intreprinderi. Cresterea acestuia si, implicit, a rentabilitatii
constituie o necesitate obiectiva, vitala pentru insasi existenta intreprinderii. Intreprinderile care
se dovedesc nerentabile sunt supuse falimentului. Rentabilitatea apare, astfel, ca instrument
hotarator in mecanismul economiei de piata, in orientarea productiei in raport cu cerintele
consumatorilor (productivi sau individuali). Rentabilitatea presupune obtinerea unor venituri, in
urma vanzarii si incasarii productiei fabricate, mai mari decat cheltuielile efectuate cu realizarea
acesteia.

Tabel 1.1. Aprecierea dinamicii rentabilitatii factorilor economico-financiari

Nr. Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
absoluta
1 Venituri din vinzari,mii lei 105 820,1 117 714,7 +11 894,6
2 Costul vînzărilor,lei 91 904,2 98 145,2 +6 241
3 Profit brut(pierdere brută),mii 13 915,8 19 569,4
+5653,6
lei (rd.1-rd.2)
4 Rezultatul din alte activitati (5 296,2) (3 179,5) + 2 116,7
operationale,mii lei
5 Rezultatul din alte 6 427,6 1 784,6 -4 643
activități,mii lei
6 Profit pînă la impozitare,lei (4 653,4) (3 001,0) +1 652,4
(rd.3+rd.4+rd.5)
7 Profit net,mii lei (4 653,4) (3001,0) +1 652,4
8 Rentabilitatea veniturilor din
vînzări,% 15,14 19,93 +4,79
(rd.3/rd.2*100%)
9 Rentabilitatea generala,% 5,06 3,05 _
(rd.7/rd.2*100%)
10 Capitalul propriu, mii lei 16 783,3 13 780,3 -3 003
11 Rentabilitatea financiara,% 27,72 21,77 _
(rd.7/rd.10*100%)

5
Concluzie: Din calcule efectuate putem constata ca la “Nivalli-Prod” SRL o crestere a
nivelulului rentabilitatii veniturilor din vinzari ( raportul procentual dintre profit brut și volumul
vînzărilor) care constituie in anul de gestiune 19,93% , iar în anul precedent acest indicator a
constituit 15,14%.
Rentabilitatea activelor (raportul dintre profitul pînă la impozitare și valoare medie a
activelor totale) în 2017 a constituit 5,06%,în perioada de gestiune acesta majorînduse pînă la
33,73%.Rentabilitatea capitaluilui propriu(raportul dintre profitul pînă la impozitare și valoarea
medie a activelor totale) în anul precedent a constituit 27,72%, în anul de gestiune acest indicator
constituie 21,77% ceea ce demonstrează o scadere a acestui indicator față de anul precedent cu
5,95 %.
Forta de munca este unicul factor important care e capabil sa produca valori mari.
Sarcinile analizei fortei de munca:
a) Aprecierea asigurarii intreprinderii cu resurse umane necesare din punct de vedere
cantitativ, calitativ si structural
b) Aprecierea eficientei utilizării timpului de munca
c) Estimarea si examinatea productivitatii muncii precum si a factorilor de influenta intru
modificarea acestui indicator rezultativ
d) Calculul si aprecierea factorilor de munca la devierea volumului activitatii de baza
e) Evidenta rezervelor interne de majorare a volumului activitatii de baza in urma utilizarii
mai eficiente a resurselor umane pe viitor
f) Elaborarea masurilor concrete privind mobilizarea rezervelor
Orice activitate poate fi desfasurata cu o eficacitate maxima numai în conditia că unitatea
economica este asigurata la timp cu resurse umane necesare din punct de vedere cantitativ,
structural si calitativ.
Pentru a examina modul de asigurare al unitatii economice se utilizeaza indicatorul general izator
numarul mediu scriptic de salariati.

Tabel 1. 2. Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal în dinamică

Categorii de personal An An de gestiune Abaterea

precedent absolută
1. Ns, total: 251 264 +13
Personal din activitatea de
6
 baza (muncitori) 6 8 +2
Functionari 2 3 +1
Personal din activitatea 243 253 +10
secundara

Concluzie: Conform rezultatelor obținute observăm că la intreprindere are loc o tendință de

crestere a efectivului de personal față de anul precedent cu 13 persoane, fapt datorat majorarii
numărului muncitorilor cu 2 persoane ,a functionarilor cu 1 persoană și a personalului secundar
cu 10 persoane.Această analiză se efectuiază în baza balanței timpului de muncă în om zile și în
om ore.

CAPITOLUL II.

