Tema Nr.

Supravegherea și controlul BNM

1. Supravegherea și controlul exercitat de organele puterii de stat asupra BNM
2. Controlul asupra activității BNM
3. Controlul intern al BNM
4. Controlul contabil în activitatea bancară
5. Organizarea controlului financiar-bancar al băncilor prin cenzori
6. Finalizarea controlului bancar, rapoartele și dările de seamă
7. Stabilirea răspunderii, măsurilor de remediere și a sancțiunilor BNM

1.Supravegherea și controlul exercitat de organele puterii de stat asupra BNM

Obiectul activității bancare, în primul rînd a BNM îl constituie executarea legilor, iar legea este actul juridic
al Parlamentului. Este firesc ca Parlamentul să aibă dr. de a controla modul în care legile sale sunt aplicate
de către autoritățile centrale autonome, și în primul rînd de către BNM, și să tragă la răspundere în cazul în
care activitatea de aplicare a legilor este necorespunzătoare legii.

Mijloacele prin care Parlamentul se poate informa asupra activității BNM sunt foarte variate:

- întrebări și interpelări
- comisii de anchetă
- rapoarte din partea unor autorități publice (Curtea de Conturi)
- mass-media

Parlamentul se poate informa asupra activității BNM prin intermediul întrebărilor și interpelărilor, pe care
deputații le pot adresa BNM sau membrilor Consiliului de administrație a BNM. Art.64 al Constituției RM
prevede că structura, organizarea și funcționarea Parlamentului se stabilește prin Regulamentul
Parlamentului. Regulamentul prevede că organele administrației publice centrale, autoritățile centrale
autonome și fiecare din membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările și interpelările formulate de
deputați, iar comisia parlamentară poate adopta o moțiune prin care să-și exprime poziția cu privire la
problema ce a făcut obiectul interpelării.

Întrebarea constă într-o solicitare de răspund adresată BNM sau membrilor Consiliului de administrație a
BNM, dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă trebuie să comunice datele sau
informațiile solicitate sau dacă are intenția să ia vreo măsură într-o problemă determinată.

Întrebările pot fi scrise sau orale. La prezentarea întrebării, deputatul va preciza dacă dorește să primească
răspunsul în scris sau oral, în ședință publică. Răspunsul poate fi dat imediat, oral sau în scris.

Interpelarea este o cerere adresată BNM, prin care se solicită explicația politicii sale în anumite probleme.
Interpelările se fac în scris, arătîndu-se doar obiectul lor, fără nici o dezvăluire, se citesc în ședință publică,
se înscriu într-un registru public și se afișează în sala de ședințe. În ședința stabilită pentru dezvăluirea
interpelării se dă, mai întîi, cuvîntul celui care face interpelarea, apoi dezvăluirea interpelării se dă celui
interpelat.

Președintele Parlamentului poate să nu admită întrebări care privesc probleme personale sau care se referă la
procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Răspunsul la întrebări poate fi amînat pentru ședința
următoare în cazul cînd cel întrebat nu poate să răspundă din anumite motive sau cînd acesta nu e prezent.

1
 2.Controlul asupra activității BNM
În sistemul democratic bazat pe economia de piață, statul este purtătorul interesului public prin instrumente
juridice și financiare. Atribuțiile statului sunt realizate de cele 3 ramuri ale puterii:

- puterea legislativă, care se înfăptuiește de către Parlament

- puterea executivă, care se exercită de Guvern, ministerele și organele de specialitate ale
administrației publice centrale și locale
- puterea judecătorească, care se realizează de către instanțele judecătorești.

Statul are interesul ca între persoanele fizice și juridice să domnească ordinea, să asigure securitatea statului
și a veniturilor bănești necesare acoperirii cheltuielilor funcționării organelor sale și alte necesități pentru
buna funcșionare a statului. Pentru realizarea acestor sarcini, statul înființează servicii de menținere a
ordinii, pentru finanțe publice, de control.

Curtea de Conturi este un organ de specialitate a Parlamentului și funcționează pe lîngă Parlamentul RM.
Necesitatea și importanța Curții de Conturi sunt determinate de faptul că, în conformitate cu principiile
democratice ale organizării și funcționării statului, populația trebuie să cunoască din sursă independentă și
competentă dacă averea publică, finanțele publice sunt administrate conform legii. Curtea de Conturi este un
organ suprem de control financiar.

