Tema Nr.

4
Clasificarea condamnaților și repartizarea lor în penitenciar
1. Noțiunea, sarcinile și impotanța clasificării condamnaților
2. Etapele și criteriile de clasificare a condamnaților
3. Repartizarea condamnaților și ordinea de primire a lor în penitenciar

1.Noțiunea, sarcinile și importanța clasificării condamnaților

Prin clasificarea condamnaților înțelegem divizarea lor în conformitate cu prevederile legale, cerințele
psihologiei și pedagogiei penitenciare, în grupuri relativ omogene în baza unor semnalmente, cum ar fi:

- nivelul degradării social-morale ale personalității

- caracterului
- gradului prejudiciabil
- motivele infracțiunii săvîrșite de ei

în scopul scopul deținerii lor separate, atît în diferite categorii de penitenciare, cît și în cadrul fiecărui
penitenciar.

Savantul rus Betherev a acentut că tratamentul penitencia al condamnatului trebuie să fie precedat de
studierea pesonalității infractorului, infiltrîndu-se la toate nivelurile sistemului penitenciar, asigurînd astfel
îndeplinirea următoarelor cerințe:

- clasificarea corectă a condamnaților în cadrul unui singur penitenciar

- stabilirea unui regim corespunzător pentru fiecare categorie de condamnați
- orgnizarea rațională a procesului de muncă
- organizarea corectă a procesului de instruire generală și profesională
- aprecierea obiectivă a rezultatelor muncii educative desfășurate cu condamnații
- îmbunătățirea nivelului de calificare al colaboratorilor instituțiilor penitenciare

Scopul clasificării reprezintă împiedicarea deținuților care, în baza trecutului lor criminal sau a relelor
deprinderi, ar exercita o influență nefastă asupra celorlalți deținuți, iar divizarea lor în grupă se face în
scopul facilitării tratamentului pentru readaptarea socială.

Clasificarea condamnaților poate fi efectuată după mai multe criterii, cum ar fi: sexul, vîrsta, gravitatea
infracțiunii comise, forma vinovăției, termenul pedepsei aplicate, ș.a.

Clasificarea are importanță atît la etapa numirii, cît și la cea a executării pedepsei, la fiecare etapă avînd
sarcini diferite, ceea ce prevede o diversitate de criterii și forme de clasificare a condamnaților.

Prin divizarea condamnaților în grupuri omogene, spre exemplu în funcție de tipul infracțiunii comise,
recidivă, nivelul de corectare putem asigura realizarea principiului diferențierii, individualizării și
planificării executării pedepsei.

1
 2.Etapele și criteriile de clasificare a condamnaților
În concepțiile teoretice existente se evidențiază 2 etape ale clasificării condamnților:

1. Prima etapă este clasificarea de gen, înfăptuită de instanța judiciară, ținînd cont de caracterul și
gravitatea infracțiunii săvîrșite, de calitățile pozitive și negative ale personalității. În baza clasificarii
de gen ,condamnatului i se stabilește măsura de pedeapsă, se determină caracterul și gradul izolării
de societate.
2. A doua etapă este clasificarea de grup și este înfăptuită de către administrația instituțiilor
penitenciare. La această etapă vor avea importanță calitățile sociale și psihopedagocice ale
personalității condamnaților.

În ceea ce privește criteriile de clasificare a condamnaților, unii autori divizează criteriile de clasificare
prevăzute de legislația penală în 3 grupe:

1. Criterii ce țin de caracterul infracțiunii săvîrșite ( categoria infracțiunii, recidivă, pluralitate de

infracțiuni)
2. Criterii ce țin de personalitatea condamnatului (vîrsta, sexul, starea fizică, starea sănătății, familie,
antecedente penale, nivelul de corectare)
3. Criterii legate de caracterul pedepsei (tipul pedepsei, termenul de pedeapsă, termenul executat din
pedeapsă)

Totodată legislația penală determină categoriile penitenciarelor în care urmează să-și ispășească pedeapsa
diferite categorii de condamnați.

Criteriile de clasificare a condamnaților prevăzute în legislația actuală a R.M. pot fi împărțite în 2 grupe:

1. Criterii ce se referă la semnele demografice și biologice ale infractorului

2. Criterii ce țin de caracteristica socială a faptei comise.

Conform criteriilor demografice și biologice de clasificare a condamnaților, aceștia pot fi divizați:

a) după sex – separat se țin femeile de bărbați/

b) după vîrstă – toți condamnații se împart în adulți și minori.
c) după starea sănătății – separat de condamnații sănătoși sunt deținuți bolnavii de alcoolism,
narcomanie, toxicomanie, cei bolnavi de HIV-Sida, de tuberculoză, bolnavii care suferă de boli
psihice.