Sistemul de organizare a contabilitătii în cadrul entității și tehnologii

informaționale applicate
7
 Deoarece entitatea SRL “Nivalli-Prod” este o întreprindere mare, ea dispune de un
compartiment complex al contabilităţii.
Contabilitateb a la S.R.L. “Nivalli-Prod” se ţine conform:
- Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;
- Standartelor Naţionale de contabilitate aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
- Altor acte legislative şi normative, cu modificările şi completările ulterioare.
Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii la întreprinderea analizată o
poartă conducătorul societăţii. El are responsabilitatea de a crea condiţii optime pentru
organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură
îndeplinirea riguroasa de către toate subdiviziunile și serviciile cu profil contabil a cerinţelor
contabilului-şef (Angela Sistacovschi) privind întocmirea documentelor şi prezentarea
informaţiei necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare. Contabilitatea
constituie o subdiviziune structurală autonomă. Întreprinderea utilizează sistemul contabil în
partidă dublă cu prezentarea situațiilor financiare complete (bilanțul; situația de profit și
pierdere; situația modificărilor capitalului propriu; situația fluxurilor de numerar; notele la
situațiile financiare; nota explicativă) (Anexa 3).
Condiţiile de muncă ale angajaţilor din contabilitate sunt destul de favorabile. Programul
de muncă este de 5 zile în săptămînă, începînd ziua de muncă de la orele 09:00 pînă la 17:00,
pauză de masa 12:00-13:00 (40 ore lucrătoare). Biroul de lucru este bine amenajate şi iluminat.
Întreprinderea „Nivalli-Prod” dispune de mijloace tehnice adecvate pentru prelucrarea
informaţiei de evidenţă.
Contabilul-șef, de comun acord cu conducătorul S.R.L., semnează acte care servesc drept temei
pentru primirea și predarea valorilor în mărfuri și materiale, mijloacelor bănești, precum și
privind datoriile de decontare, creditare și financiare.
Deoarece entitatea “Nivali-Prod” SRL aplică sistemul contabil în partidă dublă, ea este
obligată să ţină evidenţa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor şi
veniturilor în baza conturilor contabile . Planul general de conturi contabile este elaborat în baza
Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi a altor acte normative contabile, ţinînd cont de
cerinţele de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale
entităţii. În baza Planului general de conturi contabile entitatea și-a elaborat planul de conturi de
lucru care conţine nomenclatorul integral al conturilor de gradul I şi II necesare pentru ţinerea
contabilităţii, întocmirea situaţiilor financiare şi alte necesităţi informaţionale.
Evidenţa contabilă la „Nivalli-Prod”SRL este ţinută de contabilitate care constituie o
subdiviziune structurală autonomă a întreprinderii.Structura contabilităţii ca subdiviziune
structural - organizatorică a „Nivalli-Prod”SRL o formează contabilul –şef, Angela Sistacovschi
8
și cei 7 contabili auxiliari .Contabilul – şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a
tuturor operaţiilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea
rapoartelor financiare în termenele stabilite,poartă răspundere pentru respectarea principiilor
metodologice de organizare a contabilităţii.
Forma de contabilitate exprimă modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor
în scopul obţinerii fondului de informaţii care să caracterizeze în expresia valorică, starea şi
mişcarea patrimoniului.
Ciclul contabil de prelucrare a datelor constituie totalitatea etapelor de prelucrare a datelor în
contabilitate. În scopul obţinerii de informaţii privind situaţia patrimoniului şi rezultatele
perioadei de gestiune ciclul contabil se realizează prin implementarea unei forme de
contabilitate. Instrumentele de lucru ale formei de contabilitate sunt: documentele contabile
(documente primare şi registre contabile); listele de inventariere; balanţele de verificare; bilanţul
contabil.
Având în vedere conţinutul formei de contabilitate şi instrumentele de lucru ale acesteia, forma
de contabilitate poate fi definită drept un sistem de documente corelate între ele ce servesc la
înregistrarea şi prelucrarea, după anumite reguli, a stării şi mişcării elementelor patrimoniale, ca
urmare a operaţiilor economice.
Legea contabilităţii prevede că orice întreprindere are obligativitatea de aşi organiza şi
conduce contabilitatea proprie asigurând:
• Întocmirea documentelor justificative în care să se consemneze la locul şi momentul
producerii lor
toate operaţiile care afectează patrimoniul;
• Prelucrarea şi înregistrarea operaţiilor economico-financiare în sistemul de conturi;
• Inventarierea anuală a patrimoniului unităţii;
• Întocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilanţul contabil, raportul privind
rezultatele
financiare şi anexele la rapoartele financiare;
• Controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate;
• Furnizarea, publicitatea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială.
Un alt element, ce determină forma de contabilitate este cel al structurii înregistrării contabile.
În acest sens se pot folosi două variante:
a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului şi creditului fiecărui cont;
b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecărui cont.
Formele de contabilitate folosite de întreprinderi sunt următoarele: memorial-order; jurnal-order;
automatizată;
9
„Nivalli-Prod”SRL foloseşte în evidenţa contabilă o formă de contabilitate ,cea automatizată.
Forma automatizată de contabilitate a adaptat formele de contabilitate la utilizarea tehnicii de
calcul electronic. Ciclul de prelucrare a datelor are la intrare în calculator formula contabilă. Pe
baza ei, se clădeşte întregul sistem de stocare şi prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse în
calculator se editează obligatoriu registrele contabile. În mod obligatoriu sunt editate, lunar,
balanţele de verificare ale conturilor. Forma de contabilitate automatizată este în formă de
programă.Întreprinderea „Nivalli- Prod”SRL ultilizează programa 1C pentru stocarea si evidența
contabilității. La rândul său ea cuprinde mai multe compartimente sau sub programe:
contabilitatea materialelor; contabilitatea mijloacelor băneşti; contabilitatea consumurilor şi
cheltuielilor; contabilitatea decontărilor. Informaţia din documentele primare în conformitate cu
programa dinainte întocmită este înserată în memoria calculatorului. Această înserare se face sub
formă de dialog a operatorului contabil cu calculatorul. După programul respectiv operatorul dă
comandă de a evalua datele, de a le grupa şi respectiv se întocmesc registrele contabilităţii. În
rezultatul acestor operaţii se obţin registre de evidenţă sintetică şi analitică în formă de
maşinograme. Operatorul poate obţine aceste maşinograme în diferite forme în funcţie de
necesităţile sale. În baza acestor maşinograme se întocmeşte Cartea Mare. Dacă în programă este
prevăzut registrul Cartea Mare atunci acestea la fel se elaborează în mod automat. În baza Cărţii
Mari se întocmeşte bilanţul contabil(Anexa 3).
Cerințele înaintate față de documentele primare sunt:
-Faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.
-Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a
acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt
interzise.
-Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar
dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.
-Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor
și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de
conducerea acesteia.
-Documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeaşi
putere juridică.
-În cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, la solicitarea utilizatorului,
entitatea este obligată să îi ofere copia documentului respectiv pe suport de hîrtie.
-Documentele primare conţin următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea şi numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
10
 c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii din numele căreia este întocmit
documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele
fizice – IDNP (codul personal);
e) conţinutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţiile, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea
(producerea) faptelor economice.
-Documentele primare pot conține și alte elemente, în funcție de prevederile actelor normative și
necesitățile informaționale ale entității.
-Persoanele care întocmesc şi/sau semnează documentele primare, precum şi cele care le
înregistrează în contabilitate poartă răspundere.
-Documentele de casă, de plată şi cele privind decontările pot fi semnate unilateral, de către
conducătorul entităţii, ori de două persoane cu drept de semnătură, prima semnătură aparţinînd
conducătorului sau altei persoane împuternicite, iar a doua – contabilului-şef sau altei persoane
împuternicite.
-Efetuarea corectărilor în documentele primare care justifică operaţiunile de casă și de plată este
interzisă.
-Documentele primare, cu excepția celor care justifica operatiunile de casa, plata, pot fi
corectate, cu indicarea datei efectuării corectării, numelui, prenumelui contabilului-șef și/sau ale
persoanei responsabile și cu aplicarea semnăturii.

Capitolul III. Contabilitatea entității

3.1.Elaborarea politicilor contabile ale entității,modificări ale estimărilor

contabile,erori și evenimente ulterioare

După alegerea sistemului contabil, următoarea etapă în organizarea contabilităţii este

elaborarea şi aprobarea Politicilor Contabile (Anexa 4), care este unul din documentele
11
principale şi obligatorii ce determină modul de ţinere a contabilităţii la orice entitate. Politica de
contabilitate este o parte foarte importantă a organizării întreprinderii, de aceea la fondarea
întreprinderii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică, se întocmeşte politica de
contabilitate. Politicile contabile se reglementează de SNC „Politici contabile, modificări ale
estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”.
Aprobarea şi precizarea politicii de contabilitate a fost perfectată printr-un document
organizatoric-de dispoziţie (ordin) al fondatorului întreprinderii. Politica de contabilitate pentru
2014 a fost aprobată de conducătorul întreprinderii la finele anului 2013 şi a intrat în vigoare
începînd cu 1 ianuarie al anului 2014. Ea se aplică de toate subdiviziunile structurale ale
întreprinderii.
Cadrul legal si fundamentarea politicilor contabile :
1. Actele normative care impun ca situaţiile financiare să aibă la bază politici contabile bine
definite sunt acte din domeniul financiar-contabil si acte normative, care reglementeaza
activitatea societăţilor:
- Legea contabilitatii nr. 113 din 27.04.2007 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC);
- Planul general de conturi contabile şi alte reglementări contabile.
2. Conducerea entităţii a stabilit politicile contabile pentru operatiunile derulate. Aceste politici
sunt elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si
tehnic , cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.
Entitatea organizează şi conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară,
potrivit Legii contabilităţii republicată, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul
activităţii. Contabilitatea se ţine în limba română. Orice operaţiune economico-financiară
efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza
înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii entităţii revine conducătorului.
Entitatea organizează şi conduce contabilitatea în compartimente distincte, conduse de către
contabilul şef, care are studii economice superioare şi care răspunde împreună cu personalul din
subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii. Contabilitatea se ține în
baza sistemului contabil în partidă dublă cu prezenatarea situațiilor financiare complecte
( art.15 alin.(3) din legea contabilității)

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau

nefavorabile care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt
autorizate pentru publicare.