Prin lege sunt stabilite obiectivele acestui control, precum:

- formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor
unităților administrativ-teritoriale
- constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur
- formarea și gestionarea datoriei publice și starea garanțiilor gurvernamentale pentru credite interne și
externe
- utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții
- constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către instituțiile publice autonome cu
caracter comercial și financiar și de organismele autonome de asigurări sociale.

Curtea de Conturi exercită atît controlul preventiv, cît și controlul ulterior. Controlul preventiv al Curții de
Conturi are scopul de a asigura legalitatea angajamentelor și efectuării de plăți, utilizarea creditelor bugetare
în limitele și conform destinației stabilite prin legea bugetară anuală. Controlul preventiv se exercită față de
ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor
speciale și cuprinde : plățile efectuate din fonduri publice, deschiderea și repartizarea creditelor bugetare.

Sfera controlului ulterior exercitat de Curtea de Conturi cuprinde:

- contul general anual de execuție a bugetului de stat

- contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat
- conturile anuale de execuție a bugetelor locale
- conturile fondurilor de tezaur

Prin controlul efectuat de Curtea de Conturi urmărește:

- exercitarea și realizarea bilanțurilor contabile și conturilor de profit și pierderi

- executarea obligațiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege
- utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din fonduri speciale conform destinației stabilite
- calitatea gestiunii economico-financiare

2
Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării funcțiilor sale de
control. În baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dr. să decidă:

- suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale în domeniul financiar-contabil

- blocarea fondurilor bugetare sau speciale atunci cînd constată utilizarea ilegală sau ineficientă a
acestora
- înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă, corectarea bilanțurilor contabile a
conturilor de profit și pierderi

Curtea de Conturi are dr. să ceară înlăturarea din funcție a persoanelor răspunzătoare de săvîrșirea faptelor
cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar.

3.Controlul intern al BNM

În corelare cu interesele economico-financiare pentru care este organizat și exercitat controlul financiar se
prezintă sub forma controlului financiar al statului și controlul financiar propriu. La rîndul său, controlul
financiar propriu are 2 forme distincte: controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune.

Controlul financiar al statului cuprinde în sfera sa administrarea și utilizarea mijloacelor financiare publice,
respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea desfășurată de către autoritățile centrale
autonome, inclusiv și BNM , în legătură cu îndeplinirea obligațiilor acestora față de stat.

Controlul financiar preventiv, ca formă a controlului financiar propriu, urmărește să preîntîmpine încălcarea
regulamentelor, instrucțiunilor legale în vigoare și producerea de pagube și se exercită asupra documentelor
în care se consemnează operațiile bancare. Operațiile, documentele și circuitul acestora se stabilește de
Consiliul de administrație a BNM.

Controlul intern al BNM se efectuează cel puțin o dată pe an. Organul intern de control îl constituie
specialiști de înaltă calificare, cu experiență de muncă în domeniul contabilității și finanțelor, care e condus
de Controlorul general.

Controlorul general al BNM se numește de consiliul de administrație pe un termen de 5 ani. Candidatul la

această funcție trebuie să fie cetățean al R.Moldova și să nu aibă pentru numire obstacole, care sunt
enumerate în „Legea cu privire la BNM”.

Controlorul general comun în acord cu experții organului de control intern:

- stabilesc regulile controlului intern

- efectuează controlul asupra operațiunilor BNM în scopul strictei respectări a legislației
- efectuează verificări ale conturilor și registrelor contabile, procedurilor contabile și ale îndeplinirii
devizului de cheltuieli ale BNM
- efectuează verificarea contabilă a dărilor de seamă financiare și a documentelor relevante,
confirmînd aceasta printr-un aviz.

La cererea Controlorului general, experții organului de control au obligația:

- să pună la dispoziție, în afară de registrele contabile, corespondența, actele

- să dea informații și explicații verbale și în scris în legătură cu problemele care formează obiectul
controlului
- să semneze cu sau fără obiecții actele de control și să comunice la termenele fixate modul de aplicare
a măsurilor stabilite în urma controlului

3
Funcționarii BNM răspund disciplinar, contravențional sau penal în situația în care:

- nu efectuează controlul conform programului de activitate aprobat

- lucrează cu superficialitate nesemnînd încălcările de la normele legale în vigoare constatate cu ocazia
controlului și nu stabilesc răspunderi potrivit normelor legale
- dispun prin interpretarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare, măsuri care produc
pagube
- nu iau sau nu propun măsuri necesare pentru înlăturarea lipsurilor și abaterilor consemnate în actele
de control, tragerea la răspundere a celor vinovați
- nu îndeplinesc sau îndeplinesc superficial sarcinile ce le revin conform normelor legale.

