Sunteți pe pagina 1din 2

Cele 4 niveluri de constienta si cele 4 creiere

Viata ta este o lupta pentru supravietuire? Esti intr-o continua incercare de a reusi financiar?
Traiesti mereu in nevoie? Atunci, creierul tau reptilian sta pe scaunul de sofer al aparatului tau
cognitiv.

Iti inveti lectiile prin relatii de dragoste dificile? Printul tau s-a transformat intr-o broasca cu
probleme cu alcoolul dupa luna de miere – exact ca printul de dinaintea lui? Te trezesti mereu ca
ai sefi abuzivi si parteneri de afaceri care nu-ti apreciaza niciodata contributia? Daca e asa, atunci
creierul limbic este predominant in constiinta ta.

Intelectul tau sta in calea bucuriei si pasiunii? Intotdeauna analizezi lucrurile in cap? Nu iti
asculti instinctul si intuitia? Nu ai incredere in nimic din ce nu este demonstrat stiintific? Esti
deconectat de sentimentele tale si insensibil la sentimentele altora, chiar si cand nu incerci sa fii?
Daca asa e, atunci esti devotat aspectului logic al neocortexului.

Sau te simti mereu parca zbori, neimpamantat, cu capul in nori? Intri intr-o camera si uiti de ce ai
intrat acolo? Te intereseaza mai mult fizica cuantica, linia de sange a Mariei Magdalena si
teoriile internationale conspirative decat temele copiilor si ce se intampla in cartierul tau? Daca e
asa, atunci probabil constiinta ta se afla predominant in cortexul prefrontal.

Daca experimentezi in mod predominant una din aceste parti ale creierului, este un semn ca parti
din creierul tau nu actioneaza in echilibru unele cu altele si ca acele parti aflate in background
intr-un anumit moment permit altei parti sa domine. Pentru a experimenta sinergia creierului,
este necesar sa fii constient de situatia financiara si de relatiile tale; e bine sa gandesti logic si e
bine sa si visezi; si e vital sa tii in echilibru toate aceste activitati mentale.

Vom dezvolta in continuare subiectul celor 4 niveluri de constienta, teorie dezbatuta pe larg de
Alberto Villoldo in cartile sale. Creierul uman este alcatuit, din punct de vedere anatomic, din
patru subcomputere diferite, care s-au dezvoltat pe parcursul a milioane de ani de evolutie. Cel
mai vechi este creierul reptilian, pe care il regasim si la soparle si dinozauri. Acest creier este
programat pentru a executa functii si informatii precum respiratia, digestia si reproducerea.

El este invaluit si informat de creierul limbic, pe care l-am numit creier de mamifer si de
creierul primitiv sau inferior. Avem acelasi sistem limbic ca si neanderthalienii-rudele noastre
preistorice acum disparute-ca alte primate si ca toate mamiferele. Creierul limbic ne ajuta sa
supravietuim intr-un mod superior, permitandu-ne sa depozitam mai multe nuci sau radacini
pentru iarna, sa recunoastem pradatorii si sa ne unim cu altii, pentru a forma familii si triburi.
Creierul limbic ne face sa cautam adapost si sa-i protejam pe cei dragi, ne ajuta sa invatam
lucruri pe de rost, sa adulmecam hrana alterata sau sa mirosim pericolul. Este creierul credintelor
si al emotiilor. Nu e nimic atragator la un sarpe, care nu are creier limbic, dar un catelus, care e
capabil sa raspunda la sentimente si emotii, este extrem de dragut. Acest creier primitiv se
activeaza pentru lupta, tanjeste dupa nevasta vecinului, nu arata mila unui oponent mai slab si
aspira la situatia celor pe care ii considera mai bogati sau mai puternici.

Programele creierului limbic ne influenteaza atat de puternic comportamentul, incat cele Zece
Porunci sunt comenzi necesare controlarii instinctelor noastre primitive-crima, adulterul, furtul,
minciuna si invidia. Ca sursa a tuturor credintelor noastre despre natura vietii, creierul limbic ne-
a permis sa inventam religia. De asemenea, el genereaza toate credintele restrictive pe care le
avem despre noi-inclusiv stima redusa de sine, neincrederea in sine, sentimentul de vinovatie
asociat cu sexualitatea si teama de saracie.

Neocortexul este creierul nostru recent-cea mai noua parte a creierului. Acesta e creierul
cunoasterii si al stiintei, care pune la indoiala credintele, insistand in schimb pe ipoteze ce pot fi
verificate. Neocortexul exista si la alte mamifere, dar la oameni marimea circumvolutiunilor ii
permit sa fie mai dezvoltat si sa manifeste aptitudini cognitive superioare. Neocortexul a adaugat
limbajul si vorbirea repertoriului nostru pentru supravietuire. Acest creier intelege timpul,
anotimpurile, cat si trecutul si viitorul, oferindu-ne capacitatea de a previziona. De asemenea, el
este responsabil pentru muzica si poezie care erau ingrediente necesare unei viitoare societati
bazate pe inteligenta si pe supravietuirea celui mai destept-negustori, mestesugari, arhitectii
piramidelor, oameni de stiinta si scribi. Odata cu dezvoltarea neocortexului, nu vanatorul cel mai
abil primea cele mai fertile femei, cel mai mare teren sau cei mai multi bani, ci cel mai destept.

Asadar, creierul reptilian trebuie sa regleze continuu respiratia si temperatura, in timp ce creierul
de mamifer trebuie sa caute sa stabileasca parteneriate, fara a face din asta scopul nostru
principal. In mod similar, neocortexul ne ofera capacitatea de a rationa, de a gandi logic si de a
descoperi muzica si stiinta, fara a face ca vietile noastre sa fie centrate exclusiv pe tehnologie sau
sa fie limitate la intelect.

Toate aceste creiere servesc planului superior al celui de-al patrulea creier-zone
prefrontala a neocortexului-care este integratorul de sistem al supercomputerului nostru
biologic.

Cand unul dintre aceste subcreiere este traumatizat de factori emotionali sau de mediu,
programele lui nu vor tine cont de planurile creierelor superioare.  Astfel, daca ati cunoscut
foamea cand ati fost mici, ati fost uneori fortati sa mergeti la culcare cu stomacul gol, este posibil
ca creierul limbic instinctiv sa joace un rol important in stabilirea planurilor voastre.

Pentru a reprograma aceste autostrazi informationale, trebuie sa alungam creierul limbic de pe


locul soferului care ne conduce neurofiziologia. Trebuie sa incepem sa folosim mecanismele noi
si moderne ale neocortexului, pentru a dezvolta noi trasee, care sa impiedice rularea programelor
vechi. Apoi neocortexul poate interveni ca sa impiedice creierul primitiv sa trimita automat
semnalele chimice, care ne fac sa ne simtim si sa actionam ca niste animale incoltite. Creierul
nostru mai evoluat poate sa inceapa sa ruleze programele care vor face din starea de bucurie,
bunatate si pace ceva obisnuit.

S-ar putea să vă placă și