12
Pot fi identificate două situaţii:
a) entitatea obţine informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru
evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare sunt
semnificative pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrări. Pragul
de semnificaţie, care ar conduce la necesitatea înregistrării în contabilitate se stabileşte pentru
venituri sau cheltuieli în mărime de 30 000 lei.
b) entitatea obţine informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar
a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În situaţia in care informaţia va
fi semnificativă, informaţiile respective se vor prezinta în notele explicative (fără efectuarea unor
înregistrări în contabilitate). Pragul de semnificaţie, care ar conduce la necesitatea prezentării în
notele explicative se stabileşte pentru venituri sau cheltuieli în mărime de 30 000 lei.
Erorile sunt definite ca omisiuni şi alte interpretări greşite ale situaţiilor financiare ale
societăţii pentru una sau mai multe perioade, care au fost descoperite în perioada curentă şi care
se referă la informaţiile credibile care:
1. au fost disponibile atunci când s-au întocmit situaţiile financiare din perioade anterioare; şi
2. ar putea în mod rezonabil să fi fost obţinute şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea
acestor situaţii financiare.
Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sînt semnificative sau
nesemnificative. Pragul de semnificaţie se determină în mărime relativă în baza următoarelor
criterii de semnificaţie exprimate în procente pentru:
− elementele de bilanţ − 2 % de la valoarea totală a activelor la sfîrşitul perioadei de gestiune;
− elementele situaţiei de profit şi pierdere −5 % de la suma veniturilor din vînzări înregistrate în
perioada de gestiune.Criteriile indicate se aplică valorilor totale a activelor şi, respectiv, a
veniturilor din vînzări în mărimea determinată pînă la corectarea erorii.Erorile a căror mărime va
depăşi suma care reiese din calculul mărimii relative nominalizate vor fi considerate
semnificative.

3.2. Contabilitatea imobiliărilor necorporale și corporale

Imobilizările sunt active generatoare de beneficii economice pentru a fi utilizate pe o perioadă

mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în folosinţa terţilor.
O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil şi controlabil de entitate
fără substanţă fizică.
13
 La enitatea S.A."Floare-Carpet" sunt prezente următoarele imobiliări crporale:
-Imobilizări necorporale în curs de execuţie (contul 111);
- Programe informatice (contul 112).
- Brevete şi mărci (contul 112);
- Licente de activitate (contul 112);
Imobilizările necorporale se recunosc initial pe obiecte de evidenţă al căror nomenclator este
stabilit de directorul enităţii în conformitate cu pct. 5 din SNC „Imobilizări necorporale şi
corporale”. La momentul obţinerii certificatului de înregistrare a mărcilor se recunoaşte intrarea
a obiectului imobilizărilor necorporale la suma cheltuierilor efectuate. Iar un exemplu de
imobilizăari necorporale în curs de execuție ar fi programa, pe care programiștii o elaborează
pîna a fi trecuta la contul 112.
Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează cînd
activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în maniera intenţionată de
conducere.Astfel conform Balanței de verificare a contului 112 “Imobilizări necorporale”(Anexa
5), costurile suportate la utilizarea sau mutarea unei imobilizări necorporale nu sunt incluse în
valoarea contabilă a acelei imobilizări.
Evaluare după recunoaştere
După recunoaşterea iniţială, o imobilizare necorporală se contabilizează la costul său minus
orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate.
1.La data de 14.12.2018 s-a achitat factura fiscală cu privire la procurarea programei
informatice(Anexa 6):
Debit contul 521 “Datorii față de furnizor”-la suma totală a valorii imobilizării necorporale-
11 840 lei
Credit contul 112 “Imobilizări necorporale”-la suma-11 840 lei
Amortizarea se calculează începând cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în
utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează începînd cu prima zi a lunii care
urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului. La”Nivalli-Prod” SRL
amortizarea imobilizărilor necorporale se reflectă în contul 113 „Amortizarea imobilizărilor
necorporale”. Registrul contabil obligatoriu care serveşte drept bază pentru întocmirea situaţiilor
financiare este Cartea mare.
Amortizarea pentru imobilizări necorporale este calculată în baza metodei liniare. Perioada de
amortizare pentru soft 3-5 ani, iar pentru licenţe 5-20. Cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare
perioadă se recunoaşte în profit sau pierdere.

14
 2.Debitul.contului/713„Cheltuieli.administrative”,subcontul7132”Cheltuieli.privind
amortizarea,întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație administrativă”- la suma
valorii amortizarii imobilizarii necorporale-11 840lei
Creditul contului 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 1335”Amortizarea
programelor informatice”-la suma- 11 840 lei.
O imobilizare necorporală este derecunoscută:
• la cedare;
• cînd nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa. Cîştigul sau
pierderea care rezultă din casarea unei imobilizări necorporale se stabileşte că diferenţă dintre
încasările nete din cedare, daca există, şi valoarea contabilă a activului. Aceasta va fi
recunoscută în profit sau pierdere.
Imobilizările corporale sunt imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări
corporale în curs de execuţie şi resurse minerale, care: sunt deţinute în vederea utilizării pentru
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor ,pentru a fi folosite în scopuri administrative,
se preconizează a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Recunoaşterea
Costul unui element de imobilizări corporale este recunoscut ca activ dacă şi numai dacă:
➢este probabilă generarea pentru Societate de beneficii economice viitoare aferente activului;
➢ costul activului poate fi evaluat în mod fiabil.
Societatea evaluează conform acestui principiu al recunoaşterii toate costurile imobilizărilor
sale corporale atunci cind sunt suportate. Aceste costuri includ costurile suportate iniţial
pentru dobindirea sau construcţia unui element de imobilizări corporale, precum şi
costurile suportate ulterior pentru adăugări la acestea, pentru inlocuirea parţială sau pentru
întreţinerea acestora.
Amortizarea se calculează începând cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în
utilizare. Respectiv, calcularea amortizării obiectului încetează începînd cu prima zi a lunii care
urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului. Amortizarea se
calculează prin metoda liniară. Prin urmare, amortizarea nu încetează atunci cînd activul nu este
utilizat sau este scos din funcţiune, cu excepţia cazului în care acesta este complet amortizat.

Derecunoaşterea :

Valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale este derecunoscută:

•la cedare;

15
•cind nu se mai aşteaptă niciun beneficiu economic viitor din utilizarea sau cedarea sa. Cîştigul
sau pierderea care rezultă din derecunoaşterea unui element de imobilizări corporale este
inclus(ă) în profit sau pierdere cînd elementul este derecunoscut. Cîştigul sau pierderea care
rezultă din derecunoaşterea unui element de imobilizări corporale este determinat(ă) ca fiind
diferenţa dintre încasările nete la cedare, dacă există, şi valoarea contabilă a elementului.