4.Controlul contabil în activitatea bancară

Pentru a se obține o imagine fidelă a activității bancare controlate este necesar ca sursele de informații ale
controlului să fie reale, legale, corecte, de calitate. Datele consemnate în documentele primare, în evidența
tehnico-operativă și contabilă au cea mai largă utilizare în exercitarea controlului, întrucît acestea reflectă
întreaga activitate bancară și financiară a instituțiilor financiare.

O importanță deosebită se acordă controlului documentelor. Controlul se face sub aspectul formei și
conținutului. Din punct de vedere al formei, controlul documentar are ca obiective autenticitatea, exactitatea
întocmirii și valabilitatea lor, efectuarea corectă a calculelor.

Autenticitatea documentelor presupune întocmirea lor cu respectarea condițiilor legale, avînd ca obiective:
modul de folosire a formelor tipizate, justețea datelor, completarea corectă a datelor în cazul eventualelor
falsificării și ștersături, existența semnăturilor originale.

Controlul exactității întocmirii și valabilității documentelor se realizează în dependență de momentul și

condițiile producerii operațiilor bancare și financiare pe care le consemnează.

Controlul efectuării corecte a calculelor are menirea să obțină siguranța aplicării juste a procentelor și
tarifelor și a stabilirii bilanțurilor în documente, să înlăture erorile de calcul care pot denatura conținutul
operațiilor financiare.

Principalele obiective ale controlului contabil constau în:

- conducerea corectă la zi a contabilității

- întocmirea documentelor justificative pentru operațiunilor bancare
- constituirea și evaluarea capitalului statutar
- exactitatea și realitatea înregistrărilor contabile pentru stabilirea și îndeplinirea obligațiilor financiare
bancare
- întocmirea balanțelor de verificare, a bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi.

5.Organizarea controlului financiar bancar al băncilor prin cenzori

Controlul prin cenzori funcționează distinct în instituțiile financiare, cu drepturi și atribuții stabilite prin lege
și statutele proprii. Numărul cenzorilor este întotdeauna impar, comisia de cenzori este alcătuită din 3
membri, dintre care unul este președinte.

Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor băncii pentru o perioadă de 4 ani. Membrii Consiliului
băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleși, decad
din mandatul lor: rudele sau soții administratorilor, persoanele care primesc sub orice formă pentru alte

4
funcții decît aceea de cenzor, persoanele cărora le este interzisă funcția de administrator sau care nu pot fi
fondatori, directori ai băncii.

Cenzorii sunt obligați să-și exercite personal mandatul și sunt remunerați cu o indemnizație fixă, determinată
prin statut sau de adunarea generală care i-a numit.

Comisia de cenzori:

- stabilește pentru bancă proceduri de evidență și de control contabil în temeiul regulamentelor BNM,
supraveghează respectarea lor și controlează conturile și alte documente ale băncii
- controlează respectarea legilor și a regulamentelor aplicabile băncii
- prezintă avize în problemele solicitate de Consiliul băncii

Pe baza controlului efectuat în cursul anului, precum și a altor elemente apreciate ca necesare în vederea
obținerii unor concluzii corecte cu privire la starea financiară a băncii, cenzorii elaborează raportul de
control al bilanțului contabil anual care se prezintă adunării generale.

Cenzorii au și alte obligații, cum sunt:

- să convoace adunarea ordinară sau extraordinară, cînd nu a fost convocată de administratori

- să ia parte la adunările ordinare și extraordinare și să includă în ordinea de zi propunerile care le
consideră necesare
- să constate regulat depunerea garanției din partea administratorilor
- să vegheze ca prevederile legii, contractului de constituire sau statutului să fie îndeplinite de
administratori și lichidatori
- să întocmească proces-verbal pentru constatarea numărului acțiunilor la purtător depuse de acționari
și îndeplinirea tuturor formalităților cerute de lege și statut pentru desfășurarea adunării generale
- să controleze faptele ce le sunt reclamate de orice acționar și, dacă le găsește reale , să le aibă în
vedere la întocmirea raportului pentru adunarea generală.