După acest criteriu se deosebesc 5 tipuri de personalitate:

1) cel mai dificil, concepția despre lume a căruia determină tendința interioară spre săvîrșirea unor noi
crime
2) tipul capabil să comită infracțiuni doar sub influența circumstanțelor create sau persoanelor din
anturaj
3) tipul ce comite infracțiuni doar întîmplător (în stare de ebrietate)
4) tipul care se căiește sincer în cazul săvîrșirii anterioare a unei crime, dar cum un comportament pasiv
față de cei care încalcă normele de drept
5) tipul ce posedă un nivel înalt al conștiinței juridice dar și se opune normelor de drept

2
Conform criteriilor sociale de clasificare a condamnaților, aceștia se divizează:

a) după forma vinovăției – persoanele condamnate pentru infracțiuni comise din imprudență se dețin
separat de deținuții ce au comis infracțiuni cu intenție.
b) după nr. de condamnări anterioare – persoanele condamnate pentru prima dată se dețin separat de
persoanele condamnate care anterior au executat pedeapsa închisorii
c) după gravitatea infracțiunii săvîrșite – separat sunt deținute persoanele condamnate pentru săvîrșirea
infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave, săvîrșite cu intenție.Ei își execută pedeapsa în
penitenciare de tip semiînchis. Iar persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de
grave și excepțional de grave, precum și infracțiunile ce constituie recidivă execută pedeapsa în
penitenciare de tip închis.
d) după tipul pedepsei – separat se țin deținuți condamnații la pedeapsa închisorii de condamnații la
pedeapsa detențiunii pe viață.
e) după statutul juridic al deținutului – persoanele aflate în arest preventiv sunt deținute separat de
condamnați.
f) după caracterul funcției deținute pînă la condamnare – sunt deținuți separat condamnații care, în
virtutea funcțiilor ocupate anterior, pot fi amenințați cu răzbunarea.
g) după cetățenie – condamnați străini și persoanele fără cetățenie sunt deținuți separat de cetățenii RM.

A doua etapă a clasificării, care este numită clasificarea de grup, este înfăptuită de administrația instituțiilor
penitenciare și începe nemijlocit din momentul sosirii lor în instituția penitenciară concretă și practic are loc
pe întreaga perioadă de ispășire a pedepsei.

La rîndul său, această etapă de clasificare poate fi divizată în 2 etape:

1. Etapa psihopedagogică
2. Etapa criminologică

Prima etapă a clasificării de grup începe din momentul sosirii nemijlocite a condamnaților în instituția
penitenciară.

A doua etapă a clasificării de grup se efectuează în procesul ispășirii pedepsei. Această etapă a clasificării
începe, de regulă dipă ispășirea de către condamnat a unui anumit termen din durata pedepsei (3,6,9 luni).

Clasificarea dată se efectuează nemijlocit de administrația penitenciară și se exprimă prin divizarea

condamnaților reeșind din următoarele calificative:

- condamnatul pornește pe calea corijării

- condamnatul a pornit pe calea corijării
- condamnatul a pornit ferm pe calea corijării
- nivelul cel mai înalt de corijare și reeducare
- aprecierea negativă a nivelului de corijare

În instituțiile penitenciare se cunosc mai multe grupe de condamnați:

1. Blatnîe (ciornîe) – este casta superioară în scara ierarhică a lumii criminale.

2. Mujichi (serîe) – condamnații care nu refuză a fi antrenați în muncă, dar în acelașii timp evită de a
coopera cu administrația, respectînd anumite tradiții ale lumii criminale.
3. Cozlî (crasnîe) – sunt cei care cooperează deschis cu administrația penitenciară.

3
 4. Opușenîe (golubîe) – este cea mai inferioară treaptă din scara ierarhică. (violatorii, care au furat de la
”ai săi”, datorii neplătite în jocuri de noroc, colaborează cu administrația penitenciară).

3.Repartizarea condamnaților și ordinea de primire a lor în instituțiile penitenciare

Repartizarea condamnaților în penitenciar nu este o simplă activitate administrativă, ci este o operațiune
complexă, care se face după anumite criterii științifice, are un pronunțat caracter juridic și mai ales
reeducativ. Complexitatea operațiunii de repartizare rezidă din faptul că, pe de o parte, condamnații sunt
deosebiți unii de alții sub multiple aspecte, iar pe de altă parte, și penitenciarele sunt diferențiate și profiluri
diferite.