Entitatea a procurat un condiționer ELECTROLUX EACS-24 care necesita de a fi instalată in

urma caruia sa intocmit urmatoarea formula contabila: (Anexa 7)
Debit contul 121“Imobilizari corporale in curs de executie” subcontul 1213 “Imobilizari
corporale pina la punere in utilizare” –10812,5 lei
Debit contul 534 “Datorii fata de buget” subcontul 5344 “Datorii fata de buget privind taxa pe
valoarea adaugata” – 2186,5 lei
Credit contul 521“Datorii comerciale” subcontul 5211 “Datorii comerciale in țară” – 12 999
lei
Pentru punerea in functiune a condiționerului s-a intocmit un Proces-Verbal in care se indica
denumirea obiectului, data punerii in functiune, valoarea de intrare, durata de functionare utila in
luni, valoarea probabila ramasa(Anexa 8).
La punerea in functiune a mijlocului fix sa intocmit urmatoarea formula contabila:
Debit contul 123“Mijloace fixe” subcontul 1235 “Instrumente și inventar” - 12 999 lei
Credit contul 121“Imobilizari corporale destinate instalarii” subcontul 1213 “Imobilizari
corporale pina la punere in utilizare” – 12 999 lei
Entitatea utilizeaza metoda liniara a calcului amortizarii mijloacelor fixe.
La calcularea amortizarii Maşinii de confecţionare arcuri pentru saltele se va intocmi
urmatoarea formula contabila.
Debit contul 721“Cheltueli de distribuire” subcontul 7212 “Cheltueli privind amortizarea
intretinerea si reparatia activelor imobilizate cu destinatie comerciala” – 12 999lei
Credit contul 124 “Amortizarea mijloacelor fixe” subcontul 1245 “Amortizarea instrumentelor
și inventarului” – 12 999 lei

3.3.Deprecierea activelor imobilizate

La sfîrşitul fiecărei perioade de raportare, Societatea estimează dacă există indicii ale deprecierii
activelor. În cazul în care sunt identificate astfel de indicii, Societatea estimează valoarea justă a
activului. Chiar dacă nu există niciun indiciu al deprecierii, Societatea determină pentru
16
depreciere imobilizările necorporale care nu sunt încă disponibile pentru utilizare, prin
compararea valorii contabile cu valoarea justă. Determinarea valorii de depreciere se
efectuează în fiecare an. (de exemplu, pe parcursul inventarierii anuale).

La evaluarea existenţei indiciilor de depreciere a activelor Societatea ia în considerare cel

puţin următoarele indicaţii:

Surse externe de informaţii :

 pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult decît
ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
 pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra
Societăţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra
mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care Societatea îşi desfăşoară
activitatea.

Surse interne de informaţii:

• există probe ale uzurii fizice sau morale a unui activ (care sunt depistate, de exemplu, pe
parcursul inventarierii anuale).

• pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra Societăţii,
sau

• astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul sau modul în
care activul este utilizat sau se aşteaptă să fie utilizat. Astfel de modificări includ situaţiile în care
un activ/grup de active devine neproductiv, planurile de restructurare sau de întrerupere a
activităţii căreia îi este dedicat activul, planificarea cedării activului înainte de data
aşteptată anterior, precum şi reevaluarea duratei de viaţă utilă a unui activ drept determinată, şi
nu nedeterminată.

Raportările interne pun la dispoziţie probe cu privire la faptul că rezultatele economice ale unui
activ/grup de active sunt sau vor fi mai slabe decît cele scontate.

La entitate ’’Nivalli-Prod’’SRL pentru deprecierea mijloacelor fixe, este prevăzut contul 129
„Deprecierea mijloacelor fixe”. Contul 129 „Deprecierea mijloacelor fixe” este un cont de pasiv
(rectificativ). În creditul acestui cont se înregistrează recunoaşterea pierderilor din deprecierea
mijloacelor fixe în corespondență cu debitul conturilor: 343, 721 etc.

17
 În Debitul contului 129„Deprecierea mijloacelor fixe” se înregistrează decontareareluarea
pierderilor din deprecierea mijloacelor fixe în corespondență cu Creditul conturilor: 123
’’Mijloace fixe’’,343 ’’Alte elemente de capital propriu’’621 ’’Venituri din operaţiuni cu
activeimobilizate’’etc.

Soldul contului 129 „Deprecierea mijloacelor fixe” este creditor şi reprezintă suma deprecierii
acumulate a mijloacelor fixe determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Conform planului de conturi pentru înregistrarea surplusului din reevaluare este prevăzut contul
343 „Alte elemente de capital propriu” destinat generalizării informației privind existența şi
modificarea elementelor de capital propriu care nu sînt contabilizate în alte conturi din clasa 3
„Capital propriu”,.

3.4. Contabilitatea operațiilor de leasing.

Un leasing este un contract prin care locatorul transferă locatarului în schimbul unei plăți sau a
unei serii de plăți dreptul de a utiliza un activ pentru o perioada anumită de timp.Un leasing este
considerat ca fiind leasing financiar dacă transferă substanțial toate riscurile și beneficiile
aferente titlului de proprietate asupra activului, indiferent dcă titlul de proprietate este transferat
sau nu. Un leasing este considerat ca fiind leasing operațional dacă nu este leasing financiar.

Recunoașterea operațiunilor de leasing financiar.La începutul perioadei de leasing entitatea

recunoaște operațiunile de leasing financiar ca active și datorii la o valoare egală cu valoarea
contabilă a bunului. Primele de asigurări ce țin de activele primite în leasing financiar se vor
atribui la cheltuieli anticipate iar ulterior vor fi trecute la cheltuelile perioade prin casarea
acestora cu utilizarea metodei liniare. Durata estimată de funcționare utilă pentru activele primite
în leasing financiar coincid cu termenul din contractele de leasing financiar.

Amortizarea activelor primite în leasing financiar se calculeaza analogic activelor proprii.

Dacă nu există o siguranță rezonabilă ca proprietatea asupra bunului va fi obținută pînă la
sfîrșitul perioadei de leasing, activul va fi amortizat pe cea mai scurtă dintre perioada de leasing
și durata de viață utilă a activului.

În contabilitatea locatarului vor fi întocmite următoarele formule contabile:

1. Reflectarea valorii contractuale a bunului primit în leasing care urmează a fi achitată pe

perioada de gestiune următoare :

18
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie” – 377222,40 lei

Credit 421 “Datorii de arendă pe termen lung” – 377222,40 lei

2.Reflectarea valorii de intrare a bunului primit în leasing și pregătirea acestuia pentru a fi dat în
exploatare:

Debit contul 123 „Mijloace fixe” – 377222,40 lei

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie” – 377222,40 lei

3.Reflectarea valorii contractuale a bunului primit în leasing care urmează a fi achitată pe

perioada de gestiune curentă :

Debit contul 421 “Datorii de arendă pe termen lung” – 94305,60 lei

Credit contul 521 “ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 94305,60 lei

4. Reflectarea sumei ratelor de leasing sub formă de dobîndă pentru o lună :

Debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” – 7544,45 le

Credit contul 521 “ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7544,45 lei

5.Reflectarea plății cotei parte și a dobînzii pentru o lună (anexa 12):

Debit contul 521 “ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 101850,05 lei

Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională” – 101850,05 lei.