Cenzorii au dr. să obțină de la administrator o informare despre starea și mersul operațiunilor și să participe
la adunările administratorilor, numai că fără de vot. Cenzorilor le este interzis să comunice acționarilor, sau
terțelor persoane datele referitoare la operațiile societății constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

Cenzorii răspund față de instituția financiară pentru:

- realitatea vărsămintelor efectuate de asociați, existența reală a dividentelor plătite

- existența registrelor cerute de lege și corecta lor întocmire
- exacta îndeplinire a hotărîrilor pe care legea, contractul de constituire și statutul le impun.

6.Finalizarea controlului bancar, rapoartele și dările de seamă

Controlul financiar nu se limitează la constatarea lipsurilor, deficiențelor și abaterilor. Controlul de
constatare este urmat în mod obligatoriu de controlul de remediere definitivă a neajunsurilor și abaterilor
constatate. O acțiune de control nu este considerată încheiată pînă nu se lichidează toate deficiențele
constatate și se stabilesc măsuri care conduc la îmbunătățirea activității financiare a instituției.

Pe timpul desfășurării controlului financiar se propun sau se dispun măsuri operative pentru înlăturarea
deficiențelor constatate și prevenirea repetării lor.

Direcția de supraveghere și control a BNM întocmește următoarele acte de control: procesul verbal de
control, nota de constatare, nota de prezentare.

5
Procesul verbal de control include o parte introductivă în care se menționează: data încheierii, temeiul legal
în baza căruia se efectuează controlul, perioada supusă controlului cu indicarea tematicii, perioada în care s-
a desfășurat controlul, denumirea instituției bancare controlate și persoanele care o reprezintă legal.
Procesul verbal de control se semnează de organul de control și de conducerea instituției bancare controlate.

În cazul în care sunt consemnate fapte ce atrag răspunderea penală, procesul verbal de control se semnează
obligatoriu și de persoanele făcute răspunzătoare.

Procesele verbale separate se întocmesc în cazul în care, cu ocazia controlului, se constată infracțiuni
penale. Nota de cunoaștere se folosește atunci cînd: în cursul controlului se fac constatări a căror
reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care nu mai pot fi dovedite. Nota unilaterală se
întocmește atunci cînd în urma controlului nu se constată abateri ori prin volumul și importanța lor nu se
justifică întocmirea de procese-verbale. Nota de prezentare reprezintă un raport personal al organului de
control cu concluzii și propuneri referitoare la abaterile constatate, care se anexează la actele de control
finalizate.

7.Stabilirea răspunderii, măsurilor de remediere și a sancțiunilor BNM

Dacă se constată că instituția financiară, proprietarii sau administratorii ei au încălcat Legea instituțiilor
financiare, actele normative ale BNM, condițiile de autorizație, obligațiile fiduciare ori s-au angajat în
operațiuni riscante sau dubioase, BNM poate:

- emite un avertisment, prin care se atrage atenția administratorilor instituției financiare asupra
pericolului faptei săvîrșite și li se recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale; avertismentul
se aplică în cazul în care fapta este de mică valoare
- încheierea cu instituția financiară a unui acord, care prevede acțiuni de remediere
- emiterea unei ordonanțe privind încetarea încălcărilor, efectuarea măsurilor de remediere
- aplicarea și perceperea amenzii pînă la mărimea triplă a venitului obținut sau a prejudiciului cauzat
- destituirea administratorilor instituției financiare
- suspendă activitatea instituției financiare
- retrage autorizația

În cazul în care se constată că, față de capitalul reglementat minim necesar, capitalul reglementat al
instituției financiare este mai mic de ½ , BNM poate impune instituției financiare:

- să modifice, să reducă sau să suspende orice activitate pe care o consideră excesiv de riscantă
- să lichideze sucursalele
- ca nici un funcționar să nu primească beneficii

Amenzile se varsă la bugetul de stat. Măsurile și sancțiunile nu exclud aplicarea altor măsuri și sancțiuni
conform legislației. Măsurile și sancțiunile aplicate de BNM pot fi atacate în judecată.

Supravegherea specială se asigură print-o comisie instituită în acest scop, formată din 3 -5 specialiști din
cadrul BNM. Atribuțiile acestei comisii este de: urmărirea modului în care conducerea băncii acționează
pentru stabilirea și aplicarea măsurilor necesare remedierii deficiențelor înscrise în actul de control întocmit
de organele de inspecție ale BNM.

Măsurile de administrare specială a băncii se pot dispune în situația în care BNM constată sau va fi sesizată
cu privire la următoarele situații:

1. cînd măsurile de supraveghere specială nu au dat rezultate pozitive

2. există date certe care conduc la concluzia, că banca va deveni insolvabilă.
6