Cei condamnaţi pentru infracţiuni;uşoare, mai puţin grave şi grave, săvârşite cu intenţie, execută pedeapsa în
penitenciare de tip semiînchis, iar cei condamnaţi pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de
grave - în penitenciare de tip închis. Această divizare este dictată de necesitatea asigurării unui regim de
securitate distinct pentru cei care comit infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, de necesitatea
asigurării condiţiilor specifice de deţinere a acestor condamnaţi, prevăzute de legislaţia execuţional-penală.

În conformitate cu art. 72 al CP al RM, art. 216 al CE al RM condamnaţii pot fi repartizaţi în instituţiile

penitenciare în felul următor:

• femeile sânt repartizate în penitenciare pentru femei, unde se asigură regimul de deţinere
stabilit pentru penitenciarul de tip deschis, semiînchis şi închis corespunzător sentinţei de
condamnare;
• minorii sânt repartizaţi în penitenciare pentru minori. Minorele sânt repartizate în
penitenciarele pentru femei, cu asigurarea pentru ele a condiţiilor penitenciarului pentru
minori;
• bărbaţii sânt repartizaţi în penitenciarele de tip deschis (cei care au comis infracţiuni din
imprudenţă), de tip semiînchis (cei care au comis infracţiuni intenţionate uşăare, mai puţin
grave şi grave), de tip închis (cei care au săvârşit infracţiuni deosebit de grave, excepţional de
grave precum şi infracţiuni ce constituie recidivă) şi penitenciar special de tip închis (cei
condamnaţi la detenţiunea pe viaţă).

După determinarea penitenciarului concret, are loc trimiterea condamnaţilor la locul executării pedepsei ce
se efectuează sub escortă, cu respectarea regulilor de deţinere separată a femeilor de bărbaţi, a minorilor de
adulţi, condamnaţilor la detenţiunea pe viaţă de alte categorii de condamnaţi. Condamnaţii bolnavi de
tuberculoză activă sau de alte boli contagioase -separata de condamnaţii sănătoşi. Transferarea
condamnaţilor se face din contul statului în automobile special destinate pentru aceasta.

Ultima etapă o constituie primirea condamnaţilor în penitenciar.

În caz când în instituţia penitenciară se îndreaptă un grup de condamnaţi, se întocmeşte corvoada sigilat se
anexează dosarele personale ale condamnaţilor şi lista de însoţire în care se indică următoarele: temeiul
escortării, de unde şi încotro se stabileşte identitatea, pe baza dispoziţiei de executare, a hotărârii de
condamnare, a actelor de identitate, a altor documente.

Primirea condamnaților se face în spații special amenajate, femeile fiind separate de bărbați, iar minorii fiind
separați de adulți. Condamnații sosiți în penitenciar, în mod obligatoriu sunt supuși percheziției complete,
iar lucrurile lor se verifică.

4
Banii pe care îi au condamnații asupra lor, bunurile de valoare, documentele se trimit în contabilitatea
penitenciarului. Obiectele și substanțele extrase din circuitul civil sunt ridicate și nu se restituie
condamnatului.

Concomitent cu percheziția, colaboratorul serviciului medical verifică condamnații în vederea constatării

existenței leziunilor corporale, sau a altor urme de violență, a existenței stării de ebrietate.

După terminarea procedurilor de primire, condamnații sunt plasați în caractină pe o perioadă de pînă la 15
zile pentru determinarea stării sănătății și capacității de muncă, precum și prescrierii, după necesitate, a
tratamentului individual.

Imediat după primire condamnatului i se permite să comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul
unde este deținut și schimbarea acestuia.Comunicarea se face în scris sau telefonic, în mod gratuit.

Administrația penitenciarului este obligată ca în termen de 15 zile de la primirea condamnatului să

înștiințeze instanța de judecată despre acest fapt, să comunice soțului, uneia din rudele deținutului locului
lui de detenție, cu indicarea adresei poștale și a cerințelor privind întrevederile, lista obiectelor și produselor
alimentare de primă necesitate pe care aceștia le pot avea la ei.

După eliberarea deținutului din carantină, șeful penitenciarului va lua decizia privind plasarea
condamnatului în celula în care se va afla pe perioada regimului inițial de detenție în baza serviciilor de
securitate, regimului de supraveghere și medical.

Repartizarea se va face ținînd cont de așa particularități ale persoanei precum sunt: sex, vîrstă, caracterul și
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, antecedentele penale, personalitatea condamnatului.