Totodată clientul, în cazul leasing-ului financiar calculează uzura bunului primit în arendă,
întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 713 „Cheltuieli generale și adminitrative”

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”.

Recunoașterea operațiunilor de leasing operational.Plățile de leasing în cazul unui leasing

operațional sînt recunoscute ca cheltuială curentă, de-a lungul duratei contractului de leasing, în
cazul în care o altă baza sistematică nu este reprezentativă pentru ritmul benieficiilor
utilizatorului.

Costurile inițiale directe suportate de entitate sînt recunoscute ca activ și trecute la cheltuieli pe
perioada de leasing.

19
Costurile direct atribuite intrării(restituirii) activelor primite în leasing operațional și costurile de
întreținere se înregistrează ca costuri/cheltueli curente, în funcție de destinația și locul de
utilizare a activului respectiv.

Plățile de leasing operațional se înregistrează ca costuri/cheltueli curente în părți egale pe durata

contractului de leasing.

Ratele de leasing, în cazul leasing-ului operațioanal, includ cota de uzură calculată în confirmate
cu actele normative în vigoare și un beneficiu stabilit de părțile contractante. Astfel de rate se
reflectă :

-la locator – ca venituri din vînzări dacă leasingul constituie activitatea de bază a întreprinderii
sau ca alte venituri operațioanale dacă leasingul nu constituie activitatea de bază a întreprinderii ;

- la locatar – ca consumuri sau cheltuieli în conformitate cu metoda specializării exercițiului pe

măsura survenirii termenelor de achitare a acestora, indiferent de momentul efectiv de plată a
mijloacelor bănești sau a altei forme de compensare .

În cazul leasing-ului operațional bunul se reflectă în bilanțul contabil al locatorului care

calculează uzura aferentă unui astfel de bun atât în contabilitatea financiară, cât și în scopuri
fiscale.În cursul perioadei de gestiune (lunii, trimestrului) consumurile/cheltuielile aferente
desfășurării activității de leasing la locator pot fi reflectate:

-în contul 811 „Activități de bază”cu decontarea ulterioară a acestora în contul 711 „Costul
vâzărilor”, în cazul când activitatea de bază a întreprinderii o constituie leasing-ul;

-în contul 714 „Alte venituri operaționale”, în cazul când leasing-ul nu constituie activitatea de
bază a întreprinderii;

În cazul leasing-ului operațional la locator se vor întocmi următoarele formule contabile :

1.Reflectarea valorii de intrare a bunului transmis în leasing operațional:

Debit contul 123 “Mijloace fixe”

Credit contul 123 “Mijloace fixe”

2.Reflectarea calculării uzurii bunului transmis în leasing operațional:

Debit contul 714“Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”

20
3.Reflectarea calculării ratelor de leasing operațional:

Debit contul 228“Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Credit contul 612 “Alte venituri operaționale”

4.Reflectarea încasării plății ratelor de leasing operațional:

Debit contul 241“Casa”, 242 “Conturi curente în valută națională”

Credit contul 228“Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

5.Reflectarea cheltuielilor de reparație și modernizare a bunului transmis în leasing operațional:

Debit contul 714“Alte cheltuieli operaționale”

Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

6.Reflectarea valorii de intrare a bunului restituit de către locatar la expirarea contractului de

leasing operațional:

Debit contul 123 “Mijloace fixe”

Credit contul 123 “Mijloace fixe”

În cazul leasing-ului operațional la locatar se vor întocmi următoarele formule contabile :

1.Reflectarea valorii contractuale a bunului primit în leasing operațional:

Debit contul 911 “Imobilizări corporale primite în (locaţiune, arendă ) leasing operaţional”

2.Reflectarea calculării plății ratelor de leasing operațional:

Debit contul 712“Cheltuieli de distribuie”, 713“Cheltuieli administrative”, 811“Activități de

bază”

Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”

3.Reflectarea plății ratelor de leasing operațional:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente ”

Credit contul 241“Casa”, 242 “Conturi curente în valută națională”

4.Reflectarea cheltuielilor de întreținere a bunului primit în leasing operațional:

21
Debit contul 712“Cheltuieli de distribuie”, 713“Cheltuieli administrative”, 811“Activități de
bază”

Credit contul 211 “Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 521“Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale”;

5.Reflectarea valorii contractuale a bunului restituit locatorului la expirarea contractului de

leasing operațional:

Credit contul 911 “Imobilizări corporale primite în (locaţiune, arendă ) leasing operaţional””

3.5. Contabilitatea stocurilor.

Stocurile sunt active circulante care sînt deţinute pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii; în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau sub
formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi
folosite în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.
Bunurile cu o pondere nesemnificativă 2%-5% în totalul stocurilor (de exemplu, rechizitele de
birou, imprimatele etc.) se vor deconta direct la costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul
achiziţionării lor cu condiţia că datele procurării şi transmiterii lor în folosinţă coincid.

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Costul stocurilor cuprinde toate costurile de achiziţie, costurile de conversie, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile оn starea şi în locul în care se găsesc în prezent.

Costurile de cumpărare a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxele vamale de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care Societatea le poate recupera ulterior de la autorităţile fiscale),
costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse
finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt
deduse pentru a determina costurile de achiziţie. Alte costuri sunt incluse în costul stocurilor
numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în starea şi în locul
în care se găsesc în prezent.

Costuri care nu se includ în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în
care sunt suportate:

22
a.costuri de depozitare ;

b.cheltuieli administrative care nu participă la aducerea stocurilor în starea şi în locul în care se

află în prezent.

Costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei costului mediu ponderat.

Entitatea a procurat material conform facturii fiscale in urma caruia sa intocmit urmatoarea
formula contabila: (Anexa 17)
Debit contul 211“Materiale”subcontul 2112“Materiale auxiliare” –8559,06lei
Debit contul 534 “Datorii fata de buget”subcontul 5344 “Datorii fata de buget privind taxa pe
valoarea adaugata” – 1711,80 lei
Credit contul 521“Datorii comerciale” subcontul 5211“Datorii comerciale in tara” – 10270,86
lei
La casarea materialelor se va intocmi Procesul verbal de casare a valorilor material (Anexa
18) si se va intocmi urmatoarea formula contabila:
Debit contul 714“Alte cheltueli din activitatea operationala”subcontul 7141“Valoarea
contabila si cheltueli aferente altor active circulante iesite” – 8559,06 lei
Credit contul 211“Materiale”subcontul 2112“Materiale auxiliare” – 8559,06 lei
La fel entitatea a mai procurat material dupa care sa întocmit urmatoarea formula contabila:
(Anexa 19)
Debit contul 211“Materiale”subcontul 211.2“Materiale auxiliare” –313,33 lei
Debit contul 534“Datorii fata de buget”subcontul 53.4“Datorii fata de buget privind taxa pe
valoarea adaugata” – 62,67 lei
Credit contul 521“Datorii comerciale”subcontul 5211“Datorii comerciale in tara” – 376 ,0lei.
La transmiterea in prelucrare a materialelor se va intocmi urmatoarea formula contabila:
Debit contul 811“Activitati de baza” – 376 ,00 LEI
Credit contul 211“Materiale”subcontul 2111 “Materii prime si material de baza” – 376,00lei
Pentru a duce evidenta materialelor pe care le avem in patrimoniu se indeplineste balanta
de verificare pe contul 211 “Materiale”(Anexa 20)
Societatea folosește următoarele principii pentru diferenţierea stocurilor obiectelor de mică
valoare și scurtă durată(OMVSD):

▪ stocurile (obiectele de mică valoare şi scurtă durată) costul cărora este mai mica de 1/6 din
plafonul stabilit de legislaţie și perioada de utilizare a cărora este mai mică de un an se trec la
cheltuieli în momentul transferului în consum ;

23
▪ stocurile (obiectele de mică valoare şi scurtă durată) costul cărora este mai mare de 1/6 din
plafonul stabilit si perioada de utilizare a cărora este mai mare de un an se calculează uzura in
mărime 50% in momentul transferului în consum şi 50% în momentul ieşirii acestora.

Valoarea reziduală se stabileşte în mărime de 0 lei. Uzura acestor obiecte se decontează la

ieşirea lor şi se contabilizează ca diminuare concomitentă a uzurii obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată şi a stocurilor.

În cazul casarii valorilor materiale in scopul crearii unei noi valori materiale noi (mijloc fix sau
un OMVSD) se întocmește Proces verbal de fabricare/confectionare a bunurilor materiale,
formular OV-10 (Anexa 9 )

Conform Anexei entitatea “Nivalli-Prod “SRL a confecționat Balanță de inox Hercules 1.2 în
valoare de 5340 ,41 lei :

1. Reflectarea intrării OMVSD la suma totală :

Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,subcontul 2131“Obiecte de mică
valoare și scurtă durată în stoc”- la suma valorii materialelor utilizate la confecționarea OMVSD
– 5340,41 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”,subcontul 5211”Datorii comerciale în țară”-la

suma valorii materialelor consumate – 5340,41 lei

2.Reflectarea casării /dării în exploatare a OMVSD :

Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,subcontul 2132“Obiecte de mică
valoare și scurtă durată în exploatare” –la suma- 5340,41 lei

Credit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”,subcontul 2131“Obiecte de mică
valoare și scurtă durată în stoc”-la suma – 5340,41 lei

La scoaterea din uz a obiectelor de mica valoare si scurta durata se va intocmi un process verbal
si urmatoarea formula contabila:

Debit contul 721 “Cheltueli cu active imobilizate” – 5340,41 lei

Credit contul 213 “Obiecte de mica valoare si scurta durata” subcontul 2132 “Obiecte de mica
valoare si scurta durata in exploatare” – 5340,41lei

3.6. Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiare

24
Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate
entităţilor afiliate, cote de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.

În conturile reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza

unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii. La alte împrumuturi acordate
se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi. Dacă sunt evidenţiate în
contul de creanţe imobilizate creanţele aferente contractelor de leasing financiar, precum şi alte
creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de 1 an, entitatea va prezenta în bilanţ, la imobilizări
financiare, numai partea cu scadenţă mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la
creanţe.

Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea

determinată prin contractul de dobândire a acestora. Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ
la valoarea de intrare mai putin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

Creanţele se contabilizează în cadrul următoarelor grupe: creanţe comerciale; avansuri

acordate; creanţe ale bugetului; creanţe ale personalului; alte creanţe curente. Creanţele
comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi lucrările executate.
Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi
executării lucrărilor. La alte creanțe curente se atribuie creanțele pentru refacturarea cheltuelilor
și a altor servicii.

La recunoaşterea iniţială creanţele se evaluează la valoarea nominală. Creanţele comerciale

recunoscute iniţial se ajustează în cazul: acordării reducerilor de preţ după vînzarea
bunurilor/prestarea serviciilor; acordării de bonusuri reieşind din îndeplinirea condiţiilor
contractuale; returnării bunurilor vîndute; corectării erorilor etc.

Creanţele se consideră compromise în cazuri în care nu au acoperire garantată şi nu pot fi

încasate. Creanţele compromise se decontează la cheltuielile curente fără constituirea corecțiilor
prealabile (provizioanelor). Creanţele compromise se vor contabiliza prin metoda directă
decontindu - se la cheltuielile curente în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept
compromise.

Entitatea a vindut marfuri conform facturii fiscale in urma carora sa intocmit urmatoarea formula
contabila: (Anexa 10)
Debit contul 221 “Creante comerciale” subcontul 2211 “Creante comerciale in tara” – 848,90
lei

25
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” subcontul 5344 “Datorii fata de buget privind taxa
pe valoare adaugata” – 169,78 lei
Credit contul 611 “Venituri din vinzari” subcontul 6112 “Venituri din vinzarea marfurilor” –
1018,68 lei.
Entitatea a oferit un avans titularului de avans Borș Oleg in urma caruia sa intocmit
decontul de avans si urmatoarea formula contabila: (Anexa 11)
Debit contul 226 “Creante ale personalului” subcontul 2261 “Creante ale titularului de avns” –
13325,85 lei
Credit contul 242 “Conturi curente în monedă naţională” Subcontul 2421“Numerar la conturi
nelegat” – 13325,85 lei
Entitatea a vindut marfuri in baza facturii fiscale,în urma careia sa intocmit Dispoziția de
încasare in urma carora sa intocmit urmatoarea formula contabila: (Anexa 12):
Debit contul 221 “Creante comerciale” subcontul 2211 “Creante comerciale in tara” – 307,4
lei
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” subcontul 5344 “Datorii fata de buget privind taxa
pe valoare adaugata” – 76,86 lei
Credit contul 611 “Venituri din vinzari” subcontul 6112 “Venituri din vinzarea marfurilor” –
384,32 lei

3.7. Contabilitatea numerarului

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci. Operațiunile în casierie sunt efectuate de

către casier, care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului
bănesc. Responsabilitatea materială poartă un caracter juridic numai în cazul cînd cu casierul s-a
încheiat contractul de răspundere materială.

-Casierul primește numerarul în casierie din contul bancar în baza delegației bancare, întocmit de
către contabilul-Șef sau altă persoană numita de acesta. În delegaţie se indică denumirea
emitentului delegației, numele și prenumele mandatorului, suma solicitată în litere, codul fiscal
al întreprinderii, codul băncii, numărul contului, localitatea emiterii, data, luna, anul. Verso- ul
delegației cuprinde suma divizată după destinație, semnăturile emitentului.

-La intrarea mijloacelor bănești în casierie din contul bancar se întocmește dispoziția de
încasare (Anexa 12) semnată de contabil. Evidența operațiunilor privind existența și fluxurile
mijloacelor bănești în casieria întreprinderii se ţine în contul de activ 241,, Casa”.

26
-La SRL. Nivali-Prod” pentru eliberarea numerarului din casierie se întocmește dispoziția de
plată (Anexa 11) semnată de către conducătorul și contabilul- șef al întreprinderii, care
reprezintă un ordin de a transfera beneficiului o anumită sumă de bani.

Exemplu : Achitarea conform decontului de avans(dispoziției de plată) (Anexa 14)

Debit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”,subcontul 5321”Datorii față de
titularii de avans “- la suma –376,00lei

Credit contul 241”Casa”,subcontul 2411”Casa în monedă națională”-la suma-376,00lei

-De exemplu, dacă mijloacele bănești din casierie se utilizează pentru plata datoriilor prin
intermediul băncii se întocmește un ordin de plată (Anexa 15 ).

Entitatea și beneficiarul de mijloace bănești primește un extras de cont (Anexa 16 ).

Extrasul de cont serveşte ca document pentru confirmarea soldurilor efective ale creanţelor şi
datorilor înregistrate în contabilitate. Se întocmeşte în 3 exemplare în baza datelor din
contabilitatea analitică privind creanţele şi/sau datoriile: două exemplare se transmit la entitatea
debitor/creditor pentru confirmarea datelor, un exemplar rămîne la entitatea care a emis extrasul
de cont. Pentru operațiunile efectuate, posesorul de cont achită un comision.

-Decontul de avans (Anexa 11)se emite de către entitatea “Nivali-Prod”în momentul eliberării
titularului de avans mijloace bănești pentru efectuarea unor operațiuni în scopurile entității. În
decontul de avans se indică numărul documentului, data, numele titularului, funcția, suma
avansului, numărul documentului (act, chitanța, bon) ce confirm plata efectuată . Documentele
de confirmare se anexează pe versoul decontului de avans. Documentul este semnat de titularul
de avans și contabil șef. Achitarea decontului de avans :

1.Debit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”,subcontul 5321”Datorii față
de titularii de avans “-la suma-13 325,85 lei.

Credit contul 241”Casa”,subcontul 2411”Casa în monedă națională”-la suma-13 325,85 lei.

2.Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”,subcontul 5312”Datorii
față de deponenți “-la suma-13 325,85 lei.

Credit contul 241”Casa”,subcontul 2411”Casa în monedă națională”-la suma- 13 325,85 lei.

27
Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea operaţiunilor
de casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.

În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a numerarului în

casierie, cît şi de eliberare a acestora.În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în
valută naţională sau străină, din rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea
produselor, materialelor. Eliberarea mijloacelor băneşti se efectuează la achitarea salariilor,
premiilor, acoperirea unor cheltuieli generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata
indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă.

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor băneşti se

întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”. La eliberarea banilor se întocmeşte “Dispoziţia de
plată de casă” sau “Borderoul de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de
casă se înregistrează de către casier în “Registrul de casă”(Anexa 21) care poate fi întocmit
manual sau la computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar la care
se anexează documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate ca raport al casierului,
2-lea – rămîne în la casier.

Capitolul IV. Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe și resurse

umane,eficiența utilizării acestora.

Mijloacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de producţie, deoarece este unul din
cel mai mobil element al lor. E ştiut faptul că, asigurarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor

28
fixe atît existente,cît şi celor noi procurate, conform SNC Imobilizări necorporale si corporale,
influenţează direct asupra indicatorilor economico-financiari, cum ar fi:

1. Volumului activităţii operaţionale (VPF; VV; VVP; VVM; VPS).

2. Costurilor şi cheltuielilor.

3. Rezultatelor financiare şi indicatorilor de rentabilitate (activelor; activelor cu destinaţie de

producţie; veniturilor din vînzări; capitalului propriu, capitalului permanent; etc.)

În acest context, analiza asigurării şi utilizării mijloacelor fixe la orice unitate economică ocupă
un rol semnificativ. Deja este necesar de menţionat, că actualmente, în legătură cu indexarea în
repetate ori a mijloacelor fixe ele s-au devalorizat, atît valoric, cît şi real (o unitate de utilaj
existentă costă mai scump decît cea nouă, conform datelor evidenţei contabile.

Tabelul 4.1. Analiza dinamicii şi structurii mijloacelor fixe

Tipuri de mijloace fixe La începutul anului La sfîrşitul anului Abaterea,(+/-)

pe categorii Suma, mii % Suma, mii % mii lei p.p
lei lei
A 1 2 3 4 5 6
1. Mijloace fixe ale gen princ actv - total, inclusiv: 32882,01 50,01 38280,3 50,01 +5398,3 +0,1
1.2 Cladiri 9651,4 13,33 8768,4 12,6 -883 -0,73
1.1 Construcţii speciale 43,32 0,06 133,9 0,17 +90,58 +0,11
1.3 Maşini, utilaje, instalaţii de transmisie 16361,9 24,87 17863,9 23,33 +1502 -1,54
1.4 Mijloace de transport 3946,8 6,001 4518,1 5,90 +571.3 -0,101
1.5 Instrumente și inventar 41,36 0,06 353,01 0,46 +311,65 +0,4
1.6 Costuri ulterioare aferente obiectelor 336,21 0,51 762,5 0,99 +426,29 +0,41
neînregistrate în bilanț
1.8 Alte mijloace fixe 99,03 0,15 286,8 0,37 +187,7 +0,22
2. Mijloace fixe primite în leasing financiar 3284,8 4,99 4710,5 6,15 +1425,7 +1,16
Total mijloace fixe. 65763,83 100 76560,41 100 +10796,58 x

Concluzie: Conform datelor din Balanța de verificare a contului 123 “Mijloace fixe”(Anexa )
prezentate în tabelul „Analiza dinamicii şi structurii mijloacelor fixe” putem menţiona că la
“Nivalli-Prod” SRL, valoarea mijloacelor fixe totale s-a majorat în anul de gestiune comparativ
cu anul precedent cu 10796,58 mii lei, ceea ce se apreciază pozitiv. Totodată analizînd structura
mijloacelor fixe putem constata că ponderea părţii active a mijloacelor fixe (maşinilor, utilajelor
şi instalaţiilor de transmisie) s-a majorat cu 1,54 % în mărime relativă sau în mărime absolută cu
1502 mii lei, alcătuind asfel în anul 2018 ponderea de 23,33 % din totalul mijloacelor fixe. S-a
majorat, de asemenea şi valoarea mijloacelor de transport cu 571,3 mii lei în mărime absolută,
alcătuind în anul 2017 valoarea de 3946,8 mii lei. Totoadată, s-a redus şi ponderea clădirilor în
totalul mijloacelor fixe cu 0,73 % în anul 2018 comparativ cu anul 2017, valoarea lor reducîndu-
se cu 883 mii lei faţă de anul precedent.
29
 Paralel cu indicatorii cantitativi se analizează indicatorii stării funcţionale şi de reproducţie a
mijlocelor fixe. Starea funcţională a mijloacelor fixe poate fi caracterizată cu ajutorul unui
sistem de indicatori: coeficientul de uzură a mijloacelor fixe ,coeficientul de
utilitate ,coeficientul scoaterii din uz ,coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe .

Pentru efectuarea analizei stării funcţionale a mijloacelor fixe este necesar de selectat datele
iniţiale din Balanța de verificare a contului 123 “Mijloace fixe”(Anexa 22) după următorul
tabel:

Tabelul 4.2. Datele iniţiale pentru determinarea stării funcţionale a mijloacelor fixe
(mii lei)
Indicatorii Anul precedent Anul de
gestiune
1.Valoarea mijloacelor fixe la început de an 32882,01 38280,3
2.Valoarea mijloacelor fixe la sfîrşit de an 38280,3 42530,2
3.Uzura mijloacelor fixe la sfîrşit de an 11323,3 14618,6
4.Valoarea reziduală a mijloacelor fixe la sfîrşit de an (2-3) 26957 27911,6
5.Valoarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune 6703,9 1305,5
6.Valoarea mijloacelor fixe incluse în funcţiune 5405,3 9254,9

Eficienţa economică – reprezintă cerinţa fundamentală, care se impune în toate activităţile

economice şi în acţiunea oricărui agent economic.
Eficienţa economică a utilizării mijloacelor fixe de producţie exprimă gradul de influenţă a
acestora la sporirea volumului de producţie, productivităţii muncii şi a veniturilor întreprinderii.
Odată cu creşterea eficienţei gestionării mijloacelor fixe se creează premise reale pentru
creşterea eficienţei activităţii de ansamblu a întreprinderii, a compettivităţii ei şi lărgirea
orizonturilor privind dezvoltarea întreprinderii în perspectivă.
Asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe influienţează o serie de factori principali care sunt:
- dezvoltarea progresului tehnico – ştiinţific ;
- intensificarea producţiei;
- îmbunătăţirea întrebuinţării investiţiilor şi a mijloacelor fixe;
- îmbunătăţirea întrebuinţării fondului funciar şi a resurselor de muncă; - dezvoltarea
specializării şi amplasarea corectă a producţiei.
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie din activitatea de bază a entităţii se
efectuează în baza următorilor indicatori:
- randamentul mijloacelor fixe care ne arată acel volum de producţie în expresie valorică care
se obţine la fiecare leu de mijloace fixe productive a activităţii de bază, la fel şi mărimea
venitului din vînzări, valoarea adăugată, profitul pînă la impozitare la 1 leu de mijloace fixe
productive. Creşterea în dinamică se apreciază pozitiv, dat fiind faptul că se majorează volumul

30
 producţiei, venitului din vînzări, valorii adăugate şi profitului pînă la impozitare la 1 leu de
mijloace fixe. În ţările cu o economie dezvoltată randamentul mijloacelor fixe depăşeşte graniţa
de 2,0-2,5.
- capacitatea mijloacelor fixe - este un indicator indirect de eficienţă, care ne arată mărimea
mijloacelor fixe de care trebuie să dispună entitatea pentru a asigura creşterea producţiei.
Ambii indicatori, atît randamentul, cît şi capacitatea mijloacelor fixe se analizează în dinamică şi
în comparaţie cu planul de afaceri.
Forţa de muncă este factorul decisiv al procesului de producţie şi desfacere, întrucît:
• produce şi reproduce factorii obiectivi ai procesului de producţie şi realizare;
• este creatorul şi animatorul mijloacelor procesului de producţie şi realizare;
• deţine rolul factorilor în obţinerea veniturilor din vânzări, valorii adăugate, fiind singurul
factor de producţie capabil să obţină valori noi;
• joacă un rol predominant în organizarea şi conducerea procesului de producţie şi realizare.
Astfel, prima etapă de analiza începe cu aprecierea gradului de asigurare a entității cu forţa de
muncă sub aspect cantitativ, structural şi calitativ.Toată informaţia necesară la nivel efectiv se
i-a din Cercetare Statistica Nr. M3 și Anexa la acesta „Cistigurile salariale și costul forței
de munca in anul X”, reflectându-se în următorul tabel analitic.

Tabelul 4.3Aprecierea asigurării entității cu personal

pe categorii în dinamică şi faţă de nivelul programat.

An Anul Abatere Ri % Spo Difer

Categorii ul curent a t î rul en
de pre absolută, m n cre proce
persona cr d şt, nte,
cd +/-
eş p +/- +/-
l p.p p.p
t, l
% a
n
pro ef precd pro precd pro
gr ec g g
t
A 1 2 3 4=3- 5=3 6=3/ 7=3/ 8=6- 9=7-
1 -2 1 2 100 100
1. Nr mediu scriptic salariaţi, inclusiv:
1.1 personal din activitatea de bază
1.1.1 personal administrativ
1.1.2 muncitori, inclusiv:
1.1.2.1 calificați
1.1.2.2 necalificați
1.2 personal din activitatea secundară

Încheiere

31
 Scopul practicii de inițiere este de a face cunoștință cu desfăşurarea activităţii economice a
entitații „Nivalli-Prod”SRL şi de a studia contabilitatea din punct de vedere practic. De
asemenea, lucrarea dată urmareşte îmbinarea cunoştinţelor teoretice şi practice, formarea logicii
contabile și a deprinderilor pentru formarea profesională cercetănd veniturile din vânzări in baza
documentelor primare și actelor legislative ale entității date.
Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor „Nivalli-Prod”SRL întreprindere
care desfăşoară o activitate – comercializarea salamurilor şi cu amănuntul .
În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-şi deschide
propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. În general, modul de
organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza principiilor S.N.C. şi în baza legislaţiei
în vigoare.
La „Nivalli-Prod”SRL sunt utilizate documente primare, registre contabile, rapoarte financiare
întocmite după formulare unice, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova,
caracterice tuturor unităţilor economice, precum şi documente de utilizare internă specifice
numai pentru această întreprindere.
Contabilitatea este ţinută în conformitate cu sistemul contabil complet. Evaluarea şi constatarea
veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi Standardelor naţionale de
contabilitate(S.N.C.), şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa, necompensarea,
concordanţa.
Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea mai
multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi contabile,
precum şi materialele practice propuse de „Nivalli-Prod”SRL pe parcursul perioadei de gestiune.
În perioada analizată întreprinderea a înregistrat venituri din prestarea serviciilor, vânzarea
mărfurilor şi materialelor, venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri neînregistrate.
Acestea în baza documentelor primare (facturi fiscale, liste de inventariere, procese verbale,
ordine de plată etc.) au fost trecute în forma de contabilitate automatizată , adica baza de date
1C ,la conturile corespunzătoare, ulterior informaţia generalizată a fost trecută în Cartea mare, în
baza căreia la finele perioadei de gestiune s-a întocmit Raportul privind rezultatele financiare şi
anexa anuală la raport.
În general, calculele şi rezultatele prezentate în capitolul 1 reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce
priveşte activitatea întreprinderii şi organizarea contabilităţii, însă sunt necesare luarea unor
decizii neapărate în scopul sporirii rezultatelor obţinute.

Bibliografie
32
Acte legislative şi normative :
1. Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007.
2. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 cu completări și modificări. În:Contabilitate şi
audit № 1, din ianuarie 2018.
3. Standardele Naţionale de Contabilitate //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233–237
din 22.10.2013;
4.Planul general de contui contabile //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.233-237 din
22.10.2013;
5. Regulamentul privind inventarierea Nr. 27, aprobat de Ministerul Finanţelor al R. M. //
Monitorul oficial al RM Nr. 123 – 124, din 27.07.2004;
Manuale:
6. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005 –
562 p.
7. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău, 2003
– 640 p
8. Dolghi Cr., Macovei T „Organizarea contabilităţii, rolul acesteia în sistemul de managment al
entităţii economice”, CEP USM, Chişinău, 2013.
9. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2007-640 p.
10.Tuhari T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău, 2002 – 215 p.
11.Tcaci N., Tcaci A. Analiza gestionară (suport de curs). Chişinău, CEP USM, 2013, 242 p.
Surse web :
12. https://monitorul.fisc.md/
13. https://www.contabilsef.md